PROGRAM POLITIC
LIPSESTE CU DESAVARSIRE PROIECTUL DESPRE 5.Infrastructură de transporturi modernizată
Pe baza valorilor noastre și ținând cont de prioritățile României, am stabilit următoarele opțiuni politice majore:
1. O naţiune liberă, activă şi unită;
2. Stat de drept suplu și puternic;
3. Educaţie, formare profesională și cercetare performante;
4. Sistem de sănătate eficient;
5. Infrastructură de transporturi modernizată; LIPSA
6. Administraţie eficientă și necoruptă;
7. Familii sănătoase și prospere;
8. Dreptate pentru toți cetățenii şi deplină respectare a drepturilor omului;
9. Economie liberă, agricultură performantă, fiscalitate redusă;
10. Cultură vie, libertatea cultelor, presă liberă;
11. Mediu curat şi independenţă energetică;
12. Europa, atlantism, românii din străinătate
SPICUIRE DIN PROGRAMUL POLITIC
4. Familii sănătoase și prospere
Considerăm că „familia este de neînlocuit ca instituţie în care dragostea şi bunătatea, simpatia şi solidaritatea umană sunt preţuite şi cultivate, unind astfel generaţii diferite. Este locul unde părinţii, copiii și bunicii asumă responsabilităţi şi sunt solidari unii faţă de ceilalţi. Familiile puternice sunt parte a
soluției pentru ca structura populației să fie sursă a dezvoltării, nu barieră pentru aceasta.” Temele de reflecție propuse mai jos sunt compatibile și izvorăsc din preocupările curentului de centru-dreapta european.
CE SOLUȚII AVEM:
1. Soluții sustenabile pentru redresarea demografică și creșterea natalității;
2. Identificarea celor mai bune forme de recunoaștere (inclusiv prin facilități fiscale) a plusvalorii sociale obținută ca urmare a participării părinților și bunicilor la educația copiilor și la îngrijirea copiilor, vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități în sânul familiei;
3. Ameliorarea acceptării sociale și o evoluție favorabilă în viață a copiilor cu dizabilități;
4. Încurajarea păstrării tradiției societății românești de a îngriji vârstnicii în sânul familiei, mai ales în contextul mobilității geografice sporite;
5. Stabilirea unui echilibru optim între activitatea profesională, pe de o parte, şi îngrijirea familiei, pe de altă parte, armonizarea muncii remunerate cu viața de familie;
6. O participare mai îndelungată în procesul muncii, împreună cu mai mult timp pentru îngrijirea şi educaţia copiilor, precum și îngrijirea vârstnicilor;
7. Includerea prioritară a problemelor legate de familie (educația copiilor și îngrijirea vârstnicilor cât mai aproape de familie) în agendele de dezvoltare locale, regionale, naţionale, europene;
8. Reducerea efectelor negative ale migrației externe și menținerea legăturii cu familia și cu România de către migranții români;
9. Compensarea și prevenirea plecării resursei umane calificate, precum medicii sau inginerii înalt specializați;
10. Dezvoltarea condițiilor de viață din zonele de migrație ale României pentru a facilita întoarcerea acasă a emigranților;
11. O politică de imigrație şi de acordare a cetăţeniei care să favorizeze românii din jurul frontierelor naţionale;
12. Speranţa de viaţă a românilor este în creştere. Gestionarea, în mod sustenabil, a consecinţelor acestui fapt pentru sistemul de pensii şi asigurări medicale;
13. Soluții acceptabile din punctul de vedere al calității vieții, astfel încât raportul de astăzi dintre populaţia angajată în câmpul muncii şi cea aflată la pensie să fie cât mai mare;
14. Creșterea speranței de viață și a calității vieții face inevitabilă pe termen lung creșterea perioadei totale de muncă din decursul vieţii unei persoane. Este nevoie de soluții pentru ca acest lucru să ducă la creșterea calității vieții; una dintre aceste soluții este creșterea competitivității;
15. Politici optime pentru a avea un pachet generic de servicii de sănătate disponibile pentru toți cetățenii României și servicii specializate suplimentare pentru cât mai mulți;
16. O modalitate optimă de definire a rețelei medicale, astfel încât să fie asigurat un serviciu medical de proximitate și, în același timp, să dezvoltăm centre zonale ultramoderne;
17. Un modul optim de implicare a operatorilor privați pe piața asigurărilor și a serviciilor medicale, pentru a crește calitatea serviciilor adresate cetățeanului, concomitent cu limitarea risipei și eliminarea corupţiei;
18. Politici eficiente pentru a opri exodul medicilor din România;
19. Mijloace optime pentru a promova stiluri de viaţă sănătoase şi dezvoltarea serviciilor medicale preventive;
20. Politici pentru a avea oameni sănătoşi, activi pentru o perioadă cât mai lungă de timp;
21. Îmbunătățirea comunicării pe teme medicale, mai ales în mediile cu grad de educație scăzuta.
6. Economie liberă, agricultură performantă, fiscalitate redusă
România, precum restul statelor membre din Uniune, are nevoie de o strategie economică şi financiară coerentă, ambiţioasă, orientată spre creştere economică pe termen lung, atât în perioada de criză, cât și ulterior. Lipsa predictibilităţii fiscale reprezintă principala barieră pentru progresul economic.
Agenţii economici nu au încredere în autorităţi.
Mediul de afaceri a fost afectat nu doar de lipsa de predictibilitate, ci şi de corupţia clasei politice, dar şi a multor oameni de afaceri.
Lipsa unei politici de industrializare a României a fost o eroare. O nouă industrializare trebuie să se facă pe principii noi, fără inginerii sociale, prin inițiativă privată și în sectoare de vârf, nu energofage și poluante.
Pe de altă parte, agricultura continuă să fie afectată de fragmentarea terenurilor, productivitatea scăzută şi calitatea slabă a lucrărilor publice.
În plus, prea puţine resurse sunt utilizate pentru dezvoltarea rurală.
Infrastructura precară din mediul rural afectează calitatea vieţii la sate, mulţi locuitori neavând acces la facilităţile minimale ale unei societăți moderne: apă curentă, canalizare, gaze, electricitate, servicii bancare.
Firmele din mediul rural au pieţe de desfacere restrânse şi clienţi cu venituri reduse; le lipsesc spaţiile adecvate, au parte de o infrastructură de transport precară, un acces greoi la informaţie și la finanţare.
CE SOLUŢII AVEM?
Absorbţia de fonduri europene rămâne o sursă însemnată a creșterii economice sustenabile.
Vom reduce la minimum implicarea statului în economie. Vom lăsa liberă piața muncii, nu vom favoriza unii actori în detrimentul altora, vom interveni doar pentru a stimula direcțiile considerate strategice pentru binele națiunii și pentru a elimina abuzurile.
Susţinem soluţii liberale în economie, în particular reducerea birocraţiei și a poverilor administrative. Intervenţia statului în economie trebuie să semene cu comportamentul unui arbitru, pentru a nu afecta interesul privat.
Avem nevoie de un model economic în măsură să sporească atractivitatea pentru noii investitori şi să-i încurajeze, pe cei care au deja afaceri, să le continue şi să le dezvolte.
Susţinem, de asemenea, investiţiile pentru creștere, adică investiţiile în educaţie și cercetare, granturile pentru tinerii întreprinzători etc.
În particular, dorim stimularea IMM-urilor, cu atenţie sporită acordată tinerilor, pentru a diminua emigrarea pentru un loc de muncă. În general, e nevoie de o mai bună tranziţie a tinerilor noștri de la şcoală spre o profesie.
Ordinea în finanţele publice şi disciplina fiscală reprezintă condiţii ale performanţei stabile a sistemului economic. Nu există alternativă la disciplină bugetară strictă.
Știm că datoriile publice de azi sunt taxele de mâine. Ele trebuie evitate.
Pledăm pentru bugete echilibrate sau excedentare, ca şi pentru finalizarea intrării în zona euro.
Cheltuielile statului trebuie să fie bazate pe o definiţie foarte riguroasă a interesului public.
Legea bugetului trebuie să definească în mod specific ce e prioritar în investiţii, pentru a evita abuzul şi risipa.
Suntem favorabili unei reduceri semnificative a taxelor pe muncă.
Susţinem repartizarea corectă a poverii fiscale în societate, nu doar pe spatele întreprinzătorilor performanți și cinstiți.
Considerăm că autorităţile centrale şi locale au datoria de a crea un mediu atractiv pentru afaceri.
Susţinem reglementările care vizează o mai bună colectare a taxelor, combaterea economiei subterane, a evaziunii fiscale.
Practica spolierii statului prin intermediul unor contracte „dedicate” firmelor cu conexiuni politice trebuie să înceteze.
Avem datoria să identificăm, împreună cu mediul corporatist și academic, nișele de dezvoltare în care am putea deveni lideri (producția de soft, servicii medicale etc.).
Susţinem o agricultură multifuncţională și antreprenorială, conştientă de rădăcinile ei tradiţionale, dar care acordă un loc creativității și inovaţiei.
Ne dorim o repartiţie corectă între culturile intensive și culturile bio și artizanale, ca şi între exploatările mari și mici.
Vom fi vigilenți în ce privește calitatea alimentelor, prezervarea mediului rural, păstrarea nealterată a apelor și pădurilor pentru generațiile viitoare.
Vom menține garanţiile publice pentru sectorul agricol, prin proiecte finanţate din fonduri UE.
Vom îmbunătăţi infrastructura rurală, calitatea serviciilor publice și accesul în regiunile rurale.
Suntem preocupaţi de dezvoltarea unor locuri de muncă non-agricole în mediul rural, între care cele aferente activităților de turism.
Vom promova intrarea tinerilor în industria agricolă, pentru a limita exodul din mediul rural și îmbătrânirea populaţiei rurale.
Vom promova consumul de alimente produse în agricultura din România, pentru a spori numărul de locuri de muncă din agricultura noastră.
Recuperarea deficitului de siguranţă alimentară trebuie să se bazeze pe stimularea agriculturii autohtone.
Vom susţine acţiuni de valorificare a produselor agricultorilor în pieţele urbane.
Pledăm în favoarea unei structurări a spaţiului rural care să asigure echilibrul dintre nevoile sociale, economice, patrimoniale și de mediu.
Vom încerca să aducem la zi și să întreținem cadastrul pentru întregul teritoriu.
Vom genera politici de dezvoltare a unor spaţii de depozitare în zona rurală, pentru colectarea producţiei de legume şi fructe de la micii fermier
AGRICULTURA
Agricultura continuă să fie afectată de fragmentarea terenurilor, productivitatea scăzută şi calitatea slabă a lucrărilor publice.
În plus, prea puţine resurse sunt utilizate pentru dezvoltarea rurală. Infrastructura precară din mediul rural afectează calitatea vieţii la sate, mulţi locuitori neavând acces la facilităţile minimale ale unei societăți moderne: apă curentă, canalizare, gaze, electricitate, servicii bancare.
Firmele din mediul rural au pieţe de desfacere restrânse şi clienţi cu venituri reduse; le lipsesc spaţiile adecvate, au parte de o infrastructură de transport precară, un acces greoi la informaţie și la finanţare.
ECONOMIE SI FINANTE
România, precum restul statelor membre din Uniune, are nevoie de o strategie economică şi financiară coerentă, ambiţioasă, orientată spre creştere economică pe termen lung, atât în perioada de criză, cât și ulterior.
Lipsa predictibilităţii fiscale reprezintă principala barieră pentru progresul economic.
Agenţii economici nu au încredere în autorităţi.
Mediul de afaceri a fost afectat nu doar de lipsa de predictibilitate, ci şi de corupţia clasei politice.
Lipsa unei politici de industrializare a României a fost o eroare.
O nouă industrializare trebuie să se facă pe principii noi, fără inginerii sociale, prin inițiativă privată și în sectoare de vârf, nu energofage și poluante.
Pe de altă parte, agricultura continuă să fie afectată de fragmentarea terenurilor, productivitatea scăzută şi calitatea slabă a lucrărilor publice.
EDUCATIE
Educația precară este o sursă a sărăciei, corupției și infracționalității în societate
Nu este vorba doar de subfinanțare, ci și de efectele negative ale unor practici precum copiatul, plagiatul, chiulul, indisciplina și șpaga, care sunt privite cu toleranță.
Meritul nu mai este singurul criteriu de notare a elevilor, nici de recrutare și promovare a profesorilor.
Performanța în sistemul național al Educației poate crește prin menținerea ierarhizării Universităților pe baza criteriilor de calitate în cercetare.
Învățământul profesional este principala modalitate de reintegrare a tinerilor pe piața muncii.
Abandonul școlar, analfabetismul și accesul redus la studii superioare rămân fenomene îngrijorătoare.
Legea Educaţiei Naționale a pus în ordine, din punct de vedere administrativ și al arhitecturii sistemului, învăţământul din România, fiind create condiţiile pentru ca, de-acum înainte, să se acţioneze exclusiv asupra procesului educativ, fără a se perturba stabilitatea sistemului. Nu e, din păcate, un rezultat ireversibil. Legea Educației Naționale trebuie aplicată riguros.
CE SOLUŢII AVEM?
Din toate aceste rațiuni, educația, formarea profesională și cercetarea sunt priorități ale politicilor publice promovate de Partidul Mișcarea Populară.
După integrarea în NATO și UE, proiectul de țară al României în următorii 20 de ani trebuie să devină educația.
Sprijinim creșterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate, o selecţie justă și mai ales o răsplată adecvată printr-un buget pe măsură.
Susţinem definirea unui profil optim al elevilor la finalul fiecărui nivel de studii (cadrul de referinţă curricular).
Susţinem inovaţiile pedagogice, în primul rând în formarea pe tot parcursul vieţii.
Vom acţiona pentru refacerea învăţământului profesional, pentru ca piaţa muncii să orienteze proiectarea şi gestionarea sistemului de educaţie.
Vrem o educaţie secundară cu o structură mai flexibilă, care să corespundă intereselor, motivaţiilor și performanţelor foarte diverse ale elevilor.
Vom combate inechitatea școlară, abandonul școlar și analfabetismul, în special la sate.
Vom promova standarde academice riguroase, proceduri de concurs și promovare cu evaluatori internaționali. Doar astfel vom putea integra în universități tinerii cu studii în străinătate, discriminați de solidaritatea mediocrității.
Bugetul universităţilor va ține seama de performanţă, calitate și capacitate.
Susţinem constituirea unui număr de Universităţi de elită, pentru a putea participa cu şanse la competiţia globală a cercetării.
Vom crea institute de studii avansate cu dotări, salarii și burse de nivel european, pentru a păstra în țară profesorii și cercetătorii de vârf.
Respectul pentru democraţie și pentru statul de drept trebuie transmis în mod constant în timpul parcursului formativ.
Sprijinim accesul cât mai liber și responsabil la resursele de date oferite de internet.
Susţinem nevoia de a profita la maximum de pe urma tehnologiei informaţiei. De pildă, dezvoltarea tehnologiilor comunicării ar putea avea un impact profund asupra proceselor politice, prin creșterea gradului de informare în beneficiul cetăţeanului.
Susţinem utilizarea internetului pentru resurse de învăţare și orientare școlară, dar şi ca agregator de informaţii publice relevante. E nevoie însă de comportament online responsabil.
MAI MULTE DESPRE PROGRAMUL POLITIC INCOMPLET AICI
http://pmponline.ro/wp-content/uploads/2015/10/Program-Politic-A6-.pdf