PLATFORMA POLITICĂ A PRP
PRP este un partid de centru stânga, cu valori social-democrate și progresiste inspirate din valorile altor partide de centru-stânga și progresiste din Europa și din lume precum
- Partidul Laburist din Marea Britanie,
- SPD Germania,
- Partidul Laburist Norvegian sau
- Partidul Socialist Francez, toate membre ale PES,
- Partidul Socialiștilor Europeni și
- Alianței Progresiste.
Totodata, în afara Europei, inspirația noastră provine de la
- Partidul Democrat American sau
- Partidul Liberal Canadian.
PRIORITĂȚI NAȚIONALE
INFRASTRUCTURA
România este o țară cu potențial imens de dezvoltare economică stopată în mare parte de absența unei infrastructuri care să permită flexibilitatea forței de muncă și atragerea de noi investiții.
În 26 de ani de la revoluție s-au construit doar câteva sute de kilometri de autostradă, insuficienți dezvoltării și extinderii afacerilor locale.
PRP își propune identificarea tuturor contractelor păguboase, date prin metode ilegale la prețuri exorbitante și lichidarea lor. Următorul pas este analizarea în mod transparent și public al soluțiilor fezabile pentru construirea autostrăzilor, precum și alegerea prin licitație corectă a companiilor competente să le implementeze cu succes și în timp real.
SĂNĂTATEA
Sistemul public de sănătate din Romania este în momentul de față incompatibil cu asigurarea sănătății cetățenilor.
Lipsa unui management eficient și a unui sistem național informatizat, condițiile precare de muncă, salariile mult prea mici pentru responsabilitatea pe care o au si munca pe care o depun cadrele medicale fac din sistemul public de sănătate din Romania un sistem depășit, in prag de colaps.
Reorganizarea și eficientizarea managementului sistemului sanitar, îmbunătățirea serviciilor de sănătate, creșterea salariilor și stoparea exodului cadrelor medicale în străinătate sunt măsuri extrem de importante pentru reformarea sistemului sanitar prevăzute în programul PRP.
EDUCAȚIA
Calitatea sistemului educațional a scăzut semnificativ, salariile profesorilor sunt umilitoare, starea fizică a școlilor la nivel național este dezastruoasă, iar abandonul școlar a luat proporții.
Sistemul de învățământ este învechit bazându-se în continuare pe cantitate, pe inundarea cu informație a elevilor în loc să îi stimuleze să-și descopere aptitudinile.
Elaborarea unui Curriculum Național care să permită dezvoltarea personală în funcție de capacitățile și posibilitățile fiecăruia, educația de calitate și reducerea abandonului școlar sunt preocuparea imediată a PRP pentru reducerea șomajului, evitarea excluziunii sociale și a sărăciei.
AGRICULTURA
Romania este o tara extrem de bogata in resurse pe care nu le utilizeaza. Agricultura este unul din cele mai bune exemple datorita numarului impresionant de terenuri agricole din Romania. Guvernul si autoritatile ar trebuie sa sprijine sectorul agricol mai mult decat face acum iar autoritatile locale ar trebuie sa sprijine si ele efoturi ale cetateiilor de a forma co-operative si a se uni pentru a isi imbunatati veniturile si in acelasi timp ar stimula exporturile si ar ajuta la imbunatatirea economiei.
Alte tari sau state au reusit sa implementeze o multime de proiecte de a sustine producatorii locali precum statul Colorado din Statele Unite unde autoritatile locale si ofera pamant in arenda la niste sume simbolice si acorda si fonduri. Cel mai important aspect al unui sector agricol performant este un cadru legislativ clar cu legi atent gandite.
COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
Un guvern si niste autoritati responsabile ar trebui sa supravegheze companiile straine care au operatiun in tara noastra. Romania trebuie sa fie un loc al a oportunitatilor din punct de vedere al mediului de afaceri, dar afaceri legale ci nu ilegale. Combaterea evaziunii fiscale va avea un efect direct asupra finantelor tarii care vor permite de exemplu construirea mult doritelor autostrazi.
STATUTUL PRP
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
ARTICOLUL 1
PARTIDUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, denumit în continuare Partidul, este persoană juridică de drept public, asociație cu caracter politic a cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție;
Denumirea integrală a partidului este PARTIDUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, iar cea prescurtată este PRP;
Semnul permanent al partidului este reprezentat grafic printr-un porumbel suprapus peste globul pamântesc, ambele stilizate, sub care se află logotipul “PRP” și denumirea completă a partidului. :
Reprezentarea sub formă grafică, alb-negru și color, este redată în ANEXA 1 a prezentului Statut;
Culorile semnului permanent sunt: turcoaz și alb, conform specificației tehnice din ANEXA 1;
Semnul permanent este inscripționat pe drapelul partidului, pe materialele promoționale și pe documentele oficiale;
Semnul electoral poate fi sau nu același cu semnul permanent;
Semnul permanent poate fi schimbat cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor de către organele competente ale partidului, conform Statutului și cu respectarea art. 25 și 26 din legea 14/2003.
STATUTUL Partidului Românilor de Pretutindeni
ARTICOLUL 2
Drapelul PRP este alb cu semnul permanent inscripționat în centru;
Biroul Politic Național aprobă imnul partidului.
ARTICOLUL 3
Sediul central al partidului: Strada Cozla nr.6, Bucuresti, Sector 3
CAPITOLUL II
OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE PARTIDULUI
ARTICOLUL 4
PARTIDUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI urmărește exclusiv obiective politice contribuind la exercitarea voinţei politice a cetățenilor români din interiorul și a celor din exteriorul granițelor României, în egală măsură.
ARTICOLUL 5
PRP este un partid de centru stânga, cu valori social-democrate și progresiste, preocupat de o politică socială echilibrată. Doctrina PRP este fundamentată pe principii ca: dreptate socială, libertate, echitate, justiție, șanse egale pentru toți, solidaritate;
PRP garantează membrilor săi competiția internă bazată pe merite și competență, dreptul de a fi aleși sau numiți în partid ori în funcții publice.
Articolul 6
Prin activitatea sa, PARTIDUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI promovează valorile și interesele naționale, contribuie la formarea opiniei publice și la funcționarea pluralismului politic, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice, stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii.
Obiectivele politice urmărite de PARTIDUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI:
ARTICOLUL 7
Partidul acţionează pentru participarea cetăţenilor la modernizarea și dezvoltarea statului şi societăţii româneşti ca societate bazată pe democrație, dreptate socială și libertate;
Atragerea românilor plecați în străinătate este prioritate națională. PRP susține necesitatea implementării de inițiative economice și programe sociale pentru a sprijini întoarcerea acestora în țară, ca motor de dezvoltare economică și socială;
Restructurarea şi modernizarea economiei naţionale pentru dezvoltarea și consolidarea economiei sociale de piaţă precum şi continuarea reformei în administraţia publică centrală şi locală;
Combaterea corupției, a crimei organizate și a terorismului;
PRP oferă sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii si a mediului rural românesc, promovând respectul pentru fermieri, pentru agricultori;
Aplicarea de politici sociale echilibrate în domeniul protecției sociale în scopul contracarării efectelor sărăciei;
Partidul susține sistemele publice de învățământ și sănătate, finațate de către stat;
Promovarea dezvoltării și modernizării învăţământului, ştiinţei şi culturii, susținerea activității de cercetare - priorități în politicile partidului.
Educarea tineretului în spirit democratic și valori europene prin bazarea procesului de educație pe programe și metode care să stimuleze potențialul și creativitatea copiilor și tinerilor;
Promovarea de programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului, axă prioritară a politicii partidului;
Recunoaşterea rolului comunităţii, al familiei, tradiţiilor, culturii şi religiei în afirmarea identităţii naţionale. Respectarea exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale. Sprijinirea programelor ce au ca scop menținerea identității naționale în comunitățile românești din afara teritoriului României;
Recunoaşterea rolului comunităţii, al familiei, tradiţiilor, culturii şi religiei în afirmarea identităţii naţionale. Sprijinirea programelor care au ca scop menținerea identității naționale în comunitățile românești din afara teritoriului României. Respectarea exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale;
Partidul susține combaterea discriminării de orice fel (de sex, de vârstă, de naționalitate, de rasă, de religie, de avere, de convingeri politice, de orientare sexuală, de handicap) și egalitatea tuturor în fața legii.
CAPITOLUL III
MEMBRII PARTIDULUI
1. Cine poate fi membru al partidului
ARTICOLUL 8
Pot deveni membri ai partidului cetățenii care:
au drept de vot;
aderă liber la principiile și valorile partidului, recunosc și respectă Statutul PRP;
nu au suferit condamnări definitive pentru fapte antisociale grave, infracțiuni cu violență, trădare de țară;
se încadrează în standardele general acceptate de moralitate și etică și nu promovează comportamente xenofobe, rasiste sau care lezează interesele naționale;
au drept de asociere politică.
ARTICOLUL 9
Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice;
Pot fi membri în PRP cetățenii români fără deosebire de etnie, avere, sex;
Pot deveni membri ai PRP cetăţenii români cu domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în străinătate precum și cetățenii UE care domiciliază în România fără a avea cetățenie română.
ARTICOLUL 10
Primirea unui nou membru in partid se face pe bază de cerere (adeziune) completată cu datele principale de identificare. Cetățenii cu domiciliul în străinătate vor completa și cu locul de rezidență;
Calitatea de membru al partidului se obține pe bază de adeziune adresată organismelor de conducere direct, prin poștă sau e-mail.
Persoanele interesate pot aplica pentru adeziunea online, pe website-ul PRP.
ARTICOLUL 11
Înregistrarea adeziunii se face in Registrul Local de Evidență. Cetățeanul devine membru al partidului după scurgerea intervalului de 15 zile de contestare;
Adeziunea se trimite în copie la secretariatul județean al PRP pentru crearea bazei de date cu membrii (Registrul Județean de Evidență);
Baza de date cu membri și susținători se completeaza/actualizează trimestrial, apoi anual la nivel național (Registrul Național de Evidență).
ARTICOLUL 12
Un membru poate aparține de o singură organizație locală, la schimbarea domiciliului acesta având obligația de a înștiința organizația pentru efectuarea transferului.
ARTICOLUL 13
Calitatea de membru încetează:
prin demisie unilaterală în baza unei cereri;
prin dizolvarea organizației locale;
ca urmare a înscrierii într-un alt partid;
prin declararea ca independent;
ca o consecință a unei/unor sancțiuni;
pe perioada urmăririi penale;
prin suspendare;
prin autosuspendare;
prin excludere;
în caz de deces.
ARTICOLUL 14
Încetarea calității de membru a PRP și suspendarea se înregistrează în Registrul Naţional de Evidență.
2. Drepturi și obligații
ARTICOLUL 15
Membrii PRP au dreptul de:
a participa la ședințele organizației locale de care aparțin;
la libera exprimare;
a avea inițiativă politică și de a fi consultați în chestiuni de importanță pentru partid;
a vota;
a candida sau a fi numiți pentru diverse funcții în partid sau în afara acestuia;
a alege și a fi aleși.
ARTICOLUL 16
Funcțiile de conducere ale partidului, la toate nivelurile, se regăsesc enumerate in Nomenclatorul funcțiilor din PRP (Anexa 3);
Un membru al partidului poate ocupa simultan două funcții de conducere, la niveluri diferite;
Pot ocupa funcții de conducere membrii cu domiciliul/reședința/locul de muncă în unitatea administrativ-teritorială unde funcționează respectiva organizație de partid.
ARTICOLUL 17
Membrii PRP au următoarele obligații:
să respecte Statutul, regulamentele, deciziile luate de conducerea partidului, să cunoască Programul partidului;
să participe activ la activitatea organizației;
să nu acționeze împotriva intereselor partidului.
ARTICOLUL 18
Membrilor PRP care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care prin acțiunile lor prejudiciază partidul, li se aplică, în funcţie de gravitatea acestora, una dintre următoarele sancţiuni:
avertisment scris;
suspendarea pe o anumită perioadă din calitatea de membru de partid;
suspendarea din funcția deținută;
retragerea sprijinului politic pentru membrii ce dețin funcții în administrația publică, locală și centrală, în situația începerii urmăririi penale. Sancțiunea se aplică de către forul de conducere competent relativ la funcția deținută de către membrul respectiv;
demiterea din funcţii ocupate în structura partidului;
interdicția de a candida pentru funcții de conducere pe o perioadă determinată;
excluderea din partid.
ARTICOLUL 19
Contestațiile în cazul deciziilor de sancționare prin suspendare din calitatea de membru de partid sau dintr-o funcție în cadrul PRP se înaintează la Comisia de Etică și Arbitraj competentă;
Contestațiile pot fi făcute în termen de 15 zile;
În cazul admiterii contestației, repunerea în drepturi a celui sancționat se va efectua în termen de maxim 10 zile.
CAPITOLUL IV
ORGANIZAȚIA TERITORIALĂ
1. Principii de organizare
ARTICOLUL 20
PARTIDUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI are ca subdiviziuni organizații corespunzătoare organizării teritorial-administrative a țării:
comunale, orășenești/municipale, de sector;
județene și pentru municipiul București;
naționale;
Membrii PRP din afara granițelor țării activează în Organizația PRP Diaspora care are sediul în București;
Organizațiile de partid locale pot reprezenta partidul față de terți la nivel local, pot deschide conturi, răspund de gestionarea acestora;
În cadrul organizaţiilor pot activa structuri interne, organizate pe criterii specifice; vârstă, sex, profesie, ocupație, ș.a.
ARTICOLUL 21
Adunările generale și organismele de conducere ale PRP își pot desfășura activitatea doar dacă se întrunește majoritatea simplă a membrilor;
Deciziile organismelor de conducere ale partidului se stabilesc prin vot deschis;
Conducătorii organismelor de conducere se aleg prin vot secret;
Orice decizie luată de către organismele de conducere ale PRP este mandatorie pentru toți membrii partidului.
ARTICOLUL 22
Pentru participarea la Adunările organizațiilor teritoriale și la Congresul partidului, se stabilește o normă de reprezentare funcție de numărul de membri ai organizațiilor și de rezultatele politice și electorale ale organizațiilor;
Modul de stabilire a normei de reprezentare este prezentat în ANEXA 2 a prezentului Statut.
2. Organizaţia locală a PRP
ARTICOLUL 23
Organizaţia locală a PRP se constituie din totalitatea membrilor de pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale (comună, oraş, sector, municipiu).
ARTICOLUL 24
Organismele de conducere ale PRP la nivel local sunt:
Adunarea Generală a membrilor organizației;
Biroul Local, ca organ executiv.
ARTICOLUL 25
Adunarea Generală a membrilor sau a delegaților acestora, la nivel național, este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acesteia are loc cel puțin o data la doi ani sau de câte ori este necesar.
ARTICOLUL 26
Adunarea Generală se convoacă de către preşedintele Biroului Local sau, în cazuri excepţionale, de către preşedintele Biroului Judeţean, de către preşedintele partidului sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii organizaţiei locale.
Cvorumul este îndeplinit dacă se întrunesc jumătate plus unu membri la prima convocare sau dacă, la a doua convocare, se întrunesc cel puțin 1/4 din membri. Organizația locală se dizolvă daca nici la a doua convocare condiția cvorumului nu e îndeplinită.
În situații speciale (revocarea sau alegerea președintelui organizației precum și revocarea, alegerea sau completarea Biroului Local) se convoacă Adunarea Generală extraordinară.
ARTICOLUL 27
Adunarea Generală are următoarele atribuţii:
alege şi revocă preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Biroului Local;
alege şi revocă delegaţii şi supleanţii care reprezintă organizaţia locală în Colegiul Judeţean şi la Congresul PRP;
discută și aprobă Raportul de activitate al Biroului organizației și programul de acțiune propus pentru perioada ce urmează;
stabileşte bugetul propriu de venituri și cheltuieli și execuția acestuia;
aprobă candidații pentru funcțiile de conducere ale organizațiilor superioare ierarhic;
propune candidați pentru funcțiile din administrația publică locală la nivel de județ;
analizează rezultatele organizației după alegeri;
alte atribuții.
ARTICOLUL 28
Biroul Local reprezintă organismul executiv al organizației locale;
Componența Biroului Local:
președinte
vicepreședinte
membri supleanți (până la 5 membri supleanți, funcție de numărul de membri și nivelul organizației locale);
Membrii Biroului Local sunt aleși pe o perioadă de 4 ani, pe bază de candidaturi individuale;
Președintele Biroului Local:
conduce ședințele Adunărilor generale și ale Biroului Local;
reprezintă organizația în raport cu terții;
poate da delegație, în unele situații, pentru anumite atribuții, vicepreședintelui Biroului Local.
Biroul Local este organul de conducere al organizaţiei între Adunările generale cu întrunire lunară sau când este necesar. Convocarea se face de către președintele B.L. sau la solicitarea a minim 1/3 din membri.
CAPITOLUL V
ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ. ORGANIZAȚIA DIASPORA
1. Organizația PRP la nivel județean și municipiul București
ARTICOLUL 29
Organizaţia județeană a PRP se constituie din totalitatea organizaţiile locale de pe raza judeţului respectiv.
ARTICOLUL 30
Organismele de conducere la nivel județean sunt:
Colegiul Județean
Biroul Județean, ca organism executiv;
Organismele de conducere la nivelul municipiului București se asimilează cu cele la nivel județean.
ARTICOLUL 31
Delegații organizațiilor locale formează Colegiul Județean;
Colegiul Județean se convoacă cel puțin o dată la patru ani sau de câte ori este necesar;
Din Colegiul Județean fac parte, cu drept de vot, membrii Biroului Județean;
Din Colegiul Județean mai fac parte parlamentarii locali, membrii și președintele Consiliului județean dacă aparțin PRP;
Colegiul Județean se convoacă de către președintele Biroului Județean, la cererea a minim 1/3 din membrii partidului sau, în mod exceptional, de către Președintele PRP;
Colegiul Județean întrunește cvorumul dacă sunt prezenți jumătate plus unu membri delegați ai organizațiilor locale.
ARTICOLUL 32
Colegiul Județean are atribuțiile următoare:
alege şi revocă preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Biroului Județean;
alege şi revocă membrii Comisiei Județene de Etică și Arbitraj;
alege şi revocă membrii Comisiei Județene de Cenzori;
analizează și aprobă Raportul Comisiei Județene de Cenzori;
alte atribuții.
ARTICOLUL 33
Biroul Județean este organismul executiv al partidului la nivel de județ.
Biroul Județean este format din: președinte, 1-3 vicepreședinți, conducătorii organizațiilor interne la nivel județean (femei, tineret, etc.);
Președintele Biroului Județean, ales pentru o perioadă de 4 ani:
conduce ședințele Colegiului Județean și ale Biroului Județean;
reprezintă organizația județeană în raport cu terții;
poate da delegație, în unele situații, pentru anumite atribuții, vicepreședintelui Biroului Județean.
ARTICOLUL 34
Rezolvarea litigiilor apărute ca o consecință a abaterilor de la Statut și regulamente, precum și controlul, relativ la respectarea criteriilor de etică și integritate în cadrul structurilor teritoriale ale PRP, se realizează prin intermediul Comisiilor Județene de Etică și Arbitraj;
La nivel de județ activitatea finan ciară, economică și administrativă a partidului este controlată de către Comisiile Județene de Cenzori.
ARTICOLUL 35
Membrii Comisiilor Județene de Etică și Arbitraj se aleg pentru o perioadă de 4 ani;
Membrii Comisiilor Județene de Cenzori se aleg pentru o perioadă de 4 ani;
ARTICOLUL 36
Comisia Judeţeană de Etică și Arbitraj se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui comisiei sau a minim 1/3 din membrii acesteia;
Comisia Judeţeană de Arbitraj este compusă din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 4-10 membri;
Alegerea pe funcţii a membrilor are loc în prima şedinţă a comisiei.
ARTICOLUL 37
Comisia Judeţeană de Etică și Arbitraj are atribuțiile următoare:
analizează şi cercetează reclamaţiile şi sesizările primite împotriva membrilor organizaţiei și propune soluţii organelor competente asigurându-se că se aplică proceduri corecte de decizie și că se respectă drepturile membrului în cauză;
cercetează şi propune soluţii pentru rezolvarea dezacordurilor între membrii partidului, precum şi dintre membri şi organele de conducere ale PRP la nivel local şi judeţean;
cercetează şi propune soluţii pt. rezolvarea dezacordurilor dintre organele de conducere ale PRP la nivel local şi judeţean;
soluţionează contestaţiile contra hotărârilor de sancţionare a membrilor de partid.
ARTICOLUL 38
Activitatea Comisiilor Judeţene de Etică și Arbitraj se desfăşoară în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Etică și Arbitraj (CNEA), Regulament elaborat de către CNEA şi aprobat de Biroul Național, în termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentului Statut.
ARTICOLUL 39
Comisia Judeţeană de Etică și Arbitraj prezintă rapoarte de activitate Conferinţei organizaţiei judeţene;
Hotărârile Comisiei Judeţene de Etică și Arbitraj pot fi atacate doar la Comisia Naţională de Etică și Arbitraj.
ARTICOLUL 40
Comisia Judeţeană de Cenzori se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui comisiei sau a minim 1/3 din numărul membrilor săi;
Comisia Judeţeană de Cenzori este compusă din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 4-10 membri;
Alegerea pe funcţii a membrilor are loc în prima şedinţă a comisiei.
ARTICOLUL 41
Activitatea Comisiilor Judeţene de Cenzori se desfăşoară în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale de Cenzori (CNC).
ARTICOLUL 42
Comisia Judeţeană de Cenzori are atribuțiile următoare:
verifică activitatea financiar-contabilă la nivelul organizaţiei judeţene;
verifică gestionarea patrimoniului organizaţiei judeţene;
la nivel local și județean acționează pentru prevenirea disfuncționalităților în activitatea de gestionare a patrimoniului și cea financiar-contabilă şi remediază abaterile de la norme;
prezintă rapoarte de activitate Comisiei Naţionale de Cenzori;
exercită control financiar preventiv şi audit asupra organizaţiilor locale şi asupra organizaţiilor judeţene ale PRP.
ARTICOLUL 43
Membrii Comisiilor Județene de Etică și Arbitraj nu pot fi membri în alte organisme de conducere a partidului.
ARTICOLUL 44
Membrii Comisiilor Județene de Cenzori nu pot fi membri în alte organisme de conducere a partidului.
2. Organizațiile PRP din afara României
ARTICOLUL 45
Organizația PRP dintr-o anume țară unde există comunități de români se asimilează unei organizații locale, organismele de conducere având aceeași structură, conform prezentului Statut;
Organizațiile PRP din toate țările, excluzând România, constituie Organizația PRP Diaspora.
ARTICOLUL 46
Principalul obiectiv al Organizației PRP Diaspora este acela de a promova și sprijini reîntoarcerea în țara mamă a cetățenilor români.
ARTICOLUL 47
Organizația PRP Diaspora este constituită ca structură internă a partidului;
Membrii Organizației PRP Diaspora au dreptul de a-și exprima liber opiniile, inițiativele civice și politice și de a alege și a fi aleși;
Calitatea de membru al Organizației PRP Diaspora se obține pe bază de adeziune adresată organismelor de conducere direct, prin poștă sau e-mail.
Persoanele interesate pot aplica pentru adeziunea online, pe website-ul PRP.
CAPITOLUL VI
ORGANISME DE CONDUCERE LA NIVEL NAȚIONAL
ARTICOLUL 48
Organismele de conducere la nivel național sunt:
Congresul, ca organism de conducere suprem al PRP, având atribuții similare cu Adunarea Generală a membrilor partidului;
Colegiul Național;
Biroul Național, organism executiv al PRP.
ARTICOLUL 49
Delegații organizațiilor locale formează Congresul;
La Congres participă, cu drept de vot, membrii Biroului Național;
De asemenea, la lucrările Congresului pot participa, cu drept de vot, parlamentari, europarlamentari, membri ai Guvernului, președinți ai organizațiilor județene, primarul general și viceprimarul capitalei, primari sau viceprimari de sectoare, consilierii generali – cu toții membri PRP;
Congresul se convoacă o dată la patru ani sau de câte ori este necesar, la convocarea Colegiului Național;
Congresul se poate convoca și la propunerea Colegiilor Județene care reprezintă minim 1/3 din membrii PRP;
Congresul întrunește cvorumul dacă sunt prezenți jumătate plus unu membri delegați ai organizațiilor locale;
La lucrările Congresului partidului pot participa invitaţi din medii politice, sociale, economice;
Propunerile pentru lista de invitați la Congres sunt făcute de către Biroul Național.
ARTICOLUL 50
Congresul are atribuțiile următoare:
alege şi revocă preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreședinții și membrii Biroului Național;
alege şi revocă membrii Colegiului Național;
alege şi revocă membrii Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj;
alege şi revocă membrii Comisiei Naționale de Cenzori;
aprobă programul politic, Statutul PRP precum și modificările ulterioare;
hotărăște dizolvarea partidului cu votul a 2/3 din numărul membrilor;
alte atribuții.
ARTICOLUL 51
Biroul Național este format din Președintele PRP, prim-vicepreședinte, 3-5 vicepreședinți, conducătorii organizațiilor interne la nivel național (femei, tineret, etc.).
ARTICOLUL 52
Biroul Național are atribuțiile următoare:
elaborează listele de propuneri pentru candidații la alegerile de nivel județean, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale;
coordonează activitatea structurilor naționale;
hotărăște crearea de noi organizații, în țară sau în afara țării;
hotărăște modificarea semnului permanent/electoral, a imnului sau sediului partidului;
hotărăște sancțiunile și aplicarea acestora;
alte atribuții.
ARTICOLUL 53
Organismul de conducere al PRP, în intervalul dintre două Congrese, este Colegiul Național, cu întrunire anuală;
Biroul Național poate cere convocarea sa în mod extraordinar;
Colegiul Național se alege pentru 4 ani, prin vot secret;
Din Colegiul Național fac parte membrii ai Guvernului, parlamentari, europarlamentari PRP, persoanele propuse de Colegiile Județene, de la nivelul capitalei (municipiul București) și Organizația PRP Diaspora precum și reprezentanți ai structurilor interne ale partidului (femei, tineret, etc.).
ARTICOLUL 54
Colegiul Național are atribuțiile următoare:
hotărăște asupra alianțelor politice sau altor forme de asociere;
aprobă regulamentele de funcționare a partidului;
analizează și aprobă Raportul Comisiei Naționale de Cenzori;
alte atribuții.
ARTICOLUL 55
La nivel național, activitatea financiară, economică și administrativă a PRP este controlată de către Comisia Națională de Cenzori;
La nivel național, rezolvarea litigiilor apărute ca o consecință a abaterilor de la Statut și regulamente, precum și controlul, relativ la respectarea criteriilor de etică și disciplină în cadrul structurilor PRP, se realizează prin intermediul Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj.
1. Comisia Naţională de Etică și Arbitraj
ARTICOLUL 56
Comisia Naţională de Etică și Arbitraj (CNEA) este aleasă de către Congresul PRP pentru un mandat de 4 ani și are activitate permanentă;
Membrii CNEA, propuși de către Președintele PRP, sunt aleși de către Congres;
Conducerea CNEA este asigurată de preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, aleşi în prima şedinţă;
CNEA își desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.
ARTICOLUL 57
Comisia Naţională de Etică și Arbitraj (CNEA) are atribuțiile următoare:
desfășoară acțiuni preventive relativ la aplicarea prevederilor Statutului şi sesizează organismele de conducere ale partidului cu privire la hotărârile nestatutare ale acestora;
la sesizare sau din oficiu, cercetează şi constată incompatibilitățile, conflictele de interese, precum şi cazurile de încălcare a legilor, a Statutului sau a normelor morale de comportament de către membrii Colegiului Naţional, miniştri, secretari de stat, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene;
cercetează conflictele dintre organismele de conducere teritoriale sau dintre acestea și cele de nivel național, soluționează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Biroul Național;
rezolvă contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de Comisiile Județene de Etică și Arbitraj sau a municipiului București, prin hotărâri definitive;
verifică aplicarea măsurilor sau sancţiunilor prevăzute de Statut;
alte atribuţii.
ARTICOLUL 58
Hotărârile Comisiei Naţionale de Etică și Arbitraj pot fi contestate la Congresul PRP.
2. Comisia Naţională de Cenzori
ARTICOLUL 59
Comisia Naţională de Cenzori este aleasă de către Congres;
Membrii CNC sunt propuși de către Preşedintele PRP și aleşi de Congres;
Conducerea CNC este asigurată de preşedinte, vicepreşedinte şi un secretar, aleşi de membrii comisiei în prima şedinţă;
Comisia Naţională de Cenzori îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.
ARTICOLUL 60
Comisia Naţională de Cenzori are atribuțiile următoare:
verifică gestionarea patrimoniului și activitatea financiar-contabilă a organizațiilor de la toate nivelurile precum și pe cea a Organizației PRP Diaspora;
acționează preventiv la toate nivelurile pentru prevenirea disfuncționalităților în activitatea de gestionare a patrimoniului și cea financiar-contabilă şi remediază abaterile de la norme;
prezintă rapoarte de activitate Colegiului Național și Congresului partidului;
exercită control financiar preventiv şi audit asupra organizaţiilor județene și cea a municipiului București.
ARTICOLUL 61
Membrii Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj se aleg pentru o perioadă de 4 ani;
Membrii Comisiei Naționale de Cenzori se aleg pentru o perioadă de 4 ani.
ARTICOLUL 62
Membrii Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj nu pot fi membri în alte organisme de conducere a PRP.
ARTICOLUL 63
Membrii Comisiei Naționale de Cenzori nu pot fi membri în alte organisme de conducere a PRP.
3. Președintele Partidului Românilor de Pretutindeni
ARTICOLUL 64
(1) Președintele PRP:
este ales de către Congres pentru un mandat de 4 ani și este și Președintele Biroului Național;
conduce ședințele Colegiului Național, Biroului Național și ședințele Congresului;
reprezintă partidul în relația cu terții și autoritățile;
emite decizii;
conduce negocierile politice în numele partidului;
poate da delegație, în unele situații, pentru anumite atribuții, prim-vicepreședintelui sau vicepreședinților.
(2) Până la convocarea primei Adunări Generale a Partidului conducerea va fi realizată de către Consiliul de Conducere format din membrii fondatori.
4. Prevederi generale
ARTICOLUL 65
Toate organismele de conducere a PRP dețin mandate de 4 ani;
Persoanele care înlocuiesc membri revocați vor deține mandat doar până la termenul de expirare a mandatelor deja existente.
ARTICOLUL 66
Deciziile organismelor de conducere (Adunarea Locală, Biroul Județean sau Național, Congresul, Colegiul Județean sau Național) se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți afară de cazurile speciale.
CAPITOLUL VII
PROCEDURA ALEGERILOR ÎN PARTID
ARTICOLUL 67
Adunările generale ale membrilor organizațiilor locale (comunale, orășenești, municipale) sunt statutare dacă cvorumul întrunește jumătate plus unu din numărul membrilor aflați în evidență la prima convocare și minim 1/4 din membri, la a doua convocare;
La nivel național, de municipiu București și nivel de organizații locale, ședințele organismelor de conducere ale PRP sunt statutare dacă se întrunește cvorumul de jumătate plus unu din numărul total de membri din componență.
ARTICOLUL 68
În cadrul organismelor de conducere ale partidului, votul se exprimă deschis sau secret. Votul deschis poate fi vot uninominal sau prin ridicare de mână;
În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de voturi, votul președintelui acelui organism este hotărâtor.
ARTICOLUL 69
În cadrul alegerii membrilor organismelor de conducere, a delegaților la forurile superioare sau în situația când se iau hotărâri care privesc persoane, este obligatoriu votul secret.
ARTICOLUL 70
Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se iau în prezența a minim jumătate plus unu din numărul membrilor organismului și cu minim jumătate plus unu voturi, excepție făcând cazurile în care Statutul prevede altfel.
ARTICOLUL 71
Alegerea tuturor membrilor și președinților organismelor de conducere la nivelul organizațiilor locale, teritoriale, ale municipiului București și Diaspora se face prin vot secret.
1. La nivelul organizaţiilor locale, judeţene, de sector şi Diaspora
ARTICOLUL 72
În vederea alegerii Biroului Local, Adunarea Generală desemnează prin vot, dintre participanţi/delegaţi, o Comisie de propuneri;
Comisia de propuneri îşi alege, dintre membrii săi, un preşedinte.
ARTICOLUL 73
Comisia de propuneri este formată din:
5-7 membri la nivelul Adunărilor Generale ale organizaţiilor locale sau ale organizaţiilor de sector ale municipiului Bucureşti;
7-9 membri la nivelul Colegiilor Județene, municipiului Bucureşti și Organizației PRP Diaspora.
ARTICOLUL 74
Comisia de propuneri primeşte şi analizează propunerile de candidaţi desemnaţi de Adunări generale sau Colegii ori candidaturile din rândul membrilor, atât pe cele pentru funcţii individuale de conducere, cât şi pe cele de membrii ai organismelor de conducere colective sau ai comisiilor; verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Adunării Generale sau Colegiului Județean un raport cu concluzii;
Propunerile de candidatură care respectă condiţiile statutare sunt supuse aprobării Adunării generale sau Colegiului Județean și înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret;
Adunarea generală sau Colegiul Județean decide atribuirea directa a mandatelor (în situaţia în care candidaţii obţin majoritatea voturilor exprimate sau dacă obţin cel mai mare număr de voturi).
ARTICOLUL 75
Numărul membrilor Biroului Local este stabilit prin hotărâre a Biroului Județean sau de sector;
Numărul membrilor Colegiului Județean, Comisiei de Etică și Arbitraj şi Comisiei de Cenzori, la nivelul județului, municipiului Bucureşti și Organizația PRP Diaspora este stabilit prin hotărâre a Biroului Naţional.
ARTICOLUL 76
În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la organizarea Adunărilor generale, a Colegiilor judeţene, a sectoarelor, a municipiului Bucureşti şi a Organizației PRP Diaspora, acestea desemnează prin vot, dintre participanţi/delegați, Comisia de validare;
Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte.
ARTICOLUL 77
Comisia de validare este formată din:
5-7 membri la nivelul Adunărilor generale ale organizaţiilor locale sau ale organizaţiilor de sector ale municipiului Bucureşti;
7-9 membri la nivelul Colegiilor Județene, municipiului Bucureşti și Organizației PRP Diaspora.
ARTICOLUL 78
Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul şedinţei şi prezintă Adunării Generale sau Colegiului Județean un raport.
ARTICOLUL 79
În vederea numărării voturilor exprimate în cadrul Adunărilor Generale sau Colegiilor Judeţene, de sector, municipiului Bucureşti şi a Diaspora, acestea desemnează prin vot dintre participanţi/delegaţi o Comisie de numărare a voturilor;
Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte.
ARTICOLUL 80
Comisia de numărare este formată din:
5-7 membri la nivelul Adunărilor generale ale organizaţiilor locale sau ale organizaţiilor de sector ale municipiului Bucureşti;
7-9 membri la nivelul Colegiilor Județene, municipiului Bucureşti și Organizației Diaspora.
ARTICOLUL 81
Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică rezultatul votului, printr-un raport, Adunării Generale sau Colegiului Județean.
2. La nivelul structurilor naţionale de conducere
ARTICOLUL 82
În vederea alegerii organelor naţionale de conducere ale PRP se constituie Comisia de propuneri alcătuită din Preşedintele PRP, Secretarul General şi preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai organizaţiilor de sector şi al municipiului Bucureşti;
Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte;
Comisia primeşte şi analizează toate propunerile de candidaţi, desemnaţi în prealabil de Colegiile Judeţene, ale sectoarelor, al municipiului Bucureşti şi a Organizației PRP Diaspora sau candidaturile din rândul membrilor, depuse la începutul lucrărilor, atât pe cele pentru funcţii individuale de conducere, cât şi pe cele de membri ai organelor de conducere colective sau ai comisiilor, verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Congresului concluziile sale în cadrul unui raport;
Propunerile de candidatură care respectă condiţiile statutare sunt supuse aprobării Congresului şi înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de către delegaţi;
Congresul poate să decidă prin vot modalitatea de atribuire a mandatelor. Acestea pot fi atribuite direct (în situaţia în care candidaţii obţin majoritatea voturilor exprimate sau dacă obţin cel mai mare număr de voturi) sau prin exercitarea a două tururi de scrutin, la care vor participa candidaţii care au obţinut primele două locuri în ordinea descrescătoare a voturilor primite, situaţie în care mandatul va fi atribuit candidatului care obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
ARTICOLUL 83
Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Colegiului Naţional, în conformitate cu limitele statutare.
ARTICOLUL 84
Pentru alegerea Preşedintelui Colegiului Naţional, se desemnează prin vot o comisie de propuneri din 5 membri;
Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte;
Comisia de propuneri analizează şi verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Colegiului Naţional concluziile sale, în cadrul unui raport;
Propunerile de candidatură care respectă condiţile statutare sunt supuse aprobării Colegiului Naţional şi înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de către delegaţi.
ARTICOLUL 85
În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Congresul PRP, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de validare;
Comisia de validare, formată din 5-9 membri, îşi alege dintre membrii săi un președinte;
Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă Congresului un raport.
ARTICOLUL 86
În vederea numărării voturilor exprimate pentru alegerea organelor naţionale de conducere în cadrul Congresului, delegaţii desemnează prin vot Comisia de numărare a voturilor;
Comisia de numărare, formată din 5-9 membri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte;
Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică Congresului rezultatul votului, printr-un raport.
CAPITOLUL VIII
STRUCTURI INTERNE ALE PARTIDULUI
ARTICOLUL 87
În cadrul Partidului Românilor de Pretutindeni se constituie și activează structuri interne, pe criterii specifice anumitor categorii sociale şi profesionale;
Structurile interne îşi pot constitui organizaţii proprii în cadrul organizaţiilor partidului de la toate nivelurile;
Structurile interne ale PRP (tineret, femei, etc.) se constuie în scopul promovării politicii partidului și punerii în practică a proiectelor, programelor, acțiunilor specifice categoriei respective;
Toate acțiunile structurilor interne ala partidului se corelează cu programul său politic.
ARTICOLUL 88
Aceste organizații (tineret, femei, etc.) se constituie la propunerea Biroului Național cu aprobarea Colegiului Național;
Fiecare organizație internă în parte funcționează după Regulamente de organizare și funcționare specific aprobate de către Colegiul Național;
La nivelurile la care funcționează și colaborează, organizațiile interne își aleg organisme de conducere proprii aflate în subordinea conducerilor executive ale PRP de la nivelul respectiv;
Organizaţiile interne ale PRP se pot afilia la organizaţii internaţionale similare și pot colabora cu acestea cu aprobarea Biroului Național.
1. Organizaţia de Tineret
ARTICOLUL 89
Organizația PRP Tineret este formată din membri de partid care nu au împlinit vârsta de 35 de ani.
ARTICOLUL 90
Organizația PRP Tineret (TPRP) are ca scop identificarea problematicilor specifice acestei categorii de vârstă;
Organizația PRP Tineret elaborează strategii și programe specifice, aflate în strânsă concordanță cu programul politic al partidului;
În centrele universitare, sub coordonarea Birourilor Județene ale partidului, se pot înființa Cluburi Studențești.
2. Organizaţia de Femei
ARTICOLUL 91
Organizația PRP Femei este formată din membre de partid femei, care aderă la programul politic al partidului și activează pentru sprijinirea, promovarea și implicarea femeilor în societate.
ARTICOLUL 92
Organizația de Femei a PRP (FPRP) are ca scop identificarea problematicilor specifice femeilor;
Organizația de Femei (FPRP) are ca obiectiv elaborarea și implementarea de strategii și programe specifice legate de rolul femeii în societate, familie, viața politică, economică și culturală, corelate cu programul politic al partidului.
CAPITOLUL IX
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI ŞI SURSELE DE FINANŢARE
ARTICOLUL 93
Partidul poate deține bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității sale specifice.
ARTICOLUL 94
Sursele de finanțare ale Partidului Românilor de Pretutindeni sunt:
donații, legate si alte liberalitati;
venituri provenite din activități proprii;
subvenții de la bugetul de stat;
alte surse de finanțare.
ARTICOLUL 95
Operațiunile de încasări şi plăţi ale PRP se efectuează prin conturi în lei şi în valută deschise, potrivit legii, la bănci cu sediul în România;
Gestionarea fondurilor se face prin mandatari, numiți de organismele executive de la fiecare nivel de conducere;
Mandatarii financiari se numesc pentru perioadele campaniilor electorale (locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare).
ARTICOLUL 96
Membrii de partid care îndeplinesc funcții de conducere alese în partid nu pot fi remunerați pentru activitatea lor.
ARTICOLUL 97
Membrilor PRP care candidează pentru o funcție de conducere în cadrul partidului li se va solicita cazierul judiciar.
CAPITOLUL X
COLABORARE, ASOCIEREA, AFILIEREA, FUZIUNEA
ARTICOLUL 98
Partidul Românilor de Pretutineni poate iniția și realiza diferite forme de colaborare, asociere, afiliere și fuziune, în plan intern dar și internațional cu mișcări politice, partide, alianțe sau cu alte entități civile, în scopuri comune;
Colaborările, asocierile, afilierile se propun de către Biroul Național și se validează de către Colegiul Național.
ARTICOLUL 99
Fuziunile cu alte mișcări/partide politice se propun de către Biroul Național și se validează de către Colegiul Național.
ARTICOLUL 100
Partidul își încetează activitatea:
prin autodizolvare – hotărâtă de Congres, cu votul a peste 2/3 din numărul delegaților;
prin dizolvare – pronunțată pe cale judecătorească sau prin hotărâre a Curții Constituționale;
prin reorganizare în condițiile legii;
prin constatarea încetării existenței sale prin inactivitate de către Tribunalul București, la cererea Ministerului Public, în conformitate cu Legea partidelor politice;
în alte cazuri prevăzute de lege.
CAPITOLUL XI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
ARTICOLUL 101
Prezentul Statut regelementează modul de organizare și funcționare a Partidului Românilor de Pretutindeni, stabilind principiile și normele obligatorii pentru organizații și pentru toți membrii săi, în concordanță cu dispozițiile legale.
Statutul se adoptă și poate fi modificat doar de către Congresul partidului.
ARTICOLUL 102
La Conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi la Congresul partidului, pot participa, ca invitaţi: deputaţi, senatori, europarlamentari, demnitari de stat, primari, viceprimari şi consilieri locali, membri ai PRP care nu au fost aleşi ca delegaţi la aceste Conferinţe sau la Congres.
ARTICOLUL 103
Listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Parlamentul European vor cuprinde personalităţi locale sau centrale acceptate de Birourile Județene, respectiv cele ale municipiului București;
Listele de candidaţi vor fi validate de către Biroul Naţional.
ARTICOLUL 104
Activitatea în cadrul partidului se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii partidelor politice şi ale prezentului Statut;
Organele locale ale partidului pot reprezenta partidul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi alte autorităţi la nivel local, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora.
ARTICOLUL 105
Prevederile Legii partidelor politice completează prevederile prezentului Statut.