PARTIDUL MIŞCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA (MAR) - noua denumire: Alianţa Naţională a Agricultorilor ( ANA) în baza Sentinţei civile nr.30P pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. 28931/3/2014, în şedinţa publică din data de 05.12.2014 Pentru vizualizare in format word click aici
PROGRAM POLITIC
ÎNTÂI AGRICULTURA!
MIȘCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA se definește ca o forță politică de centru dreapta, de doctrina popular agrariana, ce stabilește AGRICULTURA drept prioritate națională, ca bază a bunăstării populației Romaniei și asigurării securității alimentare!
Identitatea doctrinară, strategia politică precum și organizarea sa ca partid sunt toate subsumate acestei priorități absolute, ele derivând direct și nemijlocit din aceasta.
MISCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA consideră că Romania are nevoie de un nou proiect politic pro european, care să se bazeze pe absorția fondurilor europene și apartenența Romaniei la spatiul european. Acest proiect pro-european trebuie să contribuie rezolvarea marilor probleme de astazi ale societații respectiv reforma administrativă și eficientizarea administrației centrale și locale, corupția, funcționarea corectă a justiției, relansarea economica și crearea de noi locuri de munca.
Obiectivul concret și precis definit al MIȘCĂRII AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA este de a mobiliza și organiza politic cel mai mare și responsabil segment al societății românești pentru a răspunde la cele trei mari provocări ale mediului rural:
• Reformarea sistemului agricol și transformarea Romaniei într-un producator agricol important pe piața europeana și globală;
• Reformarea sistemului educational rural, astfel încat tinerii din mediul rural să aibă șansa să capete aceleași competențe ca și cei din mediul urban;
Reformarea sistemului de sanatate din mediul rural, pentru a asigura acces egal la serviciile de sănătate;
• Reformarea sistemului agricol și transformarea României într-un producator agricol important pe piața europeană și globală;
Mișcarea Agricultorilor din România își propune ca prin reformarea sistemului agricol să realizeze o dezvoltare reală a mediului economic rural și valorificarea potențialului agricol al Romaniei, astfel încat să se asigure bunăstarea agricultorilor și a populației rurale precum și securitatea alimentară a României;
PROPRIETATEA ȘI PIAȚA FUNCIARĂ
MAR consideră ca o adevarată eficientizare a sistemului agricol are la bază proprietatea agricola reală, respectiv proprietatea funciară și protejarea acesteia ca o prorietate privată dar și ca o resursă națională;
MAR susține:
• crearea unei piețe funciare reale și eliminarea caracterului speculativ al tranzacțiilor cu terenuri, prin înscrierea în cartea funciară a tuturor terenurilor agricole, cu sprijinul statului, pentru a evidenția clar proprietatea;
• formarea unei Bănci Funciare, care să contribuie la comasarea terenurilor, ca bază a eficientizării exploatării terenului agricol și creerea unei piețe funciare reglementate;
• formarea unui Fond de Garantare a Creditului Funciar care să sprijine agricultorii români să achiziționeze terenuri și să participe la Piața Funciară; Terenul agricol este un bun privat sau public, funcție de proprietate dar și o resursă publică națională, de aceea MAR consideră ca terenul agricol trebuie exploatat cu prioritate de către agricultorii români;
EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ
MAR militează pentru consolidarea exploatațiilor agricole care produc pentru piață, ca bază a eficientizării modului în care terenul agricol este folosit, concomitent cu susținerea exploatațiilor de subzistență, ca mod de protejare a populației rurale defavorizate;
INTEGRAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE
MAR sustine politici sectoriale în domeniul agricol care să contribuie la integrarea producției agricole, ca bază a dezvoltării mediului economic rural;
• prioritizarea sectorului zootehnic, ca modalitate de integrare a producției agricole primare, obținerea de produse zootehnice cu valoare adaugată mare și creerea de locuri de munca în mediul rural;
• MAR militează pentru transformarea Romaniei dintr-un exportator de produse agricole și importator de produse alimentare, intr-un jucator global pe piața produselor agro-alimentare;
• reduceri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în activități de integrare a producției agricole;
Infrastructura agricolă
MAR consideră prioritare investițiile publice și PPP în infrastructura Agricola și în cea de irigații cu prioritate. Pentru a reduce dependența producției agricole de condițiile de mediu și a asigura stabilitatea producției alimentare și a contribuției agriculturii la formarea Produsului Intern Brut este nevoie de regandirea și refacerea sistemelor de irigații.
Investiții conexe domeniului agricolI, care să creeze locuri de muncă pentru populația activă din mediul rural;
Consumăm românește
Este nevoie de un program național de conștientizare a avantajelor consumului de produse alimentare românești și MAR susține introducerea unui astfel de program cu susținerea statului și a patronatelor din domeniul agro-alimentar
România și Politica Agricolă Comună.
MAR consideră ca obiectivul politic prioritar al agricultorilor fața de PAC este obținerea de condiții de plată egale pentru toți fermierii europeni, indiferent de naționalitate.
Numai așa putem spune că piața agricolă comunitară este o piață concurențială, fără distorsiuni date de naționalitate.
Piața Agricolă Comună este o piață unde există liberă concurentă atât la nivelul imputurilor cât și al outputurilor. Singurul factor distorsionant fiind nivelul iputului numit subvenție.
Europa trebuie sa aibă o Politică Agricolă cu o singură viteză!
Mediul Economic
MAR considera ca ieșirea din criză nu se poate face decât prin reducerea evaziunii și mobilizarea segmentului productiv al societații și în consecință susține:
• reducerea TVA la produsele alimentare, de la 24% la 9%;
• reducere a fiscalitatii, respectiv scaderea impozitului unic de la 16% la 10%;
• reducerea CAS cu 5%;
• Reforma sistemului educațional rural
Valorificarea potenţialului agricol din România, pe termen mediu şi lung, nu se poate face fără curaj în reformarea sistemului de învăţământ rural si a celui agricol.
Astăzi școala a devenit un lux pentru copiii din mediul rural, foarte puțini având sperante de a face studii universitare. Școala nu trebuie să fie eficient economic astăzi, este o investiție pe termen lung iar măsurile de austeritate în învățământ, indeosebi în cel rural, nu au făcut decât să suprime dreptul și accesul la educație.
În mediul rural numai 45% dintre copii termină școala primară și merg la studii gimnaziale, 45% dintre cei din gimnaziu își termina aceste studii și merg la liceu și numai 27% dintre cei care termină liceul merg la facultate. În concluzie, numai 5.5% dintre copiii din mediul rural ajung să urmeze studii universitare.
Deficitul de personal didactic calificat continuă să persiste în mediul rural și este nevoie de reintroducerea unor sporuri pentru personalul didactic care iși desfasoară activitatea în mediul rural, de până la 100%, funcție de zona rurală.
MAR consideră că mediul rural are nevoie de o politică educaționala specială pentru a asigura valorificarea potențialului intelectual al copiilor din rural. Copiii din rural nu sunt inferiori intelectual doar sistemul educațional contribuind la accesul diferențial la treptele de învătământ.
• Reforma sistemului de sănătate publică din mediul rural
Sănătatea reprezintă rezultatul adaptării organismului la condiţiile sale de viaţă oferindu-i omului atât posibilitatea de a se opune cu “eficacitate maximă” factorilor patogeni şi factorilor de risc, cât şi posibilitatea de a desfăşura o activitate susţinută şi creatoare, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.
Deci, sănătatea înseamnă mai mult decât lipsa unei boli, reprezintă o stare de bine şi de vitalitate la care, pe lângă factori biologici, mai intervin şi o serie întreagă de factori de mediu, familiali şi sociali
Organizaţia Mondială a Sănătății a clasificat determinanţii stării de sănătate, în anul 1998, în patru grupe: macroeconomici, factori de mediu, socio-economici, educaţionali. La rândul său, fiecare grup include determinanţi direcţi şi indirecţi. Printre determinanţii direcţi de importanţă majoră se regăsesc: stilul de viaţă (fumat, tip de alimentaţie, alcool, utilizarea de droguri), condiţii de mediu fizic şi social (accesul la apă potabilă, sanitaţia, habitatul), comportamente de grup social, violenţa în mediul familial, accesul la serviciile de sănătate). Determinanţii indirecţi cuprind: produsul intern brut, sărăcia, educaţia, poluarea, modificările de climă, migraţia, modificările socio-demografice în structura populaţiei, situaţiile de criză (dezastrele naturale, conflictele armate etc.).
Sănătatea poate fi definită astfel şi ca o posibilitate de adaptare armonioasă la un mediu ambiant complex).(2)
Există o serie de inegalităţi în starea de sănătate a populaţiei din mediul rural faţă de cel urban.
În ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, există diferenţe majore între mediul urban şi mediul rural.
Populaţia din mediul rural este dezavantajată sub raportul stării de sănătate şi al accesibilităţii la serviciile de sănătate, dar şi datorită unor carenţe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare. Asigurarea populaţiei din mediul rural cu medici este deficitară.
Astfel, numărul medicilor este de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban.
În anul 2005, România a înregistrat 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000). În anul 2009, existau 59% cabinete de medicină de familieîn mediul urban şi 41% în mediul rural. În acelaşi an, se înregistrau 12,009 medici de familie, din care 7563 îşi desfăşurau activitatea în mediul urban şi 4446 în mediul rural.
Categorii relativ mari de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii, în virtutea liberei alegeri a medicului şi a dreptului medicului de a-i primi sau nu pe lista sa de pacienţi.
Sectorul medical beneficiază de resurse limitate iar alocarea acestora în teritoriu este deficitară. Costurile economice directe sau suplimentare aferente serviciilor de sănătate nu pot fi suportate de o categorie largă de pacienţi (de exemplu, costul medicamentelor). Există categorii de bolnavi cronici, nedeplasabili a căror îngrijire pe termen lung nu poate fi suportată integral de sistemul de sănătate şi care necesită îngrijiri comunitare şi medico-sociale.
Diferenţele sunt reflectate în principalii indicatori demografici şi de morbiditate. Acestea se datorează în parte accesibilităţii şi adresabilităţii populaţiei la serviciile de sănătate şi sunt accentuate de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, în special în mediul rural.
Rata mortalităţii generale înregistrată în România, în anul 2010 a fost de 12,1 ‰, iar principalele cauze de mortalitate au fost reprezentate de bolile aparatului circulator (729,6 %000 decese la 100000 de locuitori), tumori (221,7 %000 locuitori), bolile aparatului digestiv (77,5 %000 locuitori), bolile aparatului respirator (59,4 %000 locuitori) și accidente (56,1 %000 locuitori).
Rata mortalităţii infantile pe medii de rezidență se menţine mult mai ridicată în mediul rural (12,6‰ cu 1268 decese în 2009), faţă de mediul urban (8,1‰ cu 982 decese în 2009). Diferenţa între medii este evidentă la decedaţii în vârstă de peste o lună ( 6‰ – 604 decese în rural şi 3,1‰ – 376 decese în urban) şi mai mică la cei decedaţi sub o lună (6,6‰, respectiv 664 decese în rural şi 5,0‰ respectiv 606 decese în urban)
MAR considera ca intr-un stat european al anului 2013 aceste discrepante nu ar trebui sa existe si statul trebuie sa aloce prioritar resurse pentru a asigura conditii egale de trai pentru cetatenii din mediul rural cu cei din urban.
SURSA: ANA
PROGRAM POLITIC
ÎNTÂI AGRICULTURA!
MIȘCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA se definește ca o forță politică de centru dreapta, de doctrina popular agrariana, ce stabilește AGRICULTURA drept prioritate națională, ca bază a bunăstării populației Romaniei și asigurării securității alimentare!
Identitatea doctrinară, strategia politică precum și organizarea sa ca partid sunt toate subsumate acestei priorități absolute, ele derivând direct și nemijlocit din aceasta.
MISCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA consideră că Romania are nevoie de un nou proiect politic pro european, care să se bazeze pe absorția fondurilor europene și apartenența Romaniei la spatiul european. Acest proiect pro-european trebuie să contribuie rezolvarea marilor probleme de astazi ale societații respectiv reforma administrativă și eficientizarea administrației centrale și locale, corupția, funcționarea corectă a justiției, relansarea economica și crearea de noi locuri de munca.
Obiectivul concret și precis definit al MIȘCĂRII AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA este de a mobiliza și organiza politic cel mai mare și responsabil segment al societății românești pentru a răspunde la cele trei mari provocări ale mediului rural:
• Reformarea sistemului agricol și transformarea Romaniei într-un producator agricol important pe piața europeana și globală;
• Reformarea sistemului educational rural, astfel încat tinerii din mediul rural să aibă șansa să capete aceleași competențe ca și cei din mediul urban;
Reformarea sistemului de sanatate din mediul rural, pentru a asigura acces egal la serviciile de sănătate;
• Reformarea sistemului agricol și transformarea României într-un producator agricol important pe piața europeană și globală;
Mișcarea Agricultorilor din România își propune ca prin reformarea sistemului agricol să realizeze o dezvoltare reală a mediului economic rural și valorificarea potențialului agricol al Romaniei, astfel încat să se asigure bunăstarea agricultorilor și a populației rurale precum și securitatea alimentară a României;
PROPRIETATEA ȘI PIAȚA FUNCIARĂ
MAR consideră ca o adevarată eficientizare a sistemului agricol are la bază proprietatea agricola reală, respectiv proprietatea funciară și protejarea acesteia ca o prorietate privată dar și ca o resursă națională;
MAR susține:
• crearea unei piețe funciare reale și eliminarea caracterului speculativ al tranzacțiilor cu terenuri, prin înscrierea în cartea funciară a tuturor terenurilor agricole, cu sprijinul statului, pentru a evidenția clar proprietatea;
• formarea unei Bănci Funciare, care să contribuie la comasarea terenurilor, ca bază a eficientizării exploatării terenului agricol și creerea unei piețe funciare reglementate;
• formarea unui Fond de Garantare a Creditului Funciar care să sprijine agricultorii români să achiziționeze terenuri și să participe la Piața Funciară; Terenul agricol este un bun privat sau public, funcție de proprietate dar și o resursă publică națională, de aceea MAR consideră ca terenul agricol trebuie exploatat cu prioritate de către agricultorii români;
EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ
MAR militează pentru consolidarea exploatațiilor agricole care produc pentru piață, ca bază a eficientizării modului în care terenul agricol este folosit, concomitent cu susținerea exploatațiilor de subzistență, ca mod de protejare a populației rurale defavorizate;
INTEGRAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE
MAR sustine politici sectoriale în domeniul agricol care să contribuie la integrarea producției agricole, ca bază a dezvoltării mediului economic rural;
• prioritizarea sectorului zootehnic, ca modalitate de integrare a producției agricole primare, obținerea de produse zootehnice cu valoare adaugată mare și creerea de locuri de munca în mediul rural;
• MAR militează pentru transformarea Romaniei dintr-un exportator de produse agricole și importator de produse alimentare, intr-un jucator global pe piața produselor agro-alimentare;
• reduceri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în activități de integrare a producției agricole;
Infrastructura agricolă
MAR consideră prioritare investițiile publice și PPP în infrastructura Agricola și în cea de irigații cu prioritate. Pentru a reduce dependența producției agricole de condițiile de mediu și a asigura stabilitatea producției alimentare și a contribuției agriculturii la formarea Produsului Intern Brut este nevoie de regandirea și refacerea sistemelor de irigații.
Investiții conexe domeniului agricolI, care să creeze locuri de muncă pentru populația activă din mediul rural;
Consumăm românește
Este nevoie de un program național de conștientizare a avantajelor consumului de produse alimentare românești și MAR susține introducerea unui astfel de program cu susținerea statului și a patronatelor din domeniul agro-alimentar
România și Politica Agricolă Comună.
MAR consideră ca obiectivul politic prioritar al agricultorilor fața de PAC este obținerea de condiții de plată egale pentru toți fermierii europeni, indiferent de naționalitate.
Numai așa putem spune că piața agricolă comunitară este o piață concurențială, fără distorsiuni date de naționalitate.
Piața Agricolă Comună este o piață unde există liberă concurentă atât la nivelul imputurilor cât și al outputurilor. Singurul factor distorsionant fiind nivelul iputului numit subvenție.
Europa trebuie sa aibă o Politică Agricolă cu o singură viteză!
Mediul Economic
MAR considera ca ieșirea din criză nu se poate face decât prin reducerea evaziunii și mobilizarea segmentului productiv al societații și în consecință susține:
• reducerea TVA la produsele alimentare, de la 24% la 9%;
• reducere a fiscalitatii, respectiv scaderea impozitului unic de la 16% la 10%;
• reducerea CAS cu 5%;
• Reforma sistemului educațional rural
Valorificarea potenţialului agricol din România, pe termen mediu şi lung, nu se poate face fără curaj în reformarea sistemului de învăţământ rural si a celui agricol.
Astăzi școala a devenit un lux pentru copiii din mediul rural, foarte puțini având sperante de a face studii universitare. Școala nu trebuie să fie eficient economic astăzi, este o investiție pe termen lung iar măsurile de austeritate în învățământ, indeosebi în cel rural, nu au făcut decât să suprime dreptul și accesul la educație.
În mediul rural numai 45% dintre copii termină școala primară și merg la studii gimnaziale, 45% dintre cei din gimnaziu își termina aceste studii și merg la liceu și numai 27% dintre cei care termină liceul merg la facultate. În concluzie, numai 5.5% dintre copiii din mediul rural ajung să urmeze studii universitare.
Deficitul de personal didactic calificat continuă să persiste în mediul rural și este nevoie de reintroducerea unor sporuri pentru personalul didactic care iși desfasoară activitatea în mediul rural, de până la 100%, funcție de zona rurală.
MAR consideră că mediul rural are nevoie de o politică educaționala specială pentru a asigura valorificarea potențialului intelectual al copiilor din rural. Copiii din rural nu sunt inferiori intelectual doar sistemul educațional contribuind la accesul diferențial la treptele de învătământ.
• Reforma sistemului de sănătate publică din mediul rural
Sănătatea reprezintă rezultatul adaptării organismului la condiţiile sale de viaţă oferindu-i omului atât posibilitatea de a se opune cu “eficacitate maximă” factorilor patogeni şi factorilor de risc, cât şi posibilitatea de a desfăşura o activitate susţinută şi creatoare, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.
Deci, sănătatea înseamnă mai mult decât lipsa unei boli, reprezintă o stare de bine şi de vitalitate la care, pe lângă factori biologici, mai intervin şi o serie întreagă de factori de mediu, familiali şi sociali
Organizaţia Mondială a Sănătății a clasificat determinanţii stării de sănătate, în anul 1998, în patru grupe: macroeconomici, factori de mediu, socio-economici, educaţionali. La rândul său, fiecare grup include determinanţi direcţi şi indirecţi. Printre determinanţii direcţi de importanţă majoră se regăsesc: stilul de viaţă (fumat, tip de alimentaţie, alcool, utilizarea de droguri), condiţii de mediu fizic şi social (accesul la apă potabilă, sanitaţia, habitatul), comportamente de grup social, violenţa în mediul familial, accesul la serviciile de sănătate). Determinanţii indirecţi cuprind: produsul intern brut, sărăcia, educaţia, poluarea, modificările de climă, migraţia, modificările socio-demografice în structura populaţiei, situaţiile de criză (dezastrele naturale, conflictele armate etc.).
Sănătatea poate fi definită astfel şi ca o posibilitate de adaptare armonioasă la un mediu ambiant complex).(2)
Există o serie de inegalităţi în starea de sănătate a populaţiei din mediul rural faţă de cel urban.
În ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, există diferenţe majore între mediul urban şi mediul rural.
Populaţia din mediul rural este dezavantajată sub raportul stării de sănătate şi al accesibilităţii la serviciile de sănătate, dar şi datorită unor carenţe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare. Asigurarea populaţiei din mediul rural cu medici este deficitară.
Astfel, numărul medicilor este de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban.
În anul 2005, România a înregistrat 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000). În anul 2009, existau 59% cabinete de medicină de familieîn mediul urban şi 41% în mediul rural. În acelaşi an, se înregistrau 12,009 medici de familie, din care 7563 îşi desfăşurau activitatea în mediul urban şi 4446 în mediul rural.
Categorii relativ mari de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii, în virtutea liberei alegeri a medicului şi a dreptului medicului de a-i primi sau nu pe lista sa de pacienţi.
Sectorul medical beneficiază de resurse limitate iar alocarea acestora în teritoriu este deficitară. Costurile economice directe sau suplimentare aferente serviciilor de sănătate nu pot fi suportate de o categorie largă de pacienţi (de exemplu, costul medicamentelor). Există categorii de bolnavi cronici, nedeplasabili a căror îngrijire pe termen lung nu poate fi suportată integral de sistemul de sănătate şi care necesită îngrijiri comunitare şi medico-sociale.
Diferenţele sunt reflectate în principalii indicatori demografici şi de morbiditate. Acestea se datorează în parte accesibilităţii şi adresabilităţii populaţiei la serviciile de sănătate şi sunt accentuate de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, în special în mediul rural.
Rata mortalităţii generale înregistrată în România, în anul 2010 a fost de 12,1 ‰, iar principalele cauze de mortalitate au fost reprezentate de bolile aparatului circulator (729,6 %000 decese la 100000 de locuitori), tumori (221,7 %000 locuitori), bolile aparatului digestiv (77,5 %000 locuitori), bolile aparatului respirator (59,4 %000 locuitori) și accidente (56,1 %000 locuitori).
Rata mortalităţii infantile pe medii de rezidență se menţine mult mai ridicată în mediul rural (12,6‰ cu 1268 decese în 2009), faţă de mediul urban (8,1‰ cu 982 decese în 2009). Diferenţa între medii este evidentă la decedaţii în vârstă de peste o lună ( 6‰ – 604 decese în rural şi 3,1‰ – 376 decese în urban) şi mai mică la cei decedaţi sub o lună (6,6‰, respectiv 664 decese în rural şi 5,0‰ respectiv 606 decese în urban)
MAR considera ca intr-un stat european al anului 2013 aceste discrepante nu ar trebui sa existe si statul trebuie sa aloce prioritar resurse pentru a asigura conditii egale de trai pentru cetatenii din mediul rural cu cei din urban.
SURSA: ANA