Litoral Bucureşti
Litoral Bucureşti
Lacurile râului Colentina sunt un reper important al Capitalei, dar din păcate, niciunul dintre rarele proiecte de reamenajare de după 1990 nu a fost pus în aplicare din lipsă de coerență politică.
Proiectul nostru
nu cuprinde strict lacurile din Capitală, se referă la întreaga salbă de lacuri de pe râul Colentina, chiar dacă nu aparțin unei singure direcții de administrare (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București, respectiv SGA Ilfov-București, administrația orașului Mogoșoaia și a orașului Pantelimon). O bună colaborare cu aceste administrații, în special cu primăriile orașelor Mogoșoaia și Pantelimon, este absolut necesară pentru buna desfășurare a proiectului.
Proiectul de amenajare a salbei de lacuri de pe râul Colentina a început în 1923 prin crearea de plaje pe malul unor lacuri cu echipamente pentru băi și helioterapie; între 1933 și 1936 se construiește lacul rezervor de la Buftea și lacul Herăstrău ; în 1936 începe amenajarea lacului Floreasca și a lacului Băneasa, finalizate în 1939 de către UCB- Regie autonomă a Primărie Capitalei (UCB= Uzinele Comunale București). Sunt realizate lucrări hidrotehnice cu ecluze, poduri, stăvilare, deversoare cu scopul de amenajare a zonelor inundabile, dar și de recreere și promenadă.
Un al doilea program început după anul 1960 și terminat în 1970 a avut la bază principiul administrării bazelor sportive (ștrandurilor) de către marile întreprinderi: Lacul Grivița cu baza Laromet/ Zodiac/ Pescărușul, ștrandul Grivița; Lacul Băneasa cu Ștrandul “Combinatul Poligrafic București” sau baza sportivă Casa Scânteii, ștrandul PTTR (al Telefoanelor), ștrandul Băneasa 1, Băneasa 2; Lacul Herăstrău cu ștrandul Tineretului, iar pe malul Lacului Tei: ștrandul Studențesc, ștrandul Tei-Toboc, baza Victoria sau Chefalul, actuală Keoke, toate având doar titlul de administrare.
După 1990, titlurile (drepturile) de administrare au fost transformate (prin eludarea legii) în “Titluri de proprietate” și de aici, s-a ajuns la dezastrul actual. Pe spațiul de protecție (30-50 m conform RLU al PUG MB/2000), au apărut case și cartiere, luând “naștere“ noi străzi: Snagovului sau Intrarea Chefalului, deşi casele nu au nici măcar canalizare.
La ora actuală, au mai rămas: Complexul de agrement Grivița II, Complexul Băneasa, Complexul de agrement Apa Nova, Complexul Floreasca, Complexul sportiv RADET, Complexul sportiv “Keoke”, Baza sportivă “Cutezătorii” și Complexul sportiv studențesc “Tei” (Ștrandul Lacul Tei). Dar, la ordinul Instituției Prefectului ștrandurile nu pot fi folosite.
În prezent, s-au alocat importante fonduri europene formând un buget comun de 88 de milioane de lei, pentru amenajarea unui circuit Floreasca-Tei care se va lega de zona Băneasa-Herăstrău. Proiectul constă în amenajarea malurilor, construcție ecluza/baraj Floreasca și decolmatare. În prezent, lucrările au fost oprite, pentru că s-a dorit modificarea în șenal sau construcții în zona de protecție.
A mai existat o inițiativă a Primăriei Generale în anul 2006 când s-a cerut trecerea în administrare proprie a celor 3 lacuri care aparțin Apelor Române. Un an mai târziu, Consiliul Local al MB a aprobat un proiect în valoare de 33 milioane euro, din care 85% fonduri nerambursabile, proiect oprit în 2008.
Un alt proiect nerealist cu un buget de 20 milioane euro a constat în construcția unei telegondole între Casa Presei Libere și capătul șoselei Pantelimon fără că inițiatorul (Primăria sectorului 2) să se gândească la curățarea și amenajarea lacurilor.
Soluții:
Clotilde Armand,
Eu, ca Primar al Sectorului 1 doresc cu adevărat realizarea proiectului acesta “Plajele Bucureştiului”, proiectul meu de suflet, după cum deja se ştie, prin implicarea unor persoane dedicate și cu ajutorul consilierilor Uniunii Salvaţi Bucureştiul şi în maxim 2 ani de la inițiere se vor vedea primele rezultate. Veţi vedea. SURSA: USB
Lacurile râului Colentina sunt un reper important al Capitalei, dar din păcate, niciunul dintre rarele proiecte de reamenajare de după 1990 nu a fost pus în aplicare din lipsă de coerență politică.
Proiectul nostru
nu cuprinde strict lacurile din Capitală, se referă la întreaga salbă de lacuri de pe râul Colentina, chiar dacă nu aparțin unei singure direcții de administrare (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București, respectiv SGA Ilfov-București, administrația orașului Mogoșoaia și a orașului Pantelimon). O bună colaborare cu aceste administrații, în special cu primăriile orașelor Mogoșoaia și Pantelimon, este absolut necesară pentru buna desfășurare a proiectului.
Proiectul de amenajare a salbei de lacuri de pe râul Colentina a început în 1923 prin crearea de plaje pe malul unor lacuri cu echipamente pentru băi și helioterapie; între 1933 și 1936 se construiește lacul rezervor de la Buftea și lacul Herăstrău ; în 1936 începe amenajarea lacului Floreasca și a lacului Băneasa, finalizate în 1939 de către UCB- Regie autonomă a Primărie Capitalei (UCB= Uzinele Comunale București). Sunt realizate lucrări hidrotehnice cu ecluze, poduri, stăvilare, deversoare cu scopul de amenajare a zonelor inundabile, dar și de recreere și promenadă.
Un al doilea program început după anul 1960 și terminat în 1970 a avut la bază principiul administrării bazelor sportive (ștrandurilor) de către marile întreprinderi: Lacul Grivița cu baza Laromet/ Zodiac/ Pescărușul, ștrandul Grivița; Lacul Băneasa cu Ștrandul “Combinatul Poligrafic București” sau baza sportivă Casa Scânteii, ștrandul PTTR (al Telefoanelor), ștrandul Băneasa 1, Băneasa 2; Lacul Herăstrău cu ștrandul Tineretului, iar pe malul Lacului Tei: ștrandul Studențesc, ștrandul Tei-Toboc, baza Victoria sau Chefalul, actuală Keoke, toate având doar titlul de administrare.
După 1990, titlurile (drepturile) de administrare au fost transformate (prin eludarea legii) în “Titluri de proprietate” și de aici, s-a ajuns la dezastrul actual. Pe spațiul de protecție (30-50 m conform RLU al PUG MB/2000), au apărut case și cartiere, luând “naștere“ noi străzi: Snagovului sau Intrarea Chefalului, deşi casele nu au nici măcar canalizare.
La ora actuală, au mai rămas: Complexul de agrement Grivița II, Complexul Băneasa, Complexul de agrement Apa Nova, Complexul Floreasca, Complexul sportiv RADET, Complexul sportiv “Keoke”, Baza sportivă “Cutezătorii” și Complexul sportiv studențesc “Tei” (Ștrandul Lacul Tei). Dar, la ordinul Instituției Prefectului ștrandurile nu pot fi folosite.
În prezent, s-au alocat importante fonduri europene formând un buget comun de 88 de milioane de lei, pentru amenajarea unui circuit Floreasca-Tei care se va lega de zona Băneasa-Herăstrău. Proiectul constă în amenajarea malurilor, construcție ecluza/baraj Floreasca și decolmatare. În prezent, lucrările au fost oprite, pentru că s-a dorit modificarea în șenal sau construcții în zona de protecție.
A mai existat o inițiativă a Primăriei Generale în anul 2006 când s-a cerut trecerea în administrare proprie a celor 3 lacuri care aparțin Apelor Române. Un an mai târziu, Consiliul Local al MB a aprobat un proiect în valoare de 33 milioane euro, din care 85% fonduri nerambursabile, proiect oprit în 2008.
Un alt proiect nerealist cu un buget de 20 milioane euro a constat în construcția unei telegondole între Casa Presei Libere și capătul șoselei Pantelimon fără că inițiatorul (Primăria sectorului 2) să se gândească la curățarea și amenajarea lacurilor.
Soluții:
- Numirea unui singur Administrator al acestor lacuri (prin Hotărâre de Guvern sau HCGMB);
- Crearea unei legislații coerente, un statut al lacurilor cu norme clare ce nu pot fi eludate;
- Cadastrul zonei lacurilor – identificare proprietăți, statut (mulți așa-ziși proprietari au construcții până în lac cu debarcadere proprii);
- Realizarea unui program realist de reconstrucție/reamenajare sub titlul “Litoralul Bucureștiului”, care să cuprindă:
- Delimitarea spațiului ce aparține de drept domeniului public, minim 12 metri, 30-50 metri prin PUG al Municipiului București, aprobat în anul 2000;
- Refacerea malului, acolo unde a fost distrus (zone din Lacul Grivița);
- Trasarea Promenadei, conexiunea cu cea existența – Herăstrău. Zonă bicicliști/ rolleri;
- Amenajarea Promenadei: acces, iluminat, zonă pietonală, amenajare peisagistică;
- Identificarea și eliminarea surselor de poluare (90% sunt deversări ilegale de la imobile private);
- Refacerea fostelor zone de agrement.
Clotilde Armand,
Eu, ca Primar al Sectorului 1 doresc cu adevărat realizarea proiectului acesta “Plajele Bucureştiului”, proiectul meu de suflet, după cum deja se ştie, prin implicarea unor persoane dedicate și cu ajutorul consilierilor Uniunii Salvaţi Bucureştiul şi în maxim 2 ani de la inițiere se vor vedea primele rezultate. Veţi vedea. SURSA: USB
PROGRAM TRANSPORT SECTOR 1 BUCURESTI
Transport
Amenajarea staţiilor de transport în comun
Piste numai pentru biciclişti
Traficul pietonal şi problemele sale
Amenajarea staţiilor de transport în comun
Piste numai pentru biciclişti
Traficul pietonal şi problemele sale
Amenajarea staţiilor de transport în comun - Prezentare generală:
Staţiile de transport în comun sunt locul unde ne petrecem timp, de la câteva zeci de secunde, la câteva zeci de minute şi, deşi nu le acordăm mare atenţie, sunt factor de stres, mai ales când iernile sunt geroase şi verile caniculare sau în perioadele ploioase.
În staţii stau preponderent copiii şi bătrânii. Adulţii şi persoanele foarte active preferă să folosească metroul, automobilul propriu sau bicicleta, cu alte cuvinte, staţiile sunt pentru cei vulnerabili.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al primăriei Sector 1
Clotilde Armand
Staţiile de aşteptare a mijloacelor de transport în comun, amenajarea lor, a fost total neglijată în ultimii ani. Pornind poate de la faptul că bucureşteanul nu pierde decât puţin timp, 8-10 minute, în acele zone, interesul administraţiei pentru organizarea lor într-un mod eficient şi atractiv a fost nul. S-a omis faptul că, mijloacele de transport în comun sunt preponderent folosite de copii şi bătrâni. Ce propunem noi este o abordare complexă, dotarea acestor staţii cu tot ceea ce asigură confortul unei zone în aer liber, inclusiv facilităţi pentru cei cu diferite deficienţe, îmbinat cu un aspect estetic atractiv şi cu o funcţionalitate de comerţ stradal discret.
Staţiile de transport în comun sunt locul unde ne petrecem timp, de la câteva zeci de secunde, la câteva zeci de minute şi, deşi nu le acordăm mare atenţie, sunt factor de stres, mai ales când iernile sunt geroase şi verile caniculare sau în perioadele ploioase.
În staţii stau preponderent copiii şi bătrânii. Adulţii şi persoanele foarte active preferă să folosească metroul, automobilul propriu sau bicicleta, cu alte cuvinte, staţiile sunt pentru cei vulnerabili.
Probleme:
- Siguranţa călătorului pe perioada cât foloseşte staţia, mai ales în cazul celor aflate pe refugii, o putem califica cu un grad sporit de risc;
- Staţiile de tramvai aflate pe refugiu nu sunt corespunzător semnalizate pentru autovehicule şi de multe ori zebra care marchează trecerea de pietoni nu este vizibilă;
- Staţii de tramvai fără refugiu;
- Accesul la staţiile de tramvai al persoanelor cu dizabilităţi locomotorii nu este asigurat într-un mod decent şi care să le asigure deplina siguranţă;
- Pentru perioada cât se aşteaptă mijlocul de transport în comun, majoritatea staţiilor nu au bănci sau scaune;
- Staţiile sunt majoritatea în aer liber sau cele aflate pe refugii au numai un acoperiş inutil, fiind îngust şi foarte înalt;
- În situaţii extreme, în care un pasager are nevoi de îngrijiri medicale urgente, în caz de accident rutier sau chiar şi de incendiu nu există nicio trusă de prim ajutor sau stingător;
- În zilele cu caniculă sau de ger, călătorii nu au posibilitatea de a se hidrata sau de a bea o băutură caldă;
- Staţiile sunt de cele mai multe ori foarte murdare, fără coşuri de gunoi;
- Semnalizarea lor este făcută printr-un simplu stâlp şi o plăcuţă de multe ori ruginită, pe care nu se mai văd înscrisurile, sunt greu de depistat dacă nu cunoşti zona, atunci când sunt amenajate sunt neatractive.
- Semnalizarea staţiilor mijloacelor de transport în comun de la distanţă, prin borduri vopsite în alb sau galben fosforescent, de asemenea, a trecerilor de pietoni din dreptul lor şi folosirea de limitatoare de viteză înainte de acestea, asemenea celor folosite la intrarea în unităţile de învâţâmânt;
- În cazul refugiilor, se vor pune balustrade de siguranţă de-a lungul întregii staţii, astfel încât nici automobilele să nu poată ajunge pe refugiu şi nici persoanele, dacă se dezechilibrează sau li se face rău să nu cadă pe carosabil. În plus, în ambele capete vor fi montate opritoare speciale, astfel încât să fie practic imposibil ca autovehiculele să ajungă pe refugiu;
- De-a lungul refugiilor de tramvai, cu 50 de metri înainte şi după, carosabilul dintre şine va fi cu limitatoare de viteză, astfel încât să facă neatractivă varianta de a merge pe linia de tramvai. Această măsură poate fi extinsă şi între staţii la distanţe de 100m;
- Accesul pe refugiu se va face numai prin dreptul trecerilor de pietoni, în rest fiind blocat de balustrade de protecţie. Înălţimea refugiului va fi suficient de înaltă pentru a urca în tramvai, dar va avea rampă pentru cărucioare;
- Vor fi desfiinţate toate straţiile de tramvai fără refugiu acolo unde este imposibilă amenajarea lor şi se vor găsi soluţii alternative pentru acestea;
- Trotuare şi refugii cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii şi cărucioare cu copii;
- Dotarea cu bănci a tuturor staţiilor de transport în comun;
- Toate celelalte neajunsuri prezente în staţiile de transport în comun, fie că se află pe trotuar sau pe refugiu se pot rezolva prin amenajarea de chioşcuri, într-o parte a construcţiei de protecţie împotriva intemperiilor naturale, spaţii comerciale care pot fi închiriate la preţuri modice, cu obligaţia ca aceştia să aibă funcţională trusa de prim ajutor şi stingătorul asigurat de primărie, să asigure curăţenia şi selectarea gunoiului în vederea reciclării, să ofere apă, vara şi ceai, iarna de la dozatoarele puse la dispoziţie de primărie. Nu în ultimul rând, aceste chioşcuri vor fi dotate prin grija primăriei cu rampe speciale pentru accesul în mijloacele de transport în comun a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii şi a cărucioarelor cu copii. Aceste chioşcuri vor avea orar identic cu cel al RATB-ului.
Candidat la Consiliul Local al primăriei Sector 1
Clotilde Armand
Staţiile de aşteptare a mijloacelor de transport în comun, amenajarea lor, a fost total neglijată în ultimii ani. Pornind poate de la faptul că bucureşteanul nu pierde decât puţin timp, 8-10 minute, în acele zone, interesul administraţiei pentru organizarea lor într-un mod eficient şi atractiv a fost nul. S-a omis faptul că, mijloacele de transport în comun sunt preponderent folosite de copii şi bătrâni. Ce propunem noi este o abordare complexă, dotarea acestor staţii cu tot ceea ce asigură confortul unei zone în aer liber, inclusiv facilităţi pentru cei cu diferite deficienţe, îmbinat cu un aspect estetic atractiv şi cu o funcţionalitate de comerţ stradal discret.
Piste numai pentru biciclişti
Dacă prima pistă de biciclete din București realizată acum 14 ani ar fi o adolescentă, ar fi tristă pentru că (1) are foarte puține prietene similare ei, (2) puținele ei prietene sunt prea puțin conectate, (3) prietenele ei sunt desconsiderate de aproape toată lumea și în principal de autoritățile locale.
Să spulberăm un mit: dezvoltarea unei infrastructuri urbane de și pentru biciclete nu se face în detrimentul șoferilor, ci în “detrimentul” congestiilor din traficul urban. Studiile arată că o rețea de piste, parcări și centre de închiriere de biciclete, ar transforma 15% din șoferi în bicicliști.
I-auzi!
Vai, dar să luăm din banii pentru școli și spitale pentru moftul bicicliștilor?
Nu, să stârpim frăția corupției cu incompetența și să atragem fonduri europene din Programul Operațional Regional 2014-2020 alocate tocmai pentru reducerea poluării și fluidizarea traficului – care nu sunt deloc mofturi ci dimpotrivă, indicatori de civilizație.
Iar trasarea de dungi pe trotuarele înguste și pline de autoturisme parcate, nu se cheamă pistă de bicicletă ci bătaie de joc. Nici trasarea unei dungi despărțitoare pe carosabil nu se cheamă pistă de bicicletă ci tot bătaie de joc. Strada Buzești e un “excelent” exemplu de pistă de bicicletă nesigură, neconectată, prost gândită și deloc întreținută.
Pentru a încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport, pe lângă dezvoltarea infrastructurii de rulare interconectate, trebuie (1) realizate parcări acoperite pentru biciclete ce să le ofere siguranță față de furt și protecție față de fenomenele meteo, precum și (2) înființate mai multe puncte de închiriere de biciclete, amplasate în imediata apropiere a nodurilor de transport urban (ex: stații de metrou, zone de birouri, centre universitare, centre comerciale, instituții publice).
Cristian Seidler
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Folosesc bicicleta. Soţul meu se deplasează zilnic la locul său de muncă folosind bicicleta. Copiii mei, toţi, au bicicletă. Este un mod modern, ecologic, sănătos şi, nu în ultimul rând, responsabil de a te deplasa. Voi avea în vedere înfiinţarea unor trasee special amenjate şi a unor centre de închiriere.
Dacă prima pistă de biciclete din București realizată acum 14 ani ar fi o adolescentă, ar fi tristă pentru că (1) are foarte puține prietene similare ei, (2) puținele ei prietene sunt prea puțin conectate, (3) prietenele ei sunt desconsiderate de aproape toată lumea și în principal de autoritățile locale.
Să spulberăm un mit: dezvoltarea unei infrastructuri urbane de și pentru biciclete nu se face în detrimentul șoferilor, ci în “detrimentul” congestiilor din traficul urban. Studiile arată că o rețea de piste, parcări și centre de închiriere de biciclete, ar transforma 15% din șoferi în bicicliști.
I-auzi!
Vai, dar să luăm din banii pentru școli și spitale pentru moftul bicicliștilor?
Nu, să stârpim frăția corupției cu incompetența și să atragem fonduri europene din Programul Operațional Regional 2014-2020 alocate tocmai pentru reducerea poluării și fluidizarea traficului – care nu sunt deloc mofturi ci dimpotrivă, indicatori de civilizație.
Iar trasarea de dungi pe trotuarele înguste și pline de autoturisme parcate, nu se cheamă pistă de bicicletă ci bătaie de joc. Nici trasarea unei dungi despărțitoare pe carosabil nu se cheamă pistă de bicicletă ci tot bătaie de joc. Strada Buzești e un “excelent” exemplu de pistă de bicicletă nesigură, neconectată, prost gândită și deloc întreținută.
Pentru a încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport, pe lângă dezvoltarea infrastructurii de rulare interconectate, trebuie (1) realizate parcări acoperite pentru biciclete ce să le ofere siguranță față de furt și protecție față de fenomenele meteo, precum și (2) înființate mai multe puncte de închiriere de biciclete, amplasate în imediata apropiere a nodurilor de transport urban (ex: stații de metrou, zone de birouri, centre universitare, centre comerciale, instituții publice).
Cristian Seidler
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Folosesc bicicleta. Soţul meu se deplasează zilnic la locul său de muncă folosind bicicleta. Copiii mei, toţi, au bicicletă. Este un mod modern, ecologic, sănătos şi, nu în ultimul rând, responsabil de a te deplasa. Voi avea în vedere înfiinţarea unor trasee special amenjate şi a unor centre de închiriere.
- Trasee cu piste de biciclete propuse în Sectorul 1: Piața Universității – Piața Victoriei – Agronomiei – Bucureștii Noi, Piața Romană – Calea Griviței – Calea Chitilei.
- Parcări și centre de închiriere potențiale în Sectorul 1: Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Agronomiei, Parc Bazilescu, Piața Chibrit.
Traficul pietonal şi problemele sale
Prezentare generală:
Reţeaua stradală a Municipiului Bucureşti cuprinde 5.340 străzi, cu o lungime totală de 1820 km, străbătute zilnic de aproximativ un milion şi jumătate de maşini.
Dacă ar circula doar mașinile, ar mai fi cum ar mai fi, dar ”din păcate” trebuie să circule și cei care nu au mașini sau nu vor să le folosească. Și aceștia nu sunt puțini!
Un scurt istoric ne arată că mersul pe jos este ”prima invenție creată de om” și care nu s-a demodat nici astăzi.Pe măsură ce am evoluat ca specie, am încercat să ne deplasăm din ce în ce mai repede și mai mult, ajungând chiar în situația paradoxală de a ”uita” să ne folosim picioarele pentru a ne deplasa. Folosirea mașinii oriunde și oricând generează nu numai poluare sau/și trafic aglomerat ci din păcate, și obstacole pentru cei ce nu vor sau nu pot să uite să meargă pe jos. Cum aceste mașini nu pot fi tot timpul în mișcare, atunci când proprietarii lor le opresc, o fac unde găsesc loc sau unde au treabă sau chef.
Și de aici încep problemele pentru pietoni!
Probleme:
Pe lângă găsirea soluţiilor de trafic, ce fac parte din amplul proiect de mobilitate urbană cu întindere la nivelul Capitalei, trebuie aplicate rezolvări locale ce sunt disponibile fără mari cheltuieli sau lucrări de amploare:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
Unul dintre lucrurile cele mai supărătoare în centrul Bucureştiului este acela că şoferii îşi parchează maşinile pe trotuar din diferite motive: nu găsesc locuri de parcare, evită parcarea cu plată, evită o amendă pentru staţionare în loc interzis, etc. E greu pentru cei care se deplasează cu un cărucior de copii sau mai ales persoanele în vârstă care se deplasează mai greu sau chiat în cărucior sa treacă prin jungla de maşini staționate. Trebuie să găsim soluții la această problemă: să-i ajutăm pe şoferi, dar sa-i şi descurajăm să folosească trotuarele. Aşa am ajuns să apreciez “stâlpişorii” pe care-i doresc cât mai simpatici şi atractivi, graţie imaginaţiei unor artişti plastici, astfel încât nici conducătorii auto să nu se poată supăra pe “ei”.
Prezentare generală:
Reţeaua stradală a Municipiului Bucureşti cuprinde 5.340 străzi, cu o lungime totală de 1820 km, străbătute zilnic de aproximativ un milion şi jumătate de maşini.
Dacă ar circula doar mașinile, ar mai fi cum ar mai fi, dar ”din păcate” trebuie să circule și cei care nu au mașini sau nu vor să le folosească. Și aceștia nu sunt puțini!
Un scurt istoric ne arată că mersul pe jos este ”prima invenție creată de om” și care nu s-a demodat nici astăzi.Pe măsură ce am evoluat ca specie, am încercat să ne deplasăm din ce în ce mai repede și mai mult, ajungând chiar în situația paradoxală de a ”uita” să ne folosim picioarele pentru a ne deplasa. Folosirea mașinii oriunde și oricând generează nu numai poluare sau/și trafic aglomerat ci din păcate, și obstacole pentru cei ce nu vor sau nu pot să uite să meargă pe jos. Cum aceste mașini nu pot fi tot timpul în mișcare, atunci când proprietarii lor le opresc, o fac unde găsesc loc sau unde au treabă sau chef.
Și de aici încep problemele pentru pietoni!
Probleme:
- Traficul pietonal este îngreunat sau chiar blocat (pentru cărucior copil, cărucior invalid, persoane în vârstă ce se deplasează în baston, etc.) de mașinile parcate de multe ori pe trotuare, pe aleile dintre blocuri, pe căi de acces la diverse clădiri sau chiar pe trecerile de pietoni;
- “Motivația” șoferilor este aceea că nu sunt locuri de parcare. Așa și este per ansamblu, dar în mod particular, cei mai mulți parchează cât mai aproape de zona sau de magazinul “unde au treabă”, chiar dacă la câteva zeci de metri se poate parca fară a împiedica trecerea pietonilor;
- Altă problemă cu șoferii care parchează la întâmplare este aceea că o fac chiar în stațiile de autobuze/troleibuze sau paralel cu refugiile/stațiile tramvaielor. În acest fel se îngreunează atât traficul auto în zonă cât și accesul pietonilor spre și dinspre mijloacele de transport în comun;
- Accesul cărucioarelor la trotuare pe așa zisele rampe ce au fost create la colțul străzilor este de multe ori o glumă, deoarece rampele sunt înalte sau zona este distrusă;
- Alte obstacole în calea pietonilor sunt: materialele rămase de la lucrările edilitare, găuri în asfalt, borduri ridicate sau lipsă, panouri publicitare puse pe trotuar, bucăți de fier prinse în trotuar, etc.
Pe lângă găsirea soluţiilor de trafic, ce fac parte din amplul proiect de mobilitate urbană cu întindere la nivelul Capitalei, trebuie aplicate rezolvări locale ce sunt disponibile fără mari cheltuieli sau lucrări de amploare:
- Repararea şi amenajarea trotuarelor; eliminarea pericolelor pentru pietoni: gropi, ridicături, bucăţi de fier prinse în trotuar;
- Semnalizarea corespunzătoare şi permanentă a trecerilor de pietoni, a staţiilor RATB, a intrărilor în pieţele agrolimentare, în parcuri, precum şi a tuturor zonelor de interes accesibile pietonal;
- Demarcarea, unde este posibil, a zonelor pietonale prin separatoare care să împiedice accesul autoturismelor pe trotuare, alei, parcuri, treceri de pietoni, etc.;
- Semnalizarea şi demarcarea corespunzătoare a zonelor de trotuar unde este permisă parcarea autoturismelor.
- Sancţionarea celor ce nu respectă normele de circulaţie impuse;
- Trebuie să ne educăm copiii, atât în unităţile de învăţământ cât şi acasă, să-şi respecte semenii pe care să-i considere parteneri şi nu rivali în trafic, să respecte legile şi să nu se considere mai presus de ele.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
Unul dintre lucrurile cele mai supărătoare în centrul Bucureştiului este acela că şoferii îşi parchează maşinile pe trotuar din diferite motive: nu găsesc locuri de parcare, evită parcarea cu plată, evită o amendă pentru staţionare în loc interzis, etc. E greu pentru cei care se deplasează cu un cărucior de copii sau mai ales persoanele în vârstă care se deplasează mai greu sau chiat în cărucior sa treacă prin jungla de maşini staționate. Trebuie să găsim soluții la această problemă: să-i ajutăm pe şoferi, dar sa-i şi descurajăm să folosească trotuarele. Aşa am ajuns să apreciez “stâlpişorii” pe care-i doresc cât mai simpatici şi atractivi, graţie imaginaţiei unor artişti plastici, astfel încât nici conducătorii auto să nu se poată supăra pe “ei”.
PROIECT URBANISM SECTOR 1 USB
UrbanismConsolidarea clădirilor cu risc seismic: Probleme
Consolidarea clădirilor cu risc seismic: Soluții
Regenerarea urbană a cartierelor: Partea I
Regenerarea urbană a cartierelor: Partea a II-a
Piaţa Amzei
Comerţul stradal
Sistematizarea zonei Pasajul Constanţa
Racordarea la reţele de apă şi canalizare a cartierelor defavorizate
Bannere publicitare pe clădiri
Consolidarea clădirilor cu risc seismic: Soluții
Regenerarea urbană a cartierelor: Partea I
Regenerarea urbană a cartierelor: Partea a II-a
Piaţa Amzei
Comerţul stradal
Sistematizarea zonei Pasajul Constanţa
Racordarea la reţele de apă şi canalizare a cartierelor defavorizate
Bannere publicitare pe clădiri
Consolidarea clădirilor cu risc seismic: Probleme - Prezentare generală:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Unul din punctele forte din programul partidului nostru, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, este proiectul care asigură rezolvarea problemei clădirilor aşa-numite „cu bulină“. Nu există în prezent nici viziunea, nici voinţa politică pentru a aplica un model de finanţare adaptat situaţiei de pe teren. În parteneriat cu celelalte structuri administrative trebuie găsite solutii rapide în acest sens.
- În Bucureşti, dintr-un total de 2 565 de imobile expertizate, 2 346 de imobile se încadrează în diferite clase de risc seismic sau în categorii de urgenţă, 356 de clădiri prezentând un risc maxim seismic (clasa I de risc seismic), deci sunt clădiri în stare foarte critică. Estimativ circa 120 000 de oameni trăiesc în aceste clădiri în pericol de a se prăbuşi sau de a suferi avarii grave. Dintre aceştia aprox. 12 000 locuiesc în clădiri cu pericol de prăbuşire. În ultimii 20 de ani au fost consolidate 70 de clădiri. Majoritatea clădirilor din Bucureşti încadrate în risc I-pericol public se află în sectoarele 1, 2 şi 3. (http://www.pmb.ro/pmb/comunicate/fisiere/1425372226.pdf).
- 750.000euro: preţul mediu al consolidării unui bloc.
- Motive invocate de proprietari pentru a refuza consolidarea blocului.
- Nu se cheltuieşte decât o mică parte din banii alocaţi pentru consolidări.
- Modelul actual de finanţare prezintă multe dezavantaje. Pe lânga acesta au fost identificate şi alte modele, dar nu există nici viziunea, nici voinţa politică, nici baza legislativă pentru a aplica cel mai bun model.
- Obligaţia de identificare şi expertizarea este parţial şi neclar atribuită proprietarilor. Nu se precizează nici criteriile de identificare, nici cine ar trebui să le aplice, în cazul imobilelor care ar trebui identificate pentru a fi expertizate (OG 20/1994).
- Durata de expertizare, proiectare şi consolidare este prea lungă (min. 3 ani) pentru clădirile a căror consolidare se face prin finanţare de stat.
- Criteriul de selecţie a proiectanţilor şi experţilor pentru proiecte finanţate din bani publici îl reprezintă “preţul cel mai scăzut”, ceea ce duce la lipsă de calitate sau inovaţie în expertiza şi soluţiile de proiectare (norma metodologică).
- Nu exista flexibilitate în sistemul de finanţare din bani publici, pentru a putea, eventual, finanţa doar execuţia şi proiectarea sau doar execuţia, în cazul în care expertizarea sau expertizarea şi proiectarea sunt plătite de proprietari.
- Ipotecarea apartamentului implică riscul pentru proprietar de a-l pierde şi împiedică vânzarea acestuia. (OG 20/1994).
- Administraţia locală nu are destui angajaţi care să gestioneze problema imobilelor ne-expertizate sau clasificate în clase de risc seismic sau categorii de urgenţă (8 funcţionari).
- Nu există o instituţie sau un grup de lucru care să reunească reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate (administraţie, ministere, proprietari, etc.) care să dezvolte o strategie şi să preia comunicarea, organizarea şi gestionarea consolidărilor.
- Nu există un program de educare, informare şi comunicare a cetăţenilor cu privire la riscuri, obligaţiile şi drepturile lor în materie de clădiri cu risc seismic.
- Nu au fost expertizate toate clădirile care ar putea prezenta risc seismic.
- Primăria nu este fermă în aplicarea legii cu privire la obligaţia proprietarului de a consolida clădirea.
- Există un sistem de selecţie extrem de restrictiv al proiectanţilor, care exclude majoritatea; doar câţiva proiectanţi agreaţi de administraţie pot contracta un proiect de consolidare cu finanţare din bani publici.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Unul din punctele forte din programul partidului nostru, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, este proiectul care asigură rezolvarea problemei clădirilor aşa-numite „cu bulină“. Nu există în prezent nici viziunea, nici voinţa politică pentru a aplica un model de finanţare adaptat situaţiei de pe teren. În parteneriat cu celelalte structuri administrative trebuie găsite solutii rapide în acest sens.
Consolidarea clădirilor cu risc seismic: Soluții - Prezentare generală:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Unul din punctele forte din programul partidului nostru, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, este proiectul care asigură rezolvarea problemei clădirilor aşa-numite „cu bulină“. Nu există în prezent nici viziunea, nici voinţa politică pentru a aplica un model de finanţare adaptat situaţiei de pe teren. În parteneriat cu celelalte structuri administrative trebuie găsite solutii rapide în acest sens.
- În Bucureşti, dintr-un total de 2 565 de imobile expertizate, 2 346 de imobile se încadrează în diferite clase de risc seismic sau în categorii de urgenţă, 356 de clădiri prezentând un risc maxim seismic (clasa I de risc seismic), deci sunt clădiri în stare foarte critică. Estimativ circa 120 000 de oameni trăiesc în aceste clădiri în pericol de a se prăbuşi sau de a suferi avarii grave. Dintre aceştia aprox. 12 000 locuiesc în clădiri cu pericol de prăbuşire. În ultimii 20 de ani au fost consolidate 70 de clădiri. Majoritatea clădirilor din Bucureşti încadrate în risc I-pericol public se află în sectoarele 1, 2 şi 3. (http://www.pmb.ro/pmb/comunicate/fisiere/1425372226.pdf).
- 750.000 euro: preţul mediu al consolidării unui bloc.
- Transparenţă în cheltuirea banului public;
- Investiţii prioritare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic;
- Creşterea şi cheltuirea în totalitate a bugetului pentru lucrările de identificare, expertizare, proiectare şi execuţie a lucrărilor;
- Identificarea celui mai bun model de finanţare a consolidărilor imobilelor cu risc seismic;
- Preluarea în totalitate de către primărie a obligaţiei de a identifica şi expertiza toate clădirile cu peste trei etaje construite înainte de 1978 (cf. Ordonanţei 20/1994, Art. 4 (4) a);
- Preluarea de către primărie, în totalitate, a obligaţiei de a realiza şi amplasa panouri de înştiinţare, în dreptul intrărilor principale, în clădirile de locuit expertizate tehnic şi încadrate într-una din clasele de risc seismic sau într-o categorie de urgenţă cu specificarea acesteia;
- Identificarea carenţelor din legislaţia actuală şi promovarea îmbunătăţirii ei;
- Încurajarea modificării legii în sensul de a include în programele de consolidare si celelalte clădiri cu risc seismic, pentru a putea consolida cumulat;
- Înfiinţarea unui program de educare, informare şi comunicare;
- Înfiinţarea unui departament de specialişti care să dezvolte o strategie de lucru;
- Urgentarea procedurii de consolidare în limitele legislaţiei actuale;
- Stabilirea unui plan de consolidare: max. 5 ani pentru consolidarea tuturor clădirilor cu gradul I de risc seismic;
- Organizarea de licitaţii nediscriminatorii (sau concursuri în cazuri speciale), eventual pe grupuri de clădiri, folosind criteriul de atribuire “cel mai avantajos din punct de vedere economic”. Elaborarea unui caiet de sarcini şi a unei teme de proiectare de către grupuri de specialişti prin care să fie specificate criteriile de calitate şi buna organizare în favoarea proprietarului;
- Folosirea de metode noi, inovative, care să evite pe cât posibil mutilarea imobilelor şi mutarea locatarilor;
- Facilitarea de împrumuturi avantajoase prin acordarea de garanţii;
- Elaborarea unui proiect pilot finanţat de primărie;
- Includerea în proiectele de consolidare şi a proiectelor de eficientizare energetică, cu posibilitatea de accesare a fondurilor destinate acestui scop;
- Includerea în proiectele de consolidare, în cazul soluţiei de izolare a bazei, de proiecte de parcări subterane; Promovarea unei logistici de consolidare mai eficientă si mai rapidă, prin consolidarea unui bloc care să cuprindă mai multe clădiri alipite, indiferent de gradul de risc seismic al fiecăreia, utilizând o metodă de tip izolarea bazei, pentru a evita toate neajunsurile evocate de locatarii care refuză consolidarea. Prin această metodă : locatarii rămân în clădire pe durata şantierului; intervenţiile în apartamente sunt minime, de rigidizare, nu influenţează suprafeţele sau planul; finisajele interioare pot fi păstrate; costurile sunt mult mai mici. Trebuie promovată o soluţie integrată, eficientizând prin intervenţie si calităţile termice, modernizând instalaţiile şi adăugand noi funcţiuni, ca de exemplu. parcări subterane. În acest fel, valoarea imobilelor poate creşte, acoperind şi depăşind costul investiţiei.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Unul din punctele forte din programul partidului nostru, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, este proiectul care asigură rezolvarea problemei clădirilor aşa-numite „cu bulină“. Nu există în prezent nici viziunea, nici voinţa politică pentru a aplica un model de finanţare adaptat situaţiei de pe teren. În parteneriat cu celelalte structuri administrative trebuie găsite solutii rapide în acest sens.
Regenerarea urbană a cartierelor – Partea I
Dămăroaia – Partea I – Oportunităţile zonei, probleme identificate
Pentru dezvoltarea sănătoasă şi sustenabilă a oraşului este necesară identificarea unor zone prioritare şi stimularea procesului de regenerare urbană în acele zone.
În sectorul 1 au fost identificate : cartierele Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia, care necesită intervenţii majore, atât în privinţa dotărilor cât şi a infrastructurii sociale şi culturale, a spaţiilor verzi şi a sistemelor de securitate.
Cartierele Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia au avantajul de a beneficia de o populaţie relativ tânără, foarte ataşată de propriul cartier şi cu un înalt grad de comunitate. Diversitatea etnică, polivalenţa economică şi o constantă creştere economică reprezintă un alt potenţial care trebuie exploatat. Au fost identificate resurse importante de teren care ar permite reconectarea zonelor şi câteva premize neutilizate în ciuda potenţialului, cum ar fi Teatrul Bazilescu sau foste arii industriale.
Există elemente naturale ce trebuie exploatate: lacul Griviţa. Ariile libere din jurul lacului, ce ar putea fi accesate foarte uşor, sunt transformate momentan în depozite ilegale. E posibilă realizarea unui traseu pietonal şi de biciclete, precum şi amenajarea unor spaţii de agrement în jurul lacului, după clarificarea statului juridic al terenurilor.
Probleme identificate:
Candidată la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
Planul integrat de dezvoltare urbană reprezintă strategia pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi pentru creşterea atractivităţii zonei. Acest plan a fost elaborat de o echipă de specialişti la cererea Primăriei Sectorului 1, dar după finalizare aceeaşi primăria nu şi-a asumat punerea lui aplicare. Considerăm că strategia elaborată trebuie pusă în aplicare şi susţinem implementarea Planului integrat pentru această zonă.
Regenerarea urbană a cartierelor – Partea a II-a
Regenerarea urbană a cartierelor Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia – Partea a II-a
Pentru dezvoltarea sănătoasă şi sustenabilă a oraşului este necesară identificarea unor zone prioritare şi stimularea procesului de regenerare urbană în acele zone. În sectorul 1 au fost identificate cartierele Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia, care necesită intervenţii majore, atât în privinţa dotărilor cât şi a infrastructurii sociale şi culturale, a spaţiilor verzi şi a sistemelor de securitate.
Pentru a veni în întâmpinarea locuitorilor care şi-au exprimat, în cadrul interviurilor, îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a administraţiei, la dezvoltarea haotică şi la lipsa de facilităţi pentru petrecerea timpului liber, strategia se structurează pe patru direcţii de dezvoltare:
Dezvoltarea privată a serviciilor poate fi stimulată prin crearea unei infrastructuri publice de calitate care va asigura un confort atât pentru furnizori cât şi pentru beneficiari.
Reintegrarea serviciilor şi a echipamentelor comerciale în circuitul economic constituie o componentă esenţială în regenerarea urbană. Acest proces trebuie să atragă în zonă investitori privaţi, care impun necesitatea unei infrastructuri de calitate.
Ilinca Macarie
Candidată la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Dămăroaia – Partea I – Oportunităţile zonei, probleme identificate
Pentru dezvoltarea sănătoasă şi sustenabilă a oraşului este necesară identificarea unor zone prioritare şi stimularea procesului de regenerare urbană în acele zone.
În sectorul 1 au fost identificate : cartierele Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia, care necesită intervenţii majore, atât în privinţa dotărilor cât şi a infrastructurii sociale şi culturale, a spaţiilor verzi şi a sistemelor de securitate.
Cartierele Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia au avantajul de a beneficia de o populaţie relativ tânără, foarte ataşată de propriul cartier şi cu un înalt grad de comunitate. Diversitatea etnică, polivalenţa economică şi o constantă creştere economică reprezintă un alt potenţial care trebuie exploatat. Au fost identificate resurse importante de teren care ar permite reconectarea zonelor şi câteva premize neutilizate în ciuda potenţialului, cum ar fi Teatrul Bazilescu sau foste arii industriale.
Există elemente naturale ce trebuie exploatate: lacul Griviţa. Ariile libere din jurul lacului, ce ar putea fi accesate foarte uşor, sunt transformate momentan în depozite ilegale. E posibilă realizarea unui traseu pietonal şi de biciclete, precum şi amenajarea unor spaţii de agrement în jurul lacului, după clarificarea statului juridic al terenurilor.
Probleme identificate:
- Nivelul educaţional scăzut, discrepanţa dintre clasele sociale şi percepţia unei infracţionalităţi ridicate ;
- Vastele arii de locuinţe individuale lipsite de servicii şi spaţii publice ;
- Magistrala de cale ferată separă cartierele de restul oraşului şi creează zone cu accesibilitate redusă, mai ales în cartierul Pajură, încurajând infracţionalitatea şi sentimentul de nesiguranţă ;
- Prezenţa industriilor poluante şi terenuri vaste, subutilizate ;
- Funcţiunile comerciale sunt dezvoltate pe o structură urbana neadecvată, ceea ce ar putea duce la o aglomerare a traseelor principale.
Candidată la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
Planul integrat de dezvoltare urbană reprezintă strategia pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi pentru creşterea atractivităţii zonei. Acest plan a fost elaborat de o echipă de specialişti la cererea Primăriei Sectorului 1, dar după finalizare aceeaşi primăria nu şi-a asumat punerea lui aplicare. Considerăm că strategia elaborată trebuie pusă în aplicare şi susţinem implementarea Planului integrat pentru această zonă.
Regenerarea urbană a cartierelor – Partea a II-a
Regenerarea urbană a cartierelor Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia – Partea a II-a
Pentru dezvoltarea sănătoasă şi sustenabilă a oraşului este necesară identificarea unor zone prioritare şi stimularea procesului de regenerare urbană în acele zone. În sectorul 1 au fost identificate cartierele Bucureştii Noi, Chitila, Pajura şi Dămăroaia, care necesită intervenţii majore, atât în privinţa dotărilor cât şi a infrastructurii sociale şi culturale, a spaţiilor verzi şi a sistemelor de securitate.
Pentru a veni în întâmpinarea locuitorilor care şi-au exprimat, în cadrul interviurilor, îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a administraţiei, la dezvoltarea haotică şi la lipsa de facilităţi pentru petrecerea timpului liber, strategia se structurează pe patru direcţii de dezvoltare:
- Obiective de utilitate publică şi de agrement
Dezvoltarea privată a serviciilor poate fi stimulată prin crearea unei infrastructuri publice de calitate care va asigura un confort atât pentru furnizori cât şi pentru beneficiari.
- Accesibilitate şi siguranţă
- Reţeaua de spaţii verzi
- Susţinerea economiei locale şi a comerţului de proximitate
Reintegrarea serviciilor şi a echipamentelor comerciale în circuitul economic constituie o componentă esenţială în regenerarea urbană. Acest proces trebuie să atragă în zonă investitori privaţi, care impun necesitatea unei infrastructuri de calitate.
Ilinca Macarie
Candidată la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Piaţa Amzei
Prezentare generală:
Piața Amzei este una dintre cele mai vechi din București, fiind un reper istoric și contribuind la identitatea orașului.
Primăria Sectorului 1 a investit circa 10 milioane de euro în modernizarea Pieței Amzei. Lucrările au început în 2008, sfârșindu-se în septembrie 2011, deși termenul inițial de finalizare fusese de 2 ani. Pentru alegerea proiectantului, Primăria Sectorului 1 a organizat un concurs de proiecte pentru alegerea proiectului de arhitectură, în parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din România[1].
Din lipsă de personal pentru gestionarea acesteia, Primăria anunța la sfârșitul anului 2012 că dorește să concesioneze piața pentru 35 de ani, pentru circa 117 milioane de euro – aproximativ 28.000 euro/lună, însă la licitație nu s-a prezentat nimeni.
Există știri precum că piața ar fi fost concesionată într-un final unor firme gălățene, pe 6 iunie 2013[2][3], pentru o sumă mai mică de aproape cinci ori faţă de cea estimată de Administraţia Pieţelor Sector 1 în anunțul de concesiune, publicat inițial.
Totodată, în ultima vreme au apărut zvonuri conform cărora destinația pieței ar putea fi schimbată în centru cultural.
Probleme:
Candidate la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
În prezent Piaţa agroalimentară Amzei, piață cu istorie și tradiție a Bucureștiului, a dispărut din cauza incompetenței autorităților. Așa cum a fost identificat, aceasta ar putea fi pusă în valoare inclusiv din punct de vedere turistic, putând deveni o piață similară vestitelor piețe La Boqueria din Barcelona sau Naschmarkt din Vienna. Prin acordarea de tarabe la prețuri subvenționate producătorilor locali se pot aduce pe piață produse autentice românești.
[1] http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-14306778-primaria-sectorului-1-nu-gaseste-cui-concesioneze-piata-amzei-desi-investit-acolo-10-milioane-euro.htm
[2] http://www.b365.ro/piata-amzei-concesionata-pe-35-ani-unui-condamnat-pentru-inselaciune_191996.html
[3] http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/chiliman-a-dat-piata-amzei-pe-mana-pdl-101870
Prezentare generală:
Piața Amzei este una dintre cele mai vechi din București, fiind un reper istoric și contribuind la identitatea orașului.
Primăria Sectorului 1 a investit circa 10 milioane de euro în modernizarea Pieței Amzei. Lucrările au început în 2008, sfârșindu-se în septembrie 2011, deși termenul inițial de finalizare fusese de 2 ani. Pentru alegerea proiectantului, Primăria Sectorului 1 a organizat un concurs de proiecte pentru alegerea proiectului de arhitectură, în parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din România[1].
Din lipsă de personal pentru gestionarea acesteia, Primăria anunța la sfârșitul anului 2012 că dorește să concesioneze piața pentru 35 de ani, pentru circa 117 milioane de euro – aproximativ 28.000 euro/lună, însă la licitație nu s-a prezentat nimeni.
Există știri precum că piața ar fi fost concesionată într-un final unor firme gălățene, pe 6 iunie 2013[2][3], pentru o sumă mai mică de aproape cinci ori faţă de cea estimată de Administraţia Pieţelor Sector 1 în anunțul de concesiune, publicat inițial.
Totodată, în ultima vreme au apărut zvonuri conform cărora destinația pieței ar putea fi schimbată în centru cultural.
Probleme:
- Proasta administrare a lucrărilor de modernizare a pieței și costul ridicat al investiției;
- Managementul precar al Administrației Piețelor Sectorului 1 și concesionarea pieței la un cost foarte ridicat, stabilit prin proceduri netransparente, ceea ce a condus la concesionarea pieței la un preț mult mai mic unor firme ale căror patroni au probleme cu legea;
- Lipsa pieței de mai bine de 4 ani (după terminarea lucrăilor de modernizare), în pofida necesității acestei piețe pentru locuitorii din zonă, care au întocmit deja liste de semnături pentru readucerea pieței la nivelul de funcționalitate și popularitate anterior modernizării ei.
- Investigarea în ceea ce privește concesionarea Pieței Amzei și încetarea contractului cu firmele cărora li s-a concesionat piața în 2013 pentru nerespectarea contractului de concesiune;
- Eliminarea, în acest caz, a propunerii de concesionare a pieței și angajarea de oameni competenți în cadrul Administrației Piețelor Sectorului 1 pentru un management mult mai bun al pieței SAU concesionarea pieței prin licitație transparentă, eventual unei/unor asociații de producători pentru a satisface nevoia existentă în zonă, reclamată în mod constant de comunitate.
- Având în vedere poziția sa, într-o zonă centrală a Bucureștiului, Piaţa Amzei ar putea fi valorificată inclusiv din punct de vedere turistic. O bună gestiune a pieței și atragerea de producători locali poate transforma Piața Amzei într-un loc unic în București, similar vestitelor piețe La Boqueria din Barcelona sau Naschmarkt din Viena. Pot fi acordate tarabe la prețuri subvenționate producătorilor locali, ce pot aduce pe piață produse autentice românești.
Candidate la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
În prezent Piaţa agroalimentară Amzei, piață cu istorie și tradiție a Bucureștiului, a dispărut din cauza incompetenței autorităților. Așa cum a fost identificat, aceasta ar putea fi pusă în valoare inclusiv din punct de vedere turistic, putând deveni o piață similară vestitelor piețe La Boqueria din Barcelona sau Naschmarkt din Vienna. Prin acordarea de tarabe la prețuri subvenționate producătorilor locali se pot aduce pe piață produse autentice românești.
[1] http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-14306778-primaria-sectorului-1-nu-gaseste-cui-concesioneze-piata-amzei-desi-investit-acolo-10-milioane-euro.htm
[2] http://www.b365.ro/piata-amzei-concesionata-pe-35-ani-unui-condamnat-pentru-inselaciune_191996.html
[3] http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/chiliman-a-dat-piata-amzei-pe-mana-pdl-101870
Comerţul stradal
Prezentare generală:
Popularitatea crescută din ultima vreme a mall-urilor, datorită opțiunilor din ce în ce mai variate pe care le propun, de la bogata ofertă comercială la cea de divertisment, a dus în timp la scăderea în popularitate a arterelor comerciale din centrul capitalei și stingerea comerțului stradal.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
În privinţa comerţului stradal, insist pe o evaluare corectă a necesității construirii de noi mall-uri și centre comerciale mari în perimetrul Sectorului 1, mai ales aproape de zona centrală a capitalei. Găsirea de alternative, care să amelioreze calitatea vieții cetățenilor (spații culturale, artistice, de recreere, piețe sau târguri de producători, etc.) este pentru mine prioritar.
Prezentare generală:
Popularitatea crescută din ultima vreme a mall-urilor, datorită opțiunilor din ce în ce mai variate pe care le propun, de la bogata ofertă comercială la cea de divertisment, a dus în timp la scăderea în popularitate a arterelor comerciale din centrul capitalei și stingerea comerțului stradal.
Probleme:
- Calea Victoriei a devenit un loc trist, fostele magazine au dispărut din cauza chiriilor foarte mari și a procedurii complicate pentru a închiria spațiile comerciale; Bulevardul Magheru, arteră comercială cu tradiție, a devenit un loc prea puțin exploatat;
- Arterele comerciale tradiționale din zona centrului istoric al Bucureștiului au fost reamenajate în cluburi și terase;
- Mall-urile au luat cu asalt Bucureștiul, în detrimentul comerțului stradal, neexistând niciun fel de legislație în ceea ce privește amplasarea lor în afara zonei centrale a Bucureștiului, către periferie; acest lucru a dus la îngreunarea circulației datorită densității mall-urilor pe anumite artere.
- Revitalizarea arterelor comerciale cu tradiție, precum Calea Victoriei, Bulevardul Magheru și străzile dinspre centrul istoric prin clarificarea situațiilor în ceea ce privește închirierea spațiilor comerciale existente (posibile subvenții din partea primăriei la început pentru a încuraja închirierea spațiilor și a atrage vizitatori-cumpărători);
- Contrucția de parcări în apropierea centrului și conectate cu centrul printr-o infrastructură prietenoasă pentru pietoni și bicicliști pentru a încuraja cetățenii să vină spre centru și să considere magazinele stradale de pe arterele amintite drept o alternativă viabilă împotriva opțiunii de a merge doar la mall-uri.
- Evaluarea corectă de către Primăria de sector a necesității construirii de noi mall-uri și centre comerciale mari în sectorul 1, mai ales aproape de zona centrală a capitalei și găsirea de alternative, care să amelioreze calitatea vieții cetățenilor (spații culturale, artistice, de recreere, piețe sau târguri de producători etc.)
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
În privinţa comerţului stradal, insist pe o evaluare corectă a necesității construirii de noi mall-uri și centre comerciale mari în perimetrul Sectorului 1, mai ales aproape de zona centrală a capitalei. Găsirea de alternative, care să amelioreze calitatea vieții cetățenilor (spații culturale, artistice, de recreere, piețe sau târguri de producători, etc.) este pentru mine prioritar.
Sistematizarea zonei Pasajul Constanţa
Prezentare generală:
Pasajul de traversare de sub linia de cale ferată București-Constanța, cunoscut simplu ca ”Podul Constanța”, a fost construit in 1938, odată cu podul ”Băneasa”, și a fost reparat serios doar o singura data, în anii ‘80.
Ideea lărgirii pasajului ființează din perioada comunistă, cu reluări ale aceleiași teme mai aproape de vremurile noastre, dar netranspusă în practică niciodată.
Această “poartă” de trecere asigură mare parte din legătura cu zona Chitila, linia de Centură (o altă problemă majoră a orașului), DN7 și Bucureștii Noi – Pajura – Dămăroaia. Când se va termina șantierul metroului de la “Laromet” va fi folosită și de cei ce au nevoie de acces spre Străulești – DN1A, Ionescu-Sisești – DN1, ”Aviației”.
Podul Constanţa s-a degradat în timpul lucrărilor la Metrou, între 1988-2004, datorită trecerii a sute de utilaje grele, pentru care era neîncăpător.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Problema pasajului “Constanţa” presupune identificarea soluţiilor tehnice, concomitent cu găsirea fondurilor de finanţare. Toate proiectele ample trebuie să se înscrie într-o viziune mai largă de dezvoltare a orașului, în parteneriat cu Primăria Generală.
Prezentare generală:
Pasajul de traversare de sub linia de cale ferată București-Constanța, cunoscut simplu ca ”Podul Constanța”, a fost construit in 1938, odată cu podul ”Băneasa”, și a fost reparat serios doar o singura data, în anii ‘80.
Ideea lărgirii pasajului ființează din perioada comunistă, cu reluări ale aceleiași teme mai aproape de vremurile noastre, dar netranspusă în practică niciodată.
Această “poartă” de trecere asigură mare parte din legătura cu zona Chitila, linia de Centură (o altă problemă majoră a orașului), DN7 și Bucureștii Noi – Pajura – Dămăroaia. Când se va termina șantierul metroului de la “Laromet” va fi folosită și de cei ce au nevoie de acces spre Străulești – DN1A, Ionescu-Sisești – DN1, ”Aviației”.
Podul Constanţa s-a degradat în timpul lucrărilor la Metrou, între 1988-2004, datorită trecerii a sute de utilaje grele, pentru care era neîncăpător.
Probleme:
- Astăzi, nu mai poate face față nivelului ridicat al circulației, în special în orele dimineții când oamenii pleacă spre centrul orașului sau seara când se intorc.
- De asemenea, traficul pietonal sau cu bicicleta este practic imposibil pe sub acest pasaj deoarece trotuarul existent are 70 cm și este complet distrus, punând în pericol viața celor se încumetă în această zonă.
- Pasajul trebuie lărgit la trei benzi deoarece benzile existente (două la număr și mai înguste decăt standardul de cel puţin 3,5 m) nu mai fac față traficului actual;
- Circulația echipajelor de intervenție (Salvare, Pompieri, Poliție) este îngreunată în orele de trafic intens chiar dacă folosesc avertizările sonore și luminoase.
- Identificarea soluțiilor tehnice viabile ce pot fi aplicate pentru întocmirea proiectului de supralărgire a Pasajului ”Constanța” ținând cont de condițiile actuale de trafic;
- Sistematizarea intersecției Calea Griviței – Bulevardul Bucureștii Noi – Șoseaua Chitilei;
- Identificarea surselor de finanțare pentru executarea acestui proiect.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Problema pasajului “Constanţa” presupune identificarea soluţiilor tehnice, concomitent cu găsirea fondurilor de finanţare. Toate proiectele ample trebuie să se înscrie într-o viziune mai largă de dezvoltare a orașului, în parteneriat cu Primăria Generală.
Racordarea la reţele de apă şi canalizare a cartierelor defavorizate
Prezentare generală:
În Sectorul 1 sunt puţine zone rămase neracordate la reţelele de apă şi canalizare; ele se află în special în cartierele periferice. Partea din cartierul Giuleşti-Sârbi care aparține Sectorului 1 ar putea fi un asemenea exemplu, dar şi o parte din construcţiile moderne de pe malul nordic al Lacului Griviţa, dintre cartierele Vatra Nouă şi Străuleşti (cel puţin în ceea ce priveşte canalizarea). Giuleşti-Sârbi are şi în prezent un profund caracter rural, de aici a început dezvoltarea urbanistică, motiv pentru care majoritatea caselor de după Institutul Pasteur au fântâni în curte, fiind lipsite de canalizare sau de reţea de apă potabilă.
Probleme:
Candidat la Consliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde ArmandUn caz special, căruia i se va dedica un studiu aprofundat este Chitila-Triaj, acolo unde lucrurile par a se fi blocat undeva la mijlocul secolului XX, neexistând reţea de apă şi canalizare, drumuri asfaltate, etc. Deşi s-ar putea considera numai o neglijenţă, acest fenomen are o explicaţie pe cât de logică, pe atât de imorală – potenţialul imobiliar al zonei, relativ bine poziţionat în Bucureşti.
Prezentare generală:
În Sectorul 1 sunt puţine zone rămase neracordate la reţelele de apă şi canalizare; ele se află în special în cartierele periferice. Partea din cartierul Giuleşti-Sârbi care aparține Sectorului 1 ar putea fi un asemenea exemplu, dar şi o parte din construcţiile moderne de pe malul nordic al Lacului Griviţa, dintre cartierele Vatra Nouă şi Străuleşti (cel puţin în ceea ce priveşte canalizarea). Giuleşti-Sârbi are şi în prezent un profund caracter rural, de aici a început dezvoltarea urbanistică, motiv pentru care majoritatea caselor de după Institutul Pasteur au fântâni în curte, fiind lipsite de canalizare sau de reţea de apă potabilă.
Probleme:
- Pe lângă disconfortul evident produs rezidenţilor, lipsa dotărilor edilitare constituie un pericol şi pentru locuitorii zonelor învecinate, datorită agenţilor patogeni apăruţi ca urmare a deversărilor necontrolate de apă folosită în scopuri menajere. Apa ajunge astfel contaminată în pânza freatică sau în lacurile din împrejurimi;
- În cazul unui incendiu de proporţii, sursele de apă pentru pompieri sunt improprii şi insuficiente, astfel încât daunele vor fi mult peste nivelul unei zone dotate cu apă curentă.
- Realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor necesare racordării zonelor defavorizate sub acest aspect, în colaborare cu primăriile sectoarelor învecinate şi furnizorii de servicii de acest tip;
- Amenajarea unor guri de apă curentă, speciale pentru situaţiile unor incendii sau alte calamităţi;
- Întocmirea unui plan urbanistic de extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare în ariile susceptibile de a se transforma în noi cartiere.
Candidat la Consliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde ArmandUn caz special, căruia i se va dedica un studiu aprofundat este Chitila-Triaj, acolo unde lucrurile par a se fi blocat undeva la mijlocul secolului XX, neexistând reţea de apă şi canalizare, drumuri asfaltate, etc. Deşi s-ar putea considera numai o neglijenţă, acest fenomen are o explicaţie pe cât de logică, pe atât de imorală – potenţialul imobiliar al zonei, relativ bine poziţionat în Bucureşti.
Bannere publicitare pe clădiriImaginea Bucureştiului este dominată de bannere publicitare de mari dimensiuni care acoperă întregi faţade. Pentru câţiva lei proprietarii apartamentelor renunţă la confort, lumină şi siguranţă şi îşi dau acordul ca blocul în care locuiesc să fie acoperit în întregime de un mesh publicitar din material plastic, spre dezavantajul lor şi al trecătorilor.
Probleme de ordin estetic:
Bannerele publicitare de mari dimensiuni amplasate direct pe clădiri constituie o agresiune estetică dar mai ales reprezintă un factor de risc major în caz de incendiu.
Soluţii:
Primăria Sectorului 1 va stabili prin intermediul regulamentului local de publicitate interzicerea amplasării de bannere publicitare peste faţadele imobilelor, care să acopere mari părţi sau ferestrele acestora. Se vor lua toate măsurile ca bannerele existente să fie îndepărtate.
Ilinca Macarie
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
A pune bannere publicitare pe faţadele unor clădiri valoroase, istorice dar degradate, pare „a ascunde gunoiul sub preş”. Este evident că sumele încasate de administraţie pe chirii nu au mers şi nu vor merge, fiind – de altfel – insuficiente, pentru refacerea faţadelor şi-atunci cui servesc? Cetăţeanului, nu. Clădirii, nu. Numai companiilor care se expun agresiv cu investiţii mici. Aşa cum în televiziuni există un timp maxim alocat publicităţii, aşa va trebui să existe şi în privinţa faţadelor.
Probleme de ordin estetic:
- Prin ascunderea totala a clădirilor are loc diluarea imaginii caracteristice a oraşului;
- Sunt agresate vizual clădiri de patrimoniu sau zone protejate;
- Aspectul general este unul ieftin, fără identitate în care totul este de vânzare.
- Apartamentele nu mai sunt îndeajuns iluminate şi aerisite;
- Faţada clădirii suferă o uzură suplimentară datorită montării bannerelor prin intermediul unui schelet metalic pe un sistem de prindere cu dibluri sau alte mijloace înfipte în tencuiala. Astfel clădirea se va degrada mai rapid şi cheltuielile întreţinerii ei vor creşte.
- Deşi conform normativului privind securitatea la incendiu distanţa minimă dintre banner şi fereastra trebuie să fie 90 cm, de multe ori reclama este amplasată mai aproape, la 50 cm sau mai puţin;
- Materialul bannerului este inflamabil şi se poate aprinde cu uşurinţă în cazul unui foc în interior sau exterior, degajând gaze toxice;
- În multe cazuri clădirile nu dispun de două căi de evacuarea şi persoanele ar putea folosi fereastra ca să fie preluate de pompieri. În cazul în care fereastra este însă acoperită această evacuare nu se poate face;
- Bannerul publicitar împiedică identificarea vizuală de către pompieri a apartamentului unde s-a declanşat incendiul.
Bannerele publicitare de mari dimensiuni amplasate direct pe clădiri constituie o agresiune estetică dar mai ales reprezintă un factor de risc major în caz de incendiu.
Soluţii:
Primăria Sectorului 1 va stabili prin intermediul regulamentului local de publicitate interzicerea amplasării de bannere publicitare peste faţadele imobilelor, care să acopere mari părţi sau ferestrele acestora. Se vor lua toate măsurile ca bannerele existente să fie îndepărtate.
Ilinca Macarie
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
A pune bannere publicitare pe faţadele unor clădiri valoroase, istorice dar degradate, pare „a ascunde gunoiul sub preş”. Este evident că sumele încasate de administraţie pe chirii nu au mers şi nu vor merge, fiind – de altfel – insuficiente, pentru refacerea faţadelor şi-atunci cui servesc? Cetăţeanului, nu. Clădirii, nu. Numai companiilor care se expun agresiv cu investiţii mici. Aşa cum în televiziuni există un timp maxim alocat publicităţii, aşa va trebui să existe şi în privinţa faţadelor.
PROGRAM MEDIU SECTOR 1 USB
Mediu
Salba de lacuri de pe Râul Colentina
Parcul Herăstrău
Parcul Bazilescu
Parcul Cireşarii
Grija pentru copaci şi mediul natural
Salubritatea şi reciclarea deşeurilor
Salba de lacuri de pe Râul Colentina
Parcul Herăstrău
Parcul Bazilescu
Parcul Cireşarii
Grija pentru copaci şi mediul natural
Salubritatea şi reciclarea deşeurilor
Salba de lacuri de pe Râul Colentina
Prezentare generală:
În contextul sistematizării cartierelor din nordul Bucureştiului, în anii ’30 ai secolului trecut, s-a impus ca o necesitate şi amenajarea Râului Colentina, prin transformarea bălţilor de pe cursul acestuia în lacuri artificiale. Primul dintre acestea a fost lacul Herăstrău, a cărui realizare a durat trei ani (1933-1936), pentru ca imediat după aceea să înceapă lucrările la Băneasa şi Floreasca. Realizarea tuturor celor zece lacuri de pe teritoriul Bucureştiului (în ordine, din amonte către aval: Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Colentina, Fundeni şi Pantelimon) s-a încheiat abia în anul 1970.
Probleme:
(1) În prezent, calitatea apei din lacurile de pe Râul Colentina este necorespunzătoare. Aceasta se datorează deversării apelor uzate, rezultate în urma consumului casnic şi activităţilor economice ale rezidenţilor din localităţile din amonte de București. Practicarea sporturilor acvatice pe aceste lacuri, odinioară atât de dragi bucureştenilor, a devenit extrem de periculoasă din cauza prezenţei a numeroşi germeni patogeni;
(2) Malurile şi chiar luciul apei, în zonele în care primăria nu şi-a manifestat interesul în a le amenaja şi proteja, au devenit zone de depozitare a gunoaielor şi a deşeurilor de la şantierele din zonă;
(3) Imposibilitatea folosirii lor în totalitate pentru agrement şi practicarea sporturilor în aer liber;
(4) Deteriorarea parapeţilor de protecţie a malurilor, ce are drept urmare erodarea acestora şi transformarea lor în zone periculoase pentru cetăţeni.
Soluţii:
(1) Identificarea surselor de poluare din amonte (posibil şi din perimetrul Capitalei) şi iniţierea de acţiuni legale pentru interzicerea deversărilor de ape insuficient epurate în Râul Colentina. Repopularea cu crap fitofag, în scopul ţinerii sub control a algelor care invadează vara lacurile;
(2) Asanarea zonelor colmatate, curăţarea şi igienizarea malurilor în vederea redării lor către cetăţeni, pentru agrement şi loisir;
(3) Amenajarea de zone de agrement, ştranduri, parcuri pentru picnic şi includerea acestor zone în circuitul turistic al Bucureştiului;
(4) Refacerea parapeţilor de protecţie din beton, în parteneriat cu Administrația Națională Apele Romane (A.N.A.R.) și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (A.L.P.A.B.), în scopul securizării malurilor.
Manuel Vieru
Candidat la Consiliul Local al Municipiului Bucureşti
Clotilde Armand,
În privinţa extraordinarei salbe de lacuri din Bucureşti şi împrejurimi am un proiect extrem de curajos pe care vă invit să-l studiaţi. În câteva cuvinte, ce-mi doresc eu, asta bineînţeles după semnarea tuturor protocoalelor cu factorii de decizie care gesionează aceste ape şi după ce soluţiile de mai sus vor fi fost imediat implementate, este o plajă întinsă pe malurile lacurilor, unde bucureştenii să se bucure de apă, soare, natură, fără a trebui să facă sute de kilometri pentru a ajunge la mare.
Prezentare generală:
În contextul sistematizării cartierelor din nordul Bucureştiului, în anii ’30 ai secolului trecut, s-a impus ca o necesitate şi amenajarea Râului Colentina, prin transformarea bălţilor de pe cursul acestuia în lacuri artificiale. Primul dintre acestea a fost lacul Herăstrău, a cărui realizare a durat trei ani (1933-1936), pentru ca imediat după aceea să înceapă lucrările la Băneasa şi Floreasca. Realizarea tuturor celor zece lacuri de pe teritoriul Bucureştiului (în ordine, din amonte către aval: Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Colentina, Fundeni şi Pantelimon) s-a încheiat abia în anul 1970.
Probleme:
(1) În prezent, calitatea apei din lacurile de pe Râul Colentina este necorespunzătoare. Aceasta se datorează deversării apelor uzate, rezultate în urma consumului casnic şi activităţilor economice ale rezidenţilor din localităţile din amonte de București. Practicarea sporturilor acvatice pe aceste lacuri, odinioară atât de dragi bucureştenilor, a devenit extrem de periculoasă din cauza prezenţei a numeroşi germeni patogeni;
(2) Malurile şi chiar luciul apei, în zonele în care primăria nu şi-a manifestat interesul în a le amenaja şi proteja, au devenit zone de depozitare a gunoaielor şi a deşeurilor de la şantierele din zonă;
(3) Imposibilitatea folosirii lor în totalitate pentru agrement şi practicarea sporturilor în aer liber;
(4) Deteriorarea parapeţilor de protecţie a malurilor, ce are drept urmare erodarea acestora şi transformarea lor în zone periculoase pentru cetăţeni.
Soluţii:
(1) Identificarea surselor de poluare din amonte (posibil şi din perimetrul Capitalei) şi iniţierea de acţiuni legale pentru interzicerea deversărilor de ape insuficient epurate în Râul Colentina. Repopularea cu crap fitofag, în scopul ţinerii sub control a algelor care invadează vara lacurile;
(2) Asanarea zonelor colmatate, curăţarea şi igienizarea malurilor în vederea redării lor către cetăţeni, pentru agrement şi loisir;
(3) Amenajarea de zone de agrement, ştranduri, parcuri pentru picnic şi includerea acestor zone în circuitul turistic al Bucureştiului;
(4) Refacerea parapeţilor de protecţie din beton, în parteneriat cu Administrația Națională Apele Romane (A.N.A.R.) și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (A.L.P.A.B.), în scopul securizării malurilor.
Manuel Vieru
Candidat la Consiliul Local al Municipiului Bucureşti
Clotilde Armand,
În privinţa extraordinarei salbe de lacuri din Bucureşti şi împrejurimi am un proiect extrem de curajos pe care vă invit să-l studiaţi. În câteva cuvinte, ce-mi doresc eu, asta bineînţeles după semnarea tuturor protocoalelor cu factorii de decizie care gesionează aceste ape şi după ce soluţiile de mai sus vor fi fost imediat implementate, este o plajă întinsă pe malurile lacurilor, unde bucureştenii să se bucure de apă, soare, natură, fără a trebui să facă sute de kilometri pentru a ajunge la mare.
Parcul Herăstrău
Prezentare generală:
Parcul Herăstrău a fost, vreme de zeci de ani, o oază de liniște și un spatiu de relaxare pentru toți bucureștenii, iar pentru cei care au crescut în cartierele din zonă este locul unde și-au petrecut copilăria. Aici poți găsi aer curat și liniște și te poți izola de stresul zilnic al traficului bucureștean și agitația orașului. Problemele pe care le semnalăm se situează pe latura dinspre Şoseaua Nordului, pe o porțiune de teren cuprinsă în Zona 3 din P.U.Z- ul referitor la parcul Herăstrău din noiembrie 2004[1]. Cu privire la acest PUZ, putem spune că „este sublim dar lipsește cu desăvârșire”. Și asta pentru că proiectele generoase cuprinse în el s-au estompat până la dispariție de-a lungul timpului sub diferite administrații locale care și-au marcat trecerea pe la Primărie doar prin încălcări ale legii și afaceri clientelare. Terenul în cauză reprezintă de zeci de ani spațiul de relaxare la care apelează locuitorii din zonă dupa o zi stresanta de muncă sau locul în care iși plimbă copii. Și tot ei sunt cei care au adunat gunoaiele lăsate de alții și au plătit din buzunarele lor ca iarba să fie tunsă, deoarece această zonă nu a fost intreținută și amenajată de nimeni (Primăria a motivat că nu este responsabilitatea sa, iar Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti -A.L.P.A.B a lăsat terenul în paragină).
Cred că suntem în asentimentul tuturor spunând că ne dorim ca această zonă verde să aparțină în continuare tuturor bucureștenilor. De aceea luptăm ca acest teren să nu ajungă să servească intereselor câtorva “privilegiați”, indiferent că aceștia sunt „dezvoltatori imobiliari”, care doresc ridicarea unor clădiri pe spațiul respectiv, sau o mână de oameni dintr-un club exclusivist.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
În privinţa problemelor din Parcul Herăstrău, trebuie instituit un dialog cu Primăria Generală a Municipiului București, care administrează parcul. Ïncă o dată, mediul asociativ și-a dovedit eficienţa în depistarea unor nereguli. Semnalarea problemei o datorăm Asociației Salvati Parcul Herăstrău. Actele actuale sunt contradictorii: dacă terenul în litigiu a fost trecut la MAE în 1999, de ce PUZ-ul din 2004 nu prevede transformarea lui în teren de golf ? Ce PUZ este de actualitate și ce prevede în legătură cu această parte de parc?
[1]http://urbanism.pmb.ro/Informa%C5%A3ii%20publice/Planuri%20urbanistice%20zonale%20-%20Zone%20Verzi/parcul_herastrau.pdf
Prezentare generală:
Parcul Herăstrău a fost, vreme de zeci de ani, o oază de liniște și un spatiu de relaxare pentru toți bucureștenii, iar pentru cei care au crescut în cartierele din zonă este locul unde și-au petrecut copilăria. Aici poți găsi aer curat și liniște și te poți izola de stresul zilnic al traficului bucureștean și agitația orașului. Problemele pe care le semnalăm se situează pe latura dinspre Şoseaua Nordului, pe o porțiune de teren cuprinsă în Zona 3 din P.U.Z- ul referitor la parcul Herăstrău din noiembrie 2004[1]. Cu privire la acest PUZ, putem spune că „este sublim dar lipsește cu desăvârșire”. Și asta pentru că proiectele generoase cuprinse în el s-au estompat până la dispariție de-a lungul timpului sub diferite administrații locale care și-au marcat trecerea pe la Primărie doar prin încălcări ale legii și afaceri clientelare. Terenul în cauză reprezintă de zeci de ani spațiul de relaxare la care apelează locuitorii din zonă dupa o zi stresanta de muncă sau locul în care iși plimbă copii. Și tot ei sunt cei care au adunat gunoaiele lăsate de alții și au plătit din buzunarele lor ca iarba să fie tunsă, deoarece această zonă nu a fost intreținută și amenajată de nimeni (Primăria a motivat că nu este responsabilitatea sa, iar Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti -A.L.P.A.B a lăsat terenul în paragină).
Cred că suntem în asentimentul tuturor spunând că ne dorim ca această zonă verde să aparțină în continuare tuturor bucureștenilor. De aceea luptăm ca acest teren să nu ajungă să servească intereselor câtorva “privilegiați”, indiferent că aceștia sunt „dezvoltatori imobiliari”, care doresc ridicarea unor clădiri pe spațiul respectiv, sau o mână de oameni dintr-un club exclusivist.
Probleme:
- Recent, în acest parc s-a inceput montarea unui gard despărțitor (pe o suprafață considerabilă, paralel cu Șoseaua Nordului), zonă în care va fi restricționat accesul publicului. Nu există niciun panou cu informații despre lucrare, dar gardul este construit de A.L.P.A.B, iar acest teren se află în administrarea Clubului Diplomaților, club care deține deja o suprafață considerabilă pe malul celălalt al lacului, latura dinspre fântana ”Miorița”.
- În sprijinul acestei afirmații, pe site-ul2 Clubului Diplomatic se spune: „Prin decizia Guvernului României din 27 octombrie 1996, Ministerul Afacerilor Externe primeşte în administrare terenul „pentru desfăşurarea activităţilor specifice Clubului Diplomatic Bucureşti”, inclusiv cele trei găuri de peste lac, care ar trebui să intre în configuraţia vechilui teren de golf, adică a unui teren de 9 găuri licenţiat PGA”. De aici rezultă că terenul de golf va fi extins peste lac, făcând astfel jocul mult mai palpitant și interesant pentru practicanții lui. Dar întrebarea care apare imediat este: cum vor ajunge jucătorii de pe un mal pe celălalt în condițiile în care aceastâ traversare se poate face doar cu barca sau pe podul de cale ferată București – Constanța în condiții total improprii (chiar periculoase) pentru pietoni? Sau poate că vor folosi șalupe sau sky-jet-uri, motiv de panică și nesiguranță pentru cei ce se plimbă cu bărcuțe sau hidrobiciclete.
- Oricum, principala neliniște a celor din zonă este dacă acest teren a fost retrocedat, și mai rău, daca i s-a schimbat destinația din spațiu verde în teren construibil, așa cum s-a întâmplat în multe alte cazuri, cel mai ”celebru” fiind cel din parcul Tineretului unde s-a ajuns la soluționarea în instanță.
- Trecerea terenului de la MAE în subordinea Primăriei şi îngrijirea lui zilnică întocmai ca şi restul parcului, având în vedere că zona este momentan împânzită de gunoaie; fiind un focar de infecţie, în special între copacii dinspre calea ferată, dar şi pe latura cu Șoseaua Nordului.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
În privinţa problemelor din Parcul Herăstrău, trebuie instituit un dialog cu Primăria Generală a Municipiului București, care administrează parcul. Ïncă o dată, mediul asociativ și-a dovedit eficienţa în depistarea unor nereguli. Semnalarea problemei o datorăm Asociației Salvati Parcul Herăstrău. Actele actuale sunt contradictorii: dacă terenul în litigiu a fost trecut la MAE în 1999, de ce PUZ-ul din 2004 nu prevede transformarea lui în teren de golf ? Ce PUZ este de actualitate și ce prevede în legătură cu această parte de parc?
[1]http://urbanism.pmb.ro/Informa%C5%A3ii%20publice/Planuri%20urbanistice%20zonale%20-%20Zone%20Verzi/parcul_herastrau.pdf
Parcul Bazilescu
Prezentare generală:
Parcul Bazilescu (fostul Parc Nicolae Bălcescu) este un parc aflat în cartierul Bucureștii Noi, construit pe terenul donat statului român de juristul profesor universitar Nicolae Bazilescu. În momentul amenajării (1954), parcul se întindea pe o suprafață de 120 de ha.
În interiorul parcului se află Teatrul de Vară, inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, având în acel moment o capacitate de 2000 de locuri. În Parcul Bazilescu, se mai găsesc și o parte dintre secţiile Clubului Copiilor Sectorul 1, unde școlarii pot frecventa diferite cercuri educative.
Parcul Bazilescu este plămânul verde al cartierului nordic Bucureştii Noi, întinzându-se din păcate în prezent pe o suprafaţă de doar 13,5 hectare.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local Al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Am vizitat adesea Parcul Bazilescu, am fost mereu stăpânită de emoţii contradictorii, copleşită de vegetaţia sa, întristată de teatrul de vară în ruină, îngrijorată de interesele obscure care se ţes în jurul său. Vreau să-i redăm viaţa teatrului din acest parc, să devină un punct de atracţie cultural, mai ales o scenă dedicată artiştilor la început de drum.
Prezentare generală:
Parcul Bazilescu (fostul Parc Nicolae Bălcescu) este un parc aflat în cartierul Bucureștii Noi, construit pe terenul donat statului român de juristul profesor universitar Nicolae Bazilescu. În momentul amenajării (1954), parcul se întindea pe o suprafață de 120 de ha.
În interiorul parcului se află Teatrul de Vară, inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, având în acel moment o capacitate de 2000 de locuri. În Parcul Bazilescu, se mai găsesc și o parte dintre secţiile Clubului Copiilor Sectorul 1, unde școlarii pot frecventa diferite cercuri educative.
Parcul Bazilescu este plămânul verde al cartierului nordic Bucureştii Noi, întinzându-se din păcate în prezent pe o suprafaţă de doar 13,5 hectare.
Probleme:
- În prezent, Teatrul de Vară, aflat în administrarea Ministerului Culturii, este într-o stare avansată de degradare.
- Trecerea Teatrului de Vară din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Primăriei Sectorului 1 (atât pe motivul evident de distrugere a patrimoniului cultural prin neglijenţă cât şi din cauza transformării zonei din interiorul fostului teatru într-un focar de infecţie)
- Reabilitarea teatrului în regim de urgenţă.
Candidat la Consiliul Local Al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Am vizitat adesea Parcul Bazilescu, am fost mereu stăpânită de emoţii contradictorii, copleşită de vegetaţia sa, întristată de teatrul de vară în ruină, îngrijorată de interesele obscure care se ţes în jurul său. Vreau să-i redăm viaţa teatrului din acest parc, să devină un punct de atracţie cultural, mai ales o scenă dedicată artiştilor la început de drum.
Parcul Cireşarii
Prezentare generală:
Parcul Cireşarii a fost înfiinţat în 1947 pe locul în care se afla Groapa Cuţarida, „eroina” romanului omonim al lui Eugen Barbu. Confundată deseori cu Groapa lui Watt (a lui Ouatu, în interpretarea locuitorilor mahalalei), Groapa Cuţarida a apărut pe locul de unde Nicolae Cuţarida a extras argila necesară ca materie primă pentru fabrica sa de cărămidă, deschisă prin anul 1880. Cu timpul, groapa rezultată, folosită ca adăpost de către răufăcătorii acelor timpuri, s-a transformat în groapă de gunoi, pentru ca până în 1934 să fie acoperită, iar ulterior, pe locul ei, să apară Parcul Copilului (Cireşarii).
Parcul se află în acest moment în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care l-a transformat în sediu principal al Clubului Copiilor Sectorul 1 (iniţiativă lăudabilă de altfel, dovedit inspirată după cum demonstrează numărul mare de premii obţinute în competiţiile naţionale şi internaţionale de cursanţii diferitelor secţii care îl compun), însă a restricţionat accesul doar la membrii clubului, ca în orice instituţie unde se desfăşoară un proces didactic. Evident că acest aspect a avut darul de a-i nemulţumi pe locuitorii din zonă, care s-au simţit excluşi din parcul în care mulţi dintre ei şi-au petrecut copilăria. Din păcate, de aceste nemulţumiri provocate de o problemă care ar putea fi lesne rezolvată (dacă ar exista dorinţa de a fi rezolvată), încearcă să profite un grup de escroci imobiliari, cunoscuţi pentru interesul lor faţă de terenurile din Sectorul 1.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Parcul Cireşarii este ţinut în conservare încă din anul 2007, aflându-se într-o stare de semidegradare, motivul invocat fiind lipsa de fonduri necesare reabilitării. Singura soluţie este crearea unui parteneriat între Primăria Sectorului 1,Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi asociaţiile părinţilor membrilor Clubului Copiilor Sectorul 1, în scopul refacerii şi întreţinerii terenurilor sportive care zac în paragină (clubul putând astfel chiar să-şi adauge noi secţii).
Prezentare generală:
Parcul Cireşarii a fost înfiinţat în 1947 pe locul în care se afla Groapa Cuţarida, „eroina” romanului omonim al lui Eugen Barbu. Confundată deseori cu Groapa lui Watt (a lui Ouatu, în interpretarea locuitorilor mahalalei), Groapa Cuţarida a apărut pe locul de unde Nicolae Cuţarida a extras argila necesară ca materie primă pentru fabrica sa de cărămidă, deschisă prin anul 1880. Cu timpul, groapa rezultată, folosită ca adăpost de către răufăcătorii acelor timpuri, s-a transformat în groapă de gunoi, pentru ca până în 1934 să fie acoperită, iar ulterior, pe locul ei, să apară Parcul Copilului (Cireşarii).
Parcul se află în acest moment în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care l-a transformat în sediu principal al Clubului Copiilor Sectorul 1 (iniţiativă lăudabilă de altfel, dovedit inspirată după cum demonstrează numărul mare de premii obţinute în competiţiile naţionale şi internaţionale de cursanţii diferitelor secţii care îl compun), însă a restricţionat accesul doar la membrii clubului, ca în orice instituţie unde se desfăşoară un proces didactic. Evident că acest aspect a avut darul de a-i nemulţumi pe locuitorii din zonă, care s-au simţit excluşi din parcul în care mulţi dintre ei şi-au petrecut copilăria. Din păcate, de aceste nemulţumiri provocate de o problemă care ar putea fi lesne rezolvată (dacă ar exista dorinţa de a fi rezolvată), încearcă să profite un grup de escroci imobiliari, cunoscuţi pentru interesul lor faţă de terenurile din Sectorul 1.
Probleme:
- Animozitatea existentă între locuitorii din zonă care au acces în parc (membrii clubului şi părinţii lor) şi cei cărora le este interzisă intrarea;
- Degradarea și paragina ce au pus stăpânire pe parc.
- Parcul “Cireşarii” să se întoarcă la beneficiarii lui iniţiali, sub administrarea primăriei sectorului 1.
- Modernizarea şi utilarea sa cu dotările necesare unei zone destinate relaxării şi petrecerii timpului în aer liber.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Parcul Cireşarii este ţinut în conservare încă din anul 2007, aflându-se într-o stare de semidegradare, motivul invocat fiind lipsa de fonduri necesare reabilitării. Singura soluţie este crearea unui parteneriat între Primăria Sectorului 1,Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi asociaţiile părinţilor membrilor Clubului Copiilor Sectorul 1, în scopul refacerii şi întreţinerii terenurilor sportive care zac în paragină (clubul putând astfel chiar să-şi adauge noi secţii).
Grija pentru copaci şi mediul natural
Prezentare generală
După 1989 şi până în prezent, capitalul arboricol al Bucureştiului s-a înjumătăţit, unui locuitor al capitalei revenindu-i, în medie, mai puţin de un sfert din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale.
Deşi potrivit Cadastrului Verde, finalizat în 2012, a rezultat un indice de spaţiu verde de 23,21 mp/locuitor, care include şi terenurile proprietate privată, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.[1]
Probleme :
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este Sectorul 1, cu 1,757 hectare, urmat de Sectorul 6 (657 ha), Sectorul 3 (649 ha), Sectorul 4 (634 ha), Sectorul 2 (444 ha) şi Sectorul 5 (369 ha). De menţionat este însă faptul că, deşi Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa. Se impune respectarea cadrului legal care stabilește activitățile de toaletare a copacilor aflați în spații verzi, respectiv Legea nr. 24 din 15/01/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.Bucureștiul nu mai respiră – Nu mai omorâți copacii!
Prezentare generală
După 1989 şi până în prezent, capitalul arboricol al Bucureştiului s-a înjumătăţit, unui locuitor al capitalei revenindu-i, în medie, mai puţin de un sfert din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale.
Deşi potrivit Cadastrului Verde, finalizat în 2012, a rezultat un indice de spaţiu verde de 23,21 mp/locuitor, care include şi terenurile proprietate privată, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.[1]
Probleme :
- Situaţia spaţiilor verzi aparţinând domeniului public este îngrijorătoare, acestea diminuându-se în fiecare an, atât per total cât şi pe fiecare componentă – parcuri, scuaruri, spaţii între blocuri, alte spaţii.
- Situaţia este consecinţa lipsei unor strategii şi politici de identificare şi amenajare a unor suprafeţe noi de spaţii verzi.
- Protejarea și conservarea spațiilor verzi.
- Actualizarea Registrului spațiilor verzi.
- Lucrările de tăiere și toaletare a arborilor intră în sfera administrării spațiilor verzi. Autoritățile administrației publice locale sunt cele care au dreptul și obligația de a administra spațiile verzi publice, pe cheltuiala lor, angajând servicii prin achiziție publică.
- Legea reglementează administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este Sectorul 1, cu 1,757 hectare, urmat de Sectorul 6 (657 ha), Sectorul 3 (649 ha), Sectorul 4 (634 ha), Sectorul 2 (444 ha) şi Sectorul 5 (369 ha). De menţionat este însă faptul că, deşi Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa. Se impune respectarea cadrului legal care stabilește activitățile de toaletare a copacilor aflați în spații verzi, respectiv Legea nr. 24 din 15/01/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.Bucureștiul nu mai respiră – Nu mai omorâți copacii!
Salubritatea şi reciclarea deşeurilor
Prezentare generală:
Un oraş curat este un oraş cu oameni sănătoşi, cu o activitate economică normală. Pe străzile unde nu se strânge zăpada, de exemplu, nu se poate circula, calitatea vieţii oamenilor este afectată, iar activitatea economică, diminuată. Curăţenia, deszăpezirea şi deratizarea sunt subsumate toate serviciilor de salubritate. În 1997, ele erau asigurate în tot oraşul de compania româno-germană REBU, apoi, odată cu apariţia concurenţei, competenţele sale s-au delimitat. Astăzi, REBU continuă să acopere Bucureştiul întreg şi câteva comune suburbane, însă doar pentru curăţenia stradală şi strângerea deşeurilor instituţiilor. De persoanele fizice se ocupă altă companie în fiecare sector, pentru sume de cca 22 milioane euro pe an şi sector.
Odată îndepărtate de pe străzi şi din ghenele blocurilor, reziduurile menajere sunt duse la groapa de gunoi “Ochiul boului”, unde recent a fost montată o membrană, menită să împiedice scurgerea în sol a zestului de descompunere, unde infestase pânza freatică.
Probleme:
Soluţii
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand
Institutul pentru Politici publice a propus 3 variante pentru colectarea deşeurilor reciclabile. Majoritatea s-a pronunţat pentru strângerea deşeurilor în pungi negre (pentru gunoiul menajer), galbene (pentru plastic şi metal), albastre (pentru hârtie) şi verzi (pentru sticle), toate ÎNSERIATE CU COD DE BARE, astfel încât cei care nu se conformează să poată fi identificaţi şi amendaţi. Aceste preocupări nu au apărut spontan, ci ca urmare a intrării în vigoare de la 1 noiembrie 2015 a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Numai că înseşi normele de salubritate, adoptate de CGMB în 2010, induc confuzie. Ele obligă pe toată lumea să măture şi să cureţe căile de acces, de la companiile de salubritate şi până la proprietarii de imobile, astfel încât fiecare tabără se poate deroba, susţinând că măturarea, stropirea caldarâmului sau îndepărtarea zăpezii cade în sarcina celeilalte tabere. Este important ca pentru început să se realizeze ajustarea normelor în consonanţă cu legislaţia din domeniu şi cu cea europeană.
Prezentare generală:
Un oraş curat este un oraş cu oameni sănătoşi, cu o activitate economică normală. Pe străzile unde nu se strânge zăpada, de exemplu, nu se poate circula, calitatea vieţii oamenilor este afectată, iar activitatea economică, diminuată. Curăţenia, deszăpezirea şi deratizarea sunt subsumate toate serviciilor de salubritate. În 1997, ele erau asigurate în tot oraşul de compania româno-germană REBU, apoi, odată cu apariţia concurenţei, competenţele sale s-au delimitat. Astăzi, REBU continuă să acopere Bucureştiul întreg şi câteva comune suburbane, însă doar pentru curăţenia stradală şi strângerea deşeurilor instituţiilor. De persoanele fizice se ocupă altă companie în fiecare sector, pentru sume de cca 22 milioane euro pe an şi sector.
Odată îndepărtate de pe străzi şi din ghenele blocurilor, reziduurile menajere sunt duse la groapa de gunoi “Ochiul boului”, unde recent a fost montată o membrană, menită să împiedice scurgerea în sol a zestului de descompunere, unde infestase pânza freatică.
Probleme:
- Prevederile legii nu sunt respectate: deşi se interzice expres folosirea măturilor, fiindcă ridică praful , utilajele care să stropească şi să cureţe carosabilul pot fi văzute o dată, de două ori, vara. În rest, angajaţii salubrităţii mătură;
- Normele reglementează în exces în unele privinţe, dar sunt neclare în altele. De exemplu, proprietarii de imobile sunt obligaţi să cureţe zăpada de pe trotuarele din faţa caselor, dar li se interzice s-o depoziteze pe trotuar, caldarâm sau în rigole, fără să se indice o soluţie convenabilă;
- Competenţele în domeniu sunt împărţite între PMB şi primăriile de sector. Teoretic, PMB ar trebui să conceapă şi să coordoneze strategia în domeniu, iar fiecare sector să se gospodărească. Totuşi, la sectorul 5 licitaţia a fost organizată de PMB;
- Lipsa de transparenţă. Numai pe site-urile a două primării bucureştene se vorbeşte despre salubritate. În această opacitate, se pot petrece şi lucruri murdare. Să fie o coincidenţă faptul că doi dintre patronii celor 4 companii care se ocupă de curăţenia din sectoare sunt arestaţi (Florian Walter, patronul Romprest de la sectoarele 1 şi 5, precum şi Teodor Gabriel Florescu, patronul Urban de la sectorul 6)?
- Consiliul Concurenţei cere organizarea de noi licitaţii de atribuire a serviciilor de salubritate, motivând că nu se pot prelungi la infinit contractele existente. Pe de altă parte, Legea salubrităţii stabileşte că durata unui asemenea contract trebuie să fie suficient de lungă încât să acopere investiţiile făcute de companie, dar nu poate depăşi 49 de ani + 2 ani prelungiri;
- Spre deosebire de alte ţări UE, România nu este în stare să recicleze decât 13% din deşeurile sale. Dacă nu vom ajunge la 50%, vom plăti amenzi de 200.000 euro pe zi.
- În unele sectoare curăţenia şi deratizarea se fac cu mai mult simţ de răspundere, în altele mai puţin spre deloc (sectorul 6);
Soluţii
- Să se respecte prevederile legale şi să se spele străzile, măcar o dată pe săptămână, dacă nu zilnic sau minim de 2 ori pe săptămână cum se prevede;
- Să se controleze respectarea prevederilor şi să se dea amenzi pentru nerespectarea lor;
- Să se organizeze noi licitaţii, dacă este cazul;
- Să se transparentizeze contractele;
- Să se trieze şi colecteze separat resturile menajere, hârtia, sticla, ambalajele de plastic şi metal. Formula este deja aplicată în sectorul 4;
- Eventual, introducerea unor recompense (financiare sau reduceri la taxele locale) pentru a stimula crearea obişnuinţei de a strânge deşeurile reciclabile, aşa cum procedează unele lanţuri de hipermarketuri de la noi;
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand
Institutul pentru Politici publice a propus 3 variante pentru colectarea deşeurilor reciclabile. Majoritatea s-a pronunţat pentru strângerea deşeurilor în pungi negre (pentru gunoiul menajer), galbene (pentru plastic şi metal), albastre (pentru hârtie) şi verzi (pentru sticle), toate ÎNSERIATE CU COD DE BARE, astfel încât cei care nu se conformează să poată fi identificaţi şi amendaţi. Aceste preocupări nu au apărut spontan, ci ca urmare a intrării în vigoare de la 1 noiembrie 2015 a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Numai că înseşi normele de salubritate, adoptate de CGMB în 2010, induc confuzie. Ele obligă pe toată lumea să măture şi să cureţe căile de acces, de la companiile de salubritate şi până la proprietarii de imobile, astfel încât fiecare tabără se poate deroba, susţinând că măturarea, stropirea caldarâmului sau îndepărtarea zăpezii cade în sarcina celeilalte tabere. Este important ca pentru început să se realizeze ajustarea normelor în consonanţă cu legislaţia din domeniu şi cu cea europeană.
Program pentru O viaţă normală in sector 1 USB
O viaţă normalăPentru familiiCalitatea vieţii şi sănătatea familiei
Asistenţa şi protecţia mamei şi copilului
Creşterea şi educarea copilului mic
Activităţile petrecute în şi cu familia
Viaţa de familie şi animalele de companie
Pentru cartiere20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea I
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea a II-a
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea a III-a
20 de interventii minimale cu efect maximal: Ultima parte
Piețele agroalimentare
Sănătatea publică
Siguranţa pietonului şi trotuarele
Siguranţa cetăţeanului şi animalele comunitare
Pentru sectorTransparenţa administrativă
Transparența achizițiilor publice
Relaţia administraţie – cetăţean
Reducerea drastică a birocraţiei
Identitatea culturală
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: Probleme
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: Soluții
Familiile din sectorul 1
Stimularea mediului de afaceri în Sectorul 1
Sectorul nostru și traficul aglomerat
Asistenţa şi protecţia mamei şi copilului
Creşterea şi educarea copilului mic
Activităţile petrecute în şi cu familia
Viaţa de familie şi animalele de companie
Pentru cartiere20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea I
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea a II-a
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea a III-a
20 de interventii minimale cu efect maximal: Ultima parte
Piețele agroalimentare
Sănătatea publică
Siguranţa pietonului şi trotuarele
Siguranţa cetăţeanului şi animalele comunitare
Pentru sectorTransparenţa administrativă
Transparența achizițiilor publice
Relaţia administraţie – cetăţean
Reducerea drastică a birocraţiei
Identitatea culturală
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: Probleme
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: Soluții
Familiile din sectorul 1
Stimularea mediului de afaceri în Sectorul 1
Sectorul nostru și traficul aglomerat
Calitatea vieţii şi sănătatea familiei
Prezentare generală:
O familie care se bucură de sănătate şi bunăstare este condiţia necesară, chiar dacă nu şi suficientă, pentru a avea o naţiune puternică şi prosperă sau, privind la o scară mai mică, o comunitate înstărită, cu puţine probleme de sănătate.
Statisticele arată că locuitorii Bucureştiului se bucură de cel mai înalt nivel de trai şi de cea mai bună asistenţă medicală din România, Sectorul 1 cu atât mai mult. Dacă avem deschiderea de a trece dincolo de aceste statistici încurajatoare şi ne aplecăm asupra nevoilor reale ale familiilor din Sectorul 1, descoperim realităţi deloc îmbucurătoare.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Dintre motivele care m-au determinat să-mi asum rolul de candidat la Primăria Sectorului 1, aş aminti doar două. Primul: prin educaţia primită şi prin construcţia mea interioară, am fost şi sunt o adeptă a voluntariatului, a acordării de ajutor celor defavorizaţi. Al doilea: m-am preocupat întotdeauna să fiu conectată la realităţile comunităţii în care trăiesc, astfel încât am descoperit valori excepţionale în Bucureşti, cu care Occidentul de azi nu se poate mândri. Dar am descoperit în acelaşi timp şi realităţi crude, inacceptabile, cum ar fi zone ale Sectorului 1 unde se trăieşte ca în secolul XIX. Mă doare suferinţa acestor copii şi familii într-atât de mult încât am spus “Aşa nu se mai poate!”.
Asistenţa şi protecţia mamei şi copiluluiPrezentare generală:
În Bucureşti, Sectorul 1 este un mediu al contrastelor, zone cu nivel de trai foarte ridicat şi cu o calitate a vieţii demnă de o capitală europeană din secolul XXI, în profund contrast cu zone în care reţelele de apă şi canalizare, drumurile asfaltate şi accesul la educaţie şi sistemul de sănătate sunt şi astăzi un inaccesibil deziderat. Pe de altă parte, un alt contrast există între familiile solide, unite şi armonioase, indiferent de nivelul condiţiilor de trai, şi familiile dezorganizate, cele în care unii membri sunt abuzaţi de un altul sau cele monoparentale cu dificultăţi specifice.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Există familii dezorganizate, există – în special – mame şi copii agresaţi şi abuzaţi în fiecare cartier al sectorului, pe fiecare stradă, poate chiar în fiecare bloc. Vocea acestor năpăstuiţi nu se face de multe ori auzită pentru că nu ştiu să ceară ajutor şi nu ştiu nici cui să se adreseze. Au dreptate, cât timp nu ne implicăm, noi societatea, administraţia locală în special, în salvarea acestor suflete, suntem părtaşi la aceste drame. Există căi simple, eficiente, fără a a implica mari cheltuieli pentru a sprijini aceste persoane. Am în vedere în primul rând stabilirea unor parteneriate cu ONG-uri specializate în acest domeniu sensibil.
Creşterea şi educarea copilului micPrezentare generală:
Nu toţi copiii au şansa de a avea bunici şi nici toţi părinţii nu au posibilitatea de a angaja o bonă pentru copiii lor. De aceea, o reţea bine organizată şi funcţională de creşe şi grădiniţe este mai mult decât necesară pentru a prelua, a educa şi a îngriji copiii de vârstă antepreşcolară.
În sectorul 1 există 40 grădiniţe cu circa 6000 locuri şi 3 creşe cu aproximativ 500 locuri, toate de stat şi care, din păcate, nu acoperă întreaga cerere de locuri pentru copiii din sector.
Dacă pentru creşe şi grădiniţe există totuși o ofertă, insuficientă ce e drept, nu regasim aceeaşi situaţie și pentru programe afterschool. Ele există doar la nivel particular, chiar dacă funcţionează în unităţi şcolare de stat, iar preţurile nu sunt accesibile multor părinţi. Acest program este extrem de util multor familii cu ambii părinţi angajaţi.
Probleme:
Candidat USB la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Ca mamă a patru copii, dar şi manager al unei mari companii, înţeleg perfect această problemă a părinţilor din sectorul nostru. Printr-o eficientă colaborare cu Ministerul Învăţământului şi Educaţiei, prin parteneriate public-privat şi nu prin externalizarea serviciilor către societăţi particulare, prin atragerea de ONG-uri şi voluntari, vom rezolva problema insuficienţei resurselor umane. Pentru spaţii, mă voi îngriji ca acele clădiri ale primăriei, care sunt potrivite pentru creşe şi grădiniţe şi care acum au alte destinaţii sau nu sunt utilizate, să devină instituţii de învăţămînt antepreşcolar pentru copiii sectorului nostru, pe banii primăriei de sector. Voi face în aşa fel încât grădiniţele private să devină o alternativă, nu singura soluţie viabilă, cum se întâmplă acum.
Activităţile petrecute în şi cu familiaPrezentare generală:
O resursă importantă care lipseşte în derularea vieţii de familie este resursa “timp”, fie că vorbim de familii cu un nivel de trai ridicat, fie de cele care reuşesc să facă faţă cu greu nevoilor zilnice. Activităţile petrecute în familie de către membrii săi sunt tot mai puţine şi tot mai nepotrivite pentru un climat sănătos în care să crească şi să se dezvolte noile generaţii.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
În familia mea, am încercat împreună cu soţul meu, să ne organizăm judicios activităţile profesionale astfel încât să putem petrece timp îndelungat şi de calitate împreună cu copiii noştri. Am încercat şi am reuşit să le insuflăm dragostea pentru natură, pentru activităţi în aer liber, pentru voluntariat. M-am lovit în demersul meu de lipsa unui cadru organizatoric, prin care aceste activităţi să se desfăşoare mai uşor şi mai util pentru socializare. Un departament al Primăriei ar remedia această carenţă. Nu va fi mare consumator de resurse materiale şi financiare, dar va acţiona ca un “magnet” pentru a atrage voluntari, ONG-uri, asociaţii de părinţi sau de bloc.
Viaţa de familie şi animalele de companiePrezentare generală:
Bucureştenii sunt mari iubitori de animale de companie, mulţi dintre ei deţinând cel puţin un câine sau o pisică, iar adeseori chiar mai multe. Statisticile arată că mai mult de jumătate din familiile capitalei au şi un membru patruped.
În Sectorul 1, avem o populaţie activă cu joburi solicitante şi numarul cel mai mare de iubitori de animale din Bucureşti. Apare astfel întrebare « Cum putem evita neglijarea animalelor din familia noastră ? ».
Probleme:
Candidat USB la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Avem şi noi, în familia mea, un motan,Tom. Copiii îşi doresc foarte mult măcar un câine, dar am tot amânat să le îndeplinesc această dorintă. Faptul că nu există niciun spaţiu amenajat pentru animalele de companie, m-a pus pe gânduri. Multe spaţii verzi abandonate ar putea fi transformate în spaţii pentru câini, cu o sursă de apă permanentă, loc pentru strângerea murdăriilor şi bănci pentru stăpâni. Rezolvarea acestei probleme nu presupune costuri exorbitante, ci puţină preocupare şi atragerea asociaţiilor de animale într-o colaborare benefică pentru animalele de companie şi stăpânii lor.
Prezentare generală:
O familie care se bucură de sănătate şi bunăstare este condiţia necesară, chiar dacă nu şi suficientă, pentru a avea o naţiune puternică şi prosperă sau, privind la o scară mai mică, o comunitate înstărită, cu puţine probleme de sănătate.
Statisticele arată că locuitorii Bucureştiului se bucură de cel mai înalt nivel de trai şi de cea mai bună asistenţă medicală din România, Sectorul 1 cu atât mai mult. Dacă avem deschiderea de a trece dincolo de aceste statistici încurajatoare şi ne aplecăm asupra nevoilor reale ale familiilor din Sectorul 1, descoperim realităţi deloc îmbucurătoare.
Probleme:
- Familii, în general cu mulţi copii minori şi adesea monoparentale, care trăiesc din alocaţii şi ajutor social, rezultatul fiind un nivel de trai sub media naţională;
- Locuinţe improprii, insalubre, insuficiente pentru păturile defavorizate ale societăţii determină un indice al calităţii vieţii insuficient satisfăcut;
- Copii care nu au acces la condiţii decente de desăvârşire a educaţiei lor şi a căror sănătate este pusă în pericol din cauza unei hrane precare şi a lipsei controalelor medicale.
- Implicarea administraţiei locale în identificarea şi crearea de locuri de muncă în propriul sector, prin renunţarea la externalizarea serviciilor necesare comunităţii ;
- Asigurarea minimului pentru un nivel de trai decent – primă prioritate în alocarea de fonduri: reţelele de electricitate, apă, canalizare, gaze în zonele în care lipsesc;
- Stabilirea de parteneriate cu asociaţii şi ong-uri de profil, în vederea realizării unui recensământ exact al minorilor, identificarea celor cu nevoi speciale, sprijinirea lor materială, dar şi educaţională, prin departamentele de specialitate ale administraţiei locale. De asemenea, încurajarea şi organizarea voluntariatului local în rândul medicilor şi cadrelor medicale, a psihologilor, a profesorilor, învăţătorilor, educatorilor, pedagogilor etc, activi, pensionari sau studenţi la facultăţi de profil, în vederea asigurării unor condiţii legale în ajutorarea minorilor cu probleme.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Dintre motivele care m-au determinat să-mi asum rolul de candidat la Primăria Sectorului 1, aş aminti doar două. Primul: prin educaţia primită şi prin construcţia mea interioară, am fost şi sunt o adeptă a voluntariatului, a acordării de ajutor celor defavorizaţi. Al doilea: m-am preocupat întotdeauna să fiu conectată la realităţile comunităţii în care trăiesc, astfel încât am descoperit valori excepţionale în Bucureşti, cu care Occidentul de azi nu se poate mândri. Dar am descoperit în acelaşi timp şi realităţi crude, inacceptabile, cum ar fi zone ale Sectorului 1 unde se trăieşte ca în secolul XIX. Mă doare suferinţa acestor copii şi familii într-atât de mult încât am spus “Aşa nu se mai poate!”.
Asistenţa şi protecţia mamei şi copiluluiPrezentare generală:
În Bucureşti, Sectorul 1 este un mediu al contrastelor, zone cu nivel de trai foarte ridicat şi cu o calitate a vieţii demnă de o capitală europeană din secolul XXI, în profund contrast cu zone în care reţelele de apă şi canalizare, drumurile asfaltate şi accesul la educaţie şi sistemul de sănătate sunt şi astăzi un inaccesibil deziderat. Pe de altă parte, un alt contrast există între familiile solide, unite şi armonioase, indiferent de nivelul condiţiilor de trai, şi familiile dezorganizate, cele în care unii membri sunt abuzaţi de un altul sau cele monoparentale cu dificultăţi specifice.
Probleme:
- Familiile dezorganizate sunt de multe ori un mediu nu numai impropriu, se întâmplă în unele cazuri ca unii membri să fie abuzaţi şi persecutaţi de către unul din părinţi, de cele mai multe ori figura paternă fiind cea agresivă;
- Familii monoparentale, cel mai întâlnite fiind cele numai cu mama, cea care nu reuşeşte să facă faţă nevoilor şi exigenţelor unei familii numeroase, cu copii minori;
- Copiii rămaşi fără suport parental, abandonaţi sau orfani, aflaţi în grija unor bunici sau alte rude de grad apropiat şi care întâmpină dificultăţi în a-i creşte şi educa
- Înfiinţarea unei call center nonstop sub coordonarea serviciilor specifice din Primărie, unde voluntari cu pregătire adecvată să asigure asistenţă permanentă solicitanţilor; Îndrumarea mamelor şi copiilor abuzaţi de către soţ/concubin/tată către centrele de primire şi asistenţă socială ale primăriei, aşezăminte înfiinţate prin colaborarea cu asociaţii şi ong-uri de profil;
- Sprijinirea familiilor monoparentale prin activităţi organizate de către Primărie, prin care voluntari pot participa la rezolvarea unor probleme gospodăreşti şi de instruirea şi educare a copiilor;
- Asigurarea unui cadru legal prin care voluntari, asociaţii şi ong-uri pot asigura sprijin persoanelor care au în îngrijire minori proveniţi de la rude apropiate, pentru a le instrui, ajuta şi susţine în procesul de creştere şi educare a minorilor.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Există familii dezorganizate, există – în special – mame şi copii agresaţi şi abuzaţi în fiecare cartier al sectorului, pe fiecare stradă, poate chiar în fiecare bloc. Vocea acestor năpăstuiţi nu se face de multe ori auzită pentru că nu ştiu să ceară ajutor şi nu ştiu nici cui să se adreseze. Au dreptate, cât timp nu ne implicăm, noi societatea, administraţia locală în special, în salvarea acestor suflete, suntem părtaşi la aceste drame. Există căi simple, eficiente, fără a a implica mari cheltuieli pentru a sprijini aceste persoane. Am în vedere în primul rând stabilirea unor parteneriate cu ONG-uri specializate în acest domeniu sensibil.
Creşterea şi educarea copilului micPrezentare generală:
Nu toţi copiii au şansa de a avea bunici şi nici toţi părinţii nu au posibilitatea de a angaja o bonă pentru copiii lor. De aceea, o reţea bine organizată şi funcţională de creşe şi grădiniţe este mai mult decât necesară pentru a prelua, a educa şi a îngriji copiii de vârstă antepreşcolară.
În sectorul 1 există 40 grădiniţe cu circa 6000 locuri şi 3 creşe cu aproximativ 500 locuri, toate de stat şi care, din păcate, nu acoperă întreaga cerere de locuri pentru copiii din sector.
Dacă pentru creşe şi grădiniţe există totuși o ofertă, insuficientă ce e drept, nu regasim aceeaşi situaţie și pentru programe afterschool. Ele există doar la nivel particular, chiar dacă funcţionează în unităţi şcolare de stat, iar preţurile nu sunt accesibile multor părinţi. Acest program este extrem de util multor familii cu ambii părinţi angajaţi.
Probleme:
- Principala problemă este numărul insuficient al acestor unităţi antepreşcolare, chiar dacă ni se spune în fiecare an de către autorităţi că toţi copiii au loc în grădiniţă;
- Din cauza numărului insuficient de locuri și de cadre specializate, grupele educaţionale au un număr mare de copii, care, de multe ori, nu aparţin aceleiaşi grupe de vârstă, astfel că programa de învăţământ nu poate fi aplicată conform cu cerinţele şi nevoile specifice vârstei copiilor;
- Lista lungă de aşteptare pentru înscrieri în fiecare an;
- Deficit de personal calificat;
- Programele tip afterschool din unitățile de învăţământ administrate de firme private, care practică preţuri prohibitive, unele școli desfășurând doar programul ”Școala după școală”, program care constă în supravegherea copiilor pentru a-și face temele.
- Construirea, din fondurile primăriei sau prin parteneriate public–private, de unităţi noi sau extinderea şi modernizarea celor existente, acolo unde este posibil. De asemenea, acestea pot fi amenajate și în clădirile aparținând primăriei și care se pretează transformării în acest scop;
- Reducerea numărului de copii dintr-o grupă, pentru ca actul educaţional sa fie cât mai corect și specific vârstei lor;
- Personal calificat în creşe şi grădiniţe care să răspundă cerinţelor de îngrijire şi educaţie specifice fiecărei grupe de vârstă;
- Crearea de programe “After school” în unităţile de învăţământ, acolo unde există spaţii disponibile, pentru a evita deplasarea copiilor dintr-un loc în altul în afara şcolii;
- Administrarea acestor programe de către primărie şi nu de firme private. Astfel, se evită taxele mari de frecventare şi sporeşte posibilitatea de a fi accesate de mai mulţi copii;
- Sprijinirea copiilor ce provin din familii fără resurse materiale pentru a urma acest program fără plată.
Candidat USB la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Ca mamă a patru copii, dar şi manager al unei mari companii, înţeleg perfect această problemă a părinţilor din sectorul nostru. Printr-o eficientă colaborare cu Ministerul Învăţământului şi Educaţiei, prin parteneriate public-privat şi nu prin externalizarea serviciilor către societăţi particulare, prin atragerea de ONG-uri şi voluntari, vom rezolva problema insuficienţei resurselor umane. Pentru spaţii, mă voi îngriji ca acele clădiri ale primăriei, care sunt potrivite pentru creşe şi grădiniţe şi care acum au alte destinaţii sau nu sunt utilizate, să devină instituţii de învăţămînt antepreşcolar pentru copiii sectorului nostru, pe banii primăriei de sector. Voi face în aşa fel încât grădiniţele private să devină o alternativă, nu singura soluţie viabilă, cum se întâmplă acum.
Activităţile petrecute în şi cu familiaPrezentare generală:
O resursă importantă care lipseşte în derularea vieţii de familie este resursa “timp”, fie că vorbim de familii cu un nivel de trai ridicat, fie de cele care reuşesc să facă faţă cu greu nevoilor zilnice. Activităţile petrecute în familie de către membrii săi sunt tot mai puţine şi tot mai nepotrivite pentru un climat sănătos în care să crească şi să se dezvolte noile generaţii.
Probleme:
- Dispariţia cadrului organizatoric în care familiile să poată desfăşura activităţi specifice: spaţii amenajate pentru sport şi jocuri de echipă, pe categorii de vârstă;
- Inexistenţa unui program care să stimuleze activităţile în familie, cu privire la acţiuni gospodăreşti, de reciclare, de educaţie civică;
- Scăderea apetitului pentru activităţile în aer liber şi în general în natură, centrul de interes mutându-se spre activităţi în spaţii închise gen mall, locuri de joacă din magazine, gen Ikea sau fastfood-uri. Desfăşurarea de activităţi sedentare în interiorul familiilor, tv, jocuri pe calculator etc.
- Refacerea şi amenajarea de spaţii de practicare a jocurilor de echipă: tenis cu piciorul, tenis de masă, tenis, baschet, şah etc, cu amenejarea de minitribune pentru ceilalţi membrii ai familiei şi pentru susţinători. Crearea cadrului organizatoric ca acestea să poată fi folosite şi în cadrul unor competiţii intrafamiliale;
- Educarea şi angrenarea familiilor în activităţi gospodăreşti, cu sprijinul specialiştilor şi voluntarilor, în amenajarea de mici grădini de zarzavat sau plante aromatice pe blocuri sau spaţiile din jurul blocurilor. Activităţi organizate de reciclare şi stimularea creativităţii prin crearea de obiecte ornamentale din materiale reciclate pentru fiecare scară de apartament. Stimularea şi sprijinirea în dezvoltarea de hobby-uri de familie;
- Organizarea de activităţi şi concursuri în aer liber cu recompense. Concursuri gen – familia cea mai implicată în voluntariat din bloc, cartier, sector. Blocul cel mai curat. Campionii deszăpezirii. Concursuri sportive. De desene pe asfalt.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
În familia mea, am încercat împreună cu soţul meu, să ne organizăm judicios activităţile profesionale astfel încât să putem petrece timp îndelungat şi de calitate împreună cu copiii noştri. Am încercat şi am reuşit să le insuflăm dragostea pentru natură, pentru activităţi în aer liber, pentru voluntariat. M-am lovit în demersul meu de lipsa unui cadru organizatoric, prin care aceste activităţi să se desfăşoare mai uşor şi mai util pentru socializare. Un departament al Primăriei ar remedia această carenţă. Nu va fi mare consumator de resurse materiale şi financiare, dar va acţiona ca un “magnet” pentru a atrage voluntari, ONG-uri, asociaţii de părinţi sau de bloc.
Viaţa de familie şi animalele de companiePrezentare generală:
Bucureştenii sunt mari iubitori de animale de companie, mulţi dintre ei deţinând cel puţin un câine sau o pisică, iar adeseori chiar mai multe. Statisticile arată că mai mult de jumătate din familiile capitalei au şi un membru patruped.
În Sectorul 1, avem o populaţie activă cu joburi solicitante şi numarul cel mai mare de iubitori de animale din Bucureşti. Apare astfel întrebare « Cum putem evita neglijarea animalelor din familia noastră ? ».
Probleme:
- Sondajele de opinie au evidenţiat faptul că mult mai mulţi bucureşteni ar dori să aibă un prieten necuvântător, fie el chiar şi adoptat din rândul celor comunitari, dar întâmpină dificultăţi specifice zonei urbane, printre care principalul motiv este spaţiul insuficient, locuind la bloc, şi lipsa locurilor special amenajate pentru plimbarea lor;
- Un alt neajuns este timpul insuficient pe care pot să-l aloce animalului, fie că este vorba de programul zilnic, fie că este cazul situaţiilor în care proprietarul pleacă în vacanţe sau alte deplasări unde nu-şi poate lua şi micul prieten;
- Nu rareori proprietarii, cu resursesele diminuate, nu mai au suficiente fonduri pentru a-şi deparazita, vaccina, microcipa şi steriliza animalele, uneori nu au bani nici pentru a le asigura hrană corespunzătoare sau tratamente, văzându-se în situaţia de a-i abandona.
- Câinii trebuie să fie în contact permanent cu natura. Acest lucru poate fi realizat prin împrejmuirea unor zone din parcuri, destinate exclusiv patrupedelor, cu elemente de joacă, cu gazon tratat împotriva puricilor şi căpuşelor, cu pungi şi coşuri de gunoi, cu o sursă de apă uşor de folosit. De asemenea, ţarcuri de dimensiuni mai mici amenajate în cadrul cvartalelor ar mulţumi atât proprietarii, cât şi pe cei care sunt deranjaţi de prezenţa animalelor pe alei şi trotuare (vezi articolele pe acestă temă);
- Parteneriatul cu asociaţiile, în ceea ce priveşte nevoile specifice ale iubitorilor de animale, ar permite să fie rezolvate problemele legate de timpul insuficient acordat animalelor, prin înfiinţarea unor centre unde stăpânii îşi pot lăsa contracost animalul, banii respectivi fiind folosiţi în gestionarea animalelor comunitare;
- Voluntarii care se pot ocupa de plimbarea unor animale pot proveni şi din rândul iubitorilor de animale, care au câini şi pisici, dar care nu au posibilităţi financiare pentru îngrijirea acestora într-un mod rezonabil.
Candidat USB la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Avem şi noi, în familia mea, un motan,Tom. Copiii îşi doresc foarte mult măcar un câine, dar am tot amânat să le îndeplinesc această dorintă. Faptul că nu există niciun spaţiu amenajat pentru animalele de companie, m-a pus pe gânduri. Multe spaţii verzi abandonate ar putea fi transformate în spaţii pentru câini, cu o sursă de apă permanentă, loc pentru strângerea murdăriilor şi bănci pentru stăpâni. Rezolvarea acestei probleme nu presupune costuri exorbitante, ci puţină preocupare şi atragerea asociaţiilor de animale într-o colaborare benefică pentru animalele de companie şi stăpânii lor.
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea I
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
20 de intervenții minimale cu efect maximal: Partea a II-a
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea a III-a
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
20 de interventii minimale cu efect maximal: Ultima parte
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
Piețele agroalimentarePrezentare generală:
În ciuda dispariției a jumătate dintre piețele agroalimentare din București după 1990, locuitorii Sectorului 1 au încă cultura pieței și preferă să își facă aprovizionarea de la piețele agroalimentare de proximitate. Acest lucru este un semnal că există o cerere din partea comunității. Este necesar astfel ca piețele agroalimentare să fie încurajate și dezvoltate.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Piețele agroalimentare joacă un rol important pentru diferitele comunități din Sectorul 1. Ştiu sigur că nu există în prezent documente accesibile publicului larg, care să prezinte evoluția în timp a piețelor agroalimentare, viziunea pe termen lung și/sau proiectele în derulare, actualizate la zi. Doresc să mă implic urgent şi să iau măsuri eficiente pentru ca pieţele de cartier să devină ceea ce au fost odată – produse naturale, vândute de producători. Parteneriatele cu organizațiile de producători locali vor încuraja accesul acestora la piețele agroalimentare, atât de sine stătătoare cât și volante. Site-ul Primăriei sau Administrației Piețelor Sectorului 1 va furniza informații despre procedura de obținere a unui punct de vânzare în piață (tarabă). Toate aceste măsuri se înscriu într-o strategie generală de dezvoltare a piețelor.
Sănătatea publicăPrezentare generală:
În Sectorul 1 există 35 de spitale la care se adaugă clinici şi dispensare, atât de stat cât şi private. Aceste unităţi medicale deservesc pe cei aproximativ 238000 locuitori ai sectorului.
În acest moment, Primăria S1 administrează următoarele spitale:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Voi impune transparentizarea tuturor cheltuielilor necesare funcţionării unităţilor medicale: achiziţii directe, licitaţii pentru echipamente şi materiale medicale, alimente, lucrări de întreţinere, în general tot ce înseamnă cheltuirea banului public. În plus, împreună cu celelalte primării şi cu ISU vom face un plan unitar de acţiune pentru situaţii de urgenţă majore. Voi încuraja deschiderea de centre medicale de proximitate pentru a diminua presiunea din serviciile de urgenţă din spitale.
Siguranţa pietonului şi trotuarelePrezentare generală:
Deşi am crescut cu toţii în oraşe sau sate prevăzute fără excepţie cu trotuare, unii dintre noi au uitat la ce servesc: doar mersului oamenilor. Pietonilor, nu celor din maşini.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Ţin foarte mult la proiectul „Trotuare pentru pietoni, piste pentru biciclişti şi drumuri pentru şoferi”. Este una din iniţiativele pe care le-am avut în domeniul administrativ în anii trecuţi şi la care nu am primit răspunsuri de la autorităţi. Din cauza acestei nepăsări a autorităţilor, m-am decis să mă implic în cursa pentru primăria de sector. Ştiu că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par. Totuşi, dincolo de complexitatea lor, soluţiile pot fi la îndemâna noastră, accesibile şi decente.
Siguranţa cetăţeanului şi animalele comunitarePrezentare generală:
Deşi aparent problema câinilor comunitari pare lichidată în Sectorul 1 -vom vorbi şi cu ce „preţ”, dar şi la ce preţuri aceasta s-a rezolvat, realitatea este cu totul alta. Practica şi experienţa altor state au arătat că eutanasierea haotică nu a dus niciodată nici măcar la diminuarea populaţiilor de animale comunitare, cu atât mai puţin la dispariţia lor. Acum, când s-au produs cutremure majore în administraţiile de sector, când mulţi decidenţi au fost eliberaţi din funcţii şi cei care sunt acum interimari nu au capacitatea de a lua decizii nici în această privinţă, ne aşteptăm ca după perioada de rut să apară tinere animale fără stăpân, repunând pe tapet acest subiect spinos, cu consecinţe pentru siguranţa cetăţeanului şi pentru viaţa animalelor de pripas.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Gradul de civilizaţie a unei ţări, al unui oraş, al unui sector, al unui cartier se reflectă şi în modul în care administraţia se îngrijeşte de siguranţa cetăţenilor săi din toate punctele de vedere. Aici şi acum mă refer la animalele agresive, cu şi fără stăpân. Nu este normal să ne temem pentru viaţa noastră şi pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri atunci când mergem pe stradă. Va trebui ca această siguranţă legată de câini să fie de 100%. Pe de altă parte, nu este firesc să ne purtăm brutal, crud, chiar criminal cu nişte fiinţe care depind de noi şi care au şi ele dreptul la viaţă. Avem soluţii care să răspundă ambelor deziderate pentru a ajunge la cartiere sigure şi civilizate.
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
- Terase vopsite în alb: Dacă nu există fonduri pentru plantarea terasei unui bloc, există o alternativă ieftină şi simplă pentru a influenţa pozitiv mediul în care trăim: Dăm cu alb pe terasele blocurilor ca să combatem eficient schimbările climatice. Este o evidenţă că o suprafaţă albă sau reflectorizantă de 90mp ar putea compensa 10 tone de dioxid de carbon.
- Cartografierea completă: Realizarea unei cartografieri complete şi elaborarea de hărţi complexe, incluzând date asupra proprietăţilor, date istorice şi tehnice. Aceste hărţi vor fi accesibile pe internet tuturor cetăţenilor.
- Delimitarea clară a locurilor de parcare: Toate locurile de parcare publice vor fi delimitate clar prin marcaj pe trotuar şi prin signalistică care indică numărul lor şi regulile implicate.
- Automate pentru plata parcării: Plata parcării se va putea face prin automate de plată, unde se va putea plăti cu bani cash sau cu card. În parcările cu timp limitat de parcare se va folosi ceasul de parcare.
- Oraşul îşi va spune povestea: Prin crearea unor sisteme de informaţie digitală referitoare la istoria locului, cetăţeanul va putea accesa printr-o aplicaţie pe telefonul mobil date cu privire la un monument sau o zonă istorică pe lângă care tocmai trece. Aceeaşi informaţie în formă comprimată va fi dispusă bilingv prin panouri stradale.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
20 de intervenții minimale cu efect maximal: Partea a II-a
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
- Apă bună pentru toţi: Implementarea unui sistem de apă de calitate prin dispunerea de cişmele în toate spaţiile publice şi parcuri. Aceste cişmele vor fi create de designeri locali, special pentru a pune în evidenţă identitatea locului ales.
- Promovarea creatorilor locali: Încurajarea artiştilor, arhitecţilor, designerilor şi peisagiştilor locali prin organizarea de concursuri pentru obiecte de mobilier urban, mici amenajări stradale, părculeţe, artă în spaţiul public, etc. Pentru a stimula creaţia şi a ajuta dezvoltarea micilor birouri de design, arhitectura sau artiştii locali, primăria poate organiza concursuri cu realizarea obiectului concursului începând de la intervenţii fezabile cu bugete mici.
- Un acoperiş pentru industriile creative: Oferind spaţii pentru producţie, birouri şi ateliere la preţuri mici pentru câţiva ani, anumite clădiri care acum stau goale şi se afla în administraţia sau proprietatea primăriei pot fi revalorificate şi pot căpăta semnificaţie culturală în oraş. De asemenea, primăria poate organiza regulat expoziţii.
- Şcoli mai frumoase: Şcolile sunt locul unde copiii îşi petrec o mare parte din timp. Este foarte important să se simtă bine şi să înţeleagă de mici ce înseamnă un spaţiu armonios şi o arhitectură de calitate. Acest lucru le va influenţa în mod determinant dezvoltarea. Un program de reabilitare, modernizare şi înfrumuseţare a şcolilor din Bucureşti ar putea avea un impact enorm asupra generaţiilor viitoare.
- Reguli pe înţelesul tuturor: Publicare de broşuri sau pliante realizate cu o grafică atrăgătoare care să explice reguli sau legi, de ex.: locurile de parcare nealocate din cartierul nostru; care este conduita plimbării cu câinele în spaţii publice şi locurile de joacă pentru animale.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
20 de interventii minimale cu efect maximal: Partea a III-a
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
- Adoptă un copac: Iniţierea unui program prin care cetăţenii pot obţine la cerere plantarea unui copac sau arbust în spaţiul public şi se angajează să-l îngrijească minim 2 ani.
- Agricultură urbană: Încurajarea organizaţiilor de cetăţeni de a practica agricultura urbană pentru a produce fructe şi legume în interiorul oraşului. Primăria poate pune la dispoziţie terenuri şi poate constitui parteneriate public-private pentru implementarea unor programe de producţie locală de alimente.
- Ghid de bună practică pentru renovări: Realizarea împreună cu organizaţii profesionale a unei broşuri de tip ghid, care să îndrume proprietarii care doresc să îşi renoveze sau repare casa. Ghidul poate conţine tipologiile clădirilor din Bucureşti şi cele mai indicate modalităţi de intervenţii în funcţie de tipologie, cu exemplificări.
- Decontaminarea prin plante: Identificarea terenurilor contaminate şi neutilizate şi decontaminarea prin fitoremediere. Fitoremedierea este metoda necostisitoare de a folosi plante verzi pentru a decontamina solul, apele şi aerul. Astfel, terenurile însănătoşite pot fi folosite ca parcuri, terenuri agricole sau altele. Un departament compus din specialişti va identifica terenurile contaminate, va recolta probe care vor fi supuse unor teste, va dezvolta o strategie de remediu prin fitoremediere şi va demara programul de plantări.
- Investiţia în cultură acolo unde ea are loc: Identificarea şi încurajarea prin promovare sau susţinere a actelor de cultură dezvoltate spontan în cartier şi sector, în comunităţi existente de artişti sau comunităţi etnice.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
20 de interventii minimale cu efect maximal: Ultima parte
20 de modalităţi simple pot fi eficiente pentru ca orice cartier să se transforme în bine în scurt timp, fără costuri mari. Cheia este cunoaşterea lui aprofundată, identificarea elementelor cu potenţial şi implicarea cetăţenilor.
- Terenuri de sport pentru toată comunitatea: Şcolile dispun de terenuri de sport şi curţi care sunt folosite numai în timpul orelor de sport şi în timpul de funcţionare a şcolii. Printr-o amenajare adecvată şi printr-o reorganizare, ele ar putea fi folosite de locuitorii zonei şi în timpul în care şcoala este închisă (în afara orelor şi în weekend, în vacanţe). Propunem identificarea unor instituţii de învăţământ potrivite pentru această iniţiativă. Intervenţiile vor fi : reamenajarea terenurilor de sport în scopul obţinerii unor terenuri multifuncţionale; amenajarea de noi spaţii publice verzi şi pavate; revitalizarea spaţiilor verzi existente; reabilitarea iluminatului zonei; inserarea de mobilier stradal pentru a sprijini funcţiunile propuse; modificarea sistemelor de îngrădiri şi a acceselor; modernizarea şi reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare; realizarea unei piste de biciclişti; acces la reţeaua de internet wireless. (sursă: SF reabilitarea şi modernizarea curţii şcolii nr. 192, sector 1, Bucureşti, elaboratori: space synthax România & S.C. KXL S.R.L.)
- Străzi şi clădiri bine luminate, pentru un cartier sigur: Eficientizarea iluminatului stradal, prin crearea unui sistem de iluminat stradal funcţional şi eficient prin repararea lămpilor existente, eliminarea surplusului şi asigurarea de iluminat suficient în zonele mai puţin accesate, pentru a evita instaurarea sentimentului de nesiguranţă. Crearea unei strategii de iluminat ambiental cu accente luminoase pe clădirile importante şi evitarea supra-iluminării arborilor, ceea ce le este dăunător. Încurajarea folosirii unor sisteme ecologice bazate pe captarea energiei solare sau eoliene.
- Fără murdărie pe iarbă, nici de la căţei: Inserarea de dozatoare cu pungi în proximitatea spaţiilor verzi, unde cetăţenii îşi plimbă căţeii.
- Fără curse de maşini pe străzi: Pentru a stopa vitezomanii, introducerea unui sistem de supraveghere radar cu declanşare de fotografie cu blitz la depăşirea vitezei. Acestea vor fi montate de-a lungul bulevardelor importante şi în proximitatea şcolilor şi grădiniţelor unde viteza nu poate depăşi 30 km/h.
- Signalistică şi amenzi: Panouri signalistice foarte clare, amplasate în spaţiile publice. Ele vor face referire la regulile de comportament şi parcare, la orarul care trebuie respectat şi amenzile prevăzute. În paralel, se va implementa un sistem eficient de colectare a amenzilor în cazul încălcării regulilor, în ciuda panotării informative. Astfel, vor fi atinse două scopuri importante: educarea populaţiei şi obţinerea unei surse de venit pentru oraş. De exemplu, oraşul Stuttgart câştigă numai din amenzile luate pe depăşirea vitezei în jur de 8 milioane de euro anual.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Întodeauna am încurajat şi voi încuraja iniţiativa. Avem aici primele 20 de propuneri de microintervenţii benefice pentru sectorul şi oraşul nostru, venite din partea unui arhitect îndrăgostit de Bucureşti. Mă aştept ca cetăţenii să vină spre mine cu noi iniţiative. Vrem să fie implicaţi cât mai mulţi locatari inventivi, buni gospodari în munca noastră de a găsi soluţii ingenioase, alternative, eco şi viabile pentru problemele Bucureştiului.
Piețele agroalimentarePrezentare generală:
În ciuda dispariției a jumătate dintre piețele agroalimentare din București după 1990, locuitorii Sectorului 1 au încă cultura pieței și preferă să își facă aprovizionarea de la piețele agroalimentare de proximitate. Acest lucru este un semnal că există o cerere din partea comunității. Este necesar astfel ca piețele agroalimentare să fie încurajate și dezvoltate.
Probleme:
- Tendința de dispariție a piețelor: dispariția pieței Floreasca în 2013, locul ei fiind luat de un supermarket Mega Image;
- Posibile falsuri ale atestatului de producător și existența unei „mafii a piețelor” ce limitează accesul producătorilor autentici în piețele agroalimentare;
- Lanțurile de supermarketuri, de multe ori prezente în incinta pieței, fac concurență piețarilor ce vând în piețe prin produse similare (legume și fructe, carne și lactate) la prețuri mai avantajoase (aceștia se plâng deseori de concurența făcută de supermarketuri);
- Degradarea piețelor din lipsa unor investiții coerente și sustenabile;
- Lipsa unui management adecvat al anumitor piețe (de ex. Piața Amzei nu este funcțională deși investițiile de modernizare au fost finalizate cu ani buni în urmă).
- Viziune economică și de dezvoltare: Continuarea investițiilor în piețele agroalimentare din Sectorul 1 și complementarea lor cu piețe volante, inclusiv încurajarea producătorilor certificați BIO;
- Viziune socială:
- Promovarea piețelor agroalimentare pentru potențialul lor de a contribui la sănătatea populației prin consumul de produse proaspete (colaborare cu Ministerul Sănătății);
- Promovarea piețelor agroalimentare ca locuri de socializare, organizarea de « Zile festive » care să celebreze cultura și mâncărurile proaspete „slow food” și/sau tradiționale.
- Viziune turistică: Valorificarea potențialului turistic al piețelor agroalimentare atât de sine stătătoare, cât și a celor volante, pentru a promova produsele zonale și regionale;
- Transparentizare: Site-ul Administrației Piețelor Sectorului 1 transformat într-o platformă de comunicare despre activitatea piețelor, acces, investiții, documente de interes public etc;
- Viziune de mediu înconjurător și sustenabilitate: Definirea unei politici sustenabile de gestiune a deșeurilor și reducerea consumului de sacoșe de unică folosință (sacoșe alternative din materiale regenerabile).
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Piețele agroalimentare joacă un rol important pentru diferitele comunități din Sectorul 1. Ştiu sigur că nu există în prezent documente accesibile publicului larg, care să prezinte evoluția în timp a piețelor agroalimentare, viziunea pe termen lung și/sau proiectele în derulare, actualizate la zi. Doresc să mă implic urgent şi să iau măsuri eficiente pentru ca pieţele de cartier să devină ceea ce au fost odată – produse naturale, vândute de producători. Parteneriatele cu organizațiile de producători locali vor încuraja accesul acestora la piețele agroalimentare, atât de sine stătătoare cât și volante. Site-ul Primăriei sau Administrației Piețelor Sectorului 1 va furniza informații despre procedura de obținere a unui punct de vânzare în piață (tarabă). Toate aceste măsuri se înscriu într-o strategie generală de dezvoltare a piețelor.
Sănătatea publicăPrezentare generală:
În Sectorul 1 există 35 de spitale la care se adaugă clinici şi dispensare, atât de stat cât şi private. Aceste unităţi medicale deservesc pe cei aproximativ 238000 locuitori ai sectorului.
În acest moment, Primăria S1 administrează următoarele spitale:
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”
- Spitalul Clinic de Urgenţă “Floreasca”
- Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri
- Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice
- Complexul Multifuncţional “Caraiman”
- Bugete insuficiente din care 75% – 80 % sunt costuri cu salariile;
- Plata facturilor la utilităţi se face din cei 20% – 25% rămaşi după plata salariilor;
- Achiziţia de noi echipamente se face fără service inclus pentru a reduce preţul. Din cauza folosirii intensive, acestea se uzează rapid, se strică şi apoi se aşteaptă din nou disponibilizarea unor sume necesare reparării lor. Cum bani nu sunt, avem aparate dar în stare de nefuncționare;
- Licitaţiile sunt netransparente şi de multe ori trucate;
- Multe unități școlare nu mai au cabinete medicale;
- De multe ori bolnavii secţiilor de oncologie sunt trataţi la secţia de terapie intensivă și nu în unități de tip ”Hospice”. Clădirea veche a Spitalului “Filantropia” este într-o stare de degradare avansată cu risc major de prăbuşire. La fel şi vechiul crematoriu al spitalului;
- Complexul Multifuncţional “Caraiman” nu este valorificat la capacitatea sa reală.
- Reacţie ineficientă pentru situaţii de urgenţă majore.
- Dotarea cu aparatură şi materiale necesare bunei desfăşurări a actului medical, fără sincope sau blocaje datorate lipsei sau insuficienţei acestora;
- Continuarea lucrărilor de consolidare şi modernizare a spitalelor aflate în administrarea primăriei cât şi a centrului medical ”Hospice” din spatele Complexului “Caraiman”;
- Implicarea în evaluarea soluţiilor ce se impun pentru rezolvarea problemelor semnalate la Spitalul “Filantropia”;
- Înfiinţarea, acolo unde este posibil, a cabinetelor medicale în incinta unităţilor de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional;
- Dezvoltarea, eficientizarea şi diversificarea activităţii Complexul Multifuncţional “Caraiman” pentru accesul tuturor cetăţenilor şi în special al grupurilor vulnerabile la serviciile medicale de calitate la costuri accesibile;
- Împreună cu celelalte primării şi cu ISU să se creeze un plan unitar de acţiune pentru situaţii de urgenţă majore: cutremur, incendii, accidente aero şi terestre, pandemii, cât şi pentru alte situaţii ce implică punerea în pericol a vieţii şi sănătăţii a mii de oameni.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Voi impune transparentizarea tuturor cheltuielilor necesare funcţionării unităţilor medicale: achiziţii directe, licitaţii pentru echipamente şi materiale medicale, alimente, lucrări de întreţinere, în general tot ce înseamnă cheltuirea banului public. În plus, împreună cu celelalte primării şi cu ISU vom face un plan unitar de acţiune pentru situaţii de urgenţă majore. Voi încuraja deschiderea de centre medicale de proximitate pentru a diminua presiunea din serviciile de urgenţă din spitale.
Siguranţa pietonului şi trotuarelePrezentare generală:
Deşi am crescut cu toţii în oraşe sau sate prevăzute fără excepţie cu trotuare, unii dintre noi au uitat la ce servesc: doar mersului oamenilor. Pietonilor, nu celor din maşini.
Probleme:
- Maşinile parcate pe trotuar, nelăsând pe alocuri nici un metru necesar deplasării unei persoane cu sau în cărucior;
- Denivelările din pavaj, rezultat al muncii de mântuială făcută la asfaltare, montarea capacelor sau al şantierelor succesive pentru înlocuirea de cabluri, ţevi etc;
- Existenţa unor cornişe sau ornamente care stau să cadă peste trecători;
- Prezenţa excrementelor de câine cu şi fără stăpân, precum şi alte gunoaie menajere.
- Montarea de stâlpişori pe marginea trotuarului pentru a împiedica parcarea maşinilor. Amenzi drastice pentru cei care taie aceşti stâlpişori;
- Controale pentru a aplica amenzi drastice pentru echipele care nu semnalizează, asigură şi termină la termen lucrările pe trotuare;
- Amenzi considerabile pentru cei care parchează pe trotuar;
- Amenzi pentru stăpânii de câini care nu le strâng excrementele. Banii strânşi vor merge la asociaţiile de ocrotire a animalelor/adăposturile pentru câini;
- Montarea de borduri tip rampă, pentru a facilita deplasarea persoanelor cu dizabilităţi şi a celor cu cărucioare de copii;
- Amendarea proprietarilor care nu semnalizează măcar existenţa pericolului desprinderii unor bucăţi de tencuială.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Ţin foarte mult la proiectul „Trotuare pentru pietoni, piste pentru biciclişti şi drumuri pentru şoferi”. Este una din iniţiativele pe care le-am avut în domeniul administrativ în anii trecuţi şi la care nu am primit răspunsuri de la autorităţi. Din cauza acestei nepăsări a autorităţilor, m-am decis să mă implic în cursa pentru primăria de sector. Ştiu că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par. Totuşi, dincolo de complexitatea lor, soluţiile pot fi la îndemâna noastră, accesibile şi decente.
Siguranţa cetăţeanului şi animalele comunitarePrezentare generală:
Deşi aparent problema câinilor comunitari pare lichidată în Sectorul 1 -vom vorbi şi cu ce „preţ”, dar şi la ce preţuri aceasta s-a rezolvat, realitatea este cu totul alta. Practica şi experienţa altor state au arătat că eutanasierea haotică nu a dus niciodată nici măcar la diminuarea populaţiilor de animale comunitare, cu atât mai puţin la dispariţia lor. Acum, când s-au produs cutremure majore în administraţiile de sector, când mulţi decidenţi au fost eliberaţi din funcţii şi cei care sunt acum interimari nu au capacitatea de a lua decizii nici în această privinţă, ne aşteptăm ca după perioada de rut să apară tinere animale fără stăpân, repunând pe tapet acest subiect spinos, cu consecinţe pentru siguranţa cetăţeanului şi pentru viaţa animalelor de pripas.
Probleme:
- Primăria Generală a Capitalei susţine că a strâns în perioada 2013-2015 80% din cei 65.000 de câini comunitari, această cifră arătând modul cum a fost cheltuit banul public şi nu realitatea din teren. Şi real dacă ar fi, cei 20% rămaşi liberi, sunt câini viguroşi, nesterilizaţi care au fost greu de prins şi care se vor înmulţi în lunile următoare;
- Faptul că s-a lăsat cu bună ştiinţă şi rea intenţie aceşti 20% din câini liberi spre a se reproduce, urmează a fi folosit pentru deturnarea altor fonduri alocate unor srl-uri de casă, contractate pentru prinderea, sterilizarea şi eutanasierea animalelor;
- În afara faptului că sume enorme se fraudează prin aceste campanii ineficiente de rezolvare a problemei câinilor comunitari, siguranţa cetăţeanului va fi în următoarele luni iar în pericol.
- Crearea propriului serviciu de gestionare a animalelor comunitare, denunţarea tuturor contractelor cu terţi;
- Desfăşurarea de ample acţiuni de sterilizare şi de tratare a animalelor cu stăpân din sector şi zonele limitrofe lui, acolo unde proprietarul nu-şi permite sau nu vrea să facă acest lucru. Parteneriatul cu asociaţiile naţionale şi internaţionale de profil va duce atât la rezolvarea problemei cât şi la obţinerea de economii la bugetul Primăriei;
- Încurajarea adopţiei efective dar şi a celei de la distanţă. Există deja adăposturi de stat în Bucureşti care printr-un bun management au reuşit să găsească adoptatori la distanţă pentru toţi câinii aflaţi în gestionarea lor, astfel încât nu a fost necesară eutanasierea lor şi li se pot asigura condiţii decente de viaţă în padocuri fără ca primăriile să cheltuiască banul public;
- În final, trebuie spus, atât pentru iubitorii de animale, cât şi pentru cei care se tem pentru siguranţa lor şi a copiilor lor, că legea propune ca variantă finală eutanasierea, nu ca singura rezolvare a problemei, astfel încât toate eforturile pot fi concetrate pe găsirea de soluţii sigure, eficiente şi umanitare, demne de o ţară europeană.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Gradul de civilizaţie a unei ţări, al unui oraş, al unui sector, al unui cartier se reflectă şi în modul în care administraţia se îngrijeşte de siguranţa cetăţenilor săi din toate punctele de vedere. Aici şi acum mă refer la animalele agresive, cu şi fără stăpân. Nu este normal să ne temem pentru viaţa noastră şi pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri atunci când mergem pe stradă. Va trebui ca această siguranţă legată de câini să fie de 100%. Pe de altă parte, nu este firesc să ne purtăm brutal, crud, chiar criminal cu nişte fiinţe care depind de noi şi care au şi ele dreptul la viaţă. Avem soluţii care să răspundă ambelor deziderate pentru a ajunge la cartiere sigure şi civilizate.
Transparenţa administrativă
Prezentare generală:
Modul actual de informare a cetăţeanului cu privire la cum şi unde poate să se adreseze unei instituţii competente pentru soluţionarea unei probleme observate este total ineficient şi greu accesibil. De asemenea, transparența în urmărirea soluţionării unei sesizări este complet inexistentă.
Oamenii sunt din ce în ce mai doritori să se implice în această zonă, dar renunţă repede, din cauza faptului că le este greu să identifice institutia competentă şi calea de transmitere a sesizării.
Experienţa de până acum în zona de implicare civică mă face să-i încurajez şi să-i susţin pe cetăţeni să participe la corectarea scăpărilor sau neregulilor din administraţia publică.
Propun crearea unui departament, în cadrul PMB, care să preia şi să gestioneze în mod eficient, transparent şi uşor accesibil, sesizările primite de la cetăţeni.
Structura proiectului:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Transparenţa actului administrativ, precum şi găsirea de soluţii pentru simplificarea birocraţiei în instituţiile statului sunt condiţiile iniţiale în stabilirea unui raport sănătos, corect şi direct între cetăţenii Sectorului 1 şi primărie, alături de un personal calificat, moral şi eficient. Printr-un bun management toate aceste obiective se vor atinge concomitent, astfel încât bucureştenii să beneficieze rapid de servicii moderne, la standarde europene.
Transparența achizițiilor publiceAtunci când o instituție publică nu are nimic de ascuns, nu există niciun argument pentru care actele sale administrative să nu fie făcute publice. De altfel, chiar de ar avea ceva de ascuns, legea o obligă la transparență (Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public). Textul legislativ prevede însă publicarea doar la solicitarea expresă a unui cetățean.
Una din sursele principale ale corupției în administrația publică sunt contractele de achiziții publice : de la cumpărarea de papetărie până la lucrările de construcții publice, trecând prin achiziția de flori în parcuri, ca să dăm doar câteva exemple.
Primăria Sectorului 1 este, după Primăria Muncipiului București, cea mai bogată primărie din România cu un buget anual de peste 1,16 miliarde de lei, în 2015. Avem și cel mai mare venit pe cap de locuitor din țară, de 5533 lei / locuitor în 2014, conform raportărilor către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În acest context, avem un primar de sector arestat pentru corupție, un primar interimar și 16 consilieri locali acuzați de fapte de corupție. Toate acuzațiile de corupție sunt legate de atribuirea de contracte de achiziții publice în mod fraudulos.
Aproape demnă de lăuda, ultima decizie din 2015 a Consiliului Local al Sectorului 1 se referă la publicarea tuturor contractele de achiziții publice. Așa am fi putut și noi afla cu cine încheie Primăria Sectorului 1 contracte preferențiale, supraevaluate, am fi putut afla unde se duc banii noștri și cine finanțează de fapt partidele politice care se află la conducerea Sectorului 1.
În realitate, secțiunea Transparență decizională de pe site-ul Primăriei Sectorului 1, unde ar fi trebuit publicate toate contractele, este aproape goală, cuprinde doar 2 anunțuri si 1 referat de atribuire. Cu alte cuvinte, deși există o decizie a Consiliului local, ea nu este respectată. Curat murdar!
Lipsa totală de respect față de cetățeni nu pare să aibă margini în administrația publică a Sectorului 1 ! În Martie 2016, în ciuda tuturor ilegalităților descoperite, a legilor călcate sistematic în picioare, Primăria atribuie, fără licitație, un contract de consultanță, tocmai în domeniul achizițiilor publice, unei firme având ultima cifră de afaceri anuală raportată public mai mică decât însăși valoarea contractului primit pe tavă de la Primăria Sectorului 1. Date fiind precedentele, suntem îndreptățiți să suspectăm și în acest caz o fraudă. Tot din banii nostri, evident!
Soluția noastră este publicarea de fiecare dată a tuturor anunțurilor de achiziții publice, chiar și când legea nu o cere dar nici nu o interzice, precum și publicarea din oficiu a tuturor documentelor legate de achizițiile publice (referate, contracte, procese verbale).
Cristian Seidler
Candidat USB la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
După cum am mai spus, regula numărul 1, “regula de aur” într-o administraţie USB este transparenţa, în special transparenţa în achiziţiile publice. Nu numai că legea va fi respectată cu strictețe, dar mă voi îngriji ca achiziţiile sa se bazeze pe licitaţii publice. Contractele vor fiprezentate pe site-ul Primăriei, astfel încât orice cetăţean să aibă acces la aceste informaţii, să fie la curent cu modul în care sunt cheltuiţi banii tuturor.
Relaţia administraţie – cetăţeanPrezentare generală:
Înscrierea unei proprietăţi, declararea naşterii unui copil, obţinerea unui act etc., toate se dovedesc a fi, pentru unii, probe greu de trecut. Fie nu ştiu că trebuie parcursă o anumită procedură, fie nu au idée că există un termen care trebuie respectat sau ce documente trebuie să prezinte pentru a obţine actul necesar. Teoretic, informaţiile ar trebui obţinute telefonic sau pe internet şi, ideal, cererile ar trebui rezolvate tot de la distanţă. Dar nu este aşa.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Relaţia greoaie şi adesea imposibilă între administraţie şi cetăţeanul pe care ar trebui să-l servească are mai multe cauze. E vorba de incompetenţă, nepotism şi înaintea lor, de corupţie şi lipsă de respect generalizată în administraţie. Prin acest sistem, cetăţeanul „bagă mâna în buzunar”, vine la ghişeu „cu o ciocolată” pentru a câştiga bunăvoinţa unui funcţionar sau apelează la „relaţii” pentru a pătrunde în lumea opacă a administraţiei. În amplul proces al transparenţei, raportul cetăţean-administraţie va fi mult simplificat şi vizibil. Salariaţii primăriei vor fi nu numai competenţi, angajaţi sau reconfirmaţi în posturi în urma unui examen/concurs, dar se va ţine cont ca aceştia să fie persoane cu un profil moral desăvârşit, echilibrate emoţional. Cetăţeanul va fi „boss-ul” nostru, al tuturor, atunci când va călca în primărie sau când va accesa site-ul acesteia.Reducerea drastică a birocraţieiPrezentare generală:
Birocraţia a apărut din nevoia statului de a standardiza procedurile într-un domeniu şi de a inventaria numărul de persoane, proprietăţi, surse de venit, care constituie surse de impozitare. Problemele au apărut atunci când aparatul funcţionăresc a atins dimensiuni prea mari şi fondurile salariale au rămas aceleaşi, ceea ce s-a tradus prin sporirea inutilă a procedurilor pe de o parte şi prin lipsa de zel pe de alta. Rezultatul? Un blocaj aproape generalizat, astfel încât cetăţeanul să fie condus spre concluzia că înmânarea unui plic cu bani i-ar rezolva doleanţele. Iniţial, şpaga a fost dată pentru obţinerea unor drepturi nemeritate sau după trecerea termenului legal, însă ulterior a devenit o practică aproape curentă.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Reducerea birocraţiei în aparatul administrativ face parte, după opinia mea, din largul proces al transparenţei. Atunci când procedurile sunt simple şi clare, respectate şi de funcţionar şi de cătăţean, lucrurile se întâmplă repede şi corect. Trebuie să demarăm profunde reaşezări, atât în comportamentul angajatului, cât şi în mentalitatea bucureşteanului, cel care a fost constrâns zeci de ani de a “da o atenţie” pentru a obţine ceea ce i se cuvine. Acest lucru va înceta încă din prima lună de activitate a Primăriei sub conducerea mea.
Identitatea culturalăPrezentare generală:
Un sondaj la cererea Arcub din 2015 privind consumul cultural în București arată că apetența publicului bucureștean este mai ridicată pentru domeniul spectacolului și cinematografului (cca 45%) și mai scăzut pentru muzee sau lectură. Materialul publicat nu este relevant referitor la frecvența tipului de consum cultural. Pe de altă parte, statisticile europene arată că România este printre ultimele locuri în Europa în ceea ce privește consumul de cultura, lucru ce poate fi un semnal de alarmă. Acest lucru sugerează însă și un mare potențial neexploatat în acest domeniu.
Probleme:
Clotilde Armand,
Sunt realmente îngrijorată şi contrariată de ceea ce se întâmplă în Sectorul 1 în privinţa vieţii culturale. Administraţia locală are o mare vină pentru degradarea materială a clădirilor şi a spaţiilor dedicate culturii, cu efect negativ asupra producţiei artistice şi accesibilităţii operelor de artă. Mă văd datoare să caut soluţii, în măsura puterilor administrative cu care este investit un primar de sector, la toate aceste probleme, prin măsuri directe şi indirecte, prin parteneriate şi colaborări cu diferite asociaţii culturale.
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: ProblemeSituaţia actuală a populaţiei canine:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: SoluțiiSoluţii:
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Familiile din sectorul 1Prezentare generală:
A fi părinte (accentul fiind pe ambii părinți și nu numai pe mame, cum de multe ori se obișnuiește) presupune o întreagă paletă de sentimente, emoții, griji și provocări: de la bucuria și veselia copiilor la nevoia de ajutor pentru a găsi soluții la diverse probleme (legate de educație, sănătate, dezvoltare fizică și comportamentală armonioasă, oferte de joacă și de distracție adecvate, etc.)
A fi adolescent sau copil presupune o altă serie de provocări, de data aceasta din punctul lor de vedere, ce necesită sprijin din partea unor instituții competente, apropiate de interesele lor.
A fi bunic înseamnă de multe ori o mare răspundere educațională și suplinirea unor servicii care ar trebui asigurate, cel puțin în parte, de structuri instituționale.
Primăria și serviciile sale specializate trebuie să fie deschise față de preocupările și nevoile tuturor.
Toate familiile/toți părinții/toți adolescenții și copiii, indiferent de orașul/sectorul în care trăiesc, de statutul social sau de situația financiară, au nevoie de sprijin și informații din partea autorităților. Toți avem nevoie de un loc organizat și profesionist către care să ne îndreptăm pentru a fi documentați corect și eficient într-o problemă bine definită sau, pur și simplu, pentru a obține o îndrumare generală, cum ar fi: programe de educație și dezvoltare (ateliere, mesteșuguri, tabere, vacanțe, etc.), probleme medicale (de ex. sarcina până în 18 ani, dependența de stupefiante, etc.), probleme sociale (violența în familie, violența în grădinițe și școli), probleme juridice (drept familial, divorț, încredințare minori, plângeri împotriva persoanelor cu devieri comportamentale din învățământ), etc.
Obiectivul nostru nu se reduce doar la “protecţia persoanelor, grupurilor, comunităţilor aflate temporar în dificultate, care din motive de natură socială, biologică, psihologică sau economică, nu au posibilitatea de a-şi realiza prin eforturi proprii un mod decent de viaţă”, cum este specificat pe site-ul actual al Primăriei Sectorului 1 București, obiectivul nostru este acela de a oferi tuturor familiilor din sector sprijin și ajutor profesionist într-un centru specializat din cadrul primăriei.
Probleme:
Candidat la Consiliul Local al Primariei Sectorului 1
Sectorul nostru și traficul aglomeratAglomerația stradală și traficul saturat sunt problemele cu care se confruntă toți locuitorii Sectorului 1, zi de zi. Toți primarii v-au promis soluții miraculoase, dar, după ce le-ați dat votul, aceste soluții au întârziat să apară. În plus, traficul s-a aglomerat, străzile s-au sufocat cu mașinile parcate pe trotuare. Eu am aflat de ce s-a ajuns aici și am soluții pentru repararea greșelilor și abuzurilor.
În anul 2006 a fost data Hotărârea de Consiliu General nr.66/2006 care obligă fiecare locuință, apartament, spațiu de birouri sau spațiu comercial, la un număr minim de locuri de parcare.
Din păcate, practica dezvoltatorilor a fost să maximizeze suprafețele construite rentabile, care puțeau fi vândute sau închiriate, și să minimizeze locurile de parcare care produc venituri nesemnificative. Și astfel, beneficiind de “favorizarea” funcționarilor din primării care au autorizat construcțiile, autoturismele, în loc să fie garate în incinta proprietăților, au fost parcate în stradă, aproape de fiecare dată ocupând banda întâi și sufocând circulația. De foarte multe ori, ele sunt parcate pe trotuare, ocupând pistele pentru bicicliști sau spațiile verzi.
Pe segmentul rezidențial, prin nerealizarea numărului minim de locuri pentru parcare, aferent fiecărui apartament realizat în blocurile noi de locuințe, la nivel de Sector 1, se aduce un prejudiciu de aproape 2 milioane euro pe an. Deci sunt aproape 20 milioane euro neîncasați în cei 10 ani de când a intrat în vigoare HCGMB 66/2006 și de care locuitorii Sectorului 1, plătitori de impozite, au fost prejudiciați.
Toate aceste taxe trebuiau să constituie un fond de realizare de parcări publice subterane și supraterane. Adică parcări publice subterane pentru 50.000 autovehicule.
Concluzia evidentă este că trebuie oprită această practică păguboasă și distructivă pentru Sectorul 1. Legea trebuie aplicată, astfel încât noile construcții edificate, rezidențiale și comerciale, să nu mai deterioreze calitatea vieții locuitorilor. Dezvoltatorii trebuie să înțeleagă faptul că profiturile se realizează după ce se îndeplinesc obligațiile asumate față de Primăria Sectorului 1.
Oliver Paiusi
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
Doar jumătate din locurile noi de parcare pentru clădirile mari de birouri sunt asigurate la ora actuală, dupa calculele mele. De la intrarea în vigoarea a HCGMB 66 din 2006, nu a fost plătit nici măcar un euro din cele 20 milioane pentru că nu a fost realizat numărului minim de locuri de parcare. Soluțiile se află în aplicarea legii. Se poate emite o Hotărâre al Consiliului Local privind penalizarea dezvoltatorilor care au construit excedentar fără asigurarea locurilor de parcare și recuperarea acestor taxe. De asemenea, trebuie sancționati funcționarii care nu au aplicat până în prezent legea și au permis să se construiască fără să se respecte prevederile acesteia.
Stimularea mediului de afaceri în Sectorul 1?????
Prezentare generală:
Modul actual de informare a cetăţeanului cu privire la cum şi unde poate să se adreseze unei instituţii competente pentru soluţionarea unei probleme observate este total ineficient şi greu accesibil. De asemenea, transparența în urmărirea soluţionării unei sesizări este complet inexistentă.
Oamenii sunt din ce în ce mai doritori să se implice în această zonă, dar renunţă repede, din cauza faptului că le este greu să identifice institutia competentă şi calea de transmitere a sesizării.
Experienţa de până acum în zona de implicare civică mă face să-i încurajez şi să-i susţin pe cetăţeni să participe la corectarea scăpărilor sau neregulilor din administraţia publică.
Propun crearea unui departament, în cadrul PMB, care să preia şi să gestioneze în mod eficient, transparent şi uşor accesibil, sesizările primite de la cetăţeni.
Structura proiectului:
- Înfiinţarea unui departament unic, în cadrul PMB, care să preia sesizările cetăţenilor.
- Crearea unui site web asociat acestui departament, care va pezenta următoarele funcţionalităţi: (1) informarea cetăţenilor privind modul în care pot trimite o sesizare către instituţiile adimistratiei publice locale; (2) interfaţă pentru preluarea sesizărilor pe bază de formular online; (3) interfaţă care să permită urmărirea, în timp real, a situaţiei sesizării depuse;
- Crearea posibilităţii de a recepţiona sesizările de la cetăţeni prin mai multe mijloace: telefonic, prin email, pe baza formularului de pe site, prin scrisoare, prin depunere în scris la registratură;
- Preluarea sesizării şi furnizarea către solicitant a unui număr de acces pe portalul care prezintă situaţia în timp real a sesizării sale.
- Redirecţionarea sesizării către departamentul sau instituţia publică locală competentă pentru a răspunde şi/sau a soluţiona sesizarea primită;
- Actualizarea în timp real a portalului, care va permite astfel si urmărirea statusului sesizărilor în timp real, precum şi urmărirea soluţionări acestora în termenul prevăzut de lege;
- Promovarea acestui demers, în mod periodic, prin mijloace media, cu mesaje care să îndemne cetăţenii să folosească acest instrument.
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Transparenţa actului administrativ, precum şi găsirea de soluţii pentru simplificarea birocraţiei în instituţiile statului sunt condiţiile iniţiale în stabilirea unui raport sănătos, corect şi direct între cetăţenii Sectorului 1 şi primărie, alături de un personal calificat, moral şi eficient. Printr-un bun management toate aceste obiective se vor atinge concomitent, astfel încât bucureştenii să beneficieze rapid de servicii moderne, la standarde europene.
Transparența achizițiilor publiceAtunci când o instituție publică nu are nimic de ascuns, nu există niciun argument pentru care actele sale administrative să nu fie făcute publice. De altfel, chiar de ar avea ceva de ascuns, legea o obligă la transparență (Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public). Textul legislativ prevede însă publicarea doar la solicitarea expresă a unui cetățean.
Una din sursele principale ale corupției în administrația publică sunt contractele de achiziții publice : de la cumpărarea de papetărie până la lucrările de construcții publice, trecând prin achiziția de flori în parcuri, ca să dăm doar câteva exemple.
Primăria Sectorului 1 este, după Primăria Muncipiului București, cea mai bogată primărie din România cu un buget anual de peste 1,16 miliarde de lei, în 2015. Avem și cel mai mare venit pe cap de locuitor din țară, de 5533 lei / locuitor în 2014, conform raportărilor către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În acest context, avem un primar de sector arestat pentru corupție, un primar interimar și 16 consilieri locali acuzați de fapte de corupție. Toate acuzațiile de corupție sunt legate de atribuirea de contracte de achiziții publice în mod fraudulos.
Aproape demnă de lăuda, ultima decizie din 2015 a Consiliului Local al Sectorului 1 se referă la publicarea tuturor contractele de achiziții publice. Așa am fi putut și noi afla cu cine încheie Primăria Sectorului 1 contracte preferențiale, supraevaluate, am fi putut afla unde se duc banii noștri și cine finanțează de fapt partidele politice care se află la conducerea Sectorului 1.
În realitate, secțiunea Transparență decizională de pe site-ul Primăriei Sectorului 1, unde ar fi trebuit publicate toate contractele, este aproape goală, cuprinde doar 2 anunțuri si 1 referat de atribuire. Cu alte cuvinte, deși există o decizie a Consiliului local, ea nu este respectată. Curat murdar!
Lipsa totală de respect față de cetățeni nu pare să aibă margini în administrația publică a Sectorului 1 ! În Martie 2016, în ciuda tuturor ilegalităților descoperite, a legilor călcate sistematic în picioare, Primăria atribuie, fără licitație, un contract de consultanță, tocmai în domeniul achizițiilor publice, unei firme având ultima cifră de afaceri anuală raportată public mai mică decât însăși valoarea contractului primit pe tavă de la Primăria Sectorului 1. Date fiind precedentele, suntem îndreptățiți să suspectăm și în acest caz o fraudă. Tot din banii nostri, evident!
Soluția noastră este publicarea de fiecare dată a tuturor anunțurilor de achiziții publice, chiar și când legea nu o cere dar nici nu o interzice, precum și publicarea din oficiu a tuturor documentelor legate de achizițiile publice (referate, contracte, procese verbale).
Cristian Seidler
Candidat USB la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
După cum am mai spus, regula numărul 1, “regula de aur” într-o administraţie USB este transparenţa, în special transparenţa în achiziţiile publice. Nu numai că legea va fi respectată cu strictețe, dar mă voi îngriji ca achiziţiile sa se bazeze pe licitaţii publice. Contractele vor fiprezentate pe site-ul Primăriei, astfel încât orice cetăţean să aibă acces la aceste informaţii, să fie la curent cu modul în care sunt cheltuiţi banii tuturor.
Relaţia administraţie – cetăţeanPrezentare generală:
Înscrierea unei proprietăţi, declararea naşterii unui copil, obţinerea unui act etc., toate se dovedesc a fi, pentru unii, probe greu de trecut. Fie nu ştiu că trebuie parcursă o anumită procedură, fie nu au idée că există un termen care trebuie respectat sau ce documente trebuie să prezinte pentru a obţine actul necesar. Teoretic, informaţiile ar trebui obţinute telefonic sau pe internet şi, ideal, cererile ar trebui rezolvate tot de la distanţă. Dar nu este aşa.
Probleme:
- informaţiile de pe internet nu sunt întotdeauna corecte, site-urile nefiind aduse la zi. Pe site-ul Primăriei sectorului 1 la capitolul Reabilitări tehnice anul 2012 apare ca o ţintă de îndeplinit;
- programul cu publicul este uneori ridicol de scurt, adesea 8.30-9/12-13 sau, chiar dacă acoperă 8 ore, acela coincid cu cele de lucru ale majorităţii celor care muncesc, aşa încât doar pensionarii îl pot respecta;
- instituţiile nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilităţi sau mamelor cu copii în cărucior
- chiar dacă în ultima vreme nu i se mai vorbeşte urât solicitantului, principala abilitate a funcţionarului public constă în a scăpa de tine. Şi o face fără scrupule: nu ezită să te trimită la ghişee sau instituţii care nu au nicio legătură cu problema ta sau îţi spune doar că nu e de competenţa sa, fără să te îndrume corect.
- înfiinţarea unui Telverde la nivelul primăriei de sector şi la cel al instituţiilor subordonate, număr care să fie accesibil şi din străinătate, nu doar din ţară. Eventual înfinţat în paralel servicii on-line (şi fax, de ce nu) şi posibilitatea de a comunica prin Skype cu un reprezentant al administraţiei locale;
- program de audienţe săptămânale la fiecare şef de direcţie din primărie;
- sancţionarea funcţionarilor care, după 2 săptămâni de exemplu, nu au demarat verificări ale solicitărilor primite (a celor rezonabile, desigur);
- posibilitatea de a trimite cereri, achita taxe şi impozite prin email şi internet (trebuie ameliorat sistemul acela cu numarul unic, pentru plata din străinătate a impozitelor).
Candidat la Consiliul Local al Sectorului 1
Clotilde Armand,
Relaţia greoaie şi adesea imposibilă între administraţie şi cetăţeanul pe care ar trebui să-l servească are mai multe cauze. E vorba de incompetenţă, nepotism şi înaintea lor, de corupţie şi lipsă de respect generalizată în administraţie. Prin acest sistem, cetăţeanul „bagă mâna în buzunar”, vine la ghişeu „cu o ciocolată” pentru a câştiga bunăvoinţa unui funcţionar sau apelează la „relaţii” pentru a pătrunde în lumea opacă a administraţiei. În amplul proces al transparenţei, raportul cetăţean-administraţie va fi mult simplificat şi vizibil. Salariaţii primăriei vor fi nu numai competenţi, angajaţi sau reconfirmaţi în posturi în urma unui examen/concurs, dar se va ţine cont ca aceştia să fie persoane cu un profil moral desăvârşit, echilibrate emoţional. Cetăţeanul va fi „boss-ul” nostru, al tuturor, atunci când va călca în primărie sau când va accesa site-ul acesteia.Reducerea drastică a birocraţieiPrezentare generală:
Birocraţia a apărut din nevoia statului de a standardiza procedurile într-un domeniu şi de a inventaria numărul de persoane, proprietăţi, surse de venit, care constituie surse de impozitare. Problemele au apărut atunci când aparatul funcţionăresc a atins dimensiuni prea mari şi fondurile salariale au rămas aceleaşi, ceea ce s-a tradus prin sporirea inutilă a procedurilor pe de o parte şi prin lipsa de zel pe de alta. Rezultatul? Un blocaj aproape generalizat, astfel încât cetăţeanul să fie condus spre concluzia că înmânarea unui plic cu bani i-ar rezolva doleanţele. Iniţial, şpaga a fost dată pentru obţinerea unor drepturi nemeritate sau după trecerea termenului legal, însă ulterior a devenit o practică aproape curentă.
Probleme:
- Legea este aceeaşi, dar se aplică diferit de la sector la sector, de la oraş la oraş. Am putea spune că diferenţele dintre sectoarele Bucureştiului sunt mai mari decât diferenţele dintre landurile unui stat federal;
- Angajaţii sunt, într-adevăr, puţini şi prost plătiţi;
- Instituţiile sunt răsfirate pe raza întregului sector;
- Spaţiile din clădirile administrative nu sunt judicios folosite.
- Sancţionarea celor care nu au rezolvat o solicitare şi răspuns cetăţeanului după cele 30 de zile legale;
- Întrucât problema numărului şi salarizării personalului nu poate fi soluţionată fără modificarea legislaţiei, se poate măcar simplifica procedura;
- Instalarea la toate unităţile ce ţin de primăria sectorului 1 a unor aparate cu numere de ordine;
- Înfiinţarea unui Telverde la nivelul primăriei şi la cel al instituţiilor subordonate, număr care să fie accesibil şi din străinătate, nu doar din ţară, astfel încât cetăţeanul să vină exact cu ce acte îi trebuie, în timpul programului, nu în afara lui etc, interacţiunea de la ghişeu să fie eficientizată la 100%;
- Posibilitatea de a trimite cereri, achita taxe şi impozite prin internet (trebuie ameliorat sistemul acela cu numarul unic, pentru plata din străinătate a impozitelor).
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Clotilde Armand,
Reducerea birocraţiei în aparatul administrativ face parte, după opinia mea, din largul proces al transparenţei. Atunci când procedurile sunt simple şi clare, respectate şi de funcţionar şi de cătăţean, lucrurile se întâmplă repede şi corect. Trebuie să demarăm profunde reaşezări, atât în comportamentul angajatului, cât şi în mentalitatea bucureşteanului, cel care a fost constrâns zeci de ani de a “da o atenţie” pentru a obţine ceea ce i se cuvine. Acest lucru va înceta încă din prima lună de activitate a Primăriei sub conducerea mea.
Identitatea culturalăPrezentare generală:
Un sondaj la cererea Arcub din 2015 privind consumul cultural în București arată că apetența publicului bucureștean este mai ridicată pentru domeniul spectacolului și cinematografului (cca 45%) și mai scăzut pentru muzee sau lectură. Materialul publicat nu este relevant referitor la frecvența tipului de consum cultural. Pe de altă parte, statisticile europene arată că România este printre ultimele locuri în Europa în ceea ce privește consumul de cultura, lucru ce poate fi un semnal de alarmă. Acest lucru sugerează însă și un mare potențial neexploatat în acest domeniu.
Probleme:
- Cinematografe: Cinematografele de cartier au dispărut prin demolare – ca în cazul cinematografului Feroviarul, prin schimbarea destinaţiei într-una lucrativă – cazul cinematografului Excelsior, sau prin nefolosire și degradare – cinematograful Dacia, Grivița. Cinematograful Înfrățirea între popoare nu este folosit în scopul pentru care a fost construit. Cinematografele Studio și Patria au fost închise recent din cauza riscului seismic. Amatorii de film s-au mutat în mall-uri, care prin instalaţiile moderne şi alte facilităţi au contribuit şi la dispariţia grădinilor de vară de tip cinematograf;
- Teatre: Spectacolele teatrale şi muzicale sunt costisitoare. Teatrul Nottara nu mai poate juca în sălile proprii din cauza riscului seismic, spectacolele fiind găzduite de diverse alte instituții. O problemă a sectorului ce merită mare atenție este cea a Teatrului de vară Bazilescu care a fost construit la începutul anilor 1950, la repezeală şi din materiale ieftine. Acesta s-a degradat în timp și nu a mai fost reabilitat drept pentru care, aici nu mai au loc, de mult timp, spectacole;
- Biblioteci publice: În sector se află doar 5 filiale ale Bibliotecii Metropolitane, dintre care două se adresează exclusiv copiilor şi tinerilor, în condiţiile în care sectorul are cea mai mare suprafață din oraș și mulți locuitori. Multe biblioteci de cartier au dispărut;
- Muzee: Muzeul Literaturii Române și-a încetat activitatea prin mutarea exponatelor din vechiul sediul, care a fost retrocedat, și depozitarea lor într-un loc impropriu păstrării. De 3 ani muzeului nu i s-a alocat un alt sediu;
- Centre culturale pentru copii: În prezent există 2 cluburi ale copiilor în sectorul 1 (Bazilescu și Cireșarii), dar oferta lor în materie de cultura nu acoperă nevoile sectorului. Totodata, aceste centre combină activitățile culturale cu cele sportive.
- Modernizarea infrastructurii existente, precum și reabilitarea cladirilor cu risc seismic, creând astfel spații moderne care să permită desfășurarea de manifestări artistice la standarde ridicate; valorificarea unor spații abandonate (foste cinematografe dezafectate, foste săli de spectacol, hale industriale etc.) și folosirea interdisciplinară a spațiilor existente;
- Creșterea utilizării spațiului public pentru activități și producții culturale cu precădere în cartiere, care să vizeze toate vârstele;
- Sprijinirea interesului publicului pentru lectură: modernizarea facilităților existente și extinderea rețelei de filiale; organizarea de activități atractive în cadrul bibliotecilor pentru a populariza existența acestora și a atrage publicul printr-o ofertă variată;
- Creșterea atractivității ofertei muzeale bucureștene: tematică diversă, colaborări internaționale (expoziții itinerante, expoziții găzduite etc.);
- Creșterea ofertei de activități culturale în cadrul cluburilor pentru copii din sector; încurajarea participării la concursuri, colaborări internaționale, organizarea de evenimente deschise publicului larg;
- Identificarea unor imobile valoroase care sunt în proprietatea sau în administratia primariei, renovarea și refunctionalizarea lor în muzee ale caror exponate se află în momentul de față în arhive (Muzeul Literaturii);
- Crearea unui parteneriat cu Ministerul Culturii în vederea demarării proiectului de renovare și reamenajare a Teatrului Bazilescu;
- Susținerea și promovarea formelor de cultură apărute spontan prin aportul unor inițiative locale;
- Organizarea de concursuri pentru artiști locali, în vederea reamenajării spațiilor publice.
Clotilde Armand,
Sunt realmente îngrijorată şi contrariată de ceea ce se întâmplă în Sectorul 1 în privinţa vieţii culturale. Administraţia locală are o mare vină pentru degradarea materială a clădirilor şi a spaţiilor dedicate culturii, cu efect negativ asupra producţiei artistice şi accesibilităţii operelor de artă. Mă văd datoare să caut soluţii, în măsura puterilor administrative cu care este investit un primar de sector, la toate aceste probleme, prin măsuri directe şi indirecte, prin parteneriate şi colaborări cu diferite asociaţii culturale.
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: ProblemeSituaţia actuală a populaţiei canine:
- Câini cu stăpân înregistraţi în Bucureşti: ca. 50 000;
- Estimativ există minimum 50 000 câini cu stăpân neînregistraţi, necastraţi;
- Pe străzi au rămas 3000 de câini, conform directorului ASPA Răzvan Bancescu. Afirmaţia nu este confirmată;
- Estimativ se abandonează în Bucureşti şi împrejurimi între. 50 000 şi 100 000 de câini anual;
- Dintre aceştia mulţi nu supravieţuiesc primelor săptamâni de viaţă, o parte sunt prinşi şi eutanasiaţi, o parte sunt prinşi şi daţi în adopţie şi o parte ramân în stradă;
- Câinii maidanezi provin în marea majoritate din gospodĂrii, deci direct din abandonuri.
- Legile care prevăd obligativitatea de înregistrare, microchipare şi sterilizare a câinilor nu se respectă. Nu exista controale sau sancţiuni pentru refuzul inregistrii şi pentru abandon. În concluzie marea majoritate a deţinătorilor de câini nu îşi sterilizează şi înregistrează câinii;
- Costurile pentru microchipare, înregistrare, sterilizare sunt relativ mari;
- Exista o lipsă totală a campaniilor de sterilizare şi de educare a populaţiei din partea administratiei;
- Datorită abandonurilor constante, oricâţi câini ar captura şi ucide ASPA, alţii câini le vor lua locul.
- Adăpostul Pallady, adăpostul Mihăileşti, adăpostul Bragadiru sunt în gestiunea Primăriei Municipiului Bucureşti – Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor – ASPA;
- Adăpostul Odăi se află în gestiunea Primăriei sector 1, administrat de Poliţia Locală Sector 1;
- Adăpostul Tanganu şi Adăpostul Butimanu se afla în gestiunea consiliului Local Sector 2, administrat de Centrul Teritorial Veterinar Sector 2;
- Nu se respectă normele de aplicare a legii cu privire la prindere şi transport. În continuare nu există cadru legal prin care se pot externaliza serviciile de ecarisaj;
- Animalele sunt maltratate efectiv cu bună ştiinţă. Condiţiile în ecarisaje sunt improprii. Personalul este necalificat;
- Lipseşte un program de adopţie maleabil, care să permită oamenilor să vină să adopte;
- In concluzie adopţia are loc în procent foarte scăzut în adăposturile de stat datorită unor factori care îngreunează adopţia;
- Se foloseşte un vaccin de f proastă calitate, aşa că toţi cei care adopta sunt nevoiţi să repete vaccinul. Iar în multe cazuri s-a constatat că nu aveau microcip. Castrările sunt de multe ori prost făcute, câinii fac infecţii, asta generând pentru adoptator costuri mari la veterinar. 80%din câinii adoptaţi ies cu problem de sănătate, care generează costuri mari pentru adoptatori;
- Toate ecarisajele sunt contaminate cu parvoviroza şi jigodie şi tuse de canisa. Parte din câini mor în adăpost că urmare a bolilor (pe care le contactează în adăpost), a lipsei hrănirii corespunzătoare şi a lipsei asistenţei veterinare corespunzătoare;
- Câinii ne-adoptaţi sunt eutanasiaţi. Referitor la eutanasie nu cunoaştem metodele prin care aceştia sunt omorâţi însă exista foarte multe bănuieli legitime ale protectorilor de animale precum că metodele sunt complet diferite de cele umane şi prevăzute în lege. Cadavrele sunt în cele mai multe cazuri arse imediat pentru a împiedica o eventuală anchetă sau cercetare.
- Deoarece câinii se abandonează constant, gestionarea câinilor fără stăpân reprezintă o cheltuire pe bandă rulantă a banului public, fără a soluţiona problema;
- Multe servicii se externalizează şi se produc costuri nejustificat de mari;
- Nu există posibilitatea concretă de a controla numărul câinilor prinşi, vaccinaţi, trataţi, sterilizaţi, eutanasiaţi pentru care se plătesc sumele stabilite în contracte;
- Bugetele nu sunt transparente.
- Nu fac faţa numărului mare constant de abandonuri;
- Nu au resurse decât din donaţii şi se confruntă cu mari probleme financiare;
- Nu există colaborare cu administraţia publică.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Viziunea USB cu privire la câinii comunitari: SoluțiiSoluţii:
- Introducerea unui program masiv de sterilizare a tuturor câinilor cu şi fără stăpân;
- Înfiinţarea unui departament în primăria municipiului bucureşti şi în primăriile de sectoare care să efectueze controale regulate şi să aplice sancţiuni ref. la câini nesterilizaţi sau neînregistraţi. Acest departament va prelua sesizări şi va face verificări pe teren;
- Respectarea normelor de funcţionare ref. la prindere şi transport, resp. prinderea câinilor prin metode umane şi nepericuloase, prinderea şi transportul să fie făcute numai de angajaţi calificaţi ai adăpostului, nu de firme externe;
- Eliminarea totală a abuzurilor şi pedepsirea celor care mai apar;
- Organizarea unor campanii de educare, popularizare şi adopţie;
- Introducerea posibilităţii de adopţie la distanţă până la adopţia finală, prin care doritorii pot plăti pentru întreţinerea unui câine lunar, îl pot vizita, scoate la plimbare;
- Transparentizarea totală a cheltuielilor și a modului de funcţionare a adăposturilor publice şi colaborarea cu asociaţii private, organizaţii neguvernamentale;
- Colaborarea între primăriile de sector, primăria generală, primăriile localităţilor limitrofe şi organizaţiile private pentru reducerea numărului de câini abandonaţi în primul rând prin implementarea de programe masive de sterilizare;
- Reducerea eutanasierilor la un minim, în cazuri de boală sau agresivitate, depunându-se mai mult efort pe înlesnirea adopţiilor.
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1
Familiile din sectorul 1Prezentare generală:
A fi părinte (accentul fiind pe ambii părinți și nu numai pe mame, cum de multe ori se obișnuiește) presupune o întreagă paletă de sentimente, emoții, griji și provocări: de la bucuria și veselia copiilor la nevoia de ajutor pentru a găsi soluții la diverse probleme (legate de educație, sănătate, dezvoltare fizică și comportamentală armonioasă, oferte de joacă și de distracție adecvate, etc.)
A fi adolescent sau copil presupune o altă serie de provocări, de data aceasta din punctul lor de vedere, ce necesită sprijin din partea unor instituții competente, apropiate de interesele lor.
A fi bunic înseamnă de multe ori o mare răspundere educațională și suplinirea unor servicii care ar trebui asigurate, cel puțin în parte, de structuri instituționale.
Primăria și serviciile sale specializate trebuie să fie deschise față de preocupările și nevoile tuturor.
Toate familiile/toți părinții/toți adolescenții și copiii, indiferent de orașul/sectorul în care trăiesc, de statutul social sau de situația financiară, au nevoie de sprijin și informații din partea autorităților. Toți avem nevoie de un loc organizat și profesionist către care să ne îndreptăm pentru a fi documentați corect și eficient într-o problemă bine definită sau, pur și simplu, pentru a obține o îndrumare generală, cum ar fi: programe de educație și dezvoltare (ateliere, mesteșuguri, tabere, vacanțe, etc.), probleme medicale (de ex. sarcina până în 18 ani, dependența de stupefiante, etc.), probleme sociale (violența în familie, violența în grădinițe și școli), probleme juridice (drept familial, divorț, încredințare minori, plângeri împotriva persoanelor cu devieri comportamentale din învățământ), etc.
Obiectivul nostru nu se reduce doar la “protecţia persoanelor, grupurilor, comunităţilor aflate temporar în dificultate, care din motive de natură socială, biologică, psihologică sau economică, nu au posibilitatea de a-şi realiza prin eforturi proprii un mod decent de viaţă”, cum este specificat pe site-ul actual al Primăriei Sectorului 1 București, obiectivul nostru este acela de a oferi tuturor familiilor din sector sprijin și ajutor profesionist într-un centru specializat din cadrul primăriei.
Probleme:
- Lipsa unui punct de informare/centru specializat pentru familii ( părinți,adolescenți, copii).
- Lipsa unui punct de informare centralizat cu privire la creșele și grădinițele cu locuri disponibile în sectorul 1.
- Lipsa unui punct de informare pentru probleme juridice, atât în cadrul familiei cât și în relația cu persoane din învățământ sau din alte instituții direct implicate în relația cu adolescentul și/sau copilul.
- Lipsa unor oferte și programe educaționale, ateliere, tabere culturale, tabere sportive gestionate de Primăria sectorului 1.
- Lipsa unor programe, gestionate de Primăria sectorului 1, adresate direct adolescenților (violența în familie, violența la școală, sarcina până în 18 ani, dependența de stupefiante etc.).
- Lipsa unei oferte variate de joacă și distracție, în special pentru anotimpul rece (pe lângă locurile de joacă din aer liber).
- Înființarea unui centru/departament în subordinea directă a Primăriei Sectorului 1 București, care să fie un punct de sprijin și informație pentru familii ( părinți, adolescenți, copii ).
- Crearea unor programe educaționale și oferte alternative de joacă, sport și dezvoltare a cunoștințelor într-un mediu extrașcolar.
- Corelarea cu programele naționale de creștere a natalității prin înființarea de noi creșe si grădințe.
- Înființarea unor întâlniri periodice între părinți sau între părinți și copii /adolescenți, în care se pot face schimburi de experiență pe o anumita temă sau se discută o problemă privită din cele doua unghiuri de vedere părinte – copil/adolescent.
Candidat la Consiliul Local al Primariei Sectorului 1
Sectorul nostru și traficul aglomeratAglomerația stradală și traficul saturat sunt problemele cu care se confruntă toți locuitorii Sectorului 1, zi de zi. Toți primarii v-au promis soluții miraculoase, dar, după ce le-ați dat votul, aceste soluții au întârziat să apară. În plus, traficul s-a aglomerat, străzile s-au sufocat cu mașinile parcate pe trotuare. Eu am aflat de ce s-a ajuns aici și am soluții pentru repararea greșelilor și abuzurilor.
În anul 2006 a fost data Hotărârea de Consiliu General nr.66/2006 care obligă fiecare locuință, apartament, spațiu de birouri sau spațiu comercial, la un număr minim de locuri de parcare.
Din păcate, practica dezvoltatorilor a fost să maximizeze suprafețele construite rentabile, care puțeau fi vândute sau închiriate, și să minimizeze locurile de parcare care produc venituri nesemnificative. Și astfel, beneficiind de “favorizarea” funcționarilor din primării care au autorizat construcțiile, autoturismele, în loc să fie garate în incinta proprietăților, au fost parcate în stradă, aproape de fiecare dată ocupând banda întâi și sufocând circulația. De foarte multe ori, ele sunt parcate pe trotuare, ocupând pistele pentru bicicliști sau spațiile verzi.
Pe segmentul rezidențial, prin nerealizarea numărului minim de locuri pentru parcare, aferent fiecărui apartament realizat în blocurile noi de locuințe, la nivel de Sector 1, se aduce un prejudiciu de aproape 2 milioane euro pe an. Deci sunt aproape 20 milioane euro neîncasați în cei 10 ani de când a intrat în vigoare HCGMB 66/2006 și de care locuitorii Sectorului 1, plătitori de impozite, au fost prejudiciați.
Toate aceste taxe trebuiau să constituie un fond de realizare de parcări publice subterane și supraterane. Adică parcări publice subterane pentru 50.000 autovehicule.
Concluzia evidentă este că trebuie oprită această practică păguboasă și distructivă pentru Sectorul 1. Legea trebuie aplicată, astfel încât noile construcții edificate, rezidențiale și comerciale, să nu mai deterioreze calitatea vieții locuitorilor. Dezvoltatorii trebuie să înțeleagă faptul că profiturile se realizează după ce se îndeplinesc obligațiile asumate față de Primăria Sectorului 1.
Oliver Paiusi
Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sector 1
Clotilde Armand,
Doar jumătate din locurile noi de parcare pentru clădirile mari de birouri sunt asigurate la ora actuală, dupa calculele mele. De la intrarea în vigoarea a HCGMB 66 din 2006, nu a fost plătit nici măcar un euro din cele 20 milioane pentru că nu a fost realizat numărului minim de locuri de parcare. Soluțiile se află în aplicarea legii. Se poate emite o Hotărâre al Consiliului Local privind penalizarea dezvoltatorilor care au construit excedentar fără asigurarea locurilor de parcare și recuperarea acestor taxe. De asemenea, trebuie sancționati funcționarii care nu au aplicat până în prezent legea și au permis să se construiască fără să se respecte prevederile acesteia.
Stimularea mediului de afaceri în Sectorul 1?????