Calea Victoriei № 15 - Palatul lui Ipsilanti
1777
Voiesc a vă arăta pe unde au fost în Capitală palatele domnești. La 1777, Alexandru Vodă Ipsilanti a locuit în palatul cel vechi al lui, unde astăzi este „Hotel de France"; în urmă, a clădit palatul nou, pe locul unde astăzi se află stabilimentul Artileriei.
casele atunci ale Ipsilantoaiei, sau Dămăroaiei, era cartierul generalului Michelson, şeful suprem al oştirilor
Curtea Veche nu mai era demnă de un conducător al statului, în urma numeroaselor stricăciuni suferite. Pentru că era nevoie, totuşi, de o curte domnească, Alexandru Ipsilanti ridica pe Dealul Spirii, între 1775 şi 1776, ceea ce avea să rămână în amintirea bucureştenilor drept “Curtea Arsă”. Un palat mare, dar urât, după cum îl descriau călătorii străini, ridicat în plină epocă fanariotă.
“În primul rând, acest Domn şi-a ridicat un nou palat, căci cel vechiu se deteriorase cu totul. Cartierul în care şi l-a construit nu era de loc central, dimpotrivă izolat pe ţărmul drept al Dâmboviţei în imediata apropiere a mănăstirii Mihai Vodă, pe un deal acoperit de vii (actualul Arsenal). Începută în primăvara anului 1775 construcţia s-a terminat în toamna anului următor. Contimporanii o arată ca o clădire fără stil, <de forma unui orfelinat mediocru>, construită de arhitecţi turci sau bulgari. Apoi, spre a putea primi cum se cuvine pe oamenii influenţi de la Poartă, cari veniau ori treceau prin Bucureşti, el ridică în apropiere de vechea Curte Domnească, aşa numita <Casa Beilicului>, la începutul Podului Şerban Vodă de pe ţărmul stâng al gârlei; de atunci, porţiunea aceasta de stradă s-a numit Podul Beilicului.(...)”. (Constantin Moisil, “Bucureştii vechi”, revista Boabe de grâu, septembrie 1932 , arhiva anticarului Iustin Zegrea).
“După o descriere de epocă <acest palat era foarte mare; era zidit după stil bizantin, cu două etaje, având patru scări şi trei foişoare; în etajul de sus, la mijloc, era salonul cel mare, unde era şi Tronul domnesc; între celelalte încăperi era un paraclis şi o baie, iar în etajul de jos erau toate autorităţile: vistieria, logofeţia, hătmănia şi altele, cu cancelariile lor. ”( Narcis Dorin Ion, Palate din Bucureşti – Curtea Arsă, paginile 17-18, editura NoiMediaprint, 2013).
“Tot lui Ipsilante i se datoreşte înfiinţarea unui azil şi spital de copii, numit Orfanotrofion şi aşezat lângă biserica Sfinţilor. El s-a mai interesat şi de lucrări edilitare, în special de fântâni, care erau o necesitate imperioasă pentru bucureşteni. Curtea domnească se aproviziona pe atunci cu apă de băut tocmai de la Mărcuţa, unde era un izvor de apă foarte bună. Tot el înfiinţă şi Academia grecească de lângă palatul lui Brâncoveanu, unde tinerii boieri se perfecţionau în limba şi cultura greacă.” (Constantin Moisil, “Bucureştii vechi”, revista Boabe de grâu).
Dar Domnul venea dintr-o lume foarte agitată. La Bucureşti, probabil , se plictisea. Aşa că “Natural că Domnul fanariot s-a ocupat şi de localurile de distracţie pentru ai lui şi pentru boieri. În acest scop, a construit la Herăstrău, pe malul lacului, un frumos chioşc <după gustul turcesc>, care a devenit un punct de atracţie pentru <protipendadă>. Doamnei însă îi plăcea mai mult poziţia din mica insulă Sf. Elefterie, acoperită de vii şi de pomi roditori, unde venia adeseori să-şi alunge urâtul, rămânând până noaptea târziu la lumina strălucitoare a lunei.”, ne arată acelaşi Constantin Moisil.
Nu putem încheia mica istorioară despre plictiseala domnitorilor fanarioţi şi metodele lor de a şi-o alunga, fără să amintim isprăvile lui Nicolae Mavrogheni. “În privinţa localurilor de distracţii, Alexandru Ipsilanti a fost însă întrecut de unul dintre urmaşii său, Nicolae Mavrogheni. Acesta, după ce clădi la capul nordic al Podului Mogoşoaiei biserica Izvorul Tămăduirii, ridică în apropierea ei mai multe chioşcuri şi fântâni cu avuzuri, care deveniră, de asemenea, un punct de atracţie pentru boierimea bucureşteană. Se spune că extravagantul Domn venia adeseori aici într-o trăsură curioasă trasă de doi cerbi.”
Revenind la soarta palatului Domnitorilor din Ţara Românească, aceasta a fost ... crudă.
Palatul ridicat de Ipsilanti a fost lovit de vicisitudinile războiului ruso-austro-turc de la 1787-1792, (aici s-a instalat un spital) apoi de un mare şi înfricoşător incendiu, la 25 decembrie 1879. De aici îi vine şi numele de Curtea Arsă. Oraşul era des lovit de calamităţi. “În 1802 un cutremur puternic prefăcu în ruină numeroase case şi deterioră noua Curte Domnească. În 1804 un foc mare a distrus cartierul negustoresc al Capitalei dela Sf. Gheorghe până în Podul Mogoşoaiei, prefăcând în cenuşă mai multe hanuri, prăvălii şi case de locuit, în total vreo 2000 de locuinţe. (...) Iar în 1812 noua Curte Domnească arde şi ea cu totul, încât nu mai putu fi reconstituită. Ruinele ai s-au numit de atunci <Curtea arsă>, iar Domnii vor trebui să locuiască de acum în case particulare până când mai târziu casele lui Constantin Golescu de pe Podul Mogoşoaei vor deveni palat domnesc.”
Următorul domn după Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli (1797-1799) va restaura palatul, în care va fi ucis de turci, la 1799. “Părăsit în 1801 de succesorul său Alexandru Moruzi (1799-1801), palatul este cumplit devastat de către localnici, iar un an mai târziu este avariat de cutremur. După aceasta, domnitorul Constantin Ipsilanti (1802-1806) va opta, ca reşedinţă, pentru casele domneşti de la Mănăstirea Văcăreşti, în palat rămânând doar Divanul. Războiul ruso-turc din 1806-1812 conferă palatului o nouă destinaţie: spital pentru soldaţii ruşi. Sfârşitul acestei reşedinţe este legat de incendiul devastator din noaptea de 21/22 decembreie 1812, care a distrus până în temelii palatul construit de Alexandru Ipsilanti.”( Narcis Dorin Ion, Palate din Bucureşti- Curtea Arsă, paginile 17-18, editura NoiMediaprint, 2013).
1782-83
Tot în acel stabiliment a locuit, la 1782, Nicolae Caragea și, la 1783, Mihai Suțu, iar în palatele vechi, unde locuise Ipsilanti și Nicolae Mavrogheni, în timpul iernii, căci vara ședea la vila sa, în capul Podului Mogoșoaiei, unde astăzi este Monetăria și unde a fondat cișmeaua și biserica Izvorul Tămăduirii.
1791-98
La 1791, tot în acest palat a locuit Mihai Suțu și, la 1793, a domnit Alexandru Moruzi, iar la 1798 a locuit și nenorocitul domn Constantin Hangerliu, unde capugiul, trimis de la sultan, i-a tăiat capul, azvârlindu-i trupul în mijlocul curții domnești, aflându-se îmbrăcat numai în cămașe, iar starea toată i s-a jefuit și pecetluindu-se Vistieria, a fost pusă sub paza negustorilor din oraș. Un vlădică, anume Pogonianis, din Hanul Grecilor, i-a cerut trupul de la arapul capugiu, ca să-l îngroape la Sf.Spiridon, pe Podul Beilicului, căci era în ziua Sfintei învieri. Lumea toată a alergat în Curtea Domnească privind trista dramă, văzând pe fostul lor domn în acea nenorocită stare.
1799
La 1799 a venit Alexandru Moruzi, care a făcut multe bunătăți țării, clădind și Spitalul de Ciumă, ruinele căruia se văd astăzi între comuna Dudești și cătunul Cățelul, județul Ilfov.
1802
Constantin Ipsilant, la 1802; el a fost primit cu bucurie de toți locuitorii, din care cei mai mulți erau fugiți la Brașov, dar a avut a suferi cele mai mari nenorociri în domnia lui precum cutremure, la 1802, focuri, la 1806, a doua invazie de cârjealii, la 1803, potop, la 1805, bătălia turcească cu rusii, tot la 1805, când fugiră toți bucureștenii prin monastirile învecinate; Ipsilant fugi și el în Rusia, de unde se întoarse cu rușii, la 1806, sub mareșalul Miloradovici; atunci se bătură harvații cu turcii, care erau închiși în Radu Vodă; cum se auziră tunurile rusești la Colentina, turcii fugiră din monastire, și bucureștenii, împreună cu harvații (voluntiri) și cu cazacii rusești, îi bătură și îi goniră până la Argeș.
1812
Iar la 1812, în zilele lui Ion Caragea Vodă, a ars Palatul Domnesc și de atuncea s-a numit acolo Curtea Arsă, rămâind numai odăi jur-împrejurul Curții, în care se aflau grajdurile, ogeacurile (companiele) arnăuților, oștire pe atunci domnească.
- Până a nu arde palatele clădite de Ipsilante, pe când locuia Ion Caragea în ele, au văzut românii, pentru prima oară, ridicîndu-se balonul de niște străini, ce veniseră în București. Acest balon a trecut pe deasupra Capitalei și a căzut la Cioplea, lângă satul Dudești; de atunci a rămas vorba la români: de când cu bășica lui Caragea. Orășenii, în superstiția lor, ziceau că comedia asta a fost o urâtă prevestire, căci în urmă a ars palatul și, la 1817, luna octombrie, a fost și un cutremur foarte mare, după care a și fugit Caragea, furând 20 000 000 din vistieria țării.
SURSA
http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/bucuresti-555-de-ani/bucuresti-555-curtea-arsa-un-palat-fara-noroc-si-cam-urat-674645.html
Calea Victoriei № 15 paharnicul Ioan Hagi Mosco.
In incinta Manastirii Mihai Voda existase cea mai veche pivnita de pe aria bucuresteana, pivnita boltita si incapatoare.
* Calea Victoriei № 15 paharnicul Ioan Hagi Mosco.
Podul Mogoşoaiei, între colţul făcut spre vest de Dâmboviţa şi mânăstirea Sărindar, au existat cândva casele Racoviţă. Pluralul nu reprezintă în cazul lor doar casa stăpânului şi dependinţele, ci două sau chiar trei case, dacă o adăugăm şi pe cea a lui Damaris, având şi paraclis, cum ne informează Pappasoglu. Separarea lor este dificilă, dacă nu le localizăm.
De la paharnicului Ioan Hagi Mosco a cumpărat-o la 24 iunie 1796 banul Dumitraşco Racoviţă.
Calea Victoriei № 15 - Hanul Damaris
Cercetarea a fost determinată de încercarea de a indentifica ruinele hanului Damaris
Obiectivul sondajului arheologic a fost surprinderea şi cercetarea unei părţi din fundaţiile Hanului Damaris şi a altor vestigii istorice ce ar fi fost depistate în curţile interioare ale fostului Hotel Victoria (Hotel de France) şi în suprafaţa din imediata sa apropiere. În acest scop a fost trasată o secţiune longitudinală care, din motive obiective, a fost întreruptă pe o porţiune a străzii Ilfovului şi împărţită în două sectoare (S IA, S IB).
Sectorul S IA a avut lungimea de 18 m, lăţimea de 2 m şi adâncimi cuprinse între 1 m şi 5,80 m. În S IA a fost surprinsă vechea albie a râului Dâmboviţa. În carourile nr. 7 şi 8, la adâncimea de 1,20 m au fost descoperite două bârne prinse în cruce cu un piron de fier, susţinute în partea către râu de doi stâlpi din lemn adânc implantaţi în umplutura din acest punct.
Amenajarea era menită să întărească rezistenţa malului Dâmboviţei care fusese extins în albia râului prin depozitarea de gunoaie şi moloz, fapt ce constituia o practică obişnuită în Bucureşti în sec. XVIII - XIX.
Sectorul S IB a avut lungimea de 68 m, lăţimea de 2 m şi adâncimi cuprinse între 1 m şi 4,50 m. Fundaţiile fostului Hotel Victoria descoperite în acest sector, coboară până la adâncimea de 4 m, în timp ce stratul de argilă sterilă din punct de vedere arheologic începe de la adâncimea de 1,40 m. În curtea interioară de E a hotelului a fost descoperită o groapă din sec. XIX. Ea este anterioară anului 1881 în care a fost construit Hotel de France.
Inventarul arheologic descoperit este sărac şi constă în fragmente ceramice, fragmente de cărămizi, obiecte din metal şi sticlă, monede, oase de animale şi cochilii de scoici (stridii). Majoritatea materialului arheologic descoperit în S IA, poate fi datat în sec. XIX, chiar în a doua jumătate a veacului, aşa cum sugerează monedele descoperite, emise între anii 1847 şi 1882-1885. Unele fragmente de urcioare, acoperite cu smalţ verde au torţile decorate cu alveole pe margini şi pot fi datate în sec.XVIII.
Groapa cercetată în curtea interioară de E a hotelului conţinea fragmente ceramice datate în sec.XIX. În această groapă au mai fost descoperite un fragment dintr-un vas din pastă albă decorat cu un motiv floral pictat şi altul de la o strachină decorată prin incizare cu motivul păsării şi acoperită cu smalţ. Cele două fragmente ceramice descoperite în poziţie secundară pot fi datate în sec. XV - XV
B. Str. Mihai Viteazu
C. Grozăveşti
S-au efectuat săpături de salvare pe locul unde urma să se construiască o staţie de pompare a apei. Amplasamentul ales pe malul drept al Dâmboviţei, în imediata vecinătate a Bisericii Căldărenii Vechi, a afectat o necropolă medievală târzie.
Au fost descoperite 34 de morminte de înhumaţie, orientate E-V, îngropate la adâncimi ce variază între 1 m şi 1,70 m.
Majoritatea scheletelor au fost puse în sicrie de lemn, dar există şi câteva cazuri când înmormântarea s-a făcut în groapa simplă. Au fost dezvelite schelete de bărbaţi, femei şi copii, depuse în decubit dorsal, cu mâinile împreunate pe cutia toracică sau pe bazin. Ca o excepţie menţionăm câteva morminte, dispersate în cadrul necropolei, la care braţele sunt îndoite şi palmele puse pe omoplaţi (bogomili). Cronologia cimitirului este asigurată de câteva monede austriece (6 kreutzen 1849, 2 kreutzen 1851) şi româneşti (10 bani 1967) depuse pe piept sau legate de deget. Inventarul funerar este foarte sărac, cu excepţia mai multor nasturi de os şi sidef (cămaşă) sau metal (de la o manta militară? - într-un singur caz) mai putem consemna o brăţară de sticlă, un ac de păr şi un cercel.
Ulterior acestei faze am mai consemnat o serie de înmormântări, mult mai bine păstrate, databile la începutul sec.XX (cca. 15 schelete), dar care nu au făcut obiectul investigărilor arheologice.
SURSA :https://ro.wikisource.org/wiki/Istoria_fond%C4%83rei_ora%C8%99ului_Bucure%C8%99ti/Capitolul_18
Calea Victoriei № 15 - Hotel Victoria (Hotel de France)
Fundaţiile Hotelului Victoria (Hotel de France) din Bucureşti
- Istoria teritoriului pe care se afla aceasta cladire este cunoscuta prin Hotelul Francez, aflat intre Palatul CEC si Magazinul Victoria. Avand o arhitectura belle-epoque si un stil pur parizian, hotelul incheia armonios Calea Victoriei. In locul lui exista in secolul al XIX-lea o alta veche cladire boiereasca devenita Hotel de Franta. Cladirea a puratat mai multe nume: Hotel de France, Hotel de Franta, Hotel Lafayette si in cele din urma Hotelul Francez. Hotelul "a supravietuit" cutremurului din 1940, fiind totusi serios avariat, el a ramas in picioare sprijinit de barne de lemn care-i sustineau parterul. Tot aici se afla si celebra berarie a orasului: Beraria Varful cu Dor.
- Hotel de France (unde e azi cladirea Bucharest Financial Plaza de pe bd. Victoriei) – aici se afla beraria “Varful cu Dor”, “pravalioara halvitarului, vestita printre elevii de la Sf. Sava” si “un cinematograf care se instalase in holul hotelului pe la 1905” via Gh. Crutzescu.
- Localul a fost denumit, rând pe rând, Otel de France, Hotel de France, Hotel de Franţa, Hotel Lafayette şi Hotelul Francez. La parterul acestui îndrăgit şi foarte frecventat hotel se afla Berăria Vârful cu Dor care, împreună cu Galeriile Lafayette, era unul dintre locurile cele mai la modă în epoca de dinainte de război.
1854
Genialul scriitor Lev Nicolaevici Tolstoi, dedulcit la asemenea licori (faimosul vin de Drăgăşani), după cum mărturiseşte în jurnalul său, nu ezita să intre şi în restaurantul aflat la parterul celebrului “Hôtel de France”, cunoscut din 1866 sub numele de “ Grand Hôtel ”, pentru a sorbi o cupă de “Clicot”.
1881
Hotelul Victoria a fost construit în anul 1881.
Inventarul arheologic descoperit este sărac şi constă în fragmente ceramice, fragmente de cărămizi, obiecte din metal şi sticlă, monede, oase de animale şi cochilii de scoici (stridii). Majoritatea materialului arheologic descoperit poate fi datat în sec. XIX, chiar în a doua jumătate a veacului, aşa cum sugerează monedele descoperite, emise între anii 1847 şi 1882-1885.
Unele fragmente de urcioare, acoperite cu smalţ verde au torţile decorate cu alveole pe margini şi pot fi datate în sec.XVIII.
Fundaţiile fostului Hotel Victoria coboară până la adâncimea de 4 m, în timp ce stratul de argilă sterilă din punct de vedere arheologic începe de la adâncimea de 1,40 m.
Hotelul Lafayette (cunoscut și sub numele de Hotelul Francez sau Hotel de France), care avea să fie demolat mai târziu, în 1979, fiind afectat de cutremurele din 1940 și 1977.
SURSA: https://ro.wikisource.org/wiki/Istoria_fond%C4%83rei_ora%C8%99ului_Bucure%C8%99ti/Capitolul_18
http://www.ziarulring.ro/stiri/bucuresti/19509/Hoteluri-de-lux-si-prostitutie-in-Bucurestii-de-altadata
Calea Victoriei 15 - aprilie 1950 nationalizarea unor imobile
- Gmost. N. D. Ghica Comanesti adm. Petre Gh. Palter, 27 apartamente, Bucuresti, str. Lipscani 6, cal. Victoriei 15, str. Mihai Voda 3, str. Domnita Anastasia 2. - DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru nationalizarea unor imobile
Calea Victoriei № 15 - Bancorex
Clădirea Bancorex (nr. 15) cu numele oficial de Bucharest Financial Plaza a fost construită pe terenul rămas viran după demolarea hotelului La Fayette, avariat la cutremurul din 1977. La data inaugurării în 1997 blocul Bancorex era cea mai înaltă clădire din Bucureşti cu H 83 m. Este construit din beton şi sticlă. Are 17 etaje şi trei subsoluri folosite ca parcare pentru 160 de maşini. Suprafaţa desfăşurată este de 30000 mp cu spaţii închiriate pentru birouri. Distonează cu regimul de înălţime şi aspectul de belle-epoque al cartierului şi deşi nu am nicio pregătire în domeniu, susţin că e o zgârietură urâtă pe faţa micului Paris. Se spune ˝omul potrivit la locul potrivit˝, sintagmă care ar trebui aplicată şi imobilelor.
- Primaria Bucuresti va prelua de la Banca Comerciala Romana cladirea-monument istoric din strada Lipscani 18-20, urmand a da bancii, in schimb, terenul pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr 15 si 6 milioane de euro, potrivit unei hotarari aprobate vineri de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Potrivit raportului realizat de expertul Gheorghe Licurici, raport comandat de Primarie, constructia cu teren aferent, subsol + parter + doua etaje din str. Lipscani nr. 18 - 20, monument istoric, ar valora circa 14 milioane de euro. Aceasta constructie apartine BCR.
Potrivit aceluiasi expert, terenul construit de 4.210 metri patrati din Calea Victoriei nr. 15 ar costa doar 8,2 mil euro. Acest teren apartine primariei Capitalei. Sumele nu includ TVA.
Terenul aferent imobilului din Lipscani are 1.681 metri patrati.
In cladirea din Lipscani, municipalitatea vrea sa amenajeze pinacoteca Municipiului Bucuresti.
Turnul Bancorex apartine BCR si a fost construit pe terenul Primariei in urma unui contract de asociere in participatiune cu un investitor privat.
- Primaria si BCR, litigiu de milioane de euro pe chiriile din cladirea Bancorex
21.12.2009 - Ziarul financiar
Primaria Capitalei si Bucharest Financial Plazza (BFP), o subsidiara a grupului Erste BCR, se judeca intr-un proces cu o miza de milioane de euro, cu privire la suma pe care municipalitatea ar fi trebuit sa o incaseze in cei 12 ani de exploatare a cladirii BFP de pe Calea Victoriei, cunoscuta si sub denumirea de "cladirea Bancorex".
Primaria s-a asociat pentru realizarea acestui proiect inca din 1993 cu firma Bouygues, contributia municipalitatii fiind terenul de sub actuala cladire, cu o suprafata de 3.500 de metri patrati, in timp ce francezii si-a asumat costurile de proiectare si constructie a imobilului.
Ca urmare a asocierii, sumele obtinute din chirii ar fi trebuit impartite direct proportional cu "valoarea definitiva a terenului", respectiv "costul global definitiv al proiectului", spun avocatii Primariei.
Intre timp, pe relatia Bouygues - Bancorex - BCR cladirea a intrat in portofoliul Erste, care ocupa o buna parte din spatiile cu o suprafata de 31.000 mp ale cladirii.
"Primaria a primit aproximativ 800.000 de dolari cu titlu de dividende (participare la beneficii) si ar fi trebuit sa primeasca, dupa parerea noastra, (...), la o medie de 25 euro/mp/luna timp de 12 ani intre 8 si 10 milioane de dolari pana acum", spune avocatul Stefanica Daniel, partener al firmei Stefanica & Florea, avocatul Primariei in acest caz.
Potrivit evaluarilor initiale, raportul dintre valoarea terenului de sub cladire si constructia propriu-zisa era de 1 la 8 - cinci milioane de dolari terenul, respectiv 40 de milioane de dolari constructia. In conditiile in care veniturile din exploatarea cladirii pe o perioada de 12 ani (1997-2009) pot fi estimate la 60-80 de milioane de euro, suma pe care Primaria ar fi trebuit sa o incaseze este mult mai mare de 800.000 de dolari. Procesul dureaza de cinci ani, iar joi era programat un nou termen de judecata.
"Ce va pot eu spune la acest moment este ca exista un litigiu pe rolul instantelor din Bucuresti in plina desfasurare. Asteptam o solutie a instantei in care avem toata increderea, iar apoi putem discuta pe fondul problemei", a declarat Radu Tulei, coordonatorul departamentului juridic al firmei Bucharest Financial Plazza, in portofoliul careia se afla cladirea. Firma este o subsidiara a societatii Financiara SA, controlata la randul ei de BCR. Avocatii austriecilor pentru acest proces sunt din cadrul firmei Voicu & Filipescu.
Potrivit unor declaratii mai vechi ale reprezentantilor BCR, banca platea in 2003 aproximativ 3,5 milioane de dolari anual pentru inchirierea a 56% din suprafata imobilului, unul dintre primele turnuri moderne de birouri construite in Capitala, avand o inaltime de 83 de metri si 17 etaje.
In prezent, in cadrul cladirii din vecinatatea palatului CEC isi mai au birourile firme precum GTS Telecom, British Airways, ABB, Omniasig sau Reuters.
In acest an, pe fondul livrarii unui numar important de proiecte de birouri, chiriile au scazut, iar tot mai multe spatii sunt goale. Cu toate acestea, birourile din zonele centrale ale Capitalei, cu acces la mijloacele de transport in comun, au fost mai "protejate" de presiunile chiriasilor.
SURSA http://www.construction-briefly.ro/articol/primaria-si-bcr-litigiu-de-milioane-de-euro-pe-chiriile-din-cladirea-bancorex
- Microsoft dorea să cumpere clădirea Bancorex de pe Calea Victoriei ca să facă acolo un centru de soft cu mulţi programatori tineri români. Li se cere o contribuţie de 1 milion de dolari pentru campania electorală din 2000", spune Cristian Sima pe blog, într-o postare intitulată "Spovedanie în disperare". Sursa RTV.NET: http://www.romaniatv.net/spioni--politicieni-si-afaceristi--implicati-in-afacerea-microsoft--dezvaluiri-incendiare_185096.html
- BCR ar vrea sa vanda Bucharest Financial Plazza
Monday 08 December 2014
* Surse din piata imobiliara: "Tranzactia este iminenta"
Banca Comerciala Romana (BCR) are in plan sa vanda cladirea Bucharest Financial Plazza si vrea sa-si mute o parte din operatiuni intr-o alta cladire de birouri, ne-au declarat surse apropiate situatiei
BCR ar vrea sa vanda Bucharest Financial Plazza
* Surse din piata imobiliara: "Tranzactia este iminenta"
Banca Comerciala Romana (BCR) are in plan sa vanda cladirea Bucharest Financial Plazza si vrea sa-si mute o parte din operatiuni intr-o alta cladire de birouri, ne-au declarat surse apropiate situatiei. Conform acestora, zvonurile privind vanzarea cladirii din Calea Victoriei existau de ceva vreme, intrucat BCR a obtinut recent terenul de sub Bucharest Financial Plazza. Terenul era concesionat, iar BCR a oferit la schimb Primariei Bucuresti o cladire din Centrul Istoric.
Unele surse spun ca tranzactia este iminenta, in timp ce altele sustin ca de vanzare ar fi si sediul BCR din bulevardul Regina Elisabeta, banca urmand sa isi relocheze activitatea in cladiri finantate de institutie.
Potrivit surselor, aceste cladiri de birouri ar fi situate in zona centrului comercial AFI Palace Cotroceni.
Contactati de ziarul Bursa, reprezentantii BCR ne-au declarat ca, in acest moment, institutia ia in considerare o serie de optiuni privind optimizarea spatiilor de birouri.
Ionut Stanimir, director executiv la directia de comunicare BCR, ne-a transmis: "Nu exista planuri de mutare in cladiri ale clientilor BCR care nu si-au platit datoriile. Nu exista planuri de mutare in cladiri situate in apropierea centrului comercial AFI Palace Cotroceni. Nu exista planuri de a vinde sediul din bulevardul Regina Elisabeta. Avem rugamintea sa nu publicati zvonuri nefondate".
Pe site-ul institutiei, agentia BCR din Calea Victoriei este prezentata drept unitatea fanion a bancii, fiind prima sucursala unde operatiunile cash sunt gestionate exclusiv prin intermediul echipamentelor.
Intr-un interviu acordat recent ziarului Bursa, Razvan Temesan, fostul presedinte Bancorex, care a fuzionat cu BCR in 1999, ne-a declarat ca noua cladire de pe Calea Victoriei a fost preluata cu 200 lei de BCR de la Bancorex: "Pentru acea constructie s-a infiintat o societate care a inclus in ea capitalul de 200 lei noi varsat de Bancorex, drepturile asupra terenului ale Primariei Capitalei, constructorul si alte companii implicate. Intre timp, s-a construit cladirea pe credit, care nu a mai fost reevaluata si, la momentul fuziunii, BCR a preluat Bancorex cu tot cu active, implicit cladirea de pe Calea Victoriei, la 200 de lei".
* Evaluatorul imobilelor din Calea Victoriei nr.15 si strada Lipscani nr. 18-20, trimis in judecata de DNA
Anul trecut, Primaria Capitalei a schimbat terenul de sub "Bucharest Financial Plazza", din Calea Victoriei, cu o cladire monument istoric de pe strada Lipscani, din proprietatea BCR, pentru amenajarea Pinacotecii Municipiului Bucuresti, platind bancii, in plus, 5,786 milioane de euro, potrivit unui proiect aprobat in sedinta din 28 iunie 2013 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB).
In expunerea de motive a proiectului, semnata de primarul Sorin Oprescu, s-a aratat ca trebuie sa fie identificata o cladire in care sa fie expus patrimoniul de arta al Pinacotecii. Astfel, a fost identificata cladirea din strada Lipscani nr. 18-20, monument istoric din proprietatea privata a BCR. Municipalitatea si-a exercitat dreptul de preemptiune asupra imobilului din strada Lipscani si a dat la schimb un teren situat in Calea Victoriei nr. 15 (n.r. de sub Bucharest Financial Plazza), plus 5,78 milioane de euro.
Pentru efectuarea schimbului, a fost facut un raport de evaluare care a stabilit ca valoarea de piata a terenului construit in suprafata de 4.210 metri patrati din Calea Victoriei era de 8,147 milioane de euro, iar valoarea constructiei din Strada Lipscani nr. 18-20, cu terenul aferent (subsol, parter, doua etaje si pod), era de 13,933 milioane de euro.
Potrivit acestui raport, diferenta dintre cele doua obiective, de 5.786.000 de euro, a constituit contravaloarea sultei pe care Primaria trebuia sa o achite la efectuarea schimbului de proprietati.
Evaluarea a fost intocmita de expertul ANEVAR Gheorghe Licurici, in data de 14 mai 2013. Acelasi evaluator a fost trimis in judecata de DNA, pe 13 august 2013, pentru infractiunea de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice. Potrivit procurorilor, Gheorghe Licurici ar fi supraevaluat un imobil ce urma sa devina sediul Politiei municipiului Suceava. In plus, evaluatorul a mai fost trimis in judecata si pe 4 februarie, anul acesta, sub aceeasi acuzatie, pentru supraevaluarea unui imobil din municipiul Campulung Moldovenesc, conform DNA.
Contactati de ziarul Bursa, reprezentantii Directiei Nationale Anticoruptie ne-au comunicat ca, in acest moment, evaluatorul Gheorghe Licurici nu are calitatea de suspect sau inculpat in vreun dosar aflat pe rolul DNA, care sa vizeze Bucharest Financial Plazza sau terenul din Calea Victoriei nr. 15.
In prezent, in cladirea din strada Lipscani nr. 18 este o sucursala a CEC Bank, iar la numarul 20 este un imobil care a servit drept sediu al BCR si care a ramas neocupat. Nici urma de vreo Pinacoteca a Municipiului Bucuresti.
Pe geamurile imobilului din Lipscani 20, reprezentantii BCR au afisat urmatorul mesaj:
"Dragi clienti, distinsi vecini, stimati colaboratori, turisti sau doar trecatori, va anuntam ca Sucursala BCR Lipscani se va muta pe o strada MAI IN FAŢĂ. Lasam cu bucurie vechiul si frumosul Lipscani obisnuitilor acestei strazi: mici comercianti, cafenele, restaurante si hanuri, galerii de arta, manufacturieri si saltimbanci de weekend. Noi ne vom primi clientii, asa cum am promis acum cateva luni, intr-un spatiu renovat, innoit, proprietatea Bancii Comerciale Romane. Va asteptam sa ne urmati, asadar, din 13 octombrie, pe str. DOAMNEI, nr. 14-16".
* Deal-ul dintre Primarie si BCR, dupa ani de procese
Intelegerea dintre Primarie si BCR de anul trecut a pus capat unei serii de litigii intre cele doua institutii, pe subiectul sumelor care trebuiau incasate de Municipalitate din inchirierea spatiilor din cladirea "Bancorex".
"Bucharest Financial Plazza" a aparut dupa ce Primaria s-a asociat cu grupul Bouygues pentru realizarea proiectului, contributia municipalitatii fiind terenul de sub cladire, cu o suprafata de 3.500 de metri patrati, iar firma franceza si-a asumat costurile de proiectare si constructie a imobilului. Ulterior, chiriile trebuiau impartite intre administrator (n.r. care a devenit "Bucharest Financial Plazza") si primarie, insa aceasta din urma a cerut, in instanta, o suma mai mare decat primise.
"Primaria a primit aproximativ 800.000 de dolari cu titlu de dividende (participare la beneficii) si ar fi trebuit sa primeasca, la o medie de 25 euro/mp/luna, timp de 12 ani, intre 8 si 10 milioane de dolari pana in 2009", spunea, in 2009, unul dintre avocatii Primariei. Acesta a apreciat: "In conditiile in care veniturile din exploatarea cladirii in perioada 1997-2009 pot fi estimate la 60-80 de milioane de euro, suma pe care Primaria ar fi trebuit sa o incaseze este mult mai mare de 800.000 de dolari".
Cea mai mare parte a operatiunilor BCR sunt derulate, in prezent, din cladirea Bucharest Financial Plazza din Calea Victoriei, fostul sediu al Bancorex, aflat in proprietatea bancii.
Cladirea de birouri a fost inaugurata in 1997, avand o inaltime de 83 de metri, 18 etaje si o suprafata de circa 31.000 metri patrati. Lucrarile de constructie au durat trei ani, iar costul total al investitiei a fost de aproximativ 30 de milioane de euro.
Citeste noutati si tendinte din domeniu in Revista BURSA Constructiilor
2014-12-08 SURSA http://consumatoronline.ro/module-Pagesetter-viewpub-tid-5-pid-60839.phtml