PARTIDUL LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR – ALDE – înregistrat conform dispoziţiilor sentinţei civile nr.37 P pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. 24066/3/2015, în şedinţa publică din data de 03.09.2015, rezultat din fuziunea prin contopire a PARTIDULUI CONSERVATOR şi a PARTIDUL LIBERAL REFORMATOR, definitivă prin Decizia civilă nr.560A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă la data de 18.11.2015.
Pentru vizualizare in format word click aici
Pentru vizualizare in format word click aici
Congresul PLR-PC a adoptat programul politic, statutul ALDE si protocolul de fuziune. Cand vor fi alegeri in noul partid
Presedintele PLR, Calin Popescu Tariceanu, si presedintele PC, Daniel Constantin, au semnat vineri, la Palatul Parlamentului, protocolul de fuziune prin contopire a celor doua formatiuni politice. Noul partid politic rezultat din fuziunea PLR-PC va purta, pana la urmatoarele alegeri interne la nivel national, denumirea de Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE) iar sigla acestuia este "o pasare in zbor incadrata de 12 pentagrame de culoare galbena in forma unei elipse incomplete", informeaza Agerpres.
Presedintele PLR, Calin Popescu-Tariceanu, le-a spus delegatilor la Congresul Extraordinar de fuziune PLR-PC ca ALDE este un proiect politic "liberal si european", care trebuie sa devina un "reper" in Romania de azi.
"Dam azi startul unui proiect politic extrem de important, un proiect politic liberal si european - ALDE. Este un proiect pentru o Romanie liberala si democrata, o Romanie mai buna, in care libertatea fiecarui cetatean este respectata si aparata. ALDE este un proiect in care cred, pentru ca are o baza solida. (...) Pornim azi impreuna la un nou drum si am incredere ca acest drum va fi incununat cu succes. Am credinta ca Alianta liberalilor si democratilor este mai mult decat suma partidelor noastre, este mai mult decat un simplu partid liberal. ALDE trebuie sa devina atat o idee, cat si un reper in Romania de azi", a declarat, vineri, Tariceanu.
Acesta a adaugat ca romanii privesc noul proiect politic cu speranta fiindca temele pe care liderii PLR-PC le-au ridicat in ultima perioada reprezinta "esenta schimbarilor prin care va trece Romania in lunile si anii care vor urma".
Tariceanu a tinut sa precizeze ca romanii nu sunt emigranti in tarile europene in care muncesc, ci sunt cetateni europeni cu obligatii, dar si cu drepturi si ca autoritatile romane nu trebuie sa cedeze atunci cand vine vorba despre protejarea dreptului romanilor de a munci in Europa.
"Cand vorbesc despre revenirea economiei romanesti, nu pot sa nu ma gandesc si la romanii care si-au creat propria lor afacere. (...) Toti vor un lucru: mai multa libertate de a intreprinde sau de a munci. Am ramas neplacut surprins de afirmatiile presedintelui Romaniei la intalnirea cu premierul Marii Britanii, David Cameron, in care, daca am inteles bine, sper sa nu gresesc, a acceptat punctul de vedere al Marii Britanii care doreste sa introduca restrictii in ce priveste ajutoarele sociale pentru romanii care muncesc in Marea Britanie. (...) Romanii care merg sa munceasca in strainatate, peste tot in Europa, inclusiv in Marea Britanie, au aceleasi obligatii, dar si drepturi. Daca ei sunt contribuabili in Marea Britanie, platesc obligatiile catre stat, atunci trebuie sa aiba aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni europeni. Romanii, in Marea Britanie, nu sunt emigranti, sunt cetateni europeni. Acest drept trebuie aparat, nu trebuie facute cedari din partea autoritatilor romane in aceasta privinta", a spus Tariceanu.Congresul extraordinar PLR-PC a adoptat statutul ALDE
Delegatii participanti la Congresul extraordinar de fuziune PLR-PC au votat vineri, in unanimitate, programul politic al Partidului Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE), statutul ALDE si protocolul de fuziune al celor doua partide, PLR si PC.
Potrivit statutului ALDE, cele doua partide fuzioneaza de la egal la egal, principiul paritatii aplicandu-se in toate organizatiile PLR si PC.
Potrivit protocolului de fuziune, semnat de presedintii PLR si PC, Calin Popescu-Tariceanu si Daniel Constantin, si votat de Congres, alegerile in cadrul ALDE, la nivel local si national, se vor putea desfasura, pe baza Statutului ALDE, incepand cu data de 1 ianuarie 2017.
"Membrilor PLR si PC le este garantata continuitatea vechimii in cadrul Partidului Alianta Liberalilor si Democratilor, rezultat prin fuziune. In acest scop, in 60 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de inregistrare a prezentului protocol de fuziune, se vor transfera toate evidentele partidelor fuzionate catre partidul rezultat din fuziune pentru intocmirea evidentei cumulate a membrilor noului partid in Registrul National al Membrilor ALDE", se arata in protocolul de fuziune.
De asemenea, Congresul a fost de acord cu numele formatiunii - ALDE si cu insemnele partidului (sigla - o pasare in zbor).
SURSA PROTV
Presedintele PLR, Calin Popescu-Tariceanu, le-a spus delegatilor la Congresul Extraordinar de fuziune PLR-PC ca ALDE este un proiect politic "liberal si european", care trebuie sa devina un "reper" in Romania de azi.
"Dam azi startul unui proiect politic extrem de important, un proiect politic liberal si european - ALDE. Este un proiect pentru o Romanie liberala si democrata, o Romanie mai buna, in care libertatea fiecarui cetatean este respectata si aparata. ALDE este un proiect in care cred, pentru ca are o baza solida. (...) Pornim azi impreuna la un nou drum si am incredere ca acest drum va fi incununat cu succes. Am credinta ca Alianta liberalilor si democratilor este mai mult decat suma partidelor noastre, este mai mult decat un simplu partid liberal. ALDE trebuie sa devina atat o idee, cat si un reper in Romania de azi", a declarat, vineri, Tariceanu.
Acesta a adaugat ca romanii privesc noul proiect politic cu speranta fiindca temele pe care liderii PLR-PC le-au ridicat in ultima perioada reprezinta "esenta schimbarilor prin care va trece Romania in lunile si anii care vor urma".
Tariceanu a tinut sa precizeze ca romanii nu sunt emigranti in tarile europene in care muncesc, ci sunt cetateni europeni cu obligatii, dar si cu drepturi si ca autoritatile romane nu trebuie sa cedeze atunci cand vine vorba despre protejarea dreptului romanilor de a munci in Europa.
"Cand vorbesc despre revenirea economiei romanesti, nu pot sa nu ma gandesc si la romanii care si-au creat propria lor afacere. (...) Toti vor un lucru: mai multa libertate de a intreprinde sau de a munci. Am ramas neplacut surprins de afirmatiile presedintelui Romaniei la intalnirea cu premierul Marii Britanii, David Cameron, in care, daca am inteles bine, sper sa nu gresesc, a acceptat punctul de vedere al Marii Britanii care doreste sa introduca restrictii in ce priveste ajutoarele sociale pentru romanii care muncesc in Marea Britanie. (...) Romanii care merg sa munceasca in strainatate, peste tot in Europa, inclusiv in Marea Britanie, au aceleasi obligatii, dar si drepturi. Daca ei sunt contribuabili in Marea Britanie, platesc obligatiile catre stat, atunci trebuie sa aiba aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni europeni. Romanii, in Marea Britanie, nu sunt emigranti, sunt cetateni europeni. Acest drept trebuie aparat, nu trebuie facute cedari din partea autoritatilor romane in aceasta privinta", a spus Tariceanu.Congresul extraordinar PLR-PC a adoptat statutul ALDE
Delegatii participanti la Congresul extraordinar de fuziune PLR-PC au votat vineri, in unanimitate, programul politic al Partidului Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE), statutul ALDE si protocolul de fuziune al celor doua partide, PLR si PC.
Potrivit statutului ALDE, cele doua partide fuzioneaza de la egal la egal, principiul paritatii aplicandu-se in toate organizatiile PLR si PC.
Potrivit protocolului de fuziune, semnat de presedintii PLR si PC, Calin Popescu-Tariceanu si Daniel Constantin, si votat de Congres, alegerile in cadrul ALDE, la nivel local si national, se vor putea desfasura, pe baza Statutului ALDE, incepand cu data de 1 ianuarie 2017.
"Membrilor PLR si PC le este garantata continuitatea vechimii in cadrul Partidului Alianta Liberalilor si Democratilor, rezultat prin fuziune. In acest scop, in 60 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de inregistrare a prezentului protocol de fuziune, se vor transfera toate evidentele partidelor fuzionate catre partidul rezultat din fuziune pentru intocmirea evidentei cumulate a membrilor noului partid in Registrul National al Membrilor ALDE", se arata in protocolul de fuziune.
De asemenea, Congresul a fost de acord cu numele formatiunii - ALDE si cu insemnele partidului (sigla - o pasare in zbor).
SURSA PROTV
PROGRAM POLITIC ALDE
Programul politic
Tradiţie şi identitate liberală şi democrată
Individ, piaţă, societate Creativitate, inovaţie, educaţie
Stat, cetăţenie, prosperitate
Reforma instituţiilor naţionaleDemocraţie, reprezentare, parlamentarism
O nouă economie prin cultură şi progres individual
Pentru o Uniune Europeană a libertăţilor Crez şi valori
Tradiţie şi identitate liberală şi democrată
ALDE este în acest moment istoric atât unicul continuator legitim al tradiţiilor politice modernizatoare şi reformatoareprecomuniste care au construit România modernă, cât şi singura forţă politică a prezentului ce nu are, prin intermediul Frontului Salvării Naţionale, rădăcini în socialismul de stat. În calitatea sa de a treia forţă politică a ţării, ALDE trebuie să se impună ca o forţă etică de centru, una a mijlocului societăţii, a celor care lucrează în serviciul public, a întreprinzătorilor din toate sectoarele economiei, a practicienilor profesiilor liberale a celor aproximativ trei milioane de cetăţeni pentru care libertatea individuală este pusă cu adevărat pusă în valoare prin asumarea activă a responsabilităţii pentru propriul destin, pentru soarta comunităţii şi pentru prosperitatea naţiunii.
ALDE înţelege să îşi afirmă încrederea în universalitatea, durabilitatea şi actualitatea valorilor liberale. Pentru ALDE, primatul libertăţii individuale reprezintă fundamentul oricărei organizări politice, sociale, economice şi culturale democratice. ALDEurmăreşte punerea în operă a unui sistem instituţional organizat în juruldrepturilor individuale, precum şi dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale organizată în cadrul european mai larg după principiul întâietăţii libertăților civile,politiceșieconomice, precum șidupă cele ale justițieișisolidarităţii sociale. PartALDEpropune un proiect politic fondat pe relaţia dintre libertate, democraţie şi prosperitate.
De la Proclamaţia de drepturi şi libertăţi din 11 iunie 1848 şi până la integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, liberalii şi democraţii români au constituit cea mai dinamică şi vizionară forţă politică românească. Construcţia unei naţiuni moderne şi europene, precum şi încurajarea creativităţii economice, sociale şi culturale a indivizilor în condiţii democratice au fost şi rămân cele două misiuni asumate explicit de liberalii şi democraţii români. Turnate în bronz de Ionel Brătianu în 1921, valorile democraţiei liberale româneşti au rămas constante: naţiunea, democraţia, prosperitatea, ordinea, proprietatea privată şi solidaritatea socială. Întrupând o vocaţie istorică, guvernarea liberală din 2004-2008 a adăugat acestor valori şi ataşamentul faţă de proiectul construcţiei unei Europe unite.
Corpul politic al naţiunii române are un profil liberal de neşters, construit cu simţul istoriei, prin două constituţii, două războaie, de independenţă şi de reîntregire, prin împroprietăriri succesive, prin garantarea proprietăţii în legea fundamentală postcomunistă şi prin tratatul de integrare europeană. Viziunea politică a liberalilor şi democraţilor români a fost mereu aceeaşi: consolidarea unei societăţi de oameni liberi, instruiţi, capabili de iniţiativă, o societate de egali din care au fost eliminate privilegiile de clasă şi de statut, o societate unde, între un stat neutru şi indivizi, nu se interpun reţele de patronaj, grupuri de interese structurate sau alte forme de dependenţă colectivă. O societate caracterizată de un regim al separărilor funcţionale multiple: între sfera publică şi cea privată, între politic şi economic, între guvernare şi administraţie, între Biserică şi Stat. O societate în care sursa ultimă a drepturilor şi libertăţilor civile, politice şi sociale este cetăţeanul. Un cetăţean format pentru a înţelege că libertatea este inseparabilă de responsabilitatea faţă de propriul destin şi de progresul naţiunii în ansamblu.
Individ, piaţă, societate
Soclul pe care s-a construit modernitatea politică în România, ca şi în întreaga Europă este liberalismul clasic, în măsura în care recunoaşterea, garantarea şi multiplicarea drepturilor şi libertăţilor individuale rămân până astăzi principala metodă de guvernare a tuturor partidelor democratice. Cele două versante ale proiectului politic liberal – piaţa liberă şi centralitatea drepturilor şi libertăţilor individuale – au fost adoptate atât de social-democraţie, cât şi de creştin-democraţie. Numele sub care sunt descrise regimurile politice occidentale de după cel de-al doilea război mondial este cel al democraţiei liberale.
Ceea ce nu înseamnă că liberalismul s-a dizolvat în alte curente şi experienţe politice. Actuala criză, deopotrivă a democraţiei şi a capitalismului, face ca recursul la proiectul liberal să fie mai necesar decât oricând. Este acum evident, pe de o parte, că pieţele sunt tot atât de supuse eşecului ca şi statele, iar pe de altă parte, că societăţile umane nu pot fi înţelese şi guvernate doar în cheie economică. Piaţa generează prosperitate, independenţă, încredere şi libertate numai în măsura în care schimbul de bunuri, servicii şi valori implică un angajament moral. Înţeleasă în spirit autentic liberal, piaţa incită la asociativitate şi responsabilitate.
ALDE îşi imaginează dezvoltarea României în anii ce urmează şi în condiţiile în care natura capitalismului suferă o schimbare de structură sub forma unei noi economii politice care să reafirme moralitatea pieţei, să re-localizeze economia în ţesătura socială naţională şi să încurajeze cetăţenii întreprinzători.
De aceea, în condiţiile de incertitudine economică pe care le promite, pe termen nedeterminat, actuala criză globală, politica liberală – pentru a rămâne pe deplin democratică – trebuie să se străduiască din nou să producă cu precădere bunuri publice indivizibile. Sistemele publice de sănătate, de educaţie şi de pensii nu numai că dau consistenţă unei naţiuni şi limitează inegalitatea de şanse, dar contribuie decisiv la consolidarea unei clase mijlocii puternice şi cuprinzătoare, capabilă de iniţiativă şi de creativitate economică.
Dacă, în numele solidarităţii, democraţia liberală îi protejează pe cei mai defavorizaţi dintre cetăţeni, transformând într-un drept inalienabil nivelul de trai decent, tot ea reuşeşte cel mai bine să îi includă pe cei mai mulţi dintre cetăţeni în clasa de mijloc, a profesioniştilor şi întreprinzătorilor care asigură dezvoltarea unei naţiuni. Sistemele naţionale de servicii publice sunt un loc privilegiat de întâlnire între stat şi cetăţeni, un loc în care cetăţenilor le devin evidente motivele pentru care merită să fii loial statului şi naţiunii, iar aparatele statului îşi lărgesc şi ameliorează continuu sfera resurselor, umane şi materiale, prin care îşi consolidează autoritatea.
ALDE va veghea ca guvernarea, centrală şi locală, să se organizeze mult mai clar în jurul celor două funcţii regaliene ale statului: pe de o parte, securitatea vieţii, libertăţii şi bunurilor cetăţenilor şi familiilor lor, iar pe de altă parte, administrarea echitabilă a dreptăţii. Într-o astfel de perspectivă, solidaritatea, subsidiaritatea şi parteneriatul social s-ar îmbina într-o concepţie unitară ce are în vedere descentralizarea, sporirea rolului comunităţilor locale şi realizarea de politici sociale active. Ceea ce presupune o justă întrepătrundere a ordinii economice şi a ordinii sociale. Proprietatea privată va căpăta astfel o dimensiune socială, iar dreptatea socială se va institui prin controlul reciproc al diverselor nivele la care cetăţenii convin să încredinţeze unor aleşi responsabilitatea guvernării intereselor publice.
Creativitate, inovaţie, educaţie
ALDE consideră, împreună cu familia liberală şi democratică europeană, că este nevoie ca libera circulaţie a cunoaşterii să fie recunoscută şi susţinută ca cea de-a cincea libertate fundamentală a Uniunii Europene. Este vorba desigur de o circulaţie orizontală nestingherită a cunoaşterii – a ideilor şi inovaţiilor, dar şi a cercetătorilor – între naţiuni. Dar este mai ales nevoie de o circulaţie verticală a cunoaşterii şi a beneficiilor individuale şi colective pe care aceasta le aduce cu sine în toată densitatea de straturi a societăţii româneşti.
Pentru ALDE, singura modalitate prin care cunoaşterea devine un bun social larg accesibil este sistemul public de educaţie. Educaţia, înainte chiar de a avea nevoie de resurse şi investiţii, este o viziune despre societate. Educaţia pentru cetăţenie democratică şi pentru liberul exerciţiu al drepturilor civile, politice şi sociale este, de aceea, o condiţie obligatorie şi necesară într-o societate a libertăţii şi prosperităţii, a domniei legii şi a siguranţei cetăţenilor, a creativităţii, calculului raţional şi spiritului întreprinzător.
Absolvenţii învăţământului general obligatoriu ar trebui să fie cetăţeni cu gândire independentă şi inovatoare, capabili de evaluare şi autoevaluare, conştienţi de drepturile şi de posibilităţile lor, care să cunoască în primul rând cum funcţionează instituţiile europene şi ale statului naţional (sistemul judiciar, autorităţile publice etc.) şi care sunt regulile pieţei libere şi ale competiţiei. La acest nivel se înregistrează situaţia cea mai critică. Aapărut astfelun nou risc, cel al reducerii investiţiilor productive din lipsa personalului calificat.
La rândul său, învăţământul superior, deşi a beneficiat de autonomie universitară, nu s-a putut proteja de modificarea paradigmei cercetării din aplicativă/inovativă în producţie de literatură ştiinţifică neglijându-se nevoia de aplicare mai rapidă a rezultatelor cercetării în economie. În plus, mediul rural, unde locuiesc circa 45 la sută din cetăţenii români, dă doar un procent din totalul absolvenţilor de facultate, semn că circulaţia cunoaşterii nu este liberă, iar şansele cetăţenilor la educaţie nu sunt egale.
ALDE constată că schimbarea filosofiei de finanţare a firmelor inovative nu mai poate fi amânată. Trebuie încurajate capitalul de risc, noi produse ale Bursei de Valori sau alte vehicule financiare prin care să se poată reduce riscul introducerii noilor produse ori tehnologii. Inovarea ştiinţifică, legată în mod natural de cercetarea ştiinţifică, trebuie separată de inovarea industrială, cel puţin din punct de vedere financiar, astfel încât companiile să devină promotorii propriilor interese şi nu candidaţii unor incerte finanţări publice. ALDE propune o nouă abordare pentru reconectarea cercetării din domeniul agricol la priorităţile de dezvoltare naţionale: nu numai în ceea ce priveşte specificul propriu-zis al domeniului, cât şi în ceea ce priveşte noile cerinţe energetice ori aplicaţiile industriale.
Convingerea ALDE este că reforma sistemului educaţiei naţionale, a cercetării şi inovării trebuie, pe de o parte, să-şi propună ca obiectiv fundamental formarea pentru cetăţenia democratică a noilor generaţii, iar, pe de altă parte, să încurajeze creativitatea şi legătura dintre dezvoltarea economică şi cea umană.
Stat, cetăţenie, prosperitate
Viziunea ALDEasupra statului pleacă de la constatarea unei evidenţe: statul social, încurajând filosofia personală a îndreptăţirii, a distrus conştiinţa mutualităţii şi instinctul asociativ pe care liberalismul le consideră o parte inalienabilă a naturii umane. Acest stat eşuat al bunăstării irosite sau mereu insuficiente trebuie înlocuit cu un stat civic, un stat responsabil faţă de fiecare leu colectat de la contribuabili, în care fiecare leu distribuit sub orice formă să poarte memoria şi girul celui care l-a produs în primă instanţă: întreprinzătorul, liber-profesionistul, funcţionarul, medicul, profesorul, agricultorul, tehnicianul, artistul. Un stat civic, în care bugetul public să nu fie un simplu aranjament contabil de venituri şi cheltuieli care oglindesc ce „dă” guvernul cu titlu de subvenţii, transferuri şi beneficii şi ce „ia” guvernul cu titlu de taxe şi impozite. Bugetul trebuie să poată fi citit de aici înainte ca fiind expresia financiară a voinţei cetăţenilor liberi ai României de a se asocia într-o naţiune angajată în proiecte colective.
Din punctul de vedere al ALDE statul trebuie să garanteze drepturi politice, economice și sociale precum: libertateade gândire și deexprimare, libertatea presei, a cercetării ştiinţifice şi a educației,libertateadeasociere, dreptul oricui de a alegeo ocupațieși de a folosi liber venitul rezultat, dreptul la untratamentechitabil care să asigure condiţiile unei vieţi decente, dreptulla securitatesocială, dreptul de a trăiliberîntr-un sistem deliberăîntreprindere, apărat în faţa arbitrariului politic, administrativ sau economic.
Pentru ALDE individul nu este făcut pentru a servistatul, ci, dimpotrivă, statul este menit să asigure respectul drepturile și libertăţilor individuale, oferind cadrul cooperării între oameniliberi și egali. În acest sens, scopulALDEeste de a creaosocietateîncaretoți cetățenii pot exercita în deplină putere libertățile politice șieconomice şi în care bunăstarea generală asigură condiţiile eradicării sărăciei şi ignoranței. Suveranitatea fiecărui cetăţean asupra propriului său destin este temeiul suveranităţii naţiunii în ansamblu.
Considerând că fundamentul ultim al oricărei politicieste unul de natură etică, ALDErespinge absolutizarea egoismului şi individualismului, precum și orice formă de colectivism. Opunându-se excesului de reglementare, birocratizării exagerate, invadării vieţii private de către norme şi reglementări, ALDE consideră, de aceea, că statul nu trebuie să fie mai mult decât unpunct de plecare eficientpentru a garanta egalitatea tuturor cetățenilor în faţa legii, pentru a preveni abuzurile şi inegalităţile, pentru a anula privilegiile, precum șipentru a asiguracea mai largă răspândire a proprietății individuale. Principiul ALDE este: „mai puţin stat, mai multă responsabilitate”.
Respectul faţă de proprietatea privată se reflectă şi în protejarea mediului, politică ce devine, în contextul actual, una din priorităţile oricărei construcţii instituţionale liberale şi democratice. O politică ecologică responsabilă, lipsită de patos ideologic, va asigura condiţiile pentru creşterea calităţii vieţii comune a tuturor cetăţenilor.
ALDEîşi propune construirea unui cadru instituţional care să permităfiecărui cetățean să se bucure decea mai marelibertateposibilăîncontext democratic şi sub domnia necondiţionată a legii. Obiectivul principal este ca organizarea politică a naţiunii să permită fiecăruicetățeansă-şi dezvolteliber şi creator personalitateașiabilitățileși să primească justa recompensăpentru serviciile aduse comunităţii.
Reforma instituţiilor naţionale
Aprofundarea integrării naţiunii în Uniunea Europeană constituie prilejul pentru o reformă de fond a arhitecturii instituţionale a statului. Cheia de boltă a acestei reforme este revizuirea Constituţiei în vederea corectării unui triplului deficit: 1) deficitul democratic, caracterizat de subreprezentarea cetăţenilor şi de proliferarea unor instituţii de tip administrativ ce scapă oricărui control cetăţenesc; 2) deficitul de performanţă a actului de guvernare, marcat de concurenţa adesea dezordonată a competenţelor în domeniul executiv; 3) deficitul de dreptate produs de concepţia administrativă, corporatistă şi centralizată, moştenită de la regimul comunist, pe care este construit sistemul judiciar românesc.
ALDEare datoria de a actualiza vocaţia liberală fondatoare de stat, modernizatoare şi democratică, asumându-şi iniţiativa în privinţa revizuirii Constituţiei. Principiile acestei revizuiri, rezumate de formula liberală „pentru a guverna mai bine, trebuie să guvernezi mai puţin”, sunt animate de dubla convingere că cel mai important mandat într-o societate democratică şi liberală este cel de cetăţean, şi că cetăţenii se pot bucura de o bună guvernare numai atunci când domnesc legile, nu bunul plac al oamenilor, fie aceştia bine intenţionaţi.
Rostul reformei regimului constituţional va fi, pe de o parte, acela de a obliga viaţa politică să se lase guvernată de drept, iar, pe de altă parte, a face ca administrarea dreptăţii şi funcţionarea statului de drept să se supună cu mai multă responsabilitate controlului cetăţenesc. Pe această cale, politica şi politicile publice, inclusiv şi mai ales cele din domeniul justiţiei, vor deveni tot mai puţin dependente de voinţa individuală a politicienilor sau de interesele particulare ale grupurilor de presiune şi de influenţă.Obiectivul este acela de a transforma România într-un statale cărui instituţii să fie organizate şi ordonate în jurul misiunii fundamentale de a garanta exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a căror promovare şi protecţie reprezintă însăşi raţiunea de a fi a statului.
Pentru ALDE, statul de drept nu înseamnă un plus de putere discreţionară acordată instituţiilor represive ale statului, ci tocmai limitarea drastică a oricăror abuzuri din partea acestora. Statul de drept nu este un mod de acţiune al instituţiilor, ci o formă de protecţie a libertăţii şi demnităţii persoanei.
Reforma sistemului judiciar implică, pe termen scurt, încărcarea cu un conţinut legislativ clar a art. 132(1) din Constituţie ce-i aşează pe procurori sub autoritatea ministrului justiţiei, iar pe termen mediu de-hibridizarea statutului procurorilor şi trecerea, în materie penală şi în cauzele ce au atingere cu drepturile şi libertăţile fundamentale, la sistemul instanţelor cu juraţi. În acest fel, justiţia va fi supusă atât controlului reciproc al puterilor în stat, cât şi unui control cetăţenesc efectiv. Justiţia trebuie să fie mai mult decât independentă şi legală;ea se cuvine să fie dreaptă. Justiţia nu se poate mulţumi să servească dreptatea şi pe cetăţeni, ci trebuie să aparţină cu adevărat cetăţenilor, pentru că aceştia nu sunt un simplu obiect al administrării dreptăţii, ci adevărata instanţă supremă a sistemului judiciar.
Doar pe o bază constituţională reformată în sens liberal se va putea trece la adaptarea sistemului administrativ necesităţilor unei societăţi dinamice, creatoare şi solidare. Textul revizuit al Constituţiei urmează să facă deosebirea între guvernarea locală şi organele ei (primari, consilii locale, consilii judeţene, potenţial consilii regionale), pe de o parte, şi administraţia publică, pe de altă parte, punând în operă o guvernare participativă menită să includă în procesul de elaborare a politicilor publice toate părţile interesate, pe toţi cei care-şi declară o miză şi un interes legitim.
Democraţie, reprezentare, parlamentarism
Democraţia a presupus întotdeauna subordonarea aparatelor birocratice ale statului faţă de o adunare reprezentativă aleasă, produsă de alegeri libere, corecte şi regulate bazate pe sufragiu universal şi egal. Ceea ce le conferă cetăţenilor în mod colectiv statutul de instanţă ultimă de aprobare, revizuire ori respingere a politicilor publice. ALDE constată că, în România de astăzi, birocratizarea şi supravegherea sunt cele două fenomene, adesea îngemănate, ce transformă sub ochii noştri regimul democratice, expun democraţia la risc şi par să limiteze exerciţiul drepturilor şi libertăţilor individuale.
Voinţa comunităţii politice este exprimată în principal de presă, viaţa politică reducându-se adesea la prezentarea mediatică a evenimentelor şi declaraţiilor cu relevanţă politică. Drept consecinţă, sfera publică nu mai este un loc de re-prezentare, ci de prezentare, nu mai este un spaţiu al deliberării şi deciziei, ci al retoricii şi persuasiunii. Declaraţii pe blog ajung să fie mai dezbătute decât o schimbare de direcţie a politicilor publice. Sfera publică se transformă pe aceste căi într-un spaţiu retoric a cărui principală funcţie este să comenteze decizii ce au fost deja luate.
ALDE se arată îngrijorat de dezafectarea politică a societăţii, măsurabilă în declinul dramatic al participării la vot şi în emergenţa unor forme multiple de dezangajare, depolitizare şi, mai recent, de contestare violentă a sistemului însuşi.
Instituţiile europene şi cu precădere Comisia contribuie dramatic la această criză a reprezentării şi la transformarea regimului democratic. Comisia şi Consiliul sunt astăzi principalul izvor de drept pentru România. O entitate birocratică şi o asociaţie de şefi ai executivelor naţionale îşi asumă precedenţa legislativă în raport cu parlamentul României, redus ex post la un formal control de subsidiaritate şi chiar în relaţie cu demos naţional.
Pentru ALDE, sarcina politică cea mai urgentă este restaurarea constituţionalismului liberal şi organizarea puterilor prin dispunerea lor în echilibru în jurul Parlamentului, ca unic izvor de drept şi autoritate supremă de control. Dincolo de calitatea variabilă a membrilor săi, Parlamentul ca instituţie prin care se exprimă în mod legitim voinţa colectivă a demos-ului rămâne singurul garant al calităţii drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi ultima redută a democraţiei. Actele parlamentului configurează întotdeauna voinţa naţiunii, indiferent de calităţile personale ale parlamentarilor. Împreună, aceştia dau chip şi voinţă naţiunii, care nu are alt mijloc de a-şi da consistenţă politică, de a formula o voinţă generală diferită atât de înclinaţiile indivizilor, cât şi de interesele diferitelor părţi ale societăţii.
Pentru ca democraţia liberală să supravieţuiască actualei crize, este obligatoriu ca legislativul să redevină în fapt şi în drept instituţia centrală a sistemului politic.Fără parlament nu există naţiune. Naţiunile democratice nu au alt mijloc de a-şi exprima şi de a-şi instituţionaliza credinţa în egalitatea politică.
O nouă economie prin cultură şi progres individual
Economia naţională a neglijat o lungă perioadă semnificaţia şi deci construcţia instituţiilor economiei de piaţă, care ar fi trebuit să fundamenteze alocarea resurselor, producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor economice. Construirea defectuoasă ori lipsa acestor instituţii a dus la un management slab micro şi macroeconomic şi, în plus, a creat instituţii informale negative pe care societatea românească le va elimina greu, precum mentalitatea de asistat, corupţia şi coruptibilitate sau lipsa asumării responsabilităţii individuale. Precaritatea instituţiilor economiei de piaţă a făcut ca privatizarea să nu aducă venituri suplimentare la bugetul de stat, reforma sistemului fiscal să nu îmbunătăţească administrarea, deci să nu reducă evaziunea şi să crească încasările, iar alocările bugetare să rămână clientelare prin sistemele de licenţe, permise, aprobări etc. România a devenit pas cu pas o economie construită în jurul bugetului.
Pentru ALDE, economia de piaţă cere un stat care să garanteze şi să protejeze proprietatea, să determine respectarea contractelor, să promoveze obiectivele sociale acceptate de majoritatea cetăţenilor, să mobilizeze resursele necesare pentru activitatea sectorului public, să cheltuiască fondurile publice în mod util şi să producă bunuri publice adică. să impună „regulile jocului”. Soluţia ALDE pentru consacrarea instituţiilor economiei de piaţă este o reformă a reglementărilor în scopul raţionalizării şi simplificării acestora. Reforma reglementărilor urmăreşte demararea unui amplu proces de reducere a masei legislative, reevaluarea fiecărui sector legislativ, stabilitatea legislativă, prin diminuarea numărului de schimbări şi recurgerea sistematică la instituţia "republicării". În acelaşi timp, este necesară consacrarea legislaţiei de evaluare ex-ante şi extinderea evaluărilor ex-post, care să permită atât fundamentarea legislaţiei, cât şi cuantificarea rezultatelor.
În termeni economici, obiectivul ALDE este convergenţa cu media statelor UE, ţinta fiind depăşirea procentului de 60% din media statelor UE28 în orizontul 2023, iar pe termen lung atingerea procentului de 70% (2030). Condiţia necesară este ca PIB-ul României să înregistreze în fiecare an o creştere mai mare cu cel puţin 1,5-2,5% faţă de ritmul anual prognozat pentru UE28. Pentru obţinerea unei creşteri economice sustenabile trebuie analizat şi intervenit asupra factorilor obiectivi care compun PIB-ul potenţial: capitalul/investiţiile, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor.
România are nevoie de o nouă politică industrială bazată pe refacerea, consolidarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice alături de o politică energetică durabilă. O economie în care lanţurile valorice primare devin argumentul dezvoltării industriei prelucrătoare poate reprezenta un nou model de dezvoltare.La rândul său o nouă politică energetică naţională trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa energetică sau siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi chiar schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu progresul tehnologic şi dezvoltarea reţelelor inteligente.
ALDE constată că România are nevoie de o resursă umană aptă să răspundă schimbărilor permanente de pe piaţa forţei de muncă. Astăzi, ţara are printre cele mai scăzute rate ale ocupării din UE (59,7%) şi cea mai scăzută rată a productivităţii muncii (59,5%). Factorii care generează aceste realităţi sunt decalajul tehnologic al economiei în ansamblul său, numărul mare al persoanelor care lucrează în agricultura de subzistenţă, dar şi calificarea nu numai neadaptată cerinţelor pieţei, dar şi erodată de abandonul şcolar endemic şi de migraţie.
Pentru o Uniune Europeană a libertăţilor
Uniunea Europeană nu trebuie privită decât ca nivelul superior al guvernării participative. Instituţiile de la Bruxelles nu sunt entităţi exterioare, de monitorizare şi control al vieţii publice româneşti. Uniunea Europeană îşi caută încă un demos. De aceea nu reuşeşte deocamdată să fie o democraţie. Românii, asemeni celorlalte state-naţiune europene, au deja un demos. Sensul adevărat al monitorizării, controlului şi cooperării trebuie să fie dinspre Bucureşti către Bruxelles. Dinspre democraţie, fie şi imperfectă, către birocraţie, fie ea oricât de sofisticată şi expertă.
ALDE se alătură liberalilor şi democraţilor europeni în misiunea de a contribui la reorientarea construcţiei europene către o Europă a libertăţilor, a echităţii şi convergenţei, nu către o Uniune a birocraţiei şi austerităţii fiscale, a îngheţării diferenţelor de dezvoltare dintre ţările membre. O Europă bazată pe voinţa cetăţenilor săi, formulată democratic, mai transparentă şi mai răspunzătoare pentru deciziile ei. O Europă a încrederii şi ambiţiei, nu una a fricii şi austerităţii, o Europă a prosperităţii, nu una a dezvoltării inegale. O Europă mai simplă, mai puternică, mai democratică.
Astăzi, sub cârmuirea unei Comisii de inspiraţie populară, arhitectura Uniunii Europene depinde aproape exclusiv de expertiza unor elite birocratice auto-selectate, ce produc în medie o mie de norme obligatorii pe an, reglementări, directive şi decizii a căror implementare costă statele-membre de două ori şi jumătate mai scump decât punerea în operă a legislaţiei naţionale.
Instituţiile europene numite şi, ca atare, lipsite de o legitimitate democratică directă şi explicită tind să impună autorităţilor publice democratic alese din statele-membre norme de conduită şi funcţionare aflate adesea dincolo de spiritul şi litera Tratatelor şi pe care partea liberală a societăţii europene le interpretează drept o limitare şi o condiţionare a suveranităţii naţionale. De aceea, liberalii şi democraţii europeni propun o Europă care să renunţe la această hiperinflaţie de măsuri regulatorii, care să nu genereze o suprastructură federală intens birocratizată şi să întoarcă cea mai mare parte a deciziilor în sfera de competenţă suverană a parlamentelor naţionale. Parlamentele naţionale, incluse de Tratatul de la Lisabona în procesul de negociere a politicilor, trebuie să primească puterea de a proceda la o verificare de subsidiaritate prealabila a tuturor domeniilor programatice ale Comisiei.
Împreună cu ceilalţi liberali şi democraţi europeni, ALDE cere extinderea pieţei unice şi în domeniul energiei, în cel digital, în serviciile financiare şi în cele de sănătate. Ca şi recunoaşterea celei de-a cincea libertăţi constitutive a pieţei unice: libera circulaţie a cunoaşterii. Pentru ca aceste obiective să fie atinse, se impune ca până în 2019 să fie negociat un nou act european care să înlocuiască tratatul de la Lisabona şi care să dea o deplină consistenţă democratică cetăţeniei europene.
ALDE susţine, împotriva familiei populare şi în opoziţie cu preşedintele ales al Comisiei Europene, continuarea extinderii Uniunii în Balcanii de Vest şi, mai ales, către Republica Moldova. Pentru liberalii şi democraţii români, atât naţiunea, cât şi Europa nu vor fi întregi fără Moldova de peste Prut.
Crez şi valori
Trăsătura ce i-a caracterizat întotdeauna pe liberali este integritatea intelectuală, vocaţia publică de a spune adevărul, de a-şi ţine cuvântul dat. Prin această calitate liberalii au câştigat, în adâncimea istoriei, respectul şi încrederea societăţii româneşti, pe care au crescut-o până la vârsta democraţiei şi pe care doresc astăzi să o mobilizeze pentru apărarea democraţiei. Numai asumându-ne ca misiune consolidarea şi lărgirea democraţiei putem recâştigaastăzi ceastă încredere şi acest respect. Nu atât cu ajutorul unui nume, cât mai ales printr-o atitudine. Printr-o nouă legătură, temeinică şi durabilă, între acţiunile şi ideile liberale. Şi nu este vorba despre idei abstracte. Prin puterea cuvântului şi forţa convingerilor democratice, liberalii români au reuşit în trecut să mobilizeze clasa mijlocie românească în jurul politicilor de modernizare şi europenizare a ţării.
Democraţia liberală traversează o criză profundă ce-i obligă pe liberalii români să-şi afirme cu o energie sporită credinţa în principiile universale ale liberalismului. Această obligaţie este motivată de faptul că valorile liberale sunt astăzi, în spaţiul public românesc, fie abandonate, fie pervertite. Îngrijorarea noastră este provocată de următoarele fenomene.
Ca liberali, ştim că puterea are darul de a corupe. O putere care nu este controlată de o altă putere este o putere coruptă prin definiţie. Parchetele funcţionează în prezent în afara oricărui control şi, ca atare, avem dreptul de a privi cu neîncredere modul în care unele din ele abuzează constant de poziţia lor dominantă. Mai mult, corupţia unora, adică abuzul lor de putere, este absolută în măsura în care serviciile secrete recunosc că se implică nemijlocit în actele de justiţie.
Ca liberali, ştim că drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt piatra de temelie a oricărei comunităţi politice şi că ele nu pot fi încălcate în nici o împrejurare şi cu nici o justificare. Suntem de aceea preocupaţi de sondajele de opinie ce arată regulat că peste jumătate din cei chestionaţi sunt de acord că instituţiile de forţă ar trebui să aibă mână liberă în anchetele penale, chiar cu preţul încălcării unor drepturi şi libertăţi, în vreme ce doar cu puţin mai mult de un sfert dintre concetăţenii noştri consideră inadmisibil acest lucru.
Ca liberali, ştim că suveranitatea aparţine exclusiv poporului, fiind exprimată de Parlament. Curtea Constituţională, deşi lipsită de legitimitate democratică, îşi asumă, prin multe din deciziile sale, o co-suveranitate efectivă şi ilicită. Curtea creează în fapt norme de drept, se exprimă cu privire la procedurile parlamentare, se implică politic în hotărârile diferitelor puteri ale statului. La rândul lor, parchetul şi instanţa supremă şi-au făcut un obicei din a ancheta şi penaliza procesele electorale fără a reuşi să probeze comiterea unor fraude relevante statistic.
Ca liberali, ştim că statul de drept presupune fără echivoc o limitare instituţională şi procedurală a puterii statului şi o protecţie legală eficientă a sferei drepturilor şi libertăţilor individuale. Semnificaţia noţiunii de stat de drept este în practică răsturnată în cel mai pervers mod; a apăra statul de drept a ajuns să însemne atribuirea de puteri nelimitate şi necontrolate către instituţiile represive.
Ca liberali, ştim că demnitatea persoanei, prezumţia de nevinovăţie şi calitatea drepturilor cetăţeneşti sunt valori ce nu pot fi negociate ori limitate. Constăm că tocmai aceste valori sunt din ce în ce mai dispreţuite în spaţiul public şi sistematic încălcate de instituţiile represive ale statului.
Ca liberali, ştim că sfera publicătrebuie să stea separată de sfera privată. Asistăm acum la invadarea sistematică a vieţii private prin practicile procuraturii şi serviciilor de informaţii, ca şi prin intermediul legislaţiei de tip Big Brother. Convingerea noastră este că, oricare ar fi riscurile, libertatea personală are precedenţă faţă de securitatea statului.
Ca liberali, ştim că democraţia reprezentativăfuncţionează în temeiul principiului separării, echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat. Mai ştim că, datorită indiscutabilei sale legitimităţi democratice, Parlamentul este cheia de boltă a unei arhitecturi echilibrate a puterilor în stat. Nu putem fi de aceea decât profund îngrijoraţi să constatăm cum un număr de instituţii publice desfăşoară un atac concertat şi continuu asupra Parlamentului, democraţia reprezentativă fiind aproape lipsită de apărători în media.
Pentru toate aceste motive, credem că liberalismul românesc, oricât de prestigioasă ar fi istoria sa, este mai ales un proiect de viitor. În România prezentului, liberalismul devine tot mai des doar un prilej de comemorare sau o pretenţie neîntemeiată. A sosit de aceea timpul ca liberalii şi democraţii români să se asocieze din nou, aşa cum au făcut-o în urmă cu o sută patruzeci de ani, în jurul unui program reformator al politicii şi societăţii româneşti.
Forţa ideilor liberale rezidă nu atât în valoarea lor filosofică, cât mai ales in realităţile politice şi economice pe care aceste idei au fost în măsură să le aducă la viaţă. Partidul în care se reunesc liberalii, a spus Ionel Brătianu în 1914, nu este nimic altceva decât un dispozitiv menit să ţină împreună ideile şi faptele. Idei şi fapte reformatoare, de natură să transforme realitatea.
Nici un gest nu este mai liberal decât acela de a face ca proiectele politice, oricât de inovatoare ar fi, să se aşeze mereu pe soclul oferit de gândirea şi acţiunea predecesorilor. De aceea, liberalii au constituit şi rămân, în Europa şi în România, nu numai o mişcare politică, dar şi o forţă deopotrivă culturală şi etică. Liberalii şi democraţii români sunt datori faţă de societate să devină promotorii şi referinţa unei model de cultură publică a libertăţii.
După exemplul înaintaşilor care au fondat la Oxford în 1947 Internaţionala Liberală printr-o cartă de credinţe, valori şi principii, ALDE se construieşte astăzi prin afirmarea sub formă de crez a următoarelor convingeri:
Credem în autonomia persoanei şi în suveranitatea conştiinţei individuale.
Credem că demnitatea umană este măsura tuturor formelor de organizare socială şi politică.
Credem că drepturile şi libertăţile îşi au izvorul în natura umană, rolul statului fiind exclusiv acela de a le recunoaşte, ocroti şi promova.
Credem că nu este cu adevărat liber decât cel care are libertatea de a-şi alege drumul în viaţă şi îşi asumă responsabilitatea acestei alegeri.
Credem că individul are întotdeauna întâietate asupra grupului şi se opun oricărei forme nivelatoare de colectivism.
Credem că diversitatea alegerilor de viaţă pe care le fac indivizii este temeiul unei societăţi libere, pluraliste şi prospere.
Credem că valoarea unei societăţi rezidă în valoarea individuală a fiecăruia dintre cetăţenii săi.
Credem că drepturile individuale se referă la ceea ce are dreptul să înfăptuiască fiecare cetăţean, nu la ceea ce se simte îndreptăţit să primească de la alţii.
Credem că proprietatea trebuie să fie rodul muncii, al creativităţii, al energiei şi al excelenţei individuale.
Credem că proprietatea privată nu este un scop în sine, ci un mijloc de a proteja şi spori libertatea.
Credem că indivizii şi nu statul sunt cei care creează avuţia şi prosperitatea unei societăţi.
Credem că piaţa liberă şi capitalismul sunt instrumentele cele mai juste şi mai legitime pentru crearea avuţiei.
Credem că liberalismul nu poate exista fără capitalism, dar şi că, în absenţa liberalismului, capitalismul poate produce nedreptate şi servitute.
Credem că relaţiile economice dintre indivizi trebuie să fie relaţii de schimb şi de cooperare menite să pună în valoare potenţialul şi creativitatea fiecăruia, şi nu relaţii de dominaţie şi de exploatare.
Credemcă piaţa nu este altceva decât ansamblul de relaţii dintre indivizi liberi care îşi pun în comun capacitatea de iniţiativă şi resursele de creativitate pentru a produce bunuri şi servicii necesare societăţii.
Credemcă finalitatea oricărei societăţi constă în asigurarea libertăţii şi prosperităţii tuturor şi a fiecăruia în parte, şi nu în uniformizarea proiectelor individuale şi a modului de viaţă al cetăţenilor.
Credem într-o piaţă unică la scară europeană, cu potenţialul de a se extinde pe ambele maluri ale Atlanticului, în care libertatea de circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalului şi cunoaşterii nu trebuie îngrădită.
Credemcă subiectul construcţiei europene este cetăţeanul, nu consumatorul.
Credemcă securitatea vieţii şi a proprietăţii constituie cea dintâi libertate a cetăţenilor.
Credemcă protecţia vieţii şi a proprietăţii este un serviciu ce poate fi asigurat mai eficient de către stat decât de către piaţă.
Credemcă rolul statului în economie este acela de a fi un arbitru imparţial şi neutru al competiţiei libere.
Credemcă un stat ce impozitează excesiv munca este un stat care descurajează munca.
Credemcă o presiune fiscală abuzivă exercitată de stat asupra economiei duce inevitabil la fraudă şi evaziune fiscală.
Credemcă un nivel scăzut şi judicios distribuit al impozitelor şi taxelor este metoda cea mai bună de sporire a reţetelor fiscale ale statului, de favorizare a creşterii economice şi de creare a avuţiei.
Credemcă indivizii şi societatea au datoria să-i sprijine, prin intermediul statului, pe acei cetăţeni aflaţi în incapacitatea temporară sau permanentă de a-şi asuma răspunderea pentru propria viaţă.
Credemcă cei care abuzează de sprijinul social oferit de stat aduc o atingere directă libertăţii şi proprietăţii individuale.
Credemcă libertatea de gândire, de exprimare şi de asociere, ca şi libertatea de a întreprinde comportă riscuri ce trebuie asumate individual şi ce nu pot fi transferate societăţii.
Credemcă riscurile asumate, ca şi eşecul unor proiecte individuale, se cuvin privite ca o formă de învăţare şi de progres atâta timp cât statul asigură un mediu stabil şi predictibil pentru toţi cei dispuşi să înfrunte riscul de a întreprinde şi de a inova.
Credemcă datoria fundamentală a statului este aceea de a asigura drepturile şi libertăţile individuale, fie ele civile, politice, sociale sau economice.
Credemcă a doua îndatorire a statului este aceea de a-i forma pe cetăţeni pentru libertate, responsabilitate şi cetăţenie democratică.
Credem că, pentru a guverna bine, statul trebuie să guverneze mai puţin, dar mai ferm.
Credem în separarea funcţională şi în controlul reciproc al puterilor în stat; nici o autoritate publică nu poate fi independentă faţă de celelalte şi nu se poate sustrage controlul cetăţenilor, care sunt în indiviziune sursa suveranităţii naţionale.
Credem că un stat ce distribuie privilegii şi acordă sprijin special de orice natură unor indivizi sau grupuri sociale nu face decât să-şi impună dominaţia asupra acestor persoane şi asociaţii şi să afecteze libertatea şi proprietatea tuturor celorlalţi cetăţeni.
Credem că statul nu are dreptul, sub aparenţa unor programe de asistenţă socială, să menţină o parte din cetăţeni într-o stare de servitute şi de dependenţă.
Credem că se cuvine ca statul să-şi asume funcţii şi competenţe ce pot fi duse mai bine la îndeplinire de către asociaţii libere ale cetăţenilor.
Credem că nici un interes, oricât de legitim, ce ţine de sfera statului, a colectivităţilor ori a societăţii în ansamblu nu poate servi drept justificare pentru limitarea sub orice formă a libertăţii individuale.
Credem că statul de drept înseamnă atât o guvernare limitată, cât şi domnia legii, nu a oamenilor care populează vremelnic instituţiile represive ale statului.
Credem că fenomenul corupţiei poate fi limitat nu numai prin aplicarea imparţială şi dreaptă a legii, cât mai ales prin reforma profundă a instituţiilor statului făcută în aşa fel încât cetăţenii să le recunoască spontan caracterul just, raţional şi benefic atât pentru individ, cât şi pentru societate.
Credem că o societate liberă are nevoie de curajul cetăţenilor săi: curajul de a gândi chiar şi împotriva curentului, curajul de vorbi chiar şi împotriva opiniei majoritare, curajul de a îndrăzni mai degrabă să faci, decât să te plângi că alţii nu fac destul sau ce trebuie.
Credem că nici un individ, grup politic sau instituţie nu are dreptul să se exprime şi să acţioneze autoritar în numele unui interes superior al naţiunii sau al poporului.
Credem că totul poate şi trebuie supus criticii făcute cu discernământ şi responsabilitate.
Credem că pluralismul şi diversitatea sunt condiţia necesară şi obligatorie a unei societăţi libere.
Credemîn progres în toate domeniile acţiunii umane.
Credem că statul şi instituţiile sale, ca şi organizarea societăţii trebuie mereu reformate.
SURSA ALDE SECT 5
Tradiţie şi identitate liberală şi democrată
Individ, piaţă, societate Creativitate, inovaţie, educaţie
Stat, cetăţenie, prosperitate
Reforma instituţiilor naţionaleDemocraţie, reprezentare, parlamentarism
O nouă economie prin cultură şi progres individual
Pentru o Uniune Europeană a libertăţilor Crez şi valori
Tradiţie şi identitate liberală şi democrată
ALDE este în acest moment istoric atât unicul continuator legitim al tradiţiilor politice modernizatoare şi reformatoareprecomuniste care au construit România modernă, cât şi singura forţă politică a prezentului ce nu are, prin intermediul Frontului Salvării Naţionale, rădăcini în socialismul de stat. În calitatea sa de a treia forţă politică a ţării, ALDE trebuie să se impună ca o forţă etică de centru, una a mijlocului societăţii, a celor care lucrează în serviciul public, a întreprinzătorilor din toate sectoarele economiei, a practicienilor profesiilor liberale a celor aproximativ trei milioane de cetăţeni pentru care libertatea individuală este pusă cu adevărat pusă în valoare prin asumarea activă a responsabilităţii pentru propriul destin, pentru soarta comunităţii şi pentru prosperitatea naţiunii.
ALDE înţelege să îşi afirmă încrederea în universalitatea, durabilitatea şi actualitatea valorilor liberale. Pentru ALDE, primatul libertăţii individuale reprezintă fundamentul oricărei organizări politice, sociale, economice şi culturale democratice. ALDEurmăreşte punerea în operă a unui sistem instituţional organizat în juruldrepturilor individuale, precum şi dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale organizată în cadrul european mai larg după principiul întâietăţii libertăților civile,politiceșieconomice, precum șidupă cele ale justițieișisolidarităţii sociale. PartALDEpropune un proiect politic fondat pe relaţia dintre libertate, democraţie şi prosperitate.
De la Proclamaţia de drepturi şi libertăţi din 11 iunie 1848 şi până la integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, liberalii şi democraţii români au constituit cea mai dinamică şi vizionară forţă politică românească. Construcţia unei naţiuni moderne şi europene, precum şi încurajarea creativităţii economice, sociale şi culturale a indivizilor în condiţii democratice au fost şi rămân cele două misiuni asumate explicit de liberalii şi democraţii români. Turnate în bronz de Ionel Brătianu în 1921, valorile democraţiei liberale româneşti au rămas constante: naţiunea, democraţia, prosperitatea, ordinea, proprietatea privată şi solidaritatea socială. Întrupând o vocaţie istorică, guvernarea liberală din 2004-2008 a adăugat acestor valori şi ataşamentul faţă de proiectul construcţiei unei Europe unite.
Corpul politic al naţiunii române are un profil liberal de neşters, construit cu simţul istoriei, prin două constituţii, două războaie, de independenţă şi de reîntregire, prin împroprietăriri succesive, prin garantarea proprietăţii în legea fundamentală postcomunistă şi prin tratatul de integrare europeană. Viziunea politică a liberalilor şi democraţilor români a fost mereu aceeaşi: consolidarea unei societăţi de oameni liberi, instruiţi, capabili de iniţiativă, o societate de egali din care au fost eliminate privilegiile de clasă şi de statut, o societate unde, între un stat neutru şi indivizi, nu se interpun reţele de patronaj, grupuri de interese structurate sau alte forme de dependenţă colectivă. O societate caracterizată de un regim al separărilor funcţionale multiple: între sfera publică şi cea privată, între politic şi economic, între guvernare şi administraţie, între Biserică şi Stat. O societate în care sursa ultimă a drepturilor şi libertăţilor civile, politice şi sociale este cetăţeanul. Un cetăţean format pentru a înţelege că libertatea este inseparabilă de responsabilitatea faţă de propriul destin şi de progresul naţiunii în ansamblu.
Individ, piaţă, societate
Soclul pe care s-a construit modernitatea politică în România, ca şi în întreaga Europă este liberalismul clasic, în măsura în care recunoaşterea, garantarea şi multiplicarea drepturilor şi libertăţilor individuale rămân până astăzi principala metodă de guvernare a tuturor partidelor democratice. Cele două versante ale proiectului politic liberal – piaţa liberă şi centralitatea drepturilor şi libertăţilor individuale – au fost adoptate atât de social-democraţie, cât şi de creştin-democraţie. Numele sub care sunt descrise regimurile politice occidentale de după cel de-al doilea război mondial este cel al democraţiei liberale.
Ceea ce nu înseamnă că liberalismul s-a dizolvat în alte curente şi experienţe politice. Actuala criză, deopotrivă a democraţiei şi a capitalismului, face ca recursul la proiectul liberal să fie mai necesar decât oricând. Este acum evident, pe de o parte, că pieţele sunt tot atât de supuse eşecului ca şi statele, iar pe de altă parte, că societăţile umane nu pot fi înţelese şi guvernate doar în cheie economică. Piaţa generează prosperitate, independenţă, încredere şi libertate numai în măsura în care schimbul de bunuri, servicii şi valori implică un angajament moral. Înţeleasă în spirit autentic liberal, piaţa incită la asociativitate şi responsabilitate.
ALDE îşi imaginează dezvoltarea României în anii ce urmează şi în condiţiile în care natura capitalismului suferă o schimbare de structură sub forma unei noi economii politice care să reafirme moralitatea pieţei, să re-localizeze economia în ţesătura socială naţională şi să încurajeze cetăţenii întreprinzători.
De aceea, în condiţiile de incertitudine economică pe care le promite, pe termen nedeterminat, actuala criză globală, politica liberală – pentru a rămâne pe deplin democratică – trebuie să se străduiască din nou să producă cu precădere bunuri publice indivizibile. Sistemele publice de sănătate, de educaţie şi de pensii nu numai că dau consistenţă unei naţiuni şi limitează inegalitatea de şanse, dar contribuie decisiv la consolidarea unei clase mijlocii puternice şi cuprinzătoare, capabilă de iniţiativă şi de creativitate economică.
Dacă, în numele solidarităţii, democraţia liberală îi protejează pe cei mai defavorizaţi dintre cetăţeni, transformând într-un drept inalienabil nivelul de trai decent, tot ea reuşeşte cel mai bine să îi includă pe cei mai mulţi dintre cetăţeni în clasa de mijloc, a profesioniştilor şi întreprinzătorilor care asigură dezvoltarea unei naţiuni. Sistemele naţionale de servicii publice sunt un loc privilegiat de întâlnire între stat şi cetăţeni, un loc în care cetăţenilor le devin evidente motivele pentru care merită să fii loial statului şi naţiunii, iar aparatele statului îşi lărgesc şi ameliorează continuu sfera resurselor, umane şi materiale, prin care îşi consolidează autoritatea.
ALDE va veghea ca guvernarea, centrală şi locală, să se organizeze mult mai clar în jurul celor două funcţii regaliene ale statului: pe de o parte, securitatea vieţii, libertăţii şi bunurilor cetăţenilor şi familiilor lor, iar pe de altă parte, administrarea echitabilă a dreptăţii. Într-o astfel de perspectivă, solidaritatea, subsidiaritatea şi parteneriatul social s-ar îmbina într-o concepţie unitară ce are în vedere descentralizarea, sporirea rolului comunităţilor locale şi realizarea de politici sociale active. Ceea ce presupune o justă întrepătrundere a ordinii economice şi a ordinii sociale. Proprietatea privată va căpăta astfel o dimensiune socială, iar dreptatea socială se va institui prin controlul reciproc al diverselor nivele la care cetăţenii convin să încredinţeze unor aleşi responsabilitatea guvernării intereselor publice.
Creativitate, inovaţie, educaţie
ALDE consideră, împreună cu familia liberală şi democratică europeană, că este nevoie ca libera circulaţie a cunoaşterii să fie recunoscută şi susţinută ca cea de-a cincea libertate fundamentală a Uniunii Europene. Este vorba desigur de o circulaţie orizontală nestingherită a cunoaşterii – a ideilor şi inovaţiilor, dar şi a cercetătorilor – între naţiuni. Dar este mai ales nevoie de o circulaţie verticală a cunoaşterii şi a beneficiilor individuale şi colective pe care aceasta le aduce cu sine în toată densitatea de straturi a societăţii româneşti.
Pentru ALDE, singura modalitate prin care cunoaşterea devine un bun social larg accesibil este sistemul public de educaţie. Educaţia, înainte chiar de a avea nevoie de resurse şi investiţii, este o viziune despre societate. Educaţia pentru cetăţenie democratică şi pentru liberul exerciţiu al drepturilor civile, politice şi sociale este, de aceea, o condiţie obligatorie şi necesară într-o societate a libertăţii şi prosperităţii, a domniei legii şi a siguranţei cetăţenilor, a creativităţii, calculului raţional şi spiritului întreprinzător.
Absolvenţii învăţământului general obligatoriu ar trebui să fie cetăţeni cu gândire independentă şi inovatoare, capabili de evaluare şi autoevaluare, conştienţi de drepturile şi de posibilităţile lor, care să cunoască în primul rând cum funcţionează instituţiile europene şi ale statului naţional (sistemul judiciar, autorităţile publice etc.) şi care sunt regulile pieţei libere şi ale competiţiei. La acest nivel se înregistrează situaţia cea mai critică. Aapărut astfelun nou risc, cel al reducerii investiţiilor productive din lipsa personalului calificat.
La rândul său, învăţământul superior, deşi a beneficiat de autonomie universitară, nu s-a putut proteja de modificarea paradigmei cercetării din aplicativă/inovativă în producţie de literatură ştiinţifică neglijându-se nevoia de aplicare mai rapidă a rezultatelor cercetării în economie. În plus, mediul rural, unde locuiesc circa 45 la sută din cetăţenii români, dă doar un procent din totalul absolvenţilor de facultate, semn că circulaţia cunoaşterii nu este liberă, iar şansele cetăţenilor la educaţie nu sunt egale.
ALDE constată că schimbarea filosofiei de finanţare a firmelor inovative nu mai poate fi amânată. Trebuie încurajate capitalul de risc, noi produse ale Bursei de Valori sau alte vehicule financiare prin care să se poată reduce riscul introducerii noilor produse ori tehnologii. Inovarea ştiinţifică, legată în mod natural de cercetarea ştiinţifică, trebuie separată de inovarea industrială, cel puţin din punct de vedere financiar, astfel încât companiile să devină promotorii propriilor interese şi nu candidaţii unor incerte finanţări publice. ALDE propune o nouă abordare pentru reconectarea cercetării din domeniul agricol la priorităţile de dezvoltare naţionale: nu numai în ceea ce priveşte specificul propriu-zis al domeniului, cât şi în ceea ce priveşte noile cerinţe energetice ori aplicaţiile industriale.
Convingerea ALDE este că reforma sistemului educaţiei naţionale, a cercetării şi inovării trebuie, pe de o parte, să-şi propună ca obiectiv fundamental formarea pentru cetăţenia democratică a noilor generaţii, iar, pe de altă parte, să încurajeze creativitatea şi legătura dintre dezvoltarea economică şi cea umană.
Stat, cetăţenie, prosperitate
Viziunea ALDEasupra statului pleacă de la constatarea unei evidenţe: statul social, încurajând filosofia personală a îndreptăţirii, a distrus conştiinţa mutualităţii şi instinctul asociativ pe care liberalismul le consideră o parte inalienabilă a naturii umane. Acest stat eşuat al bunăstării irosite sau mereu insuficiente trebuie înlocuit cu un stat civic, un stat responsabil faţă de fiecare leu colectat de la contribuabili, în care fiecare leu distribuit sub orice formă să poarte memoria şi girul celui care l-a produs în primă instanţă: întreprinzătorul, liber-profesionistul, funcţionarul, medicul, profesorul, agricultorul, tehnicianul, artistul. Un stat civic, în care bugetul public să nu fie un simplu aranjament contabil de venituri şi cheltuieli care oglindesc ce „dă” guvernul cu titlu de subvenţii, transferuri şi beneficii şi ce „ia” guvernul cu titlu de taxe şi impozite. Bugetul trebuie să poată fi citit de aici înainte ca fiind expresia financiară a voinţei cetăţenilor liberi ai României de a se asocia într-o naţiune angajată în proiecte colective.
Din punctul de vedere al ALDE statul trebuie să garanteze drepturi politice, economice și sociale precum: libertateade gândire și deexprimare, libertatea presei, a cercetării ştiinţifice şi a educației,libertateadeasociere, dreptul oricui de a alegeo ocupațieși de a folosi liber venitul rezultat, dreptul la untratamentechitabil care să asigure condiţiile unei vieţi decente, dreptulla securitatesocială, dreptul de a trăiliberîntr-un sistem deliberăîntreprindere, apărat în faţa arbitrariului politic, administrativ sau economic.
Pentru ALDE individul nu este făcut pentru a servistatul, ci, dimpotrivă, statul este menit să asigure respectul drepturile și libertăţilor individuale, oferind cadrul cooperării între oameniliberi și egali. În acest sens, scopulALDEeste de a creaosocietateîncaretoți cetățenii pot exercita în deplină putere libertățile politice șieconomice şi în care bunăstarea generală asigură condiţiile eradicării sărăciei şi ignoranței. Suveranitatea fiecărui cetăţean asupra propriului său destin este temeiul suveranităţii naţiunii în ansamblu.
Considerând că fundamentul ultim al oricărei politicieste unul de natură etică, ALDErespinge absolutizarea egoismului şi individualismului, precum și orice formă de colectivism. Opunându-se excesului de reglementare, birocratizării exagerate, invadării vieţii private de către norme şi reglementări, ALDE consideră, de aceea, că statul nu trebuie să fie mai mult decât unpunct de plecare eficientpentru a garanta egalitatea tuturor cetățenilor în faţa legii, pentru a preveni abuzurile şi inegalităţile, pentru a anula privilegiile, precum șipentru a asiguracea mai largă răspândire a proprietății individuale. Principiul ALDE este: „mai puţin stat, mai multă responsabilitate”.
Respectul faţă de proprietatea privată se reflectă şi în protejarea mediului, politică ce devine, în contextul actual, una din priorităţile oricărei construcţii instituţionale liberale şi democratice. O politică ecologică responsabilă, lipsită de patos ideologic, va asigura condiţiile pentru creşterea calităţii vieţii comune a tuturor cetăţenilor.
ALDEîşi propune construirea unui cadru instituţional care să permităfiecărui cetățean să se bucure decea mai marelibertateposibilăîncontext democratic şi sub domnia necondiţionată a legii. Obiectivul principal este ca organizarea politică a naţiunii să permită fiecăruicetățeansă-şi dezvolteliber şi creator personalitateașiabilitățileși să primească justa recompensăpentru serviciile aduse comunităţii.
Reforma instituţiilor naţionale
Aprofundarea integrării naţiunii în Uniunea Europeană constituie prilejul pentru o reformă de fond a arhitecturii instituţionale a statului. Cheia de boltă a acestei reforme este revizuirea Constituţiei în vederea corectării unui triplului deficit: 1) deficitul democratic, caracterizat de subreprezentarea cetăţenilor şi de proliferarea unor instituţii de tip administrativ ce scapă oricărui control cetăţenesc; 2) deficitul de performanţă a actului de guvernare, marcat de concurenţa adesea dezordonată a competenţelor în domeniul executiv; 3) deficitul de dreptate produs de concepţia administrativă, corporatistă şi centralizată, moştenită de la regimul comunist, pe care este construit sistemul judiciar românesc.
ALDEare datoria de a actualiza vocaţia liberală fondatoare de stat, modernizatoare şi democratică, asumându-şi iniţiativa în privinţa revizuirii Constituţiei. Principiile acestei revizuiri, rezumate de formula liberală „pentru a guverna mai bine, trebuie să guvernezi mai puţin”, sunt animate de dubla convingere că cel mai important mandat într-o societate democratică şi liberală este cel de cetăţean, şi că cetăţenii se pot bucura de o bună guvernare numai atunci când domnesc legile, nu bunul plac al oamenilor, fie aceştia bine intenţionaţi.
Rostul reformei regimului constituţional va fi, pe de o parte, acela de a obliga viaţa politică să se lase guvernată de drept, iar, pe de altă parte, a face ca administrarea dreptăţii şi funcţionarea statului de drept să se supună cu mai multă responsabilitate controlului cetăţenesc. Pe această cale, politica şi politicile publice, inclusiv şi mai ales cele din domeniul justiţiei, vor deveni tot mai puţin dependente de voinţa individuală a politicienilor sau de interesele particulare ale grupurilor de presiune şi de influenţă.Obiectivul este acela de a transforma România într-un statale cărui instituţii să fie organizate şi ordonate în jurul misiunii fundamentale de a garanta exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a căror promovare şi protecţie reprezintă însăşi raţiunea de a fi a statului.
Pentru ALDE, statul de drept nu înseamnă un plus de putere discreţionară acordată instituţiilor represive ale statului, ci tocmai limitarea drastică a oricăror abuzuri din partea acestora. Statul de drept nu este un mod de acţiune al instituţiilor, ci o formă de protecţie a libertăţii şi demnităţii persoanei.
Reforma sistemului judiciar implică, pe termen scurt, încărcarea cu un conţinut legislativ clar a art. 132(1) din Constituţie ce-i aşează pe procurori sub autoritatea ministrului justiţiei, iar pe termen mediu de-hibridizarea statutului procurorilor şi trecerea, în materie penală şi în cauzele ce au atingere cu drepturile şi libertăţile fundamentale, la sistemul instanţelor cu juraţi. În acest fel, justiţia va fi supusă atât controlului reciproc al puterilor în stat, cât şi unui control cetăţenesc efectiv. Justiţia trebuie să fie mai mult decât independentă şi legală;ea se cuvine să fie dreaptă. Justiţia nu se poate mulţumi să servească dreptatea şi pe cetăţeni, ci trebuie să aparţină cu adevărat cetăţenilor, pentru că aceştia nu sunt un simplu obiect al administrării dreptăţii, ci adevărata instanţă supremă a sistemului judiciar.
Doar pe o bază constituţională reformată în sens liberal se va putea trece la adaptarea sistemului administrativ necesităţilor unei societăţi dinamice, creatoare şi solidare. Textul revizuit al Constituţiei urmează să facă deosebirea între guvernarea locală şi organele ei (primari, consilii locale, consilii judeţene, potenţial consilii regionale), pe de o parte, şi administraţia publică, pe de altă parte, punând în operă o guvernare participativă menită să includă în procesul de elaborare a politicilor publice toate părţile interesate, pe toţi cei care-şi declară o miză şi un interes legitim.
Democraţie, reprezentare, parlamentarism
Democraţia a presupus întotdeauna subordonarea aparatelor birocratice ale statului faţă de o adunare reprezentativă aleasă, produsă de alegeri libere, corecte şi regulate bazate pe sufragiu universal şi egal. Ceea ce le conferă cetăţenilor în mod colectiv statutul de instanţă ultimă de aprobare, revizuire ori respingere a politicilor publice. ALDE constată că, în România de astăzi, birocratizarea şi supravegherea sunt cele două fenomene, adesea îngemănate, ce transformă sub ochii noştri regimul democratice, expun democraţia la risc şi par să limiteze exerciţiul drepturilor şi libertăţilor individuale.
Voinţa comunităţii politice este exprimată în principal de presă, viaţa politică reducându-se adesea la prezentarea mediatică a evenimentelor şi declaraţiilor cu relevanţă politică. Drept consecinţă, sfera publică nu mai este un loc de re-prezentare, ci de prezentare, nu mai este un spaţiu al deliberării şi deciziei, ci al retoricii şi persuasiunii. Declaraţii pe blog ajung să fie mai dezbătute decât o schimbare de direcţie a politicilor publice. Sfera publică se transformă pe aceste căi într-un spaţiu retoric a cărui principală funcţie este să comenteze decizii ce au fost deja luate.
ALDE se arată îngrijorat de dezafectarea politică a societăţii, măsurabilă în declinul dramatic al participării la vot şi în emergenţa unor forme multiple de dezangajare, depolitizare şi, mai recent, de contestare violentă a sistemului însuşi.
Instituţiile europene şi cu precădere Comisia contribuie dramatic la această criză a reprezentării şi la transformarea regimului democratic. Comisia şi Consiliul sunt astăzi principalul izvor de drept pentru România. O entitate birocratică şi o asociaţie de şefi ai executivelor naţionale îşi asumă precedenţa legislativă în raport cu parlamentul României, redus ex post la un formal control de subsidiaritate şi chiar în relaţie cu demos naţional.
Pentru ALDE, sarcina politică cea mai urgentă este restaurarea constituţionalismului liberal şi organizarea puterilor prin dispunerea lor în echilibru în jurul Parlamentului, ca unic izvor de drept şi autoritate supremă de control. Dincolo de calitatea variabilă a membrilor săi, Parlamentul ca instituţie prin care se exprimă în mod legitim voinţa colectivă a demos-ului rămâne singurul garant al calităţii drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi ultima redută a democraţiei. Actele parlamentului configurează întotdeauna voinţa naţiunii, indiferent de calităţile personale ale parlamentarilor. Împreună, aceştia dau chip şi voinţă naţiunii, care nu are alt mijloc de a-şi da consistenţă politică, de a formula o voinţă generală diferită atât de înclinaţiile indivizilor, cât şi de interesele diferitelor părţi ale societăţii.
Pentru ca democraţia liberală să supravieţuiască actualei crize, este obligatoriu ca legislativul să redevină în fapt şi în drept instituţia centrală a sistemului politic.Fără parlament nu există naţiune. Naţiunile democratice nu au alt mijloc de a-şi exprima şi de a-şi instituţionaliza credinţa în egalitatea politică.
O nouă economie prin cultură şi progres individual
Economia naţională a neglijat o lungă perioadă semnificaţia şi deci construcţia instituţiilor economiei de piaţă, care ar fi trebuit să fundamenteze alocarea resurselor, producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor economice. Construirea defectuoasă ori lipsa acestor instituţii a dus la un management slab micro şi macroeconomic şi, în plus, a creat instituţii informale negative pe care societatea românească le va elimina greu, precum mentalitatea de asistat, corupţia şi coruptibilitate sau lipsa asumării responsabilităţii individuale. Precaritatea instituţiilor economiei de piaţă a făcut ca privatizarea să nu aducă venituri suplimentare la bugetul de stat, reforma sistemului fiscal să nu îmbunătăţească administrarea, deci să nu reducă evaziunea şi să crească încasările, iar alocările bugetare să rămână clientelare prin sistemele de licenţe, permise, aprobări etc. România a devenit pas cu pas o economie construită în jurul bugetului.
Pentru ALDE, economia de piaţă cere un stat care să garanteze şi să protejeze proprietatea, să determine respectarea contractelor, să promoveze obiectivele sociale acceptate de majoritatea cetăţenilor, să mobilizeze resursele necesare pentru activitatea sectorului public, să cheltuiască fondurile publice în mod util şi să producă bunuri publice adică. să impună „regulile jocului”. Soluţia ALDE pentru consacrarea instituţiilor economiei de piaţă este o reformă a reglementărilor în scopul raţionalizării şi simplificării acestora. Reforma reglementărilor urmăreşte demararea unui amplu proces de reducere a masei legislative, reevaluarea fiecărui sector legislativ, stabilitatea legislativă, prin diminuarea numărului de schimbări şi recurgerea sistematică la instituţia "republicării". În acelaşi timp, este necesară consacrarea legislaţiei de evaluare ex-ante şi extinderea evaluărilor ex-post, care să permită atât fundamentarea legislaţiei, cât şi cuantificarea rezultatelor.
În termeni economici, obiectivul ALDE este convergenţa cu media statelor UE, ţinta fiind depăşirea procentului de 60% din media statelor UE28 în orizontul 2023, iar pe termen lung atingerea procentului de 70% (2030). Condiţia necesară este ca PIB-ul României să înregistreze în fiecare an o creştere mai mare cu cel puţin 1,5-2,5% faţă de ritmul anual prognozat pentru UE28. Pentru obţinerea unei creşteri economice sustenabile trebuie analizat şi intervenit asupra factorilor obiectivi care compun PIB-ul potenţial: capitalul/investiţiile, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor.
România are nevoie de o nouă politică industrială bazată pe refacerea, consolidarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice alături de o politică energetică durabilă. O economie în care lanţurile valorice primare devin argumentul dezvoltării industriei prelucrătoare poate reprezenta un nou model de dezvoltare.La rândul său o nouă politică energetică naţională trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa energetică sau siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi chiar schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu progresul tehnologic şi dezvoltarea reţelelor inteligente.
ALDE constată că România are nevoie de o resursă umană aptă să răspundă schimbărilor permanente de pe piaţa forţei de muncă. Astăzi, ţara are printre cele mai scăzute rate ale ocupării din UE (59,7%) şi cea mai scăzută rată a productivităţii muncii (59,5%). Factorii care generează aceste realităţi sunt decalajul tehnologic al economiei în ansamblul său, numărul mare al persoanelor care lucrează în agricultura de subzistenţă, dar şi calificarea nu numai neadaptată cerinţelor pieţei, dar şi erodată de abandonul şcolar endemic şi de migraţie.
Pentru o Uniune Europeană a libertăţilor
Uniunea Europeană nu trebuie privită decât ca nivelul superior al guvernării participative. Instituţiile de la Bruxelles nu sunt entităţi exterioare, de monitorizare şi control al vieţii publice româneşti. Uniunea Europeană îşi caută încă un demos. De aceea nu reuşeşte deocamdată să fie o democraţie. Românii, asemeni celorlalte state-naţiune europene, au deja un demos. Sensul adevărat al monitorizării, controlului şi cooperării trebuie să fie dinspre Bucureşti către Bruxelles. Dinspre democraţie, fie şi imperfectă, către birocraţie, fie ea oricât de sofisticată şi expertă.
ALDE se alătură liberalilor şi democraţilor europeni în misiunea de a contribui la reorientarea construcţiei europene către o Europă a libertăţilor, a echităţii şi convergenţei, nu către o Uniune a birocraţiei şi austerităţii fiscale, a îngheţării diferenţelor de dezvoltare dintre ţările membre. O Europă bazată pe voinţa cetăţenilor săi, formulată democratic, mai transparentă şi mai răspunzătoare pentru deciziile ei. O Europă a încrederii şi ambiţiei, nu una a fricii şi austerităţii, o Europă a prosperităţii, nu una a dezvoltării inegale. O Europă mai simplă, mai puternică, mai democratică.
Astăzi, sub cârmuirea unei Comisii de inspiraţie populară, arhitectura Uniunii Europene depinde aproape exclusiv de expertiza unor elite birocratice auto-selectate, ce produc în medie o mie de norme obligatorii pe an, reglementări, directive şi decizii a căror implementare costă statele-membre de două ori şi jumătate mai scump decât punerea în operă a legislaţiei naţionale.
Instituţiile europene numite şi, ca atare, lipsite de o legitimitate democratică directă şi explicită tind să impună autorităţilor publice democratic alese din statele-membre norme de conduită şi funcţionare aflate adesea dincolo de spiritul şi litera Tratatelor şi pe care partea liberală a societăţii europene le interpretează drept o limitare şi o condiţionare a suveranităţii naţionale. De aceea, liberalii şi democraţii europeni propun o Europă care să renunţe la această hiperinflaţie de măsuri regulatorii, care să nu genereze o suprastructură federală intens birocratizată şi să întoarcă cea mai mare parte a deciziilor în sfera de competenţă suverană a parlamentelor naţionale. Parlamentele naţionale, incluse de Tratatul de la Lisabona în procesul de negociere a politicilor, trebuie să primească puterea de a proceda la o verificare de subsidiaritate prealabila a tuturor domeniilor programatice ale Comisiei.
Împreună cu ceilalţi liberali şi democraţi europeni, ALDE cere extinderea pieţei unice şi în domeniul energiei, în cel digital, în serviciile financiare şi în cele de sănătate. Ca şi recunoaşterea celei de-a cincea libertăţi constitutive a pieţei unice: libera circulaţie a cunoaşterii. Pentru ca aceste obiective să fie atinse, se impune ca până în 2019 să fie negociat un nou act european care să înlocuiască tratatul de la Lisabona şi care să dea o deplină consistenţă democratică cetăţeniei europene.
ALDE susţine, împotriva familiei populare şi în opoziţie cu preşedintele ales al Comisiei Europene, continuarea extinderii Uniunii în Balcanii de Vest şi, mai ales, către Republica Moldova. Pentru liberalii şi democraţii români, atât naţiunea, cât şi Europa nu vor fi întregi fără Moldova de peste Prut.
Crez şi valori
Trăsătura ce i-a caracterizat întotdeauna pe liberali este integritatea intelectuală, vocaţia publică de a spune adevărul, de a-şi ţine cuvântul dat. Prin această calitate liberalii au câştigat, în adâncimea istoriei, respectul şi încrederea societăţii româneşti, pe care au crescut-o până la vârsta democraţiei şi pe care doresc astăzi să o mobilizeze pentru apărarea democraţiei. Numai asumându-ne ca misiune consolidarea şi lărgirea democraţiei putem recâştigaastăzi ceastă încredere şi acest respect. Nu atât cu ajutorul unui nume, cât mai ales printr-o atitudine. Printr-o nouă legătură, temeinică şi durabilă, între acţiunile şi ideile liberale. Şi nu este vorba despre idei abstracte. Prin puterea cuvântului şi forţa convingerilor democratice, liberalii români au reuşit în trecut să mobilizeze clasa mijlocie românească în jurul politicilor de modernizare şi europenizare a ţării.
Democraţia liberală traversează o criză profundă ce-i obligă pe liberalii români să-şi afirme cu o energie sporită credinţa în principiile universale ale liberalismului. Această obligaţie este motivată de faptul că valorile liberale sunt astăzi, în spaţiul public românesc, fie abandonate, fie pervertite. Îngrijorarea noastră este provocată de următoarele fenomene.
Ca liberali, ştim că puterea are darul de a corupe. O putere care nu este controlată de o altă putere este o putere coruptă prin definiţie. Parchetele funcţionează în prezent în afara oricărui control şi, ca atare, avem dreptul de a privi cu neîncredere modul în care unele din ele abuzează constant de poziţia lor dominantă. Mai mult, corupţia unora, adică abuzul lor de putere, este absolută în măsura în care serviciile secrete recunosc că se implică nemijlocit în actele de justiţie.
Ca liberali, ştim că drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt piatra de temelie a oricărei comunităţi politice şi că ele nu pot fi încălcate în nici o împrejurare şi cu nici o justificare. Suntem de aceea preocupaţi de sondajele de opinie ce arată regulat că peste jumătate din cei chestionaţi sunt de acord că instituţiile de forţă ar trebui să aibă mână liberă în anchetele penale, chiar cu preţul încălcării unor drepturi şi libertăţi, în vreme ce doar cu puţin mai mult de un sfert dintre concetăţenii noştri consideră inadmisibil acest lucru.
Ca liberali, ştim că suveranitatea aparţine exclusiv poporului, fiind exprimată de Parlament. Curtea Constituţională, deşi lipsită de legitimitate democratică, îşi asumă, prin multe din deciziile sale, o co-suveranitate efectivă şi ilicită. Curtea creează în fapt norme de drept, se exprimă cu privire la procedurile parlamentare, se implică politic în hotărârile diferitelor puteri ale statului. La rândul lor, parchetul şi instanţa supremă şi-au făcut un obicei din a ancheta şi penaliza procesele electorale fără a reuşi să probeze comiterea unor fraude relevante statistic.
Ca liberali, ştim că statul de drept presupune fără echivoc o limitare instituţională şi procedurală a puterii statului şi o protecţie legală eficientă a sferei drepturilor şi libertăţilor individuale. Semnificaţia noţiunii de stat de drept este în practică răsturnată în cel mai pervers mod; a apăra statul de drept a ajuns să însemne atribuirea de puteri nelimitate şi necontrolate către instituţiile represive.
Ca liberali, ştim că demnitatea persoanei, prezumţia de nevinovăţie şi calitatea drepturilor cetăţeneşti sunt valori ce nu pot fi negociate ori limitate. Constăm că tocmai aceste valori sunt din ce în ce mai dispreţuite în spaţiul public şi sistematic încălcate de instituţiile represive ale statului.
Ca liberali, ştim că sfera publicătrebuie să stea separată de sfera privată. Asistăm acum la invadarea sistematică a vieţii private prin practicile procuraturii şi serviciilor de informaţii, ca şi prin intermediul legislaţiei de tip Big Brother. Convingerea noastră este că, oricare ar fi riscurile, libertatea personală are precedenţă faţă de securitatea statului.
Ca liberali, ştim că democraţia reprezentativăfuncţionează în temeiul principiului separării, echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat. Mai ştim că, datorită indiscutabilei sale legitimităţi democratice, Parlamentul este cheia de boltă a unei arhitecturi echilibrate a puterilor în stat. Nu putem fi de aceea decât profund îngrijoraţi să constatăm cum un număr de instituţii publice desfăşoară un atac concertat şi continuu asupra Parlamentului, democraţia reprezentativă fiind aproape lipsită de apărători în media.
Pentru toate aceste motive, credem că liberalismul românesc, oricât de prestigioasă ar fi istoria sa, este mai ales un proiect de viitor. În România prezentului, liberalismul devine tot mai des doar un prilej de comemorare sau o pretenţie neîntemeiată. A sosit de aceea timpul ca liberalii şi democraţii români să se asocieze din nou, aşa cum au făcut-o în urmă cu o sută patruzeci de ani, în jurul unui program reformator al politicii şi societăţii româneşti.
Forţa ideilor liberale rezidă nu atât în valoarea lor filosofică, cât mai ales in realităţile politice şi economice pe care aceste idei au fost în măsură să le aducă la viaţă. Partidul în care se reunesc liberalii, a spus Ionel Brătianu în 1914, nu este nimic altceva decât un dispozitiv menit să ţină împreună ideile şi faptele. Idei şi fapte reformatoare, de natură să transforme realitatea.
Nici un gest nu este mai liberal decât acela de a face ca proiectele politice, oricât de inovatoare ar fi, să se aşeze mereu pe soclul oferit de gândirea şi acţiunea predecesorilor. De aceea, liberalii au constituit şi rămân, în Europa şi în România, nu numai o mişcare politică, dar şi o forţă deopotrivă culturală şi etică. Liberalii şi democraţii români sunt datori faţă de societate să devină promotorii şi referinţa unei model de cultură publică a libertăţii.
După exemplul înaintaşilor care au fondat la Oxford în 1947 Internaţionala Liberală printr-o cartă de credinţe, valori şi principii, ALDE se construieşte astăzi prin afirmarea sub formă de crez a următoarelor convingeri:
Credem în autonomia persoanei şi în suveranitatea conştiinţei individuale.
Credem că demnitatea umană este măsura tuturor formelor de organizare socială şi politică.
Credem că drepturile şi libertăţile îşi au izvorul în natura umană, rolul statului fiind exclusiv acela de a le recunoaşte, ocroti şi promova.
Credem că nu este cu adevărat liber decât cel care are libertatea de a-şi alege drumul în viaţă şi îşi asumă responsabilitatea acestei alegeri.
Credem că individul are întotdeauna întâietate asupra grupului şi se opun oricărei forme nivelatoare de colectivism.
Credem că diversitatea alegerilor de viaţă pe care le fac indivizii este temeiul unei societăţi libere, pluraliste şi prospere.
Credem că valoarea unei societăţi rezidă în valoarea individuală a fiecăruia dintre cetăţenii săi.
Credem că drepturile individuale se referă la ceea ce are dreptul să înfăptuiască fiecare cetăţean, nu la ceea ce se simte îndreptăţit să primească de la alţii.
Credem că proprietatea trebuie să fie rodul muncii, al creativităţii, al energiei şi al excelenţei individuale.
Credem că proprietatea privată nu este un scop în sine, ci un mijloc de a proteja şi spori libertatea.
Credem că indivizii şi nu statul sunt cei care creează avuţia şi prosperitatea unei societăţi.
Credem că piaţa liberă şi capitalismul sunt instrumentele cele mai juste şi mai legitime pentru crearea avuţiei.
Credem că liberalismul nu poate exista fără capitalism, dar şi că, în absenţa liberalismului, capitalismul poate produce nedreptate şi servitute.
Credem că relaţiile economice dintre indivizi trebuie să fie relaţii de schimb şi de cooperare menite să pună în valoare potenţialul şi creativitatea fiecăruia, şi nu relaţii de dominaţie şi de exploatare.
Credemcă piaţa nu este altceva decât ansamblul de relaţii dintre indivizi liberi care îşi pun în comun capacitatea de iniţiativă şi resursele de creativitate pentru a produce bunuri şi servicii necesare societăţii.
Credemcă finalitatea oricărei societăţi constă în asigurarea libertăţii şi prosperităţii tuturor şi a fiecăruia în parte, şi nu în uniformizarea proiectelor individuale şi a modului de viaţă al cetăţenilor.
Credem într-o piaţă unică la scară europeană, cu potenţialul de a se extinde pe ambele maluri ale Atlanticului, în care libertatea de circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalului şi cunoaşterii nu trebuie îngrădită.
Credemcă subiectul construcţiei europene este cetăţeanul, nu consumatorul.
Credemcă securitatea vieţii şi a proprietăţii constituie cea dintâi libertate a cetăţenilor.
Credemcă protecţia vieţii şi a proprietăţii este un serviciu ce poate fi asigurat mai eficient de către stat decât de către piaţă.
Credemcă rolul statului în economie este acela de a fi un arbitru imparţial şi neutru al competiţiei libere.
Credemcă un stat ce impozitează excesiv munca este un stat care descurajează munca.
Credemcă o presiune fiscală abuzivă exercitată de stat asupra economiei duce inevitabil la fraudă şi evaziune fiscală.
Credemcă un nivel scăzut şi judicios distribuit al impozitelor şi taxelor este metoda cea mai bună de sporire a reţetelor fiscale ale statului, de favorizare a creşterii economice şi de creare a avuţiei.
Credemcă indivizii şi societatea au datoria să-i sprijine, prin intermediul statului, pe acei cetăţeni aflaţi în incapacitatea temporară sau permanentă de a-şi asuma răspunderea pentru propria viaţă.
Credemcă cei care abuzează de sprijinul social oferit de stat aduc o atingere directă libertăţii şi proprietăţii individuale.
Credemcă libertatea de gândire, de exprimare şi de asociere, ca şi libertatea de a întreprinde comportă riscuri ce trebuie asumate individual şi ce nu pot fi transferate societăţii.
Credemcă riscurile asumate, ca şi eşecul unor proiecte individuale, se cuvin privite ca o formă de învăţare şi de progres atâta timp cât statul asigură un mediu stabil şi predictibil pentru toţi cei dispuşi să înfrunte riscul de a întreprinde şi de a inova.
Credemcă datoria fundamentală a statului este aceea de a asigura drepturile şi libertăţile individuale, fie ele civile, politice, sociale sau economice.
Credemcă a doua îndatorire a statului este aceea de a-i forma pe cetăţeni pentru libertate, responsabilitate şi cetăţenie democratică.
Credem că, pentru a guverna bine, statul trebuie să guverneze mai puţin, dar mai ferm.
Credem în separarea funcţională şi în controlul reciproc al puterilor în stat; nici o autoritate publică nu poate fi independentă faţă de celelalte şi nu se poate sustrage controlul cetăţenilor, care sunt în indiviziune sursa suveranităţii naţionale.
Credem că un stat ce distribuie privilegii şi acordă sprijin special de orice natură unor indivizi sau grupuri sociale nu face decât să-şi impună dominaţia asupra acestor persoane şi asociaţii şi să afecteze libertatea şi proprietatea tuturor celorlalţi cetăţeni.
Credem că statul nu are dreptul, sub aparenţa unor programe de asistenţă socială, să menţină o parte din cetăţeni într-o stare de servitute şi de dependenţă.
Credem că se cuvine ca statul să-şi asume funcţii şi competenţe ce pot fi duse mai bine la îndeplinire de către asociaţii libere ale cetăţenilor.
Credem că nici un interes, oricât de legitim, ce ţine de sfera statului, a colectivităţilor ori a societăţii în ansamblu nu poate servi drept justificare pentru limitarea sub orice formă a libertăţii individuale.
Credem că statul de drept înseamnă atât o guvernare limitată, cât şi domnia legii, nu a oamenilor care populează vremelnic instituţiile represive ale statului.
Credem că fenomenul corupţiei poate fi limitat nu numai prin aplicarea imparţială şi dreaptă a legii, cât mai ales prin reforma profundă a instituţiilor statului făcută în aşa fel încât cetăţenii să le recunoască spontan caracterul just, raţional şi benefic atât pentru individ, cât şi pentru societate.
Credem că o societate liberă are nevoie de curajul cetăţenilor săi: curajul de a gândi chiar şi împotriva curentului, curajul de vorbi chiar şi împotriva opiniei majoritare, curajul de a îndrăzni mai degrabă să faci, decât să te plângi că alţii nu fac destul sau ce trebuie.
Credem că nici un individ, grup politic sau instituţie nu are dreptul să se exprime şi să acţioneze autoritar în numele unui interes superior al naţiunii sau al poporului.
Credem că totul poate şi trebuie supus criticii făcute cu discernământ şi responsabilitate.
Credem că pluralismul şi diversitatea sunt condiţia necesară şi obligatorie a unei societăţi libere.
Credemîn progres în toate domeniile acţiunii umane.
Credem că statul şi instituţiile sale, ca şi organizarea societăţii trebuie mereu reformate.
SURSA ALDE SECT 5
STATUT ALDE
STATUTUL
PARTIDUL ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR Adoptat de Congresul de fuziune PLR – PC
din 19 iunie 2015
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1 Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este persoană juridică de drept public şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Constituţiei, ale legislaţiei aplicabile şi ale prevederilor prezentului Statut şi ale Regulamentelor adoptate pentru aplicarea acestuia.
Art. 2 (1) Denumirea integrală a partidului este Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor , iar denumirea prescurtată este ALDE.
(2) Semnul permanent al ALDE este descris în Anexa nr. 1a.
(3) Semnul electoral al ALDE este descris în Anexa nr. 1b
(4) Culorile partidului sunt albastru şi galben.
(5) Reprezentarea grafică a semnului permanent şi a semnului electoral este parte integrantă a prezentului Statut. (Anexele nr. 1a şi 1b)
(6) Delegaţia Permanentă poate modifica sau stabili, după caz, între Congrese, semnul permanent şi semnul electoral, în condiţiile legii.
(7) Delegaţia Permanentă poate modifica, între Congrese, culorile şi drapelul partidului.
(8) Celelalte specificaţii tehnice sunt descrise în manualul de identitate vizuală care este aprobat de Delegaţia Permanentă.
(9) Modificările aduse semnului permanent vor intra în vigoare conform prevederilor Legii partidelor politice, nr. 14/2003 republicată.
Art. 3 (1) Sediul Central al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este în Bucureşti, Str. Muzeul Zambaccian, Nr.17, Sector 1, Bucureşti.
(2) Adresa Sediului Central poate fi schimbată numai prin hotărârea Biroului Politic Central.
Art. 4 (1) Prezentul Statut al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor conţine principii şi norme obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului. Statutul este adoptat şi poate fi modificat, cu excepţiile menţionate în prezentul Statut doar de către Congresul Ordinar sau Extraordinar al partidului.
(2) Regulamentul de aplicare al Statutului conţine proceduri care se adoptă şi se modifică numai de către Biroul Politic Central.
CAPITOLUL II
OBIECTIVELE PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
Art. 5 (1) Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este continuatorul legitim al liberalismului modernizator şi reformator, care a construit România modernă şi singura forţă politică românească ce îşi asumă necondiţionat universalitatea, durabilitatea şi actualitatea valorilor liberale. ALDE afirmă libertatea individuală ca temei al oricărei organizări politice, sociale, economice şi culturale rezonabile şi propune un proiect politic fondat pe relaţia dintre libertate, democraţie şi prosperitate.
ALDE urmăreşte punerea în operă a unui sistem instituţional organizat în jurul drepturilor individuale, precum şi dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale întemeiată pe principiile libertăţilor civile, politice şi economice, precum şi ale justiţiei şi solidarităţii sociale.
Valorile inalienabile ale ALDE sunt: libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea presei, a cercetării ştiinţifice şi a educaţiei, libertatea de asociere, dreptul de proprietate, dreptul oricui de a alege o ocupaţie şi de a folosi liber venitul rezultat, dreptul la un tratament echitabil care să asigure condiţiile unei vieţi decente, dreptul la securitate socială, securitate ecologică și alimentară, dreptul de a trăi liber într-un sistem de liberă întreprindere, domnia legii.
(2) ALDE contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, prin promovarea pluralismului politic. ALDE contribuie la consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale, la apărarea drepturilor omului şi ale familiei, la garantarea indepedenţei justiţiei, la protecţia, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, la realizarea schimbului de valori economice şi culturale, cât şi la asigurarea accesului liber şi egal la educaţie, promovând valorile şi interesele naţionale.
(3) Obiectivele politice prioritare stabilite în prezentul Statut reprezintă scopul bine determinat al activităţii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.
Art. 6 (1) ALDE este un partid liberal, care va face demersuri pentru afilierea sa la Partidul Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. ALDE îşi asumă istoria şi tradiţia liberalismului în România, reprezentarea ideilor şi valorilor liberale, civice şi ale dreptei democratice româneşti.
(2) În conformitate cu Programul său politic, ALDE îşi propune construirea unui cadru instituţional care să permită fiecărui cetățean să se bucure de cea mai mare libertate posibilă în context democratic şi sub domnia necondiţionată a legii, conform principiilor liberale precum şi conform valorilor democraţiei şi ale capitalismului, cu următoarele obiective politice prioritare:
a) garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
b) aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale;
c) promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat;
d) respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României;
e) garantarea proprietăţii private;
f) restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;
g) stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitiv;
h) eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;
i) reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii;
j) apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii;
k) asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
l) refacerea şi conservarea mediului înconjurător şi combaterea poluării, scopul sau principal fiind creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea societăţii româneşti, pe principiul dezvoltării durabile;
m) combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
n) combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;
o) asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;
p) susţinerea tinerei generaţii prin programe politice care să asigure tinerilor dreptul la muncă;
q) consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi cu păstrarea identităţii naţionale;
r) respectarea angajamentelor asumate ca ţara membră UE şi NATO;
s) educarea membrilor societăţii în spiritul respectului pentru om şi natură, al demnităţii şi libertăţii spirituale;
t) susţinerea unor reforme politico-legislative care să încurajeze creşterea demografică, prin stimularea natalităţii şi limitarea migraţiei economice.
Art. 7 În realizarea obiectivelor sale, ALDE desfăşoară următoarele activităţi:
a) consultarea cu cetăţenii în toate problemele de interes major;
b) permanenta comunicare cu societatea civilă, prin încurajarea dezbaterilor şi a schimbului de idei;
c) elaborarea de proiecte de politici publice şi programe în domeniile social, economic, cultural şi politic;
d) participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene;
e) reprezentarea în Parlamentul României şi în Parlamentul European;
f) formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale;
g) reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelele;
h) editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii;
i) încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale;
j) acţiuni de formare în politică şi administraţie;
k) acţiuni culturale, sportive şi de recreere;
l) ALDE colaborează în implementarea valorilor, obiectivelor şi proiectelor sale, atât la nivel naţional, cât şi judeţean şi local, cu Asociaţia Institutul de Studii Liberale, respectiv cu Asociaţia IDEI LIBERE, aceştia fiind partenerii săi principali în societatea civilă românească. Sprijinul reciproc al celor două entităţi juridice este bazat pe valori şi idealuri comune.
m) ALDE va fi sprijinit de Asociatia Institutul de Studii Liberale şi Asociaţia IDEI LIBERE, şi de filialele acestora, cu asistenţă în fundamentarea politicilor publice, pentru a defini soluţii la probleme locale, naţionale sau europene.
CAPITOLUL III
MEMBRII PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
Art. 8 Orice persoană cu drept de vot, cu excepţia celor cărora le este interzisă prin lege asocierea politică, poate deveni membru al ALDE, fără nicio discriminare, dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:
a) acceptă să adere la Statutul, la Codul Etic şi la Programul partidului;
b) nu este membru al unui alt partid politic;
c) nu se află în situaţiile de interdicţie prevăzute în Legea partidelor politice;
d) nu a săvârşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice;
e) nu îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
f) Cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenia română şi au domiciliul în România au dreptul să devină membri ALDE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Art. 9 (1) Dobândirea calităţii de membru al ALDE se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Local, pe baza unei cereri de adeziune (Anexa 2) şi a CV-ului tip (Anexa 3), adresate preşedintelui organizaţiei locale în raza căreia domiciliază, îşi are reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea solicitantul, conform art. 41, lit. j). Hotărâre ce va fi transmisă Biroului Politic Teritorial în 7 zile de la validare.
(2) Pot solicita înscrieri în partid şi cetăţenii români care domiciliază în străinătate. În cazul acestora, cererea de adeziune se depune la Biroul Politic Teritorial al Sectorului 1, Bucureşti, şi validează de către acesta Hotărârea Biroului Politic Teritorial al Sectorului 1, va fi transmisă în 5 zile de la validare Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti.
(3) Reglementarea formalităţilor de înscriere vor fi detaliate în regulamentul de aplicare a statutului.
(4) În cazul transferului unui membru dintr-o organizaţie în alta, acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresată de persoana în cauză celor două organizaţii, însoţită de dovada plăţii cotizaţiei la zi.
(5) Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dintr-o organizaţie locală într-o filială teritorială de sector al municipiului Bucureşti sau în cazul transferului între două filiale teritoriale de sector al municipiului Bucureşti.
(6) În cazul fuziunilor, persoana care a fost luată în evidenţă că membru ALDE pe baza transferului documentelor şi prin semnarea fişei de evidenţă în termen de 90 de zile de la aprobarea fuziunii îşi păstrează vechimea dobândită prin înscrierea în partidul din care a făcut parte anterior.
(7) În cazuri excepţionale, cetăţenii pot solicita înscrierea în ALDE şi prin depundere de adeziuni la sediul central al ALDE. Cererea de adeziune poate fi validată de Preşedintele ALDE pe baza unei propuneri făcute de Secretariatul General al ALDE.
Art. 10 (1) Membrii ALDE sunt egali între ei şi au drepturi şi obligaţii în raport cu funcţiile deţinute.
(2) Pentru merite deosebite, pentru devotament şi abnegaţie în activitatea îndelungată desfăşurată în partid sau pentru promovarea concepţiilor liberale, se poate atribui demnitatea de membru de onoare unor persoane din ţară sau din străinătate, având cetăţenie româna, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor .
(3) Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acţionat pentru înfăptuirea Programului politic, pentru respectarea Statutului şi pentru unitatea şi prestigiul partidului se poate atribui demnitatea de preşedinte de onoare al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.
(4) Propunerea privind atribuirea înaltelor demnităţi prevăzute la alin. 2 şi 3 se face de către Biroul Politic Central sau de către Delegaţiile Permanente Teritoriale şi se aprobă de Delegaţia Permanentă.
(5) Foştii preşedinţi, ai partidului, sunt membri de drept ai Biroului Politic Central.
Art. 11 (1) Membrii ALDE au următoarele drepturi:
a) să-şi exprime în mod liber opiniile în cadrul forurilor partidului;
b) să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a şi le exprimă şi de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului;
c) să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale, teritoriale şi centrale;
d) să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid;
e) să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice.
(2) Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a celor ce se fac vinovaţi de ea.
Art. 12 (1) Niciun membru al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor nu poate îndeplini două funcţii de conducere, la acelaşi nivel de organizare, în partid, în acelaşi timp.
(2) Sunt considerate funcţii de conducere cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al organismelor de conducere ale partidului, membrii Biroului Politic Central, membrii Biroului Politic Naţional al Tineretului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, membrii Biroului Politic Naţional al Organizaţiei de Femei a Alianţei Liberalilor şi Democraţilor.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. 1, un membru al Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor poate îndeplini două funcţii de conducere în partid în acelaşi timp, doar în situaţia în care a doua este o funcţie interimară.
(4) Membrii Curţii de Etică şi Arbitraj, ai Comisiei Centrale de Cenzori, ai Comisiilor de Etică Teritoriale, nu pot face parte din niciun organism de conducere al ALDE.
Art. 13 Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor au următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte prevederile Statutului şi ale Codului Etic al partidului;
b) să cunoască Programul partidului şi să contribuie la înfăptuirea acestuia;
c) să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj;
d) să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi;
e) să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenta şi cinste;
f) să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale ALDE;
g) să plătească o cotizaţie lunară.
Art. 14 Calitatea de membru al ALDE se pierde prin:
a) demisie;
b) înscrierea în alt partid;
c) aderarea la sau susţinerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice;
d) excludere;
e) deces.
Art. 15 (1) Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pot demisiona în orice moment, cu efect imediat.
(2) Înscrierea în alt partid politic se asimilează demisiei, cu acelaşi efect.
Art. 16 (1) Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acestora.
(2) Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor se pot autosuspenda din funcţia deţinută în partid numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu deţinerea unor funcţii de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani. Pentru reluarea calităţii de membru este necesară o cerere scrisă care va fi validată în condiţii stipulate de art. 9 din prezentul Statut.
(3) Persoana autosuspendată are obligaţia respectării prevederilor Codului Etic al ALDE.
Art. 17 În cazurile prevăzute de Statut membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pot fi sancţionaţi, cu acordarea dreptului la opinie şi apărare, conform unei proceduri echitabile specificate în Regulament, prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare.
Art. 18 Sancţiunea excluderii unui membru din Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor se poate aplica în una din următoarele situaţii:
a) dacă a încălcat prevederile Statutului;
b) dacă a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului;
c) dacă a săvârşit abateri grave de la disciplină partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului la toate nivelele sau împotriva conducerii partidului la toate nivelele;
d) dacă persoana în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) dacă persoana în cauză a fost dovedită ca fiind colaborator, informator sau ofiţer al fostei Securităţi;
f) neplata cotizaţiei pe timp de 6 luni, în mod nejustificat.
Art. 19 Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel:
a) pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală, la propunerea preşedintelui organizaţiilor locale, prin hotărârea Biroului Politic Local;
b) pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Politic Local, la propunerea Biroului Politic Local, prin hotărârea Biroului Politic Teritorial;
c) pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Delegaţiei Permanente Teritoriale (cu excepţia preşedintelui filialei teritoriale), la propunerea Biroului Politic Teritorial, prin hotărârea Delegaţiei Permanente Teritoriale;
d) pentru preşedintele filialei teritoriale, precum şi pentru toţi ceilalţi membri ai Delegaţiei Permanente (cu excepţia membrilor Biroului Politic Central şi a Preşedintelui partidului), la propunerea Biroului Politic Central sau a Delegaţiei Permanente Teritoriale a filialei în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărârea Delegaţiei Permanente;
e) pentru membrii Biroului Politic Central, la propunerea Preşedintelui partidului, prin hotărârea Delegaţiei Permanente Naţionale;
f) pentru Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente, prin hotărârea Congresului partidului;
g) Biroului Politic Teritorial poate propune iar Delegaţia Permanentă Teritorială poate hotărî şi pentru cazurile prevăzute la lit. a şi b;
h) Biroului Politic Central poate propune iar Delegaţia Permanentă poate hotărî şi pentru cazurile prevăzute la lit. a, b şi c.
Art. 20 (1) În cazul săvârşirii unor abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în art. 18 din Statut, se pot hotărî ca sancţiuni următoarele măsuri disciplinare:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea din funcţie pe timp limitat;
c) suspendarea – pe cel mult un an – a drepturilor ce decurg din calitatea de membru ALDE;
d) retragerea sprijinului politic pentru cei aflaţi în funcţii publice care au presupus un asemenea sprijin politic.
(2) Măsura prevăzută la alin. 1, lit. d se poate cumula cu una din cele prevăzute la alin. 1, lit. a, b şi c, precum şi cu cea prevăzută la art. 18 din Statut.
(3) Măsura suspendării din funcţie şi/sau a drepturilor ce decurg din calitatea de membru ALDE se poate lua şi în cazul trimiterii în judecată penală, pe durata procesului.
(4) Măsurile disciplinare enumerate la alin. 1, 2 şi 3 sunt de competenţa organismelor prevăzute la art. 19 din Statut.
Art. 21 Se socotesc abateri mai puţin grave decât cele prevăzute de art. 18 din Statut şi se sancţionează cu luarea de măsuri disciplinare:
a) neparticiparea repetată şi nemotivată la activităţile organizaţiei sau ale organismului din care face parte;
b) neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea faţă de organismul de conducere al organizaţiei;
c) încălcarea Codului Etic al ALDE;
d) în cazul cumulării abaterilor de la lit. a) şi/sau c) şi/sau d), se poate aplica sancţiunea prevăzută de art. 18 din prezentul Statut.
Art. 22 (1) Organismele de conducere care pot hotărî sancţiuni se pot sesiza şi din oficiu.
(2) Procedura de aplicare şi contestare a sancţiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.
(3) Contestarea sancţiunilor se poate face de către orice membru al partidului potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.
(4) Sancţiunea intră în vigoare din momentul rămânerii ei definitive.
Art. 23 (1) Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, în condiţiile prevăzute în art. 9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa.
(2) Delegaţia Permanentă poate acorda derogări.
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 24 (1) Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este organizat şi va funcţiona pe întreg teritoriul ţării, la nivel local, judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel naţional.
(2) Cetăţenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri ALDE prin depunerea unei adeziuni la Organizaţia ALDE din ţara în care îşi au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă.
(3) În structura internă a partidului există următoarele niveluri de organizare:
a) zonal (secţia de votare sau secţii de votare reunite);
b) local – comune, oraşe şi municipii, exclusiv municipiul Bucureşti;
c) judeţean – judeţe, sectoarele municipiului Bucureşti; în plus, în municipiul Bucureşti funcţionează o structură de coordonare în conformitate cu Regulamentul CCMB;
d) naţional.
e) Diaspora
(4) Organizaţiile ALDE din toate ţările sunt în coordonarea organizaţiei ALDE Diaspora cu sediul în Municipiul Bucureşti.
(5) Organizaţia ALDE Diaspora funcţionează în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare propriu adoptat de Biroul Politic Central al ALDE.
(6) Structura organizatorică, drepturile şi îndatoririle Organizaţiei ALDE Diaspora sunt similare organizaţiei teritoriale judeţene a ALDE.
Art. 25 Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor sunt grupaţi pe criterii teritoriale în:
a) organizaţii pe zonă. Numărul organizaţiilor de zonă dintr-o localitate vor fi stabilite de Biroul Politic Teritorial în funcţie de numărul secţiilor de votare. Filialele de sector ale municipiului Bucureşti vor constitui organizaţii de zonă într-un număr stabilit prin decizie a Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti;
b) organizaţii locale (comunale, orăşeneşti şi municipale);
c) organizaţii judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare filiale teritoriale.
Art. 26 (1) Organizaţiile de zonă se pot constitui dacă au cel puţin 9 membri.
(2) Organizaţiile comunale se pot constitui dacă au cel puţin 15 membri şi organizaţii în cel puţin două treimi din numărul secţiilor de votare de pe teritoriul comunei.
(3) Organizaţiile orăşeneşti, se pot constitui dacă au cel puţin 51 de membri şi organizaţii la nivelul zonelor în cel puţin două treimi din numărul acestora.
(4) Organizaţiile municipale se pot constitui dacă au cel puţin 91 de membri şi organizaţii la nivelul zonal, în cel puţin două treimi din numărul acestora.
Art. 27 (1) Filialele teritoriale se pot constitui conform prevederilor aplicabile din Legea partidelor politice.
Art. 28 (1) La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează un Consiliu de Coordonare.
(2) Organizarea şi funcţionarea acestuia vor fi stabilite printr-un Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
(3) Consiliul de Coordonare este format din 11 membri şi are următoarea structura:
a) preşedinte;
b) 2 vicepreşedinţi;
c) 6 preşedinţi ai filialelor teritoriale de sector al municipiului Bucureşti;
d) preşedintele TLDE Bucureşti;
e) președintele OFLDE Bucureşti.
(4) Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Coordonare sunt aleşi de către Conferinţa Municipiului Bucureşti.
(5) În Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti hotărârile se iau cu o majoritate de 7 voturi, în cazul în care nu participă şi persoanele menţionate la alineatul următor.
(6) La şedinţele Consiliului de Coordonare participă, cu drept de vot, liderii consilierilor municipali, liderii consilierilor de sectoare, primarul şi/sau viceprimarii municipiului, primarul şi/sau viceprimarii de sector, parlamentarii în exerciţiu, care îşi au cabinetul parlamentar într-unul din sectoarele municipiului Bucureşti. În cazul participării acestora la Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti hotărârile se iau cu o majoritate simplă.
Art. 29 Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizaţiilor de sector;
b) coordonează campania electorală în municipiul Bucureşti;
c) selectează candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Consiliul General al municipiului Bucureşti şi înaintează lista acestora către Biroului Politic Central care o validează sau o modifica, completează şi validează, după caz;
d) înaintează Biroului Politic Central candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Camera Deputaţilor şi Senat din circumscripţia electorală Bucureşti;
e) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru funcţiile de conducere din administraţia publică centrală;
f) acordă sau retrage sprijinul politic persoanelor cu funcţii de conducere din serviciile publice descentralizate şi deconcentrate ale administraţiei publice din municipiul Bucureşti;
g) asigură legătură permanentă între filialele de sector şi Biroul Politic Central;
h) selectează trei propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti din listele înaintate de Birourile Politice de Sector şi le înaintează spre definitivare Biroului Politic Central.
Art. 30 (1) La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Biroul Politic Teritorial constituie o structură a Tineretului Liberalilor şi Democraţilor – TLDE, compusă din membri ALDE care nu au împlinit vârsta de 35 de ani şi care este coordonată de către acesta. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale TLDE la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
(2) Membrii TLDE care au împlinit vârsta de 35 de ani în timpul exercitării unei funcţii într-un organism de conducere al TLDE, la orice nivel, pot activa în cadrul TLDE până la încheierea mandatului respectiv.
(3) În cadrul organizațiilor de tineret se pot constitui structuri ale studenților liberali.
(4) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
Art. 31 (1) La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice constituie Organizaţii ale Femeilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor – OFLDE.
(2) Unde este cazul, se constituie şi structuri ale OFLDE la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
(3) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
Art. 32 (1) La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice constituie o structură teritorială a Ligii Aleşilor Locali, compusă din membri care sunt consilieri locali sau judeţeni, primari sau viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi care este coordonată de către Biroul Politic Teritorial.
(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
Art. 33 (1) La nivel local şi teritorial, Birourile Politice pot organiza comisii locale ale Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, corespunzătoare comisiilor naţionale, care să se ocupe de probleme specifice unor anumite categorii sociale sau profesionale – oameni de afaceri, cadre didactice, medici, pensionari şi altele.
(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
CAPITOLUL V
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVEL LOCAL
COMUNĂ, ORAŞ ŞI MUNICIPIU
Art. 34 Organizaţiile zonale, locale – comunale, orăşeneşti sau municipale – ale Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor au următoarele obiective:
a) să elaboreze propuneri, proiecte şi programe de dezvoltare locală;
b) să se ocupe de informarea, pregătirea şi specializarea reprezentanţilor şi candidaţilor ALDE în probleme de administraţie publică;
c) să prezinte şi să facă cunoscută poziţia ALDE în problemele de interes public, naţional sau local;
d) să crească numărul de membri aderenţi, de susţinători, de simpatizanţi şi de votanţi;
e) să asigure resursele umane, materiale – sediu, dotări – şi financiare – cotizaţii, donaţii – necesare desfăşurării activităţii proprii;
f) să elaboreze şi să fundamenteze poziţia organizaţiei locale şi a aleşilor locali în problemele şi deciziile de interes local;
g) să coordoneze activitatea aleşilor locali în structurile administraţiei publice locale în care au fost aleşi;
h) să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile şi resursele locale.
Art. 35 La nivelul organizaţiilor locale, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor are următoarele organisme de conducere:
a) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;
b) Biroul Politic – la nivelul secţiei de votare, zonal , comunal, orăşenesc sau municipal.
Art. 36 (1) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Local, a Biroului Politic Teritorial sau din proprie iniţiativă la cererea majorităţii simple din numărul membrilor organizaţiei.
(2) În situaţii deosebite precum alegeri anticipate, Congres Extraordinar, alianţe sau fuziuni, iniţiative politice de interes naţional major – Biroul Politic Teritorial are obligaţia să informeze şi să consulte Delegaţia Permanentă, iar Hotărârile Delegaţiei Permanente Teritoriale vor fi transmise în scris către conducerea centrală a partidului, iar reprezentanţii filialei teritoriale au obligaţia de respectare a mandatului primit, în forurile de conducere de la nivel central.
Art. 37 (1) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a) analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese precum şi a membrilor aleşi sau numiţi în administraţia locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;
b) alege membrii Biroului Politic pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă atunci când se impune. Revocarea o poate cere Biroul Politic Teritorial sau o treime din membrii cu drept de vot ai organizaţiei;
c) aprobă la nivel local măsurile necesare realizării Programului şi strategiei partidului;
d) validează măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizaţiei;
e) dezbate şi aprobă raportul de gestiune şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
f) aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale – primar şi consilieri locali – propuse de către Birourile Politice Locale şi le supune spre aprobare şi validare Birourilor Politice Judeţene şi Delegaţiei Permanente Teritoriale când au obţinut sub media naţională a ultimului tur de scrutin şi spre informare când a obţinut peşte media naţională a ultimului tur de scrutin;
g) alege delegaţii la Conferința Teritorială.
(2) Adunarea Generală este organism deliberativ.
Art. 38 (1) Biroul Politic al organizaţiei de zonă este format din 5-7 membri cu structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 2-4 membri și 2 supleanţi.
(2) Biroul Politic comunal este format din 7-9 membri cu următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar-trezorier şi 4-6 membri si 2 supleanţi.
(3) Biroul Politic orăşenesc este format din 15 membri cu următoarea structură: preşedinte, 3 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 11 membri, și 5 membri supleanţi.
(4) Biroul Politic municipal este format din 19 membri cu următoarea structură: preşedinte, 5 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 13 membri și 6 membri supleanţi.
(5) Biroul Politic municipal din municipiile reşedinţa de judeţ este format din 27 membri cu următoarea structură: preşedinte, 7 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 18 membri și 9 membri supleanţi.
(6) Secretarul organizaţiei trebuie să fie membru al partidului, şi se numeşte de către Biroul Politic Teritorial la propunerea Preşedintelui Filialei şi are drept de vot.
Art. 39 (1) Birourile Politice Locale al organizaţiei de zonă sunt alese de Adunarea Generală
a membrilor la nivelul respectiv şi se întrunesc o dată pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Politic Local sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
(2) Birourile Politice Locale comunale, orăşeneşti şi municipale se întrunesc de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
(3) Biroul Politic Local al municipiului reşedinţa de judeţ se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
Art. 40 (1) La şedinţele Birourilor Politice Locale comunale, orăşeneşti şi municipale participă, cu drept de vot consultativ: membri supleanţi, Preşedintele Comisiilor de Etică şi Arbitraj Teritoriale precum şi consilierii locali în exerciţiu.
(2) Primarul, Viceprimarul, Preşedintele TLDE şi preşedintele OFLDE la nivel local, sunt membri de drept al Biroului Politic Local.
(3) La şedinţele Birourilor Politice Locale pot participa şi membri ai organizaţiei la invitaţia Preşedintelui.
Art. 41 (1) Biroul Politic Local are următoarele atribuţii:
a) planifică, conduce, coordonează şi monitorizează activitatea organizaţiei locale în intervalul dintre Adunările Generale;
b) validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de zonă;
c) evaluează conducerea operativă a organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare şi de zonă;
d) pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;
e) organizează campaniile electorale la nivel local şi răspunde în faţa Biroului Politic Teritorial de îndeplinirea obiectivelor electorale;
f) contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;
g) efectuează selecţia şi propune Adunării Generale listele de candidaţi pentru alegerile locale – primari şi consilieri locali – şi le transmite spre definitivare Biroului Politic Teritorial;
h) efectuează selecţia listelor de candidaţi pentru consilierii locali propuşi de organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de zonă şi le supune aprobării Adunării Generale;
i) întocmeşte evidenta membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor;
j) aprobă cererile de înscriere în organizaţie;
k) gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei;
l) îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere superioare;
m) organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiunilor sale;
n) propune Biroului Politic Teritorial aplicarea de sancţiuni;
o) propune Biroului Politic Teritorial cooptarea de membri în Biroul Politic Local în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local.
(2) Preşedintele Biroului Politic Local este preşedintele organizaţiei şi reprezintă partidul în relaţiile oficiale în zona lui de activitate, prezidează şedinţele Biroului Politic Local şi ale Adunării Generale şi participă la şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale, pe care o informează permanent cu privire la activitatea sau la evenimentele petrecute în organizaţia pe care o conduce.
CAPITOLUL VI
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
LA NIVELUL FILIALELOR TERITORIALE
Art. 42 (1) La nivel judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor are următoarele organisme de conducere:
a) Conferinţa filialei teritoriale;
b) Delegaţia Permanentă Teritorială (Judeţeană sau de Sector);
c) Biroul Politic Teritorial (Judeţean sau de Sector).
(2) La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează Conferinţa municipală şi Consiliul de Coordonare.
Art. 43 (1) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este compusă din:
a) membrii Delegaţiei Permanente Judeţene, respectiv membrii Delegaţiei Permanente de Sector al municipiului Bucureşti;
b) delegaţii organizaţiilor locale, respectiv ai organizaţiilor de zonă ale sectoarelor municipiului Bucureşti conform unei norme de reprezentare stabilită de Birourile Politice Teritoriale.
(2) Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor organizaţiilor locale precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale, parlamentare, prezidentiale și europene.
Art. 44 (1) Conferinţa filialei teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti se întruneşte o dată la doi ani şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Teritorial, respectiv a Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti, sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale, respectiv a mai mult de jumătate din filialele de sector, ori la decizia Biroului Politic Central.
(2) În perioada dintre constituirea filialei teritoriale şi data organizării de alegeri pentru funcţiile de conducere la nivelul filialei conducerea este asigurată cu caracter interimar de un Preşedinte Interimar, de un Birou Politic Interimar şi de Delegaţia Permanentă constituită conform prevederilor art. 46 din prezentul Statut, cu conducerii interimare mai sus precizate. În perioadele de interimat, pentru desemnarea delegaţilor la Congresele ordinare sau extraordinare, în urma convocărilor, se întruneşte de urgenţă Delegaţia Permanentă cu participarea obligatorie a Preşedintelui Interimar şi se validează prin vot secret, conform normei de reprezentare şi proporţional cu numărul de membri, delegaţii la Congres.
Art. 45 (1) Conferinţa filialei teritoriale are următoarele atribuţii de conducere:
a) hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial;
b) aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare regională şi locală;
c) coordonează şi definitivează modalităţile de integrare a specialiştilor locali în proiectele şi programele aflate în lucru la nivel naţional;
d) alege preşedintele filialei teritoriale;
e) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj. Preşedintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 3 judecători prin vot secret;
f) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori. Preşedintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei 3 membri prin vot secret;
g) dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
h) analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală şi dispune măsurile necesare pentru mai bună reprezentare politică;
i) evaluează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor locale.
(2) Conferinţa Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Coordonare;
b) hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivelul municipiului Bucureşti;
c) aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare pentru municipiul Bucureşti;
d) analizează activitatea organelor de conducere pe care le-a ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
e) analizează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor municipiului Bucureşti.
Art. 46 Delegaţia Permanentă Teritorială este compusă din:
a) membrii Biroului Politic Teritorial;
b) preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator ai organizaţiei municipiului reşedinţa de judeţ;
c) preşedinţii organizaţiilor locale (de cartier, comunale, orăşeneşti şi municipale) subordonate;
d) consilieri judeţeni, respectiv de sector ai municipiului Bucureşti;
e) toţi consilierii locali;
f) parlamentarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, primarii şi viceprimarii, membri ai ALDE;
g) preşedintele Comisiei de Etică şi Arbitraj Teritoriale;
h) preşedintele şi un vicepreşedinte TLDE la nivel teritorial;
i) președintele şi vicepreședintele OFLDE la nivel teritorial;
j) preşedintele Ligii Aleşilor Locali;
k) preşedinţii structurilor care se ocupă de probleme specifice înfiinţate conform art. 34 din Statut.
Art. 47 Delegaţia Permanentă Teritorială se întruneşte o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui filialei teritoriale, fie pe baza hotărârii Biroului Politic Teritorial, fie la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.
Art. 48 Delegaţia Permanentă Teritorială are următoarele atribuţii:
a) analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală;
b) îndeplineşte hotărârile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a strategiei partidului;
c) stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
d) evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienta reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcţionări şi reprezentări;
e) validează listele de candidaţi pentru consilieri judeţeni, respectiv pentru consilierii de sector ai municipiului Bucureşti, propuse de către Biroul Politic Teritorial;
f) validează lista de candidaţi pentru primari aprobată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Politic Teritorial, cu excepţia municipiilor reşedinţa de judeţ;
g) propune spre validare Delegaţiei Permanente Naţionale listele de candidaţi pentru preşedinţii Consiliilor Judeţene şi pentru primarii municipiilor reşedinţa de judeţ;
h) hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Politic Teritorial;
i) alege delegaţii la Congres la propunerea Biroului Politic Teritorial;
j) aprobă şi transmite spre validare Delegaţiei Permanente Naţional candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European;
k) aprobă şi propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European;
l) în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Teritorial;
m) în situaţii cu totul deosebite, când organismele de conducere la nivel local activează ineficient sau în afară prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local sau demiterea preşedintelui acestuia.
Art. 49 Biroul Politic Teritorial este organismul de conducere executiv la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti şi este format dintr-un număr impar de membri, aleşi în conformitate cu prevederile art. 45, lit. d şi e cu următoare structură:
a) preşedinte;
b) 9 vicepreşedinţi;
c) secretar coordonator, numit de Preşedinte în condiţiile articolului 38, alin. 6;
d) 23 membri, 11 supleanţi;
e) Preşedintele organizaţiei locale a TLDE;
f) Presedintele organizaţiei locale a OFLDE;
Art. 50 (1) Biroul Politic Teritorial asigură conducerea curentă a filialei, se întruneşte săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie la convocarea preşedintelui sau la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.
(2) În absenţa preşedintelui şedinţele vor fi conduse de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta.
(3) La şedinţe participă, cu drept de vot, parlamentarii, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul municipiului reşedinţa de judeţ sau cel de sector al municipiului Bucureşti, preşedintele TLDE, președintele OFLDE şi preşedintele LAL.
(4) La şedinţe mai participă fără drept de vot, şi Preşedintele Comisiei de Etică şi Arbitraj Teritoriale, consilierii municipali şi locali.
(5) La şedinţe pot participa la invitaţia preşedintelui, cu drept de vot consultativ, membrii supleanţi, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, viceprimarii municipiilor reşedinţa de judeţ sau de sector ai municipiului Bucureşti, şi alţi demnitari ai ALDE din filiala respectivă.
Art. 51 (1) Biroul Politic Teritorial are următoarele atribuţii:
a) aplică linia politică de acţiune stabilită de forurile de conducere superioară ale partidului;
b) coordonează, planifică şi monitorizează activitatea filialei, precum şi a organizaţiilor locale între şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale;
c) propune Delegaţiei Permanente Teritoriale lista delegaţilor pentru participarea la Congres;
d) hotărăşte convocarea Adunărilor Generale când e cazul;
e) stabileşte strategia campaniilor electorale la nivel judeţean, organizează campaniile electorale şi răspunde în faţa Delegaţiei Permanente de îndeplinirea obiectivelor electorale;
f) convoacă Conferinţa filialei teritoriale şi stabileşte norma de reprezentare la aceasta;
g) urmăreşte încasarea cotizaţiilor de la organizaţiile locale;
h) validează propunerea preşedintelui de numire sau revocare a membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti;
i) întocmeşte listele cu propunerile de candidaţi pentru funcţiile din administraţia publică centrală şi le înaintează spre validare Delegaţiei Permanente Naţionale;
j) conduce campania electorală potrivit strategiei electorale aprobate de Delegaţia Permanentă Teritorială;
k) aprobă propunerile de cooptare de membri în Birourile Politice Locale în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local;
l) propune Delegaţiei Permanente Teritoriale cooptarea de membri în Biroul Politic Teritorial în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel teritorial;
m) în cazuri excepţionale propune Delegaţiei Permanente Teritoriale cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid;
n) hotărăşte excluderea în condiţiile prevăzute la art. 19 din Statut;
o) organizează cercuri de studii, biblioteci, conferinţe, întruniri şi alte asemenea activităţi;
p) solicită organizaţiilor locale din 6 în 6 luni rapoarte scrise despre activitatea aleşilor locali.
(2) Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. 1 al acestui articol Biroul Politic Judeţean are următoarele atribuţii:
a) numeşte Birouri Locale Interimare sau, în cazul organizaţiilor în curs de constituire, nuclee de conducere;
b) validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile locale;
c) definitivează şi validează listele de candidaţi pentru consilieri locali propuse de către Birourile Politice Locale şi aprobate de Adunările Generale;
d) ordonează şi definitivează lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean şi pentru primari pe care o propune spre validare Delegaţiei Permanente Teritoriale;
e) stabileşte propunerile de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe care le înaintează Delegaţiei Permanente Teritoriale;
f) împuterniceşte organizaţiile locale pentru a-şi ţine evidenţa financiar–contabilă proprie.
(3) Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. 1 al acestui articol Biroul Politic de Sector are următoarele atribuţii:
a) selectează şi aprobă lista de candidaţi pentru consilieri de sector şi pentru primari de sector;
b) selectează lista de candidaţi pentru consilieri generali ai municipiului Bucureşti, pe care o definitivează şi aprobă Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti;
c) selectează şi propune Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti o listă de candidaţi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti;
d) selectează şi propune Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi Senat în circumscripţia electorală Bucureşti.
Art. 52 (1) Preşedintele filialei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale din zona lui de activitate.
(2) Preşedintele filialei teritoriale este de drept şi preşedintele Biroului Politic Teritorial şi are următoarele atribuţii specifice:
a) prezidează şedinţele organizaţiilor la care participă, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
b) supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului;
c) propune Biroului Politic Teritorial numirea sau revocarea membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti;
d) propune cooptarea de membri supleanţi în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante, până la organizarea de noi alegeri;
e) participă, în mod obligatoriu, la şedinţele Delegaţiei Permanente şi răspunde la toate convocările conducerii centrale;
f) informează periodic Biroul Politic Central şi Delegaţia Permanentă Naţională, cu datele solicitate de către acesta, şi organismele de conducere teritoriale cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele importante din zona sa de activitate;
g) stabileşte schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti şi angajează personalul necesar acestui aparat;
h) răspunde de gestiunea bunurilor mobile şi a fondurilor partidului;
i) stabileşte şi negociază reprezentarea partidului în instituţiile şi organismele care funcţionează la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti;
j) conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii Biroului Politic Teritorial.
CAPITOLUL VII
ORGANIZAREA LA NIVEL NAŢIONAL
Art. 53 La nivel naţional, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor are următoarele organisme de conducere:
a) Congresul (Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului);
b) Delegaţia Permanentă Naţională;
c) Biroul Politic Central;
d) Biroul Politic Executiv;
e) Preşedintele;
Art. 54 Congresul este forul suprem de conducere şi decizie al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, la nivel naţional, şi se compune din:
a) delegaţii aleşi de filialele teritoriale;
b) membrii Delegaţiei Permanente.
Art. 55 (1) Congresul Ordinar se întruneşte o dată la patru ani.
(2) Congresul Extraordinar se întruneşte ori de câte ori este nevoie în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
Art. 56 (1) Convocarea Congresului se face de către Delegaţia Permanentă, la cererea Biroului Politic Central sau la cererea a mai mult de jumătate din Delegaţiile Permanente Teritoriale.
(2) Delegaţia Permanentă stabileşte data, locul, ordinea de zi, precum şi numărul şi norma de reprezentare a delegaţilor membrilor filialelor teritoriale.
(3) Pentru Congresul Ordinar, convocarea se face cu cel puţin 60 de zile, iar pentru Congresul Extraordinar, cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată pentru ţinerea Congresului.
(4) Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii partidelor politice, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale, parlamentare,prezidențiale şi europene.
Art. 57 Congresul este legal constituit dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate plus unul din numărul delegaţilor. Pentru motive de urgenţă, termenele de convocare a Congreselor Ordinare sau Extraordinare precizate la art. 56, alin. 3), pot fi acoperite prin participarea a minim trei pătrimi din delegaţii trimişi de filialele legal şi statutar constituite, condiţie în care un Congres va fi considerat ca fiind convocat statutar şi fără respectarea termenelor mai sus precizate.
Art. 58 (1) Lucrările Congresului sunt deschise de către Preşedintele ALDE, care prezintă ordinea de zi spre aprobare.
(2) Documentele prezentate Congresului sunt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot.
(3) În cazul în care Congresul este convocat şi pentru alegeri, Biroul Politic Central îşi depune mandatul, iar până la alegerea noului Preşedinte, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri şi patru secretari aleşi de către delegaţii la Congres.
(4) După alegerea Preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de secretari.
Art. 59 (1) Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor şi hotărârilor, care devin documentele oficiale ale Congresului.
(2) Procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate de către secretariatul tehnic.
Art. 60 (1) Congresul partidului are următoarele atribuţii:
a) adoptă şi/sau modifică Statutul partidului, la propunerea Delegaţiei Permanente;
b) alege Preşedintele partidului;
c) alege uninominal membrii titulari ai Biroului Politic Central;
d) adoptă strategia şi Programul politic ale partidului prezentate de Preşedintele ales;
e) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, 13 judecători ai Curţii de Etică şi Arbitraj precum cei 7 judecători supleanţi. Preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj este ales, prin vot secret, de cei 13 judecători;
f) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, 5 membri ai Comisiei de Cenzori, şi 3 membri supleanţi. Preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales, prin vot secret, de cei 5 membri;
g) hotărăşte asupra raportului Biroului Politic Central, prezentat de către Preşedintele partidului;
h) hotărăşte asupra raportului prezentat de preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori şi asupra raportului prezentat de preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj;
i) revocă din funcţie sau sancţionează Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente.
(2) În cazul în care, între Congrese se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, Delegaţia Permanentă este mandatată de drept să modifice prezentul Statut, numai pentru punerea de acord cu dispoziţiile legale.
(3) În cazuri de urgenţă, Congresul, legal constituit, poate înlocui din punct de vedere decizional oricare dintre celelalte organisme de conducere, atribuţiile fiind transferate imediat, prin simpla introducere pe ordinea de zi a dezbaterilor, a oricăreia din atribuţiile specifice ale celorlalte organisme de conducere. O astfel de decizie este validată şi devine obligatorie prin votul majorităţii simple a participanţilor cu drept de vot la Congresul legal constituit.
Art. 61 (1) Delegaţia Permanentă exercită conducerea partidului dintre Congrese şi este compusă din:
a) Biroul Politic Central;
b) Preşedinţii filialelor teritoriale,
c) parlamentarii;
d) parlamentarii europeni;
e) miniştrii;
f) preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene;
g) primarii şi viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de sectoare şi primarul şi viceprimarul general al municipiului Bucureşti;
h) membrii de onoare ai partidului;
i) preşedintele şi vicepreşedinţii ai Curţii de Etică şi Arbitraj,
j) preşedintele Senatului ALDE
k) preşedintele TLDE;
l) preşedintele OFLDE;
m) preşedintele Ligii Aleşilor Locali ALDE;
n) preşedintele Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti;
o) Preşedinţii comisiilor de specialitate;
p) secretarii generali adjuncţi;
q) secretarii executivi;
r) secretarul pentru relaţiile internaţionale.
(2) În cazul în care o filială teritorială(judeţeană) nu are minim 3 reprezentanţi în Delegaţia Permanentă, incluzându-l pe preşedintele filialei, conform enumerării de la a) – s) de mai sus, se va completa până la numărul minim de 3 prin desemnarea altor 2 membri care să reprezinte filiala teritorială respectivă în Delegaţia Permanentă.
Art. 62 Delegaţia Permanentă se întruneşte o dată la trei luni sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui ALDE, a Biroului Politic Central, sau a majorităţii simple a numărului membrilor acestuia.
Art. 63 Delegaţia Permanentă are următoarele atribuţii:
a) adoptă măsurile ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului;
b) adoptă şi aplică, la propunera Biroului Politic Central strategia politică a ALDE, atât prin Programul de guvernare, precum şi prin programele şi politicile sectoriale ale partidului, în funcţie de evoluţia social-politică a ţării;
c) aprobă fuziunile şi alianţele cu partide politice, precum şi orice alte înţelegeri politice negociate şi propuse de Biroul Politic Central, cu 2/3 din voturile exprimate;
d) între Congrese, stabileşte semnul electoral şi modifică semnul permanent al partidului;
e) desemnează candidatul ALDE la funcţia de Preşedinte al României;
f) stabileşte candidatul partidului la funcţia de prim ministru, la propunerea Biroului Politic Central;
g) stabileşte candidatul la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pe cel la funcţia de preşedinte al Senatului;
h) analizează şi aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Politic Executiv şi a Biroului Politic Central, ale grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni;
i) convoacă şi stabileşte data, locul, numărul şi norma de reprezentare pentru delegaţiile la Congres şi propune ordinea de zi a acestuia.
Art. 64 Delegaţia Permanentă poate fi investită cu orice alte atribuţii ale Biroului Politic Central sau ale Biroului Politic Executiv, în cazurile în care este investită în cazuri de imposibilitate de constituire în condiţii statutare ale celor două organisme, ori prin decizie de dezinvestire şi prin care aceste atribuţii se transferă spre competenţa sa de soluţionare, fie de către Biroului Politic Central sau fie de către Biroul Politic Executiv.
Art. 65 (1) Biroul Politic Central este organismul deliberativ al ALDE, ales prin vot secret uninominal de către Congresul ALDE şi este compus din:
a) Preşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor;
b) 4 Prim-Vicepreşedinţi ALDE;
c) 17 vicepreşedinţi;
d) Membri în număr de 27;
e) Membrii supleanţi în număr de 11;
f) Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului României, liderii grupurilor parlamentare, Primul Ministru al României, parlamentarii, parlamentarii europeni, miniştri, comisarul european, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii muncipiilor reşedinţe de judeţ, primarii de sectoare ale municipiului Bucureşti şi Primarul General al municipiului Bucureşti, în cazul în care nu sunt membri aleşi ai Biroului Politic Central;
g) preşedinţii filialelor teritoriale care nu sunt membri ai Biroului Politic Central;
h) preşedintele Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti;
(2) La şedinţele Biroului Politic Central participă cu drept de vot şi Secretarul General al ALDE, Trerzorierul ALDE, în cazul în care nu sunt membri aleşi ai BPC şi fără drept de vot preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj.
(3) Biroul Politic Central are următoarele atribuţii:
a) aprobă ordinea de zi a următoarei şedinţe a Delegaţiei Permenente la propunerea Biroului Politic Executiv ;
b) convocă Delegaţia Permanentă;
c) analizează, coordonează şi sprijină activitatea filialelor şi dispune măsurile ce se impun;
d) exercită conducerea operativă a ALDE fie în mod direct, fie prin organismul său operativ – Biroul Politic Executiv;
e) coordonează modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale, la propunerea Biroului Politic Executiv;
f) în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, în oricare dintre organismele de conducere ale ALDE menţionate la art. 53, lit. b), c) şi d), peste structura aleasă, a unor personalităţi care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Executiv;
g) stabileşte data desfăşurării Conferinţelor filialelor teritoriale;
i) validează sau invalidează votul la alegerile organismelor de conducere la nivel teritorial;
j) validează candidaţii pentru alegerile parlamentare şi pentru Parlamentul European;
k) validează, la propunerea Biroului Politic Executiv, grila de criterii pentru selecţionarea candidaţilor pentru orice funcţie, a cărei aplicare este obligatorie pentru Delegaţia Permanentă Teritorială;
l) desemnează, la propunerea Biroului Politic Executiv, candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi din administraţia publică centrală sau retrage sprijinul titularilor funcţiilor din Guvern şi din administraţia publică centrală, la propunerea Biroului Politic Executiv. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat funcţiile pentru care este necesară aprobarea forurilor statutare superioare.
m) aprobă Regulamentul de aplicare al Statutului, elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi propus de Biroul Politic Executiv, aprobă Codul Etic propus de Senatul ALDE şi aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al filialei teritoriale precum şi Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor de conducere şi ale structurilor constituite la nivel naţional şi ale organizaţiei ALDE Diaspora, elaborate de Secretariatul General şi propuse de Biroul Politic Executiv.
n) raportează Delegaţiei Permanente activitatea desfăşurată şi rezultatele ei;
o) acordă derogări cu privire la vechimea minimă necesară candidaturilor stabilite conform art. 86 din prezentul statut;
p) aplică sau propune sancţiuni faţă de membrii partidului în conformitate cu prevederile Statutului;
q) stabileşte adresa Sediului Central al partidului;
r) coordonează activitatea comisiilor de specialitate şi sprijină formarea grupurilor de lucru pe programe şi proiecte;
s) aprobă rapoartele comisiilor de specialitate;
t) poate solicita rapoarte de activitate de la persoanele numite de partid în Guvern şi în administraţia publică centrală;
(1) În cadrul Biroului Politic Central se organizează şi funcţionează comisii de specialitate constituite:
a) pe criterii sociale;
b) pe criterii profesionale.
(2) Comisiile de specialitate se organizează şi funcţionează în baza unui Regulament de organizare şi funcţionare aprobat de Biroului Politic Central.
(3) Comisiile constituite pe criterii sociale au ca scop reprezentarea şi promovarea intereselor categoriilor sociale respective, încurajarea şi coordonarea activităţilor organizate de acestea, întocmirea de rapoarte şi iniţiative legislative în favoarea acestora.
(4) Comisiile constituite pe criterii profesionale elaborează politicile sectoriale şi politicile publice pe domenii de interes major, pentru exprimarea opţiunilor şi soluţiilor propuse de ALDE.
(5) Numărul, denumirea şi competenţa comisiilor vor fi definitivate în termen de maxim 180 de zile de la Congres, la prima reuniune a Biroului Politic Central.
(6) Comisiile îşi aleg conducerea în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de Biroului Politic Central al partidului.
(7) Alegerile din cadrul comisiilor sunt validate de plenul Biroului Politic Central.
Art. 66
(1) Biroul Politic Executiv este un organism operativ în cadrul Biroului Politic Central şi asigură conducerea operativă a ALDE între întrunirile Biroului Politic Central, fiind investit cu oricare dintre atribuţiile Biroului Politic Central.
(2) Biroul Politic Executiv este compus din:
a) Preşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor;
b) 4 Prim-Vicepreşedinţii ALDE
c) 17 vicepreşedinţi
d) Secretarul General al ALDE
e) Preşedintele TLDE
f) Preşedintele OFLDE
g) Preşedintele LAL
Art. 67 Biroul Politic Executiv are următoarele atribuţii:
a) numeşte, la propunerea Preşedintelui, secretarii executivi şi secretarul pentru relaţiile internaţionale care vor coordona departamente specifice constituite pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare;
b) evaluează rapoartele ce reflectă activitatea autorităţilor publice centrale pe domenii;
c) adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor de îndeplinire a hotărârilor organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional;
d) coordonează şi evaluează activitatea grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni;
e) elaborează şi propune Biroului Politic Central şi Delegaţiei Permanente strategia politică a partidului;
f) coordonează şi evaluează modul în care toate filialele teritoriale îndeplinesc obiectivele ce decurg din strategia şi programele politice ale ALDE;
g) numeşte şi revocă purtătorul de cuvânt al partidului;
h) rezolvă problemele organizatorice curente;
i) aplică şi propune sancţiuni membrilor partidului în conformitate cu prevederile Statutului.
j) concepe şi propune Biroului Politic Central modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale;
k) negociază înţelegeri politice în limită mandatului aprobat de Delegaţia Permanentă;
l) propune Delegaţiei Permanente candidatul partidului la funcţia de prim ministru şi Preşedinte al României, în funcţie de calificarea profesională, experienţa şi rezultatele electorale anterioare;
m) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi administraţia publică centrală;
n) analizează activitatea parlamentarilor, a parlamentarilor europeni şi a demnitarilor partidului în funcţiile publice din administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun;
o) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în funcţie de calificarea profesională, experienţa şi rezultatele electorale anterioare;
p) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile europarlamentare, în funcţie de calificarea profesională, experienţa şi rezultatele electorale anterioare;
q) aprobă schema organizatorică a aparatului central precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli al acestuia, la propunerea secretarului general;
r) în situaţii cu totul deosebite propune Biroului Politic Central dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Preşedintelui acestuia şi în cazul dizolvării desemnarea unui Birou Politic Teritorial Interimar;
s) în situaţii cu totul deosebite hotărăşte propune Biroului Politic Central dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Preşedintelui acestuia când organismele de conducere la nivel teritorial activează ineficient sau în afară prevederilor Statutului ori a strategiei partidului şi desemnează un Birou Politic Teritorial Interimar, la propunerea preşedintelui partidului;
Art. 68 Preşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării identităţii, unităţii şi prestigiului partidului.
Art. 69 (1) Preşedintele partidului exercită conducerea şi coordonează activitatea organismelor la nivel naţional, având următoarele atribuţii:
a) reprezintă partidul în relaţiile cu terţii şi autorităţile publice;
b) face declaraţii în numele partidului;
c) convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Politic Executiv, Biroului Politic Central şi Delegaţia Permanentă şi prezidează orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte;
d) conduce negocierile politice purtate în numele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor;
e) sesizează Biroul Politic Central cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;
f) propune Biroului Politic Central numirea Secretarului General al partidului – care poate fi şi membru al Biroului Politic Central şi secretarii generali adjuncţi şi Trezorierul partidului;
g) propune Biroului Politic Central numirea sau revocarea secretarilor executivi şi a secretarului pentru relaţiile internaţionale;
h) poate să-şi aleagă consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sunt onorifice;
i) poate invita la şedinţele Biroului Politic Central şi Delegaţiei Permanente orice persoană să participe la dezbateri.
j) îşi poate delega unele competenţe potrivit Statutului;
k) stabileşte responsabilităţile pe domenii ale prim-vicepreşedinţilior, vicepreşedinţilor şi membrilor Biroului Politic Central.
(2) În cazul vacantării funcţiei de Preşedinte sau în situaţia în care Preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură cu caracter interimar de către unul dintre prim-vicepreşedinţi desemnat de preşedinte.
Art. 70 Prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi membrii Biroului Politic Central îndeplinesc responsabilităţi la nivel organizatoric sau pe domenii de activitate, stabilite de Preşedintele partidului.
Art. 71 Secretarul general răspunde de sistemul informaţional şi de aparatul de lucru şi asigură suportul organizatoric, precum şi comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi filialele teritoriale şi gestiunea patrimoniului partidului.
Art. 72 (1) În activitatea sa, secretarul general este ajutat de secretari generali adjuncţi, secretari executivi şi de secretarul pentru relaţiile internaţionale numiţi de Biroul Politic Executiv la propunerea Preşedintelui partidului, respectiv a Secretarului General.
(2) Numărul şi atribuţiile secretarilor generali adjuncţi se stabilesc printr-un Regulament de organizare şi funcţionare al Secretariatului General, aprobat de către Biroul Politic Executiv.
Art. 73 (1) Secretarul general participă la şedinţele Biroului Politic Central cu drept de vot.
(2) Secretarul general ţine evidenţa, comunică şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Biroului Politic Central şi Biroul Politic Executiv şi se subordonează acestuia.
CAPITOLUL VIII
ALTE STRUCTURI LA NIVEL NAŢIONAL
Art. 74 Prin Regulamente de organizare şi funcţionare se constituie la nivel naţional următoarele structuri:
a) Senatul partidului;
b) Curtea de Etică şi Arbitraj – CEA;
c) Comisia Centrală de Cenzori – CCC;
d) Tineretul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor – TLDE și organizații ale studentilor;
e) Organizaţia Femeilor Liberale Reformatoare– OFLDE;
f) Liga Aleşilor Locali – LAL;
g) Grupul Parlamentar;
h) Alte structuri la nivel naţional pe categorii sociale şi profesionale;
i) Comisiile de specialitate.
Art. 75 (1) Curtea de Etică şi Arbitraj este instanţa supremă a partidului având atribuţii privind:
a) respectarea prevederilor Statutului şi a Codului Etic al ALDE;
b) soluţionarea contestaţiilor privind sancţiunile disciplinare;
c) soluţionarea contestaţiilor privind învestirea candidaţilor, alegerile interne, alegerea delegaţilor la Conferinţe sau la Congres;
d) coordonarea activităţilor Consiliilor Teritoriale de Etică și Arbitraj.
(2) Pot fi alese în Curtea de Etică şi Arbitraj, pe o durată de cel mult 4 ani, persoane care nu fac parte din nicio altă structură de conducere.
(3) Activitatea Curţii de Etică şi Arbitraj se desfăşoară pe baza Regulamentului aprobat de Delegaţia Permanentă a partidului, care trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie.
(4) Deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj, precum şi deciziile Consiliilor de Etică şi Arbitraj Teritoriale rămase definitive sunt obligatorii pentru toţi membrii ALDE, precum şi pentru toate organismele de conducere ale partidului. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale ALDE.
Art. 76 Comisia Centrală de Cenzori are atribuţii de verificare a gestiunii partidului şi lucrează pe baza unui Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
Art. 77 Biroul Permanent Naţional al TLDE conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat Biroul Politic Central al partidului.
Art. 78 Biroul Permanent Naţional al Organizaţiei Femeilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de femei constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
Art. 79 Regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către structurile respective şi se înaintează spre aprobare Biroului Politic Central al partidului, prin intermediul Secretariatului General.
Art. 80 (1) Grupul Parlamentar ALDE este format din toţi deputaţii şi senatorii, membri ai partidului.
(2) Rolul acestuia constă în promovarea politicii partidului în Parlament.
(3) Membrii Grupului Parlamentar nu pot exprima în dezbaterile parlamentare poziţii divergente liniei politice a partidului.
(4) Conducerea Grupului este asigurată, alternativ, de la o sesiune parlamentară la alta de liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat.
(5) Grupul Parlamentar se organizează şi îşi desfăşoară activitatea, în baza unui Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
CAPITOLUL IX
PROCEDURA ALEGERILOR ÎN PARTID
Art. 81 Şedinţele organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional şi al filialelor teritoriale, convocate cu respectarea termenelor minime de convocare, sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului membrilor ce le compun. Lipsa convocării sau nerespectarea termenelor minime pentru convocare poate fi acoperită statutar prin participarea a cel puţin 2/3 din numărul membrilor ce le compun.
Art. 82 (1) Adunările Generale ale membrilor organizaţiilor, pe zona, comunale, orăşeneşti şi municipale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului total al membrilor aflaţi în evidenţă la prima convocare, şi cu orice prezenţă la cea de a doua convocare.
(2) La aceste Adunări Generale au drept de vot doar acei membri care au o vechime de cel puţin trei luni în partid şi cu cotizaţiile achitate la zi, inclusiv pe luna anterioară celei în care se desfăşoară Adunarea Generală de alegeri.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. 1 şi 2, la Adunările Generale de constituire a unor organizaţii teritoriale noi au drept de vot toţi membrii acelei organizaţii care participă la Adunarea Generală.
(4) Data limită pentru comunicarea numărului de membri se stabileşte de Biroul Politic Teritorial.
Art. 83 (1) Vechimea minimă necesară pentru a candida într-o structură de conducere a partidului este:
a) de şase luni la nivel local;
b) de un an la nivel judeţean;
c) de doi ani la nivel naţional.
(2) Vechimea minimă necesară pentru a candida la alegerile parlamentare sau europene este de doi ani.
(3) Biroul Politic Central şi Biroul Politic Executiv pot acorda derogări.
(4) Prevederile prezentului articol intră în vigoare începând cu anul 2017.
Art. 84 (1) Candidaturile se depun până cel mai târziu cu 48 de ore înainte de ora de convocare a Adunării Generale, Conferinţei Teritoriale sau Congresului, la secretariatul organismului aferent, sub semnătură de primire.
Art. 85 (1) În cadrul organismelor de conducere ale partidului votul se exprimă deschis său secret, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale Legii partidelor politice.
(2) Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mână.
(3) În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul preşedintelui acelui organism este decisiv.
Art. 86 (1) În cazul alegerii membrilor tuturor organismelor de conducere, a delegaţilor la forurile superioare sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este obligatoriu secret.
(2) În cazul votului pentru membrii Biroului Politic Central condiţia pentru ca un buletin de vot să fie valid, este că pe acel buletin de vot să fie votate între 1 şi 49 de persoane înscrise pe buletinul de vot.
Art. 87 Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se adoptă în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii organismului respectiv, cu majoritatea simplă a numărului voturilor celor prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor în care Statutul prevede altfel.
Art. 88 (1) Membrii organismelor de conducere ale Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, la toate nivelurile, se aleg pentru o perioadă de 4 ani.
(2) Congresul Ordinar care alege conducerea partidului încheie procedura alegerilor în partid la toate nivelurile.
Art. 89 (1) Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere de la nivelul de zona se validează de către Birourile Permanente Locale.
(2) Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local se validează de către Birourile Politice Teritoriale, cu excepţia organizaţiilor de la nivelul de zonă.
(3) Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere ale filialelor teritoriale se validează de către Biroul Politic Central .
(4) În cazul în care rezultatul alegerilor prevăzute la alin. 1, 2 sau 3 nu este validat se procedează la noi alegeri.
(5) Preluarea conducerii organizaţiilor locale sau a filialelor teritoriale de către organismele nou alese, se face după termenul statutar şi regulamentar prevăzut pentru depunerea contestaţiilor şi validarea alegerilor de către organismele ierarhic superioare abilitate a lua această decizie.
Art. 90 (1) Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere, sunt cooptaţi membri supleanţi, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, în maxim 30 de zile de la vacantarea unui loc, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
(2) Numărul membrilor supleanţi din organismele de conducere la nivel local, teritorial şi naţional vă fi de o treime din numărul membrilor respectivului organism de conducere.
(3) În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depăşeşte jumătate din totalul celor aleşi iniţial în organismul de conducere, se vor organiza noi Adunări Generale sau Conferinţe Teritoriale pentru alegerea Biroului Politic Local sau a Biroului Politic Teritorial, cu excepţia funcţiei de preşedinte, dacă acesta nu a demisionat.
(4) În cazul în care funcţia de preşedinte al filialei teritoriale este vacantă se organizează alegeri pentru funcţia de preşedinte în termen de 6 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioară datei alegerilor europene, parlamentare, prezidențiale sau a alegerilor locale. În această situaţie funcţia de preşedinte va fi îndeplinită până la alegeri de către un vicepreşedinte, desemnat de Biroul Politic Teritorial respectiv.
(5) În cazul în care funcţia de preşedinte al organizaţiei locale este vacantă interimatul va fi asigurat de vicepreşedintele cu cel mai mare număr de voturi. În termen de 6 luni se organizează alegeri pentru funcţia de Preşedinte.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. 3, până la alegeri conducerea organizaţiei sau a filialei va fi asigurată de un Birou Politic Teritorial Interimar compus din preşedinte şi 4-10 membri, numiţi în termen de 15 zile de la vacantarea funcţiilor, de:
a) Biroul Politic Central pentru Birourile Politice Teritoriale;
b) Biroul Politic Teritorial pentru Birourile Politice Locale.
(7) Birourile Politice Interimare de la toate nivelele, sunt compuse din acelasi numar de membri, ca si Birourile Politice alese, si vor organiza alegeri pentru o nouă conducere în termen de cel mult 6 luni de la data ultimelor alegeri.
(8) Birourile Politice Interimare nu pot fi reinvestite.
(9) În cazul în care preşedintele ales nu a demisionat, acesta va exercita funcţia de preşedinte al Biroului Teritorial Interimar.
(10) Din Biroul Teritorial Interimar vor face parte şi membrii organismului de conducere aleşi iniţial care nu au demisionat.
(11) În situaţii de urgenţă sau în situaţia în care din motive obiective nu se pot organiza alegeri, se poate prelungi perioada de interimat cu 3 luni.
(12) Dacă nu se prelungeşte perioada de interimat, sau dacă nu se organizează alegeri pentru desemnarea unei conduceri permanente în perioada de interimat, organizaţia respectivă va fi dizolvata de către Biroul Politic Central .
CAPITOLUL X
PATRIMONIUL ŞI FONDURILE
PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
Art. 91 Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.
Art. 92 Sursele de finanţare ale Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, conform prevederilor Legii finanţării partidelor politice, provin din:
a) cotizaţiile membrilor partidului;
b) donaţii, legate şi alte liberalităţi;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice
Art. 93 Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România şi se gestionează prin contabilitate proprie, conform reglementărilor contabile aplicabile.
Art. 94 (1) Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Politic Teritorial.
(2) Biroul Politic Central stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului său în funcțiile politice din administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari şi parlamentarii europeni.
(3) Biroul Politic Teritorial stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţii de conducere în administraţia publică locală.
Art. 95
Membrii Partidului Aliantei Liberalilor si Democratilor care îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor.
Art. 96 Partidul Aliantei Liberarilor si Democratilor, cat si organizatiile teritoriale ale acestuia, inclusiv cele constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, au obligatia de a-si organiza contabilitatea proprie, conform reglementarilor contabile aplicabile, în vigoare.
CAPITOLUL XI
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
Art. 97 Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor îşi încetează activitatea prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
c) constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din Legea partidelor politice.
CAPITOLUL XII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art. 98 Prevederile din prezentul Statut referitoare la alegerile interne din partid privind organisemele de conducere la toate nivelurile intră în vigoare începând cu data de 01.01.2017.
Art. 99
Structurile naţionale de conducere tranzitorii până la alegeri sunt compuse din:
a) Congresul ( Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului)
b) Delegaţia Permanentă Naţională
c) Biroul Politic Central
d) Biroul Politic Executiv
e) 2 Copreşedinţi
Art. 100
(1) Următoarele structuri naţionale de conducere, respectiv Delegaţia Permanentă Naţională, Biroul Politic Central şi Biroul Politic Executiv vor fi formate dintr-un număr egal de membri proveniţi din cele două partide care fuzionează, conform Protocolului de Fuziune și Anexelor acestuia.
(2) În componenţa structurilor naţionale mai sus menţionate se va adaugă un număr de reprezentanţi necesar pentru a se atinge un număr egal al reprezentanţilor aferenţi structurii respective din fiecare partid politic.
Art. 101
Componenţa Delegaţiei Permanente Naţionale este formată din:
a) Delegaţia Permanentă Naţională PLR
b) Consiliul Naţional PC
Art. 102
Componenţa Biroului Politic Central este formată din:
a) Biroul Politc Central PLR
b) Biroul Politic PC
Art. 103 Componenţa Biroului Politic Executiv este formată din:
a) Biroul Politc Executiv PLR
b) Biroul Executiv Central PC
Art. 104
Copreşedinţii sunt preşedinţii fostului Partid Liberal Reformator şi al fostului Partid Conservator, aleşi în cadrul organismelor de decizie corespunzătoare partidelor respective.
Art. 105
Modalitatea de funcţionare şi modul de reprezentare la nivelul structurilor judeţene şi locale de la aprobarea prezentului statut şi până la alegerile interne ale ALDE se va stabili prin decizie a Comisiei pentru Fuziune conform unor criterii care să ţină cont de ponderea celor două partide la nivel judeţean şi local.
Art. 106
Conducerea la toate nivelurile, de la aprobarea prezentului statut şi până la alegerile interne ale ALDE se va asigura în mod paritar, prin comasarea în mod corespunzător a organismelor respective, fiind necesară validarea acestora, prin decizie de către Comisia pentru fuziune.
Art. 107
La nivel judeţean şi local reprezentarea în toate organismele de conducere va fi asigurată de către preşedinte şi preşedinte executiv sau de către copreşedinţi, după caz, ai organismelor de conducere ale celor două partide existente în momentul fuziunii conform deciziei Comisiei pentru fuziune.
Art. 108
Hotărârile organismelor de conducere la orice nivel vor fi adoptate cu majoritatea simplă din numărul membrilor prezenţi.
Art. 109 În toate situaţiile, în cazul vacantării unei poziţii de membru al unui organism de conducere, la orice nivel, poziţia respectivă va fi completată prin cooptare din rândul membrilor partidului din care a provenit membru care ocupa poziţia respectivă.
Art. 110
(1) Listele de candidaţi pentru alegerile administraţiei publice locale, generale sau parţiale, vor fi semnate de către preşedintele şi preşedintele executiv sau copreşedinţii, după caz ai Biroului Politic Judeţean sau de către persoanele împuternicite de către aceştia conform Legii.
(2) Candidaţii ALDE pentru primăriile municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucureşti şi primăria generală a Municipiului Bucureşti, vor fi validate prin decizia Comisiei pentru Fuziune.
Art. 111
Listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, generale sau parţiale, vor fi semnate de către cei doi copreşedinţi la nivel naţional, sau de către persoanele împuternicite de către aceştia, pe baza propunerilor filialelor judeţene (teritoriale).
Art. 112
Grupurile Parlamentare ale PLR şi PC din Senat şi Camera Deputaţilor vor funcţiona ca grupuri parlamentare unite până la rămânerea definitivă a hotărârii privind înregistrarea ALDE.
Art. 113
Membrii PLR şi PC care deţin funcţii alese în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale îşi menţin continuitatea de aparenţa politică, conform prevederilor legale.
Art. 114
Până la data alegerilor, Delegaţia Permanentă Naţională nu va putea convoca Congresul Extraordinar fără acceptul scris al celor doi Copreşedinţi la nivel naţional.
Art. 115
În termen de 10 zile de la adoptarea de către Congresul de fuziune a prezentului Statut se vor face toate demersurile legale necesare înregistrării la Tribunalul Bucureşti a documentelor fuziunii prin contopirea celor două partide politice, respectiv PARTIDUL LIBERAL REFORMATOR şi PARTIDUL CONSERVATOR.
Art. 116 Toate prevederile statutului care contravin măsurilor tranzitorii, intră în vigoare după data organizării primelor alegeri în interiorul ALDE, iar după data organizării acestora, articolele măsurilor tranzitorii se abrogă.
PREZENTUL STATUT A FOST ADOPTAT LA BUCUREŞTI LA DATA DE 19 IUNIE 2015
SURSA ALDE
PARTIDUL ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR Adoptat de Congresul de fuziune PLR – PC
din 19 iunie 2015
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1 Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este persoană juridică de drept public şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Constituţiei, ale legislaţiei aplicabile şi ale prevederilor prezentului Statut şi ale Regulamentelor adoptate pentru aplicarea acestuia.
Art. 2 (1) Denumirea integrală a partidului este Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor , iar denumirea prescurtată este ALDE.
(2) Semnul permanent al ALDE este descris în Anexa nr. 1a.
(3) Semnul electoral al ALDE este descris în Anexa nr. 1b
(4) Culorile partidului sunt albastru şi galben.
(5) Reprezentarea grafică a semnului permanent şi a semnului electoral este parte integrantă a prezentului Statut. (Anexele nr. 1a şi 1b)
(6) Delegaţia Permanentă poate modifica sau stabili, după caz, între Congrese, semnul permanent şi semnul electoral, în condiţiile legii.
(7) Delegaţia Permanentă poate modifica, între Congrese, culorile şi drapelul partidului.
(8) Celelalte specificaţii tehnice sunt descrise în manualul de identitate vizuală care este aprobat de Delegaţia Permanentă.
(9) Modificările aduse semnului permanent vor intra în vigoare conform prevederilor Legii partidelor politice, nr. 14/2003 republicată.
Art. 3 (1) Sediul Central al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este în Bucureşti, Str. Muzeul Zambaccian, Nr.17, Sector 1, Bucureşti.
(2) Adresa Sediului Central poate fi schimbată numai prin hotărârea Biroului Politic Central.
Art. 4 (1) Prezentul Statut al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor conţine principii şi norme obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului. Statutul este adoptat şi poate fi modificat, cu excepţiile menţionate în prezentul Statut doar de către Congresul Ordinar sau Extraordinar al partidului.
(2) Regulamentul de aplicare al Statutului conţine proceduri care se adoptă şi se modifică numai de către Biroul Politic Central.
CAPITOLUL II
OBIECTIVELE PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
Art. 5 (1) Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este continuatorul legitim al liberalismului modernizator şi reformator, care a construit România modernă şi singura forţă politică românească ce îşi asumă necondiţionat universalitatea, durabilitatea şi actualitatea valorilor liberale. ALDE afirmă libertatea individuală ca temei al oricărei organizări politice, sociale, economice şi culturale rezonabile şi propune un proiect politic fondat pe relaţia dintre libertate, democraţie şi prosperitate.
ALDE urmăreşte punerea în operă a unui sistem instituţional organizat în jurul drepturilor individuale, precum şi dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale întemeiată pe principiile libertăţilor civile, politice şi economice, precum şi ale justiţiei şi solidarităţii sociale.
Valorile inalienabile ale ALDE sunt: libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea presei, a cercetării ştiinţifice şi a educaţiei, libertatea de asociere, dreptul de proprietate, dreptul oricui de a alege o ocupaţie şi de a folosi liber venitul rezultat, dreptul la un tratament echitabil care să asigure condiţiile unei vieţi decente, dreptul la securitate socială, securitate ecologică și alimentară, dreptul de a trăi liber într-un sistem de liberă întreprindere, domnia legii.
(2) ALDE contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, prin promovarea pluralismului politic. ALDE contribuie la consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale, la apărarea drepturilor omului şi ale familiei, la garantarea indepedenţei justiţiei, la protecţia, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, la realizarea schimbului de valori economice şi culturale, cât şi la asigurarea accesului liber şi egal la educaţie, promovând valorile şi interesele naţionale.
(3) Obiectivele politice prioritare stabilite în prezentul Statut reprezintă scopul bine determinat al activităţii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.
Art. 6 (1) ALDE este un partid liberal, care va face demersuri pentru afilierea sa la Partidul Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. ALDE îşi asumă istoria şi tradiţia liberalismului în România, reprezentarea ideilor şi valorilor liberale, civice şi ale dreptei democratice româneşti.
(2) În conformitate cu Programul său politic, ALDE îşi propune construirea unui cadru instituţional care să permită fiecărui cetățean să se bucure de cea mai mare libertate posibilă în context democratic şi sub domnia necondiţionată a legii, conform principiilor liberale precum şi conform valorilor democraţiei şi ale capitalismului, cu următoarele obiective politice prioritare:
a) garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
b) aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale;
c) promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat;
d) respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României;
e) garantarea proprietăţii private;
f) restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;
g) stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitiv;
h) eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;
i) reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii;
j) apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii;
k) asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
l) refacerea şi conservarea mediului înconjurător şi combaterea poluării, scopul sau principal fiind creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea societăţii româneşti, pe principiul dezvoltării durabile;
m) combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
n) combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;
o) asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;
p) susţinerea tinerei generaţii prin programe politice care să asigure tinerilor dreptul la muncă;
q) consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi cu păstrarea identităţii naţionale;
r) respectarea angajamentelor asumate ca ţara membră UE şi NATO;
s) educarea membrilor societăţii în spiritul respectului pentru om şi natură, al demnităţii şi libertăţii spirituale;
t) susţinerea unor reforme politico-legislative care să încurajeze creşterea demografică, prin stimularea natalităţii şi limitarea migraţiei economice.
Art. 7 În realizarea obiectivelor sale, ALDE desfăşoară următoarele activităţi:
a) consultarea cu cetăţenii în toate problemele de interes major;
b) permanenta comunicare cu societatea civilă, prin încurajarea dezbaterilor şi a schimbului de idei;
c) elaborarea de proiecte de politici publice şi programe în domeniile social, economic, cultural şi politic;
d) participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene;
e) reprezentarea în Parlamentul României şi în Parlamentul European;
f) formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale;
g) reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelele;
h) editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii;
i) încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale;
j) acţiuni de formare în politică şi administraţie;
k) acţiuni culturale, sportive şi de recreere;
l) ALDE colaborează în implementarea valorilor, obiectivelor şi proiectelor sale, atât la nivel naţional, cât şi judeţean şi local, cu Asociaţia Institutul de Studii Liberale, respectiv cu Asociaţia IDEI LIBERE, aceştia fiind partenerii săi principali în societatea civilă românească. Sprijinul reciproc al celor două entităţi juridice este bazat pe valori şi idealuri comune.
m) ALDE va fi sprijinit de Asociatia Institutul de Studii Liberale şi Asociaţia IDEI LIBERE, şi de filialele acestora, cu asistenţă în fundamentarea politicilor publice, pentru a defini soluţii la probleme locale, naţionale sau europene.
CAPITOLUL III
MEMBRII PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
Art. 8 Orice persoană cu drept de vot, cu excepţia celor cărora le este interzisă prin lege asocierea politică, poate deveni membru al ALDE, fără nicio discriminare, dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:
a) acceptă să adere la Statutul, la Codul Etic şi la Programul partidului;
b) nu este membru al unui alt partid politic;
c) nu se află în situaţiile de interdicţie prevăzute în Legea partidelor politice;
d) nu a săvârşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice;
e) nu îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
f) Cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenia română şi au domiciliul în România au dreptul să devină membri ALDE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Art. 9 (1) Dobândirea calităţii de membru al ALDE se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Local, pe baza unei cereri de adeziune (Anexa 2) şi a CV-ului tip (Anexa 3), adresate preşedintelui organizaţiei locale în raza căreia domiciliază, îşi are reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea solicitantul, conform art. 41, lit. j). Hotărâre ce va fi transmisă Biroului Politic Teritorial în 7 zile de la validare.
(2) Pot solicita înscrieri în partid şi cetăţenii români care domiciliază în străinătate. În cazul acestora, cererea de adeziune se depune la Biroul Politic Teritorial al Sectorului 1, Bucureşti, şi validează de către acesta Hotărârea Biroului Politic Teritorial al Sectorului 1, va fi transmisă în 5 zile de la validare Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti.
(3) Reglementarea formalităţilor de înscriere vor fi detaliate în regulamentul de aplicare a statutului.
(4) În cazul transferului unui membru dintr-o organizaţie în alta, acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresată de persoana în cauză celor două organizaţii, însoţită de dovada plăţii cotizaţiei la zi.
(5) Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dintr-o organizaţie locală într-o filială teritorială de sector al municipiului Bucureşti sau în cazul transferului între două filiale teritoriale de sector al municipiului Bucureşti.
(6) În cazul fuziunilor, persoana care a fost luată în evidenţă că membru ALDE pe baza transferului documentelor şi prin semnarea fişei de evidenţă în termen de 90 de zile de la aprobarea fuziunii îşi păstrează vechimea dobândită prin înscrierea în partidul din care a făcut parte anterior.
(7) În cazuri excepţionale, cetăţenii pot solicita înscrierea în ALDE şi prin depundere de adeziuni la sediul central al ALDE. Cererea de adeziune poate fi validată de Preşedintele ALDE pe baza unei propuneri făcute de Secretariatul General al ALDE.
Art. 10 (1) Membrii ALDE sunt egali între ei şi au drepturi şi obligaţii în raport cu funcţiile deţinute.
(2) Pentru merite deosebite, pentru devotament şi abnegaţie în activitatea îndelungată desfăşurată în partid sau pentru promovarea concepţiilor liberale, se poate atribui demnitatea de membru de onoare unor persoane din ţară sau din străinătate, având cetăţenie româna, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor .
(3) Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acţionat pentru înfăptuirea Programului politic, pentru respectarea Statutului şi pentru unitatea şi prestigiul partidului se poate atribui demnitatea de preşedinte de onoare al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.
(4) Propunerea privind atribuirea înaltelor demnităţi prevăzute la alin. 2 şi 3 se face de către Biroul Politic Central sau de către Delegaţiile Permanente Teritoriale şi se aprobă de Delegaţia Permanentă.
(5) Foştii preşedinţi, ai partidului, sunt membri de drept ai Biroului Politic Central.
Art. 11 (1) Membrii ALDE au următoarele drepturi:
a) să-şi exprime în mod liber opiniile în cadrul forurilor partidului;
b) să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a şi le exprimă şi de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului;
c) să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale, teritoriale şi centrale;
d) să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid;
e) să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice.
(2) Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a celor ce se fac vinovaţi de ea.
Art. 12 (1) Niciun membru al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor nu poate îndeplini două funcţii de conducere, la acelaşi nivel de organizare, în partid, în acelaşi timp.
(2) Sunt considerate funcţii de conducere cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al organismelor de conducere ale partidului, membrii Biroului Politic Central, membrii Biroului Politic Naţional al Tineretului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, membrii Biroului Politic Naţional al Organizaţiei de Femei a Alianţei Liberalilor şi Democraţilor.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. 1, un membru al Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor poate îndeplini două funcţii de conducere în partid în acelaşi timp, doar în situaţia în care a doua este o funcţie interimară.
(4) Membrii Curţii de Etică şi Arbitraj, ai Comisiei Centrale de Cenzori, ai Comisiilor de Etică Teritoriale, nu pot face parte din niciun organism de conducere al ALDE.
Art. 13 Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor au următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte prevederile Statutului şi ale Codului Etic al partidului;
b) să cunoască Programul partidului şi să contribuie la înfăptuirea acestuia;
c) să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj;
d) să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi;
e) să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenta şi cinste;
f) să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale ALDE;
g) să plătească o cotizaţie lunară.
Art. 14 Calitatea de membru al ALDE se pierde prin:
a) demisie;
b) înscrierea în alt partid;
c) aderarea la sau susţinerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice;
d) excludere;
e) deces.
Art. 15 (1) Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pot demisiona în orice moment, cu efect imediat.
(2) Înscrierea în alt partid politic se asimilează demisiei, cu acelaşi efect.
Art. 16 (1) Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acestora.
(2) Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor se pot autosuspenda din funcţia deţinută în partid numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu deţinerea unor funcţii de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani. Pentru reluarea calităţii de membru este necesară o cerere scrisă care va fi validată în condiţii stipulate de art. 9 din prezentul Statut.
(3) Persoana autosuspendată are obligaţia respectării prevederilor Codului Etic al ALDE.
Art. 17 În cazurile prevăzute de Statut membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pot fi sancţionaţi, cu acordarea dreptului la opinie şi apărare, conform unei proceduri echitabile specificate în Regulament, prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare.
Art. 18 Sancţiunea excluderii unui membru din Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor se poate aplica în una din următoarele situaţii:
a) dacă a încălcat prevederile Statutului;
b) dacă a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului;
c) dacă a săvârşit abateri grave de la disciplină partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului la toate nivelele sau împotriva conducerii partidului la toate nivelele;
d) dacă persoana în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) dacă persoana în cauză a fost dovedită ca fiind colaborator, informator sau ofiţer al fostei Securităţi;
f) neplata cotizaţiei pe timp de 6 luni, în mod nejustificat.
Art. 19 Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel:
a) pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală, la propunerea preşedintelui organizaţiilor locale, prin hotărârea Biroului Politic Local;
b) pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Politic Local, la propunerea Biroului Politic Local, prin hotărârea Biroului Politic Teritorial;
c) pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Delegaţiei Permanente Teritoriale (cu excepţia preşedintelui filialei teritoriale), la propunerea Biroului Politic Teritorial, prin hotărârea Delegaţiei Permanente Teritoriale;
d) pentru preşedintele filialei teritoriale, precum şi pentru toţi ceilalţi membri ai Delegaţiei Permanente (cu excepţia membrilor Biroului Politic Central şi a Preşedintelui partidului), la propunerea Biroului Politic Central sau a Delegaţiei Permanente Teritoriale a filialei în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărârea Delegaţiei Permanente;
e) pentru membrii Biroului Politic Central, la propunerea Preşedintelui partidului, prin hotărârea Delegaţiei Permanente Naţionale;
f) pentru Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente, prin hotărârea Congresului partidului;
g) Biroului Politic Teritorial poate propune iar Delegaţia Permanentă Teritorială poate hotărî şi pentru cazurile prevăzute la lit. a şi b;
h) Biroului Politic Central poate propune iar Delegaţia Permanentă poate hotărî şi pentru cazurile prevăzute la lit. a, b şi c.
Art. 20 (1) În cazul săvârşirii unor abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în art. 18 din Statut, se pot hotărî ca sancţiuni următoarele măsuri disciplinare:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea din funcţie pe timp limitat;
c) suspendarea – pe cel mult un an – a drepturilor ce decurg din calitatea de membru ALDE;
d) retragerea sprijinului politic pentru cei aflaţi în funcţii publice care au presupus un asemenea sprijin politic.
(2) Măsura prevăzută la alin. 1, lit. d se poate cumula cu una din cele prevăzute la alin. 1, lit. a, b şi c, precum şi cu cea prevăzută la art. 18 din Statut.
(3) Măsura suspendării din funcţie şi/sau a drepturilor ce decurg din calitatea de membru ALDE se poate lua şi în cazul trimiterii în judecată penală, pe durata procesului.
(4) Măsurile disciplinare enumerate la alin. 1, 2 şi 3 sunt de competenţa organismelor prevăzute la art. 19 din Statut.
Art. 21 Se socotesc abateri mai puţin grave decât cele prevăzute de art. 18 din Statut şi se sancţionează cu luarea de măsuri disciplinare:
a) neparticiparea repetată şi nemotivată la activităţile organizaţiei sau ale organismului din care face parte;
b) neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea faţă de organismul de conducere al organizaţiei;
c) încălcarea Codului Etic al ALDE;
d) în cazul cumulării abaterilor de la lit. a) şi/sau c) şi/sau d), se poate aplica sancţiunea prevăzută de art. 18 din prezentul Statut.
Art. 22 (1) Organismele de conducere care pot hotărî sancţiuni se pot sesiza şi din oficiu.
(2) Procedura de aplicare şi contestare a sancţiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.
(3) Contestarea sancţiunilor se poate face de către orice membru al partidului potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.
(4) Sancţiunea intră în vigoare din momentul rămânerii ei definitive.
Art. 23 (1) Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, în condiţiile prevăzute în art. 9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa.
(2) Delegaţia Permanentă poate acorda derogări.
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 24 (1) Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este organizat şi va funcţiona pe întreg teritoriul ţării, la nivel local, judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel naţional.
(2) Cetăţenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri ALDE prin depunerea unei adeziuni la Organizaţia ALDE din ţara în care îşi au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă.
(3) În structura internă a partidului există următoarele niveluri de organizare:
a) zonal (secţia de votare sau secţii de votare reunite);
b) local – comune, oraşe şi municipii, exclusiv municipiul Bucureşti;
c) judeţean – judeţe, sectoarele municipiului Bucureşti; în plus, în municipiul Bucureşti funcţionează o structură de coordonare în conformitate cu Regulamentul CCMB;
d) naţional.
e) Diaspora
(4) Organizaţiile ALDE din toate ţările sunt în coordonarea organizaţiei ALDE Diaspora cu sediul în Municipiul Bucureşti.
(5) Organizaţia ALDE Diaspora funcţionează în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare propriu adoptat de Biroul Politic Central al ALDE.
(6) Structura organizatorică, drepturile şi îndatoririle Organizaţiei ALDE Diaspora sunt similare organizaţiei teritoriale judeţene a ALDE.
Art. 25 Membrii Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor sunt grupaţi pe criterii teritoriale în:
a) organizaţii pe zonă. Numărul organizaţiilor de zonă dintr-o localitate vor fi stabilite de Biroul Politic Teritorial în funcţie de numărul secţiilor de votare. Filialele de sector ale municipiului Bucureşti vor constitui organizaţii de zonă într-un număr stabilit prin decizie a Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti;
b) organizaţii locale (comunale, orăşeneşti şi municipale);
c) organizaţii judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare filiale teritoriale.
Art. 26 (1) Organizaţiile de zonă se pot constitui dacă au cel puţin 9 membri.
(2) Organizaţiile comunale se pot constitui dacă au cel puţin 15 membri şi organizaţii în cel puţin două treimi din numărul secţiilor de votare de pe teritoriul comunei.
(3) Organizaţiile orăşeneşti, se pot constitui dacă au cel puţin 51 de membri şi organizaţii la nivelul zonelor în cel puţin două treimi din numărul acestora.
(4) Organizaţiile municipale se pot constitui dacă au cel puţin 91 de membri şi organizaţii la nivelul zonal, în cel puţin două treimi din numărul acestora.
Art. 27 (1) Filialele teritoriale se pot constitui conform prevederilor aplicabile din Legea partidelor politice.
Art. 28 (1) La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează un Consiliu de Coordonare.
(2) Organizarea şi funcţionarea acestuia vor fi stabilite printr-un Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
(3) Consiliul de Coordonare este format din 11 membri şi are următoarea structura:
a) preşedinte;
b) 2 vicepreşedinţi;
c) 6 preşedinţi ai filialelor teritoriale de sector al municipiului Bucureşti;
d) preşedintele TLDE Bucureşti;
e) președintele OFLDE Bucureşti.
(4) Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Coordonare sunt aleşi de către Conferinţa Municipiului Bucureşti.
(5) În Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti hotărârile se iau cu o majoritate de 7 voturi, în cazul în care nu participă şi persoanele menţionate la alineatul următor.
(6) La şedinţele Consiliului de Coordonare participă, cu drept de vot, liderii consilierilor municipali, liderii consilierilor de sectoare, primarul şi/sau viceprimarii municipiului, primarul şi/sau viceprimarii de sector, parlamentarii în exerciţiu, care îşi au cabinetul parlamentar într-unul din sectoarele municipiului Bucureşti. În cazul participării acestora la Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti hotărârile se iau cu o majoritate simplă.
Art. 29 Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizaţiilor de sector;
b) coordonează campania electorală în municipiul Bucureşti;
c) selectează candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Consiliul General al municipiului Bucureşti şi înaintează lista acestora către Biroului Politic Central care o validează sau o modifica, completează şi validează, după caz;
d) înaintează Biroului Politic Central candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Camera Deputaţilor şi Senat din circumscripţia electorală Bucureşti;
e) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru funcţiile de conducere din administraţia publică centrală;
f) acordă sau retrage sprijinul politic persoanelor cu funcţii de conducere din serviciile publice descentralizate şi deconcentrate ale administraţiei publice din municipiul Bucureşti;
g) asigură legătură permanentă între filialele de sector şi Biroul Politic Central;
h) selectează trei propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti din listele înaintate de Birourile Politice de Sector şi le înaintează spre definitivare Biroului Politic Central.
Art. 30 (1) La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Biroul Politic Teritorial constituie o structură a Tineretului Liberalilor şi Democraţilor – TLDE, compusă din membri ALDE care nu au împlinit vârsta de 35 de ani şi care este coordonată de către acesta. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale TLDE la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
(2) Membrii TLDE care au împlinit vârsta de 35 de ani în timpul exercitării unei funcţii într-un organism de conducere al TLDE, la orice nivel, pot activa în cadrul TLDE până la încheierea mandatului respectiv.
(3) În cadrul organizațiilor de tineret se pot constitui structuri ale studenților liberali.
(4) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
Art. 31 (1) La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice constituie Organizaţii ale Femeilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor – OFLDE.
(2) Unde este cazul, se constituie şi structuri ale OFLDE la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
(3) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
Art. 32 (1) La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice constituie o structură teritorială a Ligii Aleşilor Locali, compusă din membri care sunt consilieri locali sau judeţeni, primari sau viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi care este coordonată de către Biroul Politic Teritorial.
(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
Art. 33 (1) La nivel local şi teritorial, Birourile Politice pot organiza comisii locale ale Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, corespunzătoare comisiilor naţionale, care să se ocupe de probleme specifice unor anumite categorii sociale sau profesionale – oameni de afaceri, cadre didactice, medici, pensionari şi altele.
(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Politic Central al partidului.
CAPITOLUL V
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVEL LOCAL
COMUNĂ, ORAŞ ŞI MUNICIPIU
Art. 34 Organizaţiile zonale, locale – comunale, orăşeneşti sau municipale – ale Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor au următoarele obiective:
a) să elaboreze propuneri, proiecte şi programe de dezvoltare locală;
b) să se ocupe de informarea, pregătirea şi specializarea reprezentanţilor şi candidaţilor ALDE în probleme de administraţie publică;
c) să prezinte şi să facă cunoscută poziţia ALDE în problemele de interes public, naţional sau local;
d) să crească numărul de membri aderenţi, de susţinători, de simpatizanţi şi de votanţi;
e) să asigure resursele umane, materiale – sediu, dotări – şi financiare – cotizaţii, donaţii – necesare desfăşurării activităţii proprii;
f) să elaboreze şi să fundamenteze poziţia organizaţiei locale şi a aleşilor locali în problemele şi deciziile de interes local;
g) să coordoneze activitatea aleşilor locali în structurile administraţiei publice locale în care au fost aleşi;
h) să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile şi resursele locale.
Art. 35 La nivelul organizaţiilor locale, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor are următoarele organisme de conducere:
a) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;
b) Biroul Politic – la nivelul secţiei de votare, zonal , comunal, orăşenesc sau municipal.
Art. 36 (1) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Local, a Biroului Politic Teritorial sau din proprie iniţiativă la cererea majorităţii simple din numărul membrilor organizaţiei.
(2) În situaţii deosebite precum alegeri anticipate, Congres Extraordinar, alianţe sau fuziuni, iniţiative politice de interes naţional major – Biroul Politic Teritorial are obligaţia să informeze şi să consulte Delegaţia Permanentă, iar Hotărârile Delegaţiei Permanente Teritoriale vor fi transmise în scris către conducerea centrală a partidului, iar reprezentanţii filialei teritoriale au obligaţia de respectare a mandatului primit, în forurile de conducere de la nivel central.
Art. 37 (1) Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a) analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese precum şi a membrilor aleşi sau numiţi în administraţia locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;
b) alege membrii Biroului Politic pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă atunci când se impune. Revocarea o poate cere Biroul Politic Teritorial sau o treime din membrii cu drept de vot ai organizaţiei;
c) aprobă la nivel local măsurile necesare realizării Programului şi strategiei partidului;
d) validează măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizaţiei;
e) dezbate şi aprobă raportul de gestiune şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
f) aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale – primar şi consilieri locali – propuse de către Birourile Politice Locale şi le supune spre aprobare şi validare Birourilor Politice Judeţene şi Delegaţiei Permanente Teritoriale când au obţinut sub media naţională a ultimului tur de scrutin şi spre informare când a obţinut peşte media naţională a ultimului tur de scrutin;
g) alege delegaţii la Conferința Teritorială.
(2) Adunarea Generală este organism deliberativ.
Art. 38 (1) Biroul Politic al organizaţiei de zonă este format din 5-7 membri cu structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 2-4 membri și 2 supleanţi.
(2) Biroul Politic comunal este format din 7-9 membri cu următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar-trezorier şi 4-6 membri si 2 supleanţi.
(3) Biroul Politic orăşenesc este format din 15 membri cu următoarea structură: preşedinte, 3 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 11 membri, și 5 membri supleanţi.
(4) Biroul Politic municipal este format din 19 membri cu următoarea structură: preşedinte, 5 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 13 membri și 6 membri supleanţi.
(5) Biroul Politic municipal din municipiile reşedinţa de judeţ este format din 27 membri cu următoarea structură: preşedinte, 7 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 18 membri și 9 membri supleanţi.
(6) Secretarul organizaţiei trebuie să fie membru al partidului, şi se numeşte de către Biroul Politic Teritorial la propunerea Preşedintelui Filialei şi are drept de vot.
Art. 39 (1) Birourile Politice Locale al organizaţiei de zonă sunt alese de Adunarea Generală
a membrilor la nivelul respectiv şi se întrunesc o dată pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Politic Local sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
(2) Birourile Politice Locale comunale, orăşeneşti şi municipale se întrunesc de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
(3) Biroul Politic Local al municipiului reşedinţa de judeţ se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
Art. 40 (1) La şedinţele Birourilor Politice Locale comunale, orăşeneşti şi municipale participă, cu drept de vot consultativ: membri supleanţi, Preşedintele Comisiilor de Etică şi Arbitraj Teritoriale precum şi consilierii locali în exerciţiu.
(2) Primarul, Viceprimarul, Preşedintele TLDE şi preşedintele OFLDE la nivel local, sunt membri de drept al Biroului Politic Local.
(3) La şedinţele Birourilor Politice Locale pot participa şi membri ai organizaţiei la invitaţia Preşedintelui.
Art. 41 (1) Biroul Politic Local are următoarele atribuţii:
a) planifică, conduce, coordonează şi monitorizează activitatea organizaţiei locale în intervalul dintre Adunările Generale;
b) validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de zonă;
c) evaluează conducerea operativă a organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare şi de zonă;
d) pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;
e) organizează campaniile electorale la nivel local şi răspunde în faţa Biroului Politic Teritorial de îndeplinirea obiectivelor electorale;
f) contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;
g) efectuează selecţia şi propune Adunării Generale listele de candidaţi pentru alegerile locale – primari şi consilieri locali – şi le transmite spre definitivare Biroului Politic Teritorial;
h) efectuează selecţia listelor de candidaţi pentru consilierii locali propuşi de organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de zonă şi le supune aprobării Adunării Generale;
i) întocmeşte evidenta membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor;
j) aprobă cererile de înscriere în organizaţie;
k) gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei;
l) îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere superioare;
m) organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiunilor sale;
n) propune Biroului Politic Teritorial aplicarea de sancţiuni;
o) propune Biroului Politic Teritorial cooptarea de membri în Biroul Politic Local în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local.
(2) Preşedintele Biroului Politic Local este preşedintele organizaţiei şi reprezintă partidul în relaţiile oficiale în zona lui de activitate, prezidează şedinţele Biroului Politic Local şi ale Adunării Generale şi participă la şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale, pe care o informează permanent cu privire la activitatea sau la evenimentele petrecute în organizaţia pe care o conduce.
CAPITOLUL VI
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
LA NIVELUL FILIALELOR TERITORIALE
Art. 42 (1) La nivel judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor are următoarele organisme de conducere:
a) Conferinţa filialei teritoriale;
b) Delegaţia Permanentă Teritorială (Judeţeană sau de Sector);
c) Biroul Politic Teritorial (Judeţean sau de Sector).
(2) La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează Conferinţa municipală şi Consiliul de Coordonare.
Art. 43 (1) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este compusă din:
a) membrii Delegaţiei Permanente Judeţene, respectiv membrii Delegaţiei Permanente de Sector al municipiului Bucureşti;
b) delegaţii organizaţiilor locale, respectiv ai organizaţiilor de zonă ale sectoarelor municipiului Bucureşti conform unei norme de reprezentare stabilită de Birourile Politice Teritoriale.
(2) Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor organizaţiilor locale precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale, parlamentare, prezidentiale și europene.
Art. 44 (1) Conferinţa filialei teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti se întruneşte o dată la doi ani şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Teritorial, respectiv a Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti, sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale, respectiv a mai mult de jumătate din filialele de sector, ori la decizia Biroului Politic Central.
(2) În perioada dintre constituirea filialei teritoriale şi data organizării de alegeri pentru funcţiile de conducere la nivelul filialei conducerea este asigurată cu caracter interimar de un Preşedinte Interimar, de un Birou Politic Interimar şi de Delegaţia Permanentă constituită conform prevederilor art. 46 din prezentul Statut, cu conducerii interimare mai sus precizate. În perioadele de interimat, pentru desemnarea delegaţilor la Congresele ordinare sau extraordinare, în urma convocărilor, se întruneşte de urgenţă Delegaţia Permanentă cu participarea obligatorie a Preşedintelui Interimar şi se validează prin vot secret, conform normei de reprezentare şi proporţional cu numărul de membri, delegaţii la Congres.
Art. 45 (1) Conferinţa filialei teritoriale are următoarele atribuţii de conducere:
a) hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial;
b) aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare regională şi locală;
c) coordonează şi definitivează modalităţile de integrare a specialiştilor locali în proiectele şi programele aflate în lucru la nivel naţional;
d) alege preşedintele filialei teritoriale;
e) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj. Preşedintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 3 judecători prin vot secret;
f) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori. Preşedintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei 3 membri prin vot secret;
g) dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
h) analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală şi dispune măsurile necesare pentru mai bună reprezentare politică;
i) evaluează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor locale.
(2) Conferinţa Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
a) alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului de Coordonare;
b) hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivelul municipiului Bucureşti;
c) aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare pentru municipiul Bucureşti;
d) analizează activitatea organelor de conducere pe care le-a ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
e) analizează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor municipiului Bucureşti.
Art. 46 Delegaţia Permanentă Teritorială este compusă din:
a) membrii Biroului Politic Teritorial;
b) preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator ai organizaţiei municipiului reşedinţa de judeţ;
c) preşedinţii organizaţiilor locale (de cartier, comunale, orăşeneşti şi municipale) subordonate;
d) consilieri judeţeni, respectiv de sector ai municipiului Bucureşti;
e) toţi consilierii locali;
f) parlamentarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, primarii şi viceprimarii, membri ai ALDE;
g) preşedintele Comisiei de Etică şi Arbitraj Teritoriale;
h) preşedintele şi un vicepreşedinte TLDE la nivel teritorial;
i) președintele şi vicepreședintele OFLDE la nivel teritorial;
j) preşedintele Ligii Aleşilor Locali;
k) preşedinţii structurilor care se ocupă de probleme specifice înfiinţate conform art. 34 din Statut.
Art. 47 Delegaţia Permanentă Teritorială se întruneşte o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui filialei teritoriale, fie pe baza hotărârii Biroului Politic Teritorial, fie la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.
Art. 48 Delegaţia Permanentă Teritorială are următoarele atribuţii:
a) analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală;
b) îndeplineşte hotărârile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a strategiei partidului;
c) stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
d) evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienta reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcţionări şi reprezentări;
e) validează listele de candidaţi pentru consilieri judeţeni, respectiv pentru consilierii de sector ai municipiului Bucureşti, propuse de către Biroul Politic Teritorial;
f) validează lista de candidaţi pentru primari aprobată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Politic Teritorial, cu excepţia municipiilor reşedinţa de judeţ;
g) propune spre validare Delegaţiei Permanente Naţionale listele de candidaţi pentru preşedinţii Consiliilor Judeţene şi pentru primarii municipiilor reşedinţa de judeţ;
h) hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Politic Teritorial;
i) alege delegaţii la Congres la propunerea Biroului Politic Teritorial;
j) aprobă şi transmite spre validare Delegaţiei Permanente Naţional candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European;
k) aprobă şi propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European;
l) în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Teritorial;
m) în situaţii cu totul deosebite, când organismele de conducere la nivel local activează ineficient sau în afară prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local sau demiterea preşedintelui acestuia.
Art. 49 Biroul Politic Teritorial este organismul de conducere executiv la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti şi este format dintr-un număr impar de membri, aleşi în conformitate cu prevederile art. 45, lit. d şi e cu următoare structură:
a) preşedinte;
b) 9 vicepreşedinţi;
c) secretar coordonator, numit de Preşedinte în condiţiile articolului 38, alin. 6;
d) 23 membri, 11 supleanţi;
e) Preşedintele organizaţiei locale a TLDE;
f) Presedintele organizaţiei locale a OFLDE;
Art. 50 (1) Biroul Politic Teritorial asigură conducerea curentă a filialei, se întruneşte săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie la convocarea preşedintelui sau la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.
(2) În absenţa preşedintelui şedinţele vor fi conduse de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta.
(3) La şedinţe participă, cu drept de vot, parlamentarii, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul municipiului reşedinţa de judeţ sau cel de sector al municipiului Bucureşti, preşedintele TLDE, președintele OFLDE şi preşedintele LAL.
(4) La şedinţe mai participă fără drept de vot, şi Preşedintele Comisiei de Etică şi Arbitraj Teritoriale, consilierii municipali şi locali.
(5) La şedinţe pot participa la invitaţia preşedintelui, cu drept de vot consultativ, membrii supleanţi, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, viceprimarii municipiilor reşedinţa de judeţ sau de sector ai municipiului Bucureşti, şi alţi demnitari ai ALDE din filiala respectivă.
Art. 51 (1) Biroul Politic Teritorial are următoarele atribuţii:
a) aplică linia politică de acţiune stabilită de forurile de conducere superioară ale partidului;
b) coordonează, planifică şi monitorizează activitatea filialei, precum şi a organizaţiilor locale între şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale;
c) propune Delegaţiei Permanente Teritoriale lista delegaţilor pentru participarea la Congres;
d) hotărăşte convocarea Adunărilor Generale când e cazul;
e) stabileşte strategia campaniilor electorale la nivel judeţean, organizează campaniile electorale şi răspunde în faţa Delegaţiei Permanente de îndeplinirea obiectivelor electorale;
f) convoacă Conferinţa filialei teritoriale şi stabileşte norma de reprezentare la aceasta;
g) urmăreşte încasarea cotizaţiilor de la organizaţiile locale;
h) validează propunerea preşedintelui de numire sau revocare a membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti;
i) întocmeşte listele cu propunerile de candidaţi pentru funcţiile din administraţia publică centrală şi le înaintează spre validare Delegaţiei Permanente Naţionale;
j) conduce campania electorală potrivit strategiei electorale aprobate de Delegaţia Permanentă Teritorială;
k) aprobă propunerile de cooptare de membri în Birourile Politice Locale în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local;
l) propune Delegaţiei Permanente Teritoriale cooptarea de membri în Biroul Politic Teritorial în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel teritorial;
m) în cazuri excepţionale propune Delegaţiei Permanente Teritoriale cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid;
n) hotărăşte excluderea în condiţiile prevăzute la art. 19 din Statut;
o) organizează cercuri de studii, biblioteci, conferinţe, întruniri şi alte asemenea activităţi;
p) solicită organizaţiilor locale din 6 în 6 luni rapoarte scrise despre activitatea aleşilor locali.
(2) Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. 1 al acestui articol Biroul Politic Judeţean are următoarele atribuţii:
a) numeşte Birouri Locale Interimare sau, în cazul organizaţiilor în curs de constituire, nuclee de conducere;
b) validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile locale;
c) definitivează şi validează listele de candidaţi pentru consilieri locali propuse de către Birourile Politice Locale şi aprobate de Adunările Generale;
d) ordonează şi definitivează lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean şi pentru primari pe care o propune spre validare Delegaţiei Permanente Teritoriale;
e) stabileşte propunerile de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe care le înaintează Delegaţiei Permanente Teritoriale;
f) împuterniceşte organizaţiile locale pentru a-şi ţine evidenţa financiar–contabilă proprie.
(3) Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. 1 al acestui articol Biroul Politic de Sector are următoarele atribuţii:
a) selectează şi aprobă lista de candidaţi pentru consilieri de sector şi pentru primari de sector;
b) selectează lista de candidaţi pentru consilieri generali ai municipiului Bucureşti, pe care o definitivează şi aprobă Consiliul de Coordonare al municipiului Bucureşti;
c) selectează şi propune Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti o listă de candidaţi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti;
d) selectează şi propune Consiliului de Coordonare al municipiului Bucureşti candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi Senat în circumscripţia electorală Bucureşti.
Art. 52 (1) Preşedintele filialei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale din zona lui de activitate.
(2) Preşedintele filialei teritoriale este de drept şi preşedintele Biroului Politic Teritorial şi are următoarele atribuţii specifice:
a) prezidează şedinţele organizaţiilor la care participă, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
b) supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului;
c) propune Biroului Politic Teritorial numirea sau revocarea membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti;
d) propune cooptarea de membri supleanţi în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante, până la organizarea de noi alegeri;
e) participă, în mod obligatoriu, la şedinţele Delegaţiei Permanente şi răspunde la toate convocările conducerii centrale;
f) informează periodic Biroul Politic Central şi Delegaţia Permanentă Naţională, cu datele solicitate de către acesta, şi organismele de conducere teritoriale cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele importante din zona sa de activitate;
g) stabileşte schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti şi angajează personalul necesar acestui aparat;
h) răspunde de gestiunea bunurilor mobile şi a fondurilor partidului;
i) stabileşte şi negociază reprezentarea partidului în instituţiile şi organismele care funcţionează la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti;
j) conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii Biroului Politic Teritorial.
CAPITOLUL VII
ORGANIZAREA LA NIVEL NAŢIONAL
Art. 53 La nivel naţional, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor are următoarele organisme de conducere:
a) Congresul (Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului);
b) Delegaţia Permanentă Naţională;
c) Biroul Politic Central;
d) Biroul Politic Executiv;
e) Preşedintele;
Art. 54 Congresul este forul suprem de conducere şi decizie al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, la nivel naţional, şi se compune din:
a) delegaţii aleşi de filialele teritoriale;
b) membrii Delegaţiei Permanente.
Art. 55 (1) Congresul Ordinar se întruneşte o dată la patru ani.
(2) Congresul Extraordinar se întruneşte ori de câte ori este nevoie în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
Art. 56 (1) Convocarea Congresului se face de către Delegaţia Permanentă, la cererea Biroului Politic Central sau la cererea a mai mult de jumătate din Delegaţiile Permanente Teritoriale.
(2) Delegaţia Permanentă stabileşte data, locul, ordinea de zi, precum şi numărul şi norma de reprezentare a delegaţilor membrilor filialelor teritoriale.
(3) Pentru Congresul Ordinar, convocarea se face cu cel puţin 60 de zile, iar pentru Congresul Extraordinar, cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată pentru ţinerea Congresului.
(4) Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii partidelor politice, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale, parlamentare,prezidențiale şi europene.
Art. 57 Congresul este legal constituit dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate plus unul din numărul delegaţilor. Pentru motive de urgenţă, termenele de convocare a Congreselor Ordinare sau Extraordinare precizate la art. 56, alin. 3), pot fi acoperite prin participarea a minim trei pătrimi din delegaţii trimişi de filialele legal şi statutar constituite, condiţie în care un Congres va fi considerat ca fiind convocat statutar şi fără respectarea termenelor mai sus precizate.
Art. 58 (1) Lucrările Congresului sunt deschise de către Preşedintele ALDE, care prezintă ordinea de zi spre aprobare.
(2) Documentele prezentate Congresului sunt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot.
(3) În cazul în care Congresul este convocat şi pentru alegeri, Biroul Politic Central îşi depune mandatul, iar până la alegerea noului Preşedinte, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri şi patru secretari aleşi de către delegaţii la Congres.
(4) După alegerea Preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de secretari.
Art. 59 (1) Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor şi hotărârilor, care devin documentele oficiale ale Congresului.
(2) Procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate de către secretariatul tehnic.
Art. 60 (1) Congresul partidului are următoarele atribuţii:
a) adoptă şi/sau modifică Statutul partidului, la propunerea Delegaţiei Permanente;
b) alege Preşedintele partidului;
c) alege uninominal membrii titulari ai Biroului Politic Central;
d) adoptă strategia şi Programul politic ale partidului prezentate de Preşedintele ales;
e) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, 13 judecători ai Curţii de Etică şi Arbitraj precum cei 7 judecători supleanţi. Preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj este ales, prin vot secret, de cei 13 judecători;
f) alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, 5 membri ai Comisiei de Cenzori, şi 3 membri supleanţi. Preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales, prin vot secret, de cei 5 membri;
g) hotărăşte asupra raportului Biroului Politic Central, prezentat de către Preşedintele partidului;
h) hotărăşte asupra raportului prezentat de preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori şi asupra raportului prezentat de preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj;
i) revocă din funcţie sau sancţionează Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente.
(2) În cazul în care, între Congrese se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, Delegaţia Permanentă este mandatată de drept să modifice prezentul Statut, numai pentru punerea de acord cu dispoziţiile legale.
(3) În cazuri de urgenţă, Congresul, legal constituit, poate înlocui din punct de vedere decizional oricare dintre celelalte organisme de conducere, atribuţiile fiind transferate imediat, prin simpla introducere pe ordinea de zi a dezbaterilor, a oricăreia din atribuţiile specifice ale celorlalte organisme de conducere. O astfel de decizie este validată şi devine obligatorie prin votul majorităţii simple a participanţilor cu drept de vot la Congresul legal constituit.
Art. 61 (1) Delegaţia Permanentă exercită conducerea partidului dintre Congrese şi este compusă din:
a) Biroul Politic Central;
b) Preşedinţii filialelor teritoriale,
c) parlamentarii;
d) parlamentarii europeni;
e) miniştrii;
f) preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene;
g) primarii şi viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de sectoare şi primarul şi viceprimarul general al municipiului Bucureşti;
h) membrii de onoare ai partidului;
i) preşedintele şi vicepreşedinţii ai Curţii de Etică şi Arbitraj,
j) preşedintele Senatului ALDE
k) preşedintele TLDE;
l) preşedintele OFLDE;
m) preşedintele Ligii Aleşilor Locali ALDE;
n) preşedintele Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti;
o) Preşedinţii comisiilor de specialitate;
p) secretarii generali adjuncţi;
q) secretarii executivi;
r) secretarul pentru relaţiile internaţionale.
(2) În cazul în care o filială teritorială(judeţeană) nu are minim 3 reprezentanţi în Delegaţia Permanentă, incluzându-l pe preşedintele filialei, conform enumerării de la a) – s) de mai sus, se va completa până la numărul minim de 3 prin desemnarea altor 2 membri care să reprezinte filiala teritorială respectivă în Delegaţia Permanentă.
Art. 62 Delegaţia Permanentă se întruneşte o dată la trei luni sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui ALDE, a Biroului Politic Central, sau a majorităţii simple a numărului membrilor acestuia.
Art. 63 Delegaţia Permanentă are următoarele atribuţii:
a) adoptă măsurile ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului;
b) adoptă şi aplică, la propunera Biroului Politic Central strategia politică a ALDE, atât prin Programul de guvernare, precum şi prin programele şi politicile sectoriale ale partidului, în funcţie de evoluţia social-politică a ţării;
c) aprobă fuziunile şi alianţele cu partide politice, precum şi orice alte înţelegeri politice negociate şi propuse de Biroul Politic Central, cu 2/3 din voturile exprimate;
d) între Congrese, stabileşte semnul electoral şi modifică semnul permanent al partidului;
e) desemnează candidatul ALDE la funcţia de Preşedinte al României;
f) stabileşte candidatul partidului la funcţia de prim ministru, la propunerea Biroului Politic Central;
g) stabileşte candidatul la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pe cel la funcţia de preşedinte al Senatului;
h) analizează şi aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Politic Executiv şi a Biroului Politic Central, ale grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni;
i) convoacă şi stabileşte data, locul, numărul şi norma de reprezentare pentru delegaţiile la Congres şi propune ordinea de zi a acestuia.
Art. 64 Delegaţia Permanentă poate fi investită cu orice alte atribuţii ale Biroului Politic Central sau ale Biroului Politic Executiv, în cazurile în care este investită în cazuri de imposibilitate de constituire în condiţii statutare ale celor două organisme, ori prin decizie de dezinvestire şi prin care aceste atribuţii se transferă spre competenţa sa de soluţionare, fie de către Biroului Politic Central sau fie de către Biroul Politic Executiv.
Art. 65 (1) Biroul Politic Central este organismul deliberativ al ALDE, ales prin vot secret uninominal de către Congresul ALDE şi este compus din:
a) Preşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor;
b) 4 Prim-Vicepreşedinţi ALDE;
c) 17 vicepreşedinţi;
d) Membri în număr de 27;
e) Membrii supleanţi în număr de 11;
f) Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului României, liderii grupurilor parlamentare, Primul Ministru al României, parlamentarii, parlamentarii europeni, miniştri, comisarul european, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii muncipiilor reşedinţe de judeţ, primarii de sectoare ale municipiului Bucureşti şi Primarul General al municipiului Bucureşti, în cazul în care nu sunt membri aleşi ai Biroului Politic Central;
g) preşedinţii filialelor teritoriale care nu sunt membri ai Biroului Politic Central;
h) preşedintele Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti;
(2) La şedinţele Biroului Politic Central participă cu drept de vot şi Secretarul General al ALDE, Trerzorierul ALDE, în cazul în care nu sunt membri aleşi ai BPC şi fără drept de vot preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj.
(3) Biroul Politic Central are următoarele atribuţii:
a) aprobă ordinea de zi a următoarei şedinţe a Delegaţiei Permenente la propunerea Biroului Politic Executiv ;
b) convocă Delegaţia Permanentă;
c) analizează, coordonează şi sprijină activitatea filialelor şi dispune măsurile ce se impun;
d) exercită conducerea operativă a ALDE fie în mod direct, fie prin organismul său operativ – Biroul Politic Executiv;
e) coordonează modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale, la propunerea Biroului Politic Executiv;
f) în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, în oricare dintre organismele de conducere ale ALDE menţionate la art. 53, lit. b), c) şi d), peste structura aleasă, a unor personalităţi care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Executiv;
g) stabileşte data desfăşurării Conferinţelor filialelor teritoriale;
i) validează sau invalidează votul la alegerile organismelor de conducere la nivel teritorial;
j) validează candidaţii pentru alegerile parlamentare şi pentru Parlamentul European;
k) validează, la propunerea Biroului Politic Executiv, grila de criterii pentru selecţionarea candidaţilor pentru orice funcţie, a cărei aplicare este obligatorie pentru Delegaţia Permanentă Teritorială;
l) desemnează, la propunerea Biroului Politic Executiv, candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi din administraţia publică centrală sau retrage sprijinul titularilor funcţiilor din Guvern şi din administraţia publică centrală, la propunerea Biroului Politic Executiv. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat funcţiile pentru care este necesară aprobarea forurilor statutare superioare.
m) aprobă Regulamentul de aplicare al Statutului, elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi propus de Biroul Politic Executiv, aprobă Codul Etic propus de Senatul ALDE şi aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al filialei teritoriale precum şi Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor de conducere şi ale structurilor constituite la nivel naţional şi ale organizaţiei ALDE Diaspora, elaborate de Secretariatul General şi propuse de Biroul Politic Executiv.
n) raportează Delegaţiei Permanente activitatea desfăşurată şi rezultatele ei;
o) acordă derogări cu privire la vechimea minimă necesară candidaturilor stabilite conform art. 86 din prezentul statut;
p) aplică sau propune sancţiuni faţă de membrii partidului în conformitate cu prevederile Statutului;
q) stabileşte adresa Sediului Central al partidului;
r) coordonează activitatea comisiilor de specialitate şi sprijină formarea grupurilor de lucru pe programe şi proiecte;
s) aprobă rapoartele comisiilor de specialitate;
t) poate solicita rapoarte de activitate de la persoanele numite de partid în Guvern şi în administraţia publică centrală;
(1) În cadrul Biroului Politic Central se organizează şi funcţionează comisii de specialitate constituite:
a) pe criterii sociale;
b) pe criterii profesionale.
(2) Comisiile de specialitate se organizează şi funcţionează în baza unui Regulament de organizare şi funcţionare aprobat de Biroului Politic Central.
(3) Comisiile constituite pe criterii sociale au ca scop reprezentarea şi promovarea intereselor categoriilor sociale respective, încurajarea şi coordonarea activităţilor organizate de acestea, întocmirea de rapoarte şi iniţiative legislative în favoarea acestora.
(4) Comisiile constituite pe criterii profesionale elaborează politicile sectoriale şi politicile publice pe domenii de interes major, pentru exprimarea opţiunilor şi soluţiilor propuse de ALDE.
(5) Numărul, denumirea şi competenţa comisiilor vor fi definitivate în termen de maxim 180 de zile de la Congres, la prima reuniune a Biroului Politic Central.
(6) Comisiile îşi aleg conducerea în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de Biroului Politic Central al partidului.
(7) Alegerile din cadrul comisiilor sunt validate de plenul Biroului Politic Central.
Art. 66
(1) Biroul Politic Executiv este un organism operativ în cadrul Biroului Politic Central şi asigură conducerea operativă a ALDE între întrunirile Biroului Politic Central, fiind investit cu oricare dintre atribuţiile Biroului Politic Central.
(2) Biroul Politic Executiv este compus din:
a) Preşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor;
b) 4 Prim-Vicepreşedinţii ALDE
c) 17 vicepreşedinţi
d) Secretarul General al ALDE
e) Preşedintele TLDE
f) Preşedintele OFLDE
g) Preşedintele LAL
Art. 67 Biroul Politic Executiv are următoarele atribuţii:
a) numeşte, la propunerea Preşedintelui, secretarii executivi şi secretarul pentru relaţiile internaţionale care vor coordona departamente specifice constituite pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare;
b) evaluează rapoartele ce reflectă activitatea autorităţilor publice centrale pe domenii;
c) adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor de îndeplinire a hotărârilor organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional;
d) coordonează şi evaluează activitatea grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni;
e) elaborează şi propune Biroului Politic Central şi Delegaţiei Permanente strategia politică a partidului;
f) coordonează şi evaluează modul în care toate filialele teritoriale îndeplinesc obiectivele ce decurg din strategia şi programele politice ale ALDE;
g) numeşte şi revocă purtătorul de cuvânt al partidului;
h) rezolvă problemele organizatorice curente;
i) aplică şi propune sancţiuni membrilor partidului în conformitate cu prevederile Statutului.
j) concepe şi propune Biroului Politic Central modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale;
k) negociază înţelegeri politice în limită mandatului aprobat de Delegaţia Permanentă;
l) propune Delegaţiei Permanente candidatul partidului la funcţia de prim ministru şi Preşedinte al României, în funcţie de calificarea profesională, experienţa şi rezultatele electorale anterioare;
m) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi administraţia publică centrală;
n) analizează activitatea parlamentarilor, a parlamentarilor europeni şi a demnitarilor partidului în funcţiile publice din administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun;
o) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în funcţie de calificarea profesională, experienţa şi rezultatele electorale anterioare;
p) propune Biroului Politic Central candidaţii pentru alegerile europarlamentare, în funcţie de calificarea profesională, experienţa şi rezultatele electorale anterioare;
q) aprobă schema organizatorică a aparatului central precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli al acestuia, la propunerea secretarului general;
r) în situaţii cu totul deosebite propune Biroului Politic Central dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Preşedintelui acestuia şi în cazul dizolvării desemnarea unui Birou Politic Teritorial Interimar;
s) în situaţii cu totul deosebite hotărăşte propune Biroului Politic Central dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Preşedintelui acestuia când organismele de conducere la nivel teritorial activează ineficient sau în afară prevederilor Statutului ori a strategiei partidului şi desemnează un Birou Politic Teritorial Interimar, la propunerea preşedintelui partidului;
Art. 68 Preşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării identităţii, unităţii şi prestigiului partidului.
Art. 69 (1) Preşedintele partidului exercită conducerea şi coordonează activitatea organismelor la nivel naţional, având următoarele atribuţii:
a) reprezintă partidul în relaţiile cu terţii şi autorităţile publice;
b) face declaraţii în numele partidului;
c) convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Politic Executiv, Biroului Politic Central şi Delegaţia Permanentă şi prezidează orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte;
d) conduce negocierile politice purtate în numele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor;
e) sesizează Biroul Politic Central cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;
f) propune Biroului Politic Central numirea Secretarului General al partidului – care poate fi şi membru al Biroului Politic Central şi secretarii generali adjuncţi şi Trezorierul partidului;
g) propune Biroului Politic Central numirea sau revocarea secretarilor executivi şi a secretarului pentru relaţiile internaţionale;
h) poate să-şi aleagă consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sunt onorifice;
i) poate invita la şedinţele Biroului Politic Central şi Delegaţiei Permanente orice persoană să participe la dezbateri.
j) îşi poate delega unele competenţe potrivit Statutului;
k) stabileşte responsabilităţile pe domenii ale prim-vicepreşedinţilior, vicepreşedinţilor şi membrilor Biroului Politic Central.
(2) În cazul vacantării funcţiei de Preşedinte sau în situaţia în care Preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură cu caracter interimar de către unul dintre prim-vicepreşedinţi desemnat de preşedinte.
Art. 70 Prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi membrii Biroului Politic Central îndeplinesc responsabilităţi la nivel organizatoric sau pe domenii de activitate, stabilite de Preşedintele partidului.
Art. 71 Secretarul general răspunde de sistemul informaţional şi de aparatul de lucru şi asigură suportul organizatoric, precum şi comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi filialele teritoriale şi gestiunea patrimoniului partidului.
Art. 72 (1) În activitatea sa, secretarul general este ajutat de secretari generali adjuncţi, secretari executivi şi de secretarul pentru relaţiile internaţionale numiţi de Biroul Politic Executiv la propunerea Preşedintelui partidului, respectiv a Secretarului General.
(2) Numărul şi atribuţiile secretarilor generali adjuncţi se stabilesc printr-un Regulament de organizare şi funcţionare al Secretariatului General, aprobat de către Biroul Politic Executiv.
Art. 73 (1) Secretarul general participă la şedinţele Biroului Politic Central cu drept de vot.
(2) Secretarul general ţine evidenţa, comunică şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Biroului Politic Central şi Biroul Politic Executiv şi se subordonează acestuia.
CAPITOLUL VIII
ALTE STRUCTURI LA NIVEL NAŢIONAL
Art. 74 Prin Regulamente de organizare şi funcţionare se constituie la nivel naţional următoarele structuri:
a) Senatul partidului;
b) Curtea de Etică şi Arbitraj – CEA;
c) Comisia Centrală de Cenzori – CCC;
d) Tineretul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor – TLDE și organizații ale studentilor;
e) Organizaţia Femeilor Liberale Reformatoare– OFLDE;
f) Liga Aleşilor Locali – LAL;
g) Grupul Parlamentar;
h) Alte structuri la nivel naţional pe categorii sociale şi profesionale;
i) Comisiile de specialitate.
Art. 75 (1) Curtea de Etică şi Arbitraj este instanţa supremă a partidului având atribuţii privind:
a) respectarea prevederilor Statutului şi a Codului Etic al ALDE;
b) soluţionarea contestaţiilor privind sancţiunile disciplinare;
c) soluţionarea contestaţiilor privind învestirea candidaţilor, alegerile interne, alegerea delegaţilor la Conferinţe sau la Congres;
d) coordonarea activităţilor Consiliilor Teritoriale de Etică și Arbitraj.
(2) Pot fi alese în Curtea de Etică şi Arbitraj, pe o durată de cel mult 4 ani, persoane care nu fac parte din nicio altă structură de conducere.
(3) Activitatea Curţii de Etică şi Arbitraj se desfăşoară pe baza Regulamentului aprobat de Delegaţia Permanentă a partidului, care trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie.
(4) Deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj, precum şi deciziile Consiliilor de Etică şi Arbitraj Teritoriale rămase definitive sunt obligatorii pentru toţi membrii ALDE, precum şi pentru toate organismele de conducere ale partidului. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale ALDE.
Art. 76 Comisia Centrală de Cenzori are atribuţii de verificare a gestiunii partidului şi lucrează pe baza unui Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
Art. 77 Biroul Permanent Naţional al TLDE conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat Biroul Politic Central al partidului.
Art. 78 Biroul Permanent Naţional al Organizaţiei Femeilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de femei constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
Art. 79 Regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către structurile respective şi se înaintează spre aprobare Biroului Politic Central al partidului, prin intermediul Secretariatului General.
Art. 80 (1) Grupul Parlamentar ALDE este format din toţi deputaţii şi senatorii, membri ai partidului.
(2) Rolul acestuia constă în promovarea politicii partidului în Parlament.
(3) Membrii Grupului Parlamentar nu pot exprima în dezbaterile parlamentare poziţii divergente liniei politice a partidului.
(4) Conducerea Grupului este asigurată, alternativ, de la o sesiune parlamentară la alta de liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat.
(5) Grupul Parlamentar se organizează şi îşi desfăşoară activitatea, în baza unui Regulament aprobat de Biroul Politic Central al partidului.
CAPITOLUL IX
PROCEDURA ALEGERILOR ÎN PARTID
Art. 81 Şedinţele organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional şi al filialelor teritoriale, convocate cu respectarea termenelor minime de convocare, sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului membrilor ce le compun. Lipsa convocării sau nerespectarea termenelor minime pentru convocare poate fi acoperită statutar prin participarea a cel puţin 2/3 din numărul membrilor ce le compun.
Art. 82 (1) Adunările Generale ale membrilor organizaţiilor, pe zona, comunale, orăşeneşti şi municipale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului total al membrilor aflaţi în evidenţă la prima convocare, şi cu orice prezenţă la cea de a doua convocare.
(2) La aceste Adunări Generale au drept de vot doar acei membri care au o vechime de cel puţin trei luni în partid şi cu cotizaţiile achitate la zi, inclusiv pe luna anterioară celei în care se desfăşoară Adunarea Generală de alegeri.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. 1 şi 2, la Adunările Generale de constituire a unor organizaţii teritoriale noi au drept de vot toţi membrii acelei organizaţii care participă la Adunarea Generală.
(4) Data limită pentru comunicarea numărului de membri se stabileşte de Biroul Politic Teritorial.
Art. 83 (1) Vechimea minimă necesară pentru a candida într-o structură de conducere a partidului este:
a) de şase luni la nivel local;
b) de un an la nivel judeţean;
c) de doi ani la nivel naţional.
(2) Vechimea minimă necesară pentru a candida la alegerile parlamentare sau europene este de doi ani.
(3) Biroul Politic Central şi Biroul Politic Executiv pot acorda derogări.
(4) Prevederile prezentului articol intră în vigoare începând cu anul 2017.
Art. 84 (1) Candidaturile se depun până cel mai târziu cu 48 de ore înainte de ora de convocare a Adunării Generale, Conferinţei Teritoriale sau Congresului, la secretariatul organismului aferent, sub semnătură de primire.
Art. 85 (1) În cadrul organismelor de conducere ale partidului votul se exprimă deschis său secret, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale Legii partidelor politice.
(2) Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mână.
(3) În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul preşedintelui acelui organism este decisiv.
Art. 86 (1) În cazul alegerii membrilor tuturor organismelor de conducere, a delegaţilor la forurile superioare sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este obligatoriu secret.
(2) În cazul votului pentru membrii Biroului Politic Central condiţia pentru ca un buletin de vot să fie valid, este că pe acel buletin de vot să fie votate între 1 şi 49 de persoane înscrise pe buletinul de vot.
Art. 87 Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se adoptă în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii organismului respectiv, cu majoritatea simplă a numărului voturilor celor prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor în care Statutul prevede altfel.
Art. 88 (1) Membrii organismelor de conducere ale Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, la toate nivelurile, se aleg pentru o perioadă de 4 ani.
(2) Congresul Ordinar care alege conducerea partidului încheie procedura alegerilor în partid la toate nivelurile.
Art. 89 (1) Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere de la nivelul de zona se validează de către Birourile Permanente Locale.
(2) Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local se validează de către Birourile Politice Teritoriale, cu excepţia organizaţiilor de la nivelul de zonă.
(3) Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere ale filialelor teritoriale se validează de către Biroul Politic Central .
(4) În cazul în care rezultatul alegerilor prevăzute la alin. 1, 2 sau 3 nu este validat se procedează la noi alegeri.
(5) Preluarea conducerii organizaţiilor locale sau a filialelor teritoriale de către organismele nou alese, se face după termenul statutar şi regulamentar prevăzut pentru depunerea contestaţiilor şi validarea alegerilor de către organismele ierarhic superioare abilitate a lua această decizie.
Art. 90 (1) Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere, sunt cooptaţi membri supleanţi, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, în maxim 30 de zile de la vacantarea unui loc, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
(2) Numărul membrilor supleanţi din organismele de conducere la nivel local, teritorial şi naţional vă fi de o treime din numărul membrilor respectivului organism de conducere.
(3) În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depăşeşte jumătate din totalul celor aleşi iniţial în organismul de conducere, se vor organiza noi Adunări Generale sau Conferinţe Teritoriale pentru alegerea Biroului Politic Local sau a Biroului Politic Teritorial, cu excepţia funcţiei de preşedinte, dacă acesta nu a demisionat.
(4) În cazul în care funcţia de preşedinte al filialei teritoriale este vacantă se organizează alegeri pentru funcţia de preşedinte în termen de 6 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioară datei alegerilor europene, parlamentare, prezidențiale sau a alegerilor locale. În această situaţie funcţia de preşedinte va fi îndeplinită până la alegeri de către un vicepreşedinte, desemnat de Biroul Politic Teritorial respectiv.
(5) În cazul în care funcţia de preşedinte al organizaţiei locale este vacantă interimatul va fi asigurat de vicepreşedintele cu cel mai mare număr de voturi. În termen de 6 luni se organizează alegeri pentru funcţia de Preşedinte.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. 3, până la alegeri conducerea organizaţiei sau a filialei va fi asigurată de un Birou Politic Teritorial Interimar compus din preşedinte şi 4-10 membri, numiţi în termen de 15 zile de la vacantarea funcţiilor, de:
a) Biroul Politic Central pentru Birourile Politice Teritoriale;
b) Biroul Politic Teritorial pentru Birourile Politice Locale.
(7) Birourile Politice Interimare de la toate nivelele, sunt compuse din acelasi numar de membri, ca si Birourile Politice alese, si vor organiza alegeri pentru o nouă conducere în termen de cel mult 6 luni de la data ultimelor alegeri.
(8) Birourile Politice Interimare nu pot fi reinvestite.
(9) În cazul în care preşedintele ales nu a demisionat, acesta va exercita funcţia de preşedinte al Biroului Teritorial Interimar.
(10) Din Biroul Teritorial Interimar vor face parte şi membrii organismului de conducere aleşi iniţial care nu au demisionat.
(11) În situaţii de urgenţă sau în situaţia în care din motive obiective nu se pot organiza alegeri, se poate prelungi perioada de interimat cu 3 luni.
(12) Dacă nu se prelungeşte perioada de interimat, sau dacă nu se organizează alegeri pentru desemnarea unei conduceri permanente în perioada de interimat, organizaţia respectivă va fi dizolvata de către Biroul Politic Central .
CAPITOLUL X
PATRIMONIUL ŞI FONDURILE
PARTIDULUI ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR
Art. 91 Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.
Art. 92 Sursele de finanţare ale Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, conform prevederilor Legii finanţării partidelor politice, provin din:
a) cotizaţiile membrilor partidului;
b) donaţii, legate şi alte liberalităţi;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice
Art. 93 Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România şi se gestionează prin contabilitate proprie, conform reglementărilor contabile aplicabile.
Art. 94 (1) Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Politic Teritorial.
(2) Biroul Politic Central stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului său în funcțiile politice din administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari şi parlamentarii europeni.
(3) Biroul Politic Teritorial stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţii de conducere în administraţia publică locală.
Art. 95
Membrii Partidului Aliantei Liberalilor si Democratilor care îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor.
Art. 96 Partidul Aliantei Liberarilor si Democratilor, cat si organizatiile teritoriale ale acestuia, inclusiv cele constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, au obligatia de a-si organiza contabilitatea proprie, conform reglementarilor contabile aplicabile, în vigoare.
CAPITOLUL XI
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
Art. 97 Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor îşi încetează activitatea prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
c) constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din Legea partidelor politice.
CAPITOLUL XII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art. 98 Prevederile din prezentul Statut referitoare la alegerile interne din partid privind organisemele de conducere la toate nivelurile intră în vigoare începând cu data de 01.01.2017.
Art. 99
Structurile naţionale de conducere tranzitorii până la alegeri sunt compuse din:
a) Congresul ( Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului)
b) Delegaţia Permanentă Naţională
c) Biroul Politic Central
d) Biroul Politic Executiv
e) 2 Copreşedinţi
Art. 100
(1) Următoarele structuri naţionale de conducere, respectiv Delegaţia Permanentă Naţională, Biroul Politic Central şi Biroul Politic Executiv vor fi formate dintr-un număr egal de membri proveniţi din cele două partide care fuzionează, conform Protocolului de Fuziune și Anexelor acestuia.
(2) În componenţa structurilor naţionale mai sus menţionate se va adaugă un număr de reprezentanţi necesar pentru a se atinge un număr egal al reprezentanţilor aferenţi structurii respective din fiecare partid politic.
Art. 101
Componenţa Delegaţiei Permanente Naţionale este formată din:
a) Delegaţia Permanentă Naţională PLR
b) Consiliul Naţional PC
Art. 102
Componenţa Biroului Politic Central este formată din:
a) Biroul Politc Central PLR
b) Biroul Politic PC
Art. 103 Componenţa Biroului Politic Executiv este formată din:
a) Biroul Politc Executiv PLR
b) Biroul Executiv Central PC
Art. 104
Copreşedinţii sunt preşedinţii fostului Partid Liberal Reformator şi al fostului Partid Conservator, aleşi în cadrul organismelor de decizie corespunzătoare partidelor respective.
Art. 105
Modalitatea de funcţionare şi modul de reprezentare la nivelul structurilor judeţene şi locale de la aprobarea prezentului statut şi până la alegerile interne ale ALDE se va stabili prin decizie a Comisiei pentru Fuziune conform unor criterii care să ţină cont de ponderea celor două partide la nivel judeţean şi local.
Art. 106
Conducerea la toate nivelurile, de la aprobarea prezentului statut şi până la alegerile interne ale ALDE se va asigura în mod paritar, prin comasarea în mod corespunzător a organismelor respective, fiind necesară validarea acestora, prin decizie de către Comisia pentru fuziune.
Art. 107
La nivel judeţean şi local reprezentarea în toate organismele de conducere va fi asigurată de către preşedinte şi preşedinte executiv sau de către copreşedinţi, după caz, ai organismelor de conducere ale celor două partide existente în momentul fuziunii conform deciziei Comisiei pentru fuziune.
Art. 108
Hotărârile organismelor de conducere la orice nivel vor fi adoptate cu majoritatea simplă din numărul membrilor prezenţi.
Art. 109 În toate situaţiile, în cazul vacantării unei poziţii de membru al unui organism de conducere, la orice nivel, poziţia respectivă va fi completată prin cooptare din rândul membrilor partidului din care a provenit membru care ocupa poziţia respectivă.
Art. 110
(1) Listele de candidaţi pentru alegerile administraţiei publice locale, generale sau parţiale, vor fi semnate de către preşedintele şi preşedintele executiv sau copreşedinţii, după caz ai Biroului Politic Judeţean sau de către persoanele împuternicite de către aceştia conform Legii.
(2) Candidaţii ALDE pentru primăriile municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucureşti şi primăria generală a Municipiului Bucureşti, vor fi validate prin decizia Comisiei pentru Fuziune.
Art. 111
Listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, generale sau parţiale, vor fi semnate de către cei doi copreşedinţi la nivel naţional, sau de către persoanele împuternicite de către aceştia, pe baza propunerilor filialelor judeţene (teritoriale).
Art. 112
Grupurile Parlamentare ale PLR şi PC din Senat şi Camera Deputaţilor vor funcţiona ca grupuri parlamentare unite până la rămânerea definitivă a hotărârii privind înregistrarea ALDE.
Art. 113
Membrii PLR şi PC care deţin funcţii alese în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale îşi menţin continuitatea de aparenţa politică, conform prevederilor legale.
Art. 114
Până la data alegerilor, Delegaţia Permanentă Naţională nu va putea convoca Congresul Extraordinar fără acceptul scris al celor doi Copreşedinţi la nivel naţional.
Art. 115
În termen de 10 zile de la adoptarea de către Congresul de fuziune a prezentului Statut se vor face toate demersurile legale necesare înregistrării la Tribunalul Bucureşti a documentelor fuziunii prin contopirea celor două partide politice, respectiv PARTIDUL LIBERAL REFORMATOR şi PARTIDUL CONSERVATOR.
Art. 116 Toate prevederile statutului care contravin măsurilor tranzitorii, intră în vigoare după data organizării primelor alegeri în interiorul ALDE, iar după data organizării acestora, articolele măsurilor tranzitorii se abrogă.
PREZENTUL STATUT A FOST ADOPTAT LA BUCUREŞTI LA DATA DE 19 IUNIE 2015
SURSA ALDE
DEPARTAMENTELE ALDE
Miercuri, 18 noiembrie, s-au constituit departamentele profesionale ale ALDE sub coordonarea co-presedintelui Daniel Constantin.Președintele al Comitetului de Coordonare al Departamentelor Profesionale- Daniel Constantin
Vicepreședinte și coordonator al programului politic- Daniel Barbu
Vicepreședinte și coordonator al programului economic- Varujan Vosganian
Secretar- Cristian Cosmin
Coordonatorii naționali ai Departamentelor de Specialitate ALDE
Departamentul program politic – Daniel Barbu
Departamentul economic – Varujan Vosganian
Departamentul de finante publice – Daniel Chitoiu
Departamentul de dezvoltare regionala – Eugen Durbaca
Departamentul transporturi – Ovidiu Silaghi si Mircea Banias
Departamentul de justitie – Bogdan Ciuca si Steluta Cataniciu
Departamentul de sanatate – Mircea Irimie și Bogdan Nica
Departamentul de educatie – Stelian Fedorca și Vasile Salaru
Departamentul de agricultura – Florica Ica Calota ți Ioan Utiu
Departamentul de energie – Andrei Gerea
Departamentul pentru IMM-uri – Catalin Beciu, Anca Ionescu si Luciana Bivolaru
Departamentul piata libera si concurenta – Viorel Palasca
Departamentul de fonduri europene – Valeriu Soneriu si Nicolae Rotileanu
Departamentul de mediu – Gratiela Gavrilescu și Corneliu Pascu
Departamentul afaceri interne si administratie publica – Nicolae Nasta și Catalin Dragusanu
Departamentul munca si protectie sociala – Dumitru Pelican
Departamentul politica externa – Sebastian Hotca
Departamentul de aparare – Catalin Harnagea
Departamentul de tineret si sport – Cristian Cosmin
Departamentul pentru societatea informationala – Mirel Talos și Razvan Cotovelea
Departamentul de cultura – Daniel Barbu
Departamentul minoritati – Dana Varga
SURSA FAPT DIVERS
Vicepreședinte și coordonator al programului politic- Daniel Barbu
Vicepreședinte și coordonator al programului economic- Varujan Vosganian
Secretar- Cristian Cosmin
Coordonatorii naționali ai Departamentelor de Specialitate ALDE
Departamentul program politic – Daniel Barbu
Departamentul economic – Varujan Vosganian
Departamentul de finante publice – Daniel Chitoiu
Departamentul de dezvoltare regionala – Eugen Durbaca
Departamentul transporturi – Ovidiu Silaghi si Mircea Banias
Departamentul de justitie – Bogdan Ciuca si Steluta Cataniciu
Departamentul de sanatate – Mircea Irimie și Bogdan Nica
Departamentul de educatie – Stelian Fedorca și Vasile Salaru
Departamentul de agricultura – Florica Ica Calota ți Ioan Utiu
Departamentul de energie – Andrei Gerea
Departamentul pentru IMM-uri – Catalin Beciu, Anca Ionescu si Luciana Bivolaru
Departamentul piata libera si concurenta – Viorel Palasca
Departamentul de fonduri europene – Valeriu Soneriu si Nicolae Rotileanu
Departamentul de mediu – Gratiela Gavrilescu și Corneliu Pascu
Departamentul afaceri interne si administratie publica – Nicolae Nasta și Catalin Dragusanu
Departamentul munca si protectie sociala – Dumitru Pelican
Departamentul politica externa – Sebastian Hotca
Departamentul de aparare – Catalin Harnagea
Departamentul de tineret si sport – Cristian Cosmin
Departamentul pentru societatea informationala – Mirel Talos și Razvan Cotovelea
Departamentul de cultura – Daniel Barbu
Departamentul minoritati – Dana Varga
SURSA FAPT DIVERS