Preistoria Bucureştiului
A Preistorie
Bucureştiul din legendă începe ca într-o poveste, cândva... nu se ştie când, pe vremurile în care un cioban numit Bucur ar fi poposit aici cu turmele sale. Mult mai real, bazat pe probe materiale, Bucureştiul arheologic începe încă din preistorie.
Bucureştiul din legendă începe ca într-o poveste, cândva... nu se ştie când, pe vremurile în care un cioban numit Bucur ar fi poposit aici cu turmele sale. Mult mai real, bazat pe probe materiale, Bucureştiul arheologic începe încă din preistorie.
Bucuresti - Paleoliticul, Neoliticul, Epoca bronzului şi prima Epocă a fierului
B Paleoliticul, Neoliticul, Epoca bronzului şi prima Epocă a fierului, etape istorice distincte, despărţite prin multe mii de ani, şi-au lăsat urmele conservate, rând pe rând, pe malurile Dâmboviţei şi Colentinei ori ale salbelor de lacuri dintre ele.
Bucuresti - Geto-dacii au trăit şi ei pe aici timp de câteva secole
C Geto-dacii au trăit şi ei pe aici timp de câteva secole.
Este posibil ca Bucureştii sã fi fost mai întâi un sat, cu etymon dacic care apare în documente de secol XIV-XVI pe tot teritoriul românesc. Condiţiile locale ar sugera posibilitatea întemeierii unei aşezãri: sol de pãdure (cea dintre Bãrãgan şi Burnaz), apã prin Dâmboviţa şi Colentina, codrul vecin, Dunãrea aproape, la fel şi dealurile de podgorie.
Este posibil ca Bucureştii sã fi fost mai întâi un sat, cu etymon dacic care apare în documente de secol XIV-XVI pe tot teritoriul românesc. Condiţiile locale ar sugera posibilitatea întemeierii unei aşezãri: sol de pãdure (cea dintre Bãrãgan şi Burnaz), apã prin Dâmboviţa şi Colentina, codrul vecin, Dunãrea aproape, la fel şi dealurile de podgorie.
Bucuresti - Evul Mediu
D Iar vestigiile Evului Mediu timpuriu ne vorbesc despre alte generaţii care au sălăşluit prin aceste locuri.
- Este greu de spus dacã Bucureştii au fost sau nu reşedinţa unui cnezat sau voievodat, cã aici s-ar fi strâns dãri sau se aflau dregãtorii şi ostaşii, cu toate acestea, ideea cã ar fi fost cel puţin un târg, un loc de schimb pentru produse, este rezonabilã dacã ţinem cont cã astfel de târguri au existat pe tot teritoriul carpato-dunãrean. Cuvântul de origine slavã dateazã din perioada conlocuirii dintre slavi şi populaţia romanicã.
- Vestigiile vechiului Bucureşti au ieşit dintotdeauna la iveală. Ori de câte ori vreun negustor procopsit se apuca să-şi sape un beci mai adânc dădea peste urme de ziduri vechi pe care, desigur, nu le băga în seamă. Arheologia confirmă adeseori existenţa acestor intersectări pe "culoarele timpului". Săpături cu adevărat sistematice s-au făcut abia în ultimele cinci-şase decenii. Şi continuă, din ce în ce mai amplu chiar acum, în zilele noastre. Declanşate în primăvara anului trecut, lucrările de reabilitare a Centrului Istoric al Capitalei au deschis pentru specialişti un front larg de lucru. În acest moment, cercetările sunt coordonate de arheologul Gheorghe Mănucu Adameşteanu, de la Muzeul Municipiului Bucureşti, împreună cu câţiva tineri specialişti de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", toţi consiliaţi de prof. dr. Panait I Panait unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai istoriei Bucureştiului. Iar rezultatele muncii lor nu au întârziat să-şi facă apariţia: vestigiile a peste cinci secole de istorie secretă, ascunsă până acum sub asfalt.
- Este greu de spus dacã Bucureştii au fost sau nu reşedinţa unui cnezat sau voievodat, cã aici s-ar fi strâns dãri sau se aflau dregãtorii şi ostaşii, cu toate acestea, ideea cã ar fi fost cel puţin un târg, un loc de schimb pentru produse, este rezonabilã dacã ţinem cont cã astfel de târguri au existat pe tot teritoriul carpato-dunãrean. Cuvântul de origine slavã dateazã din perioada conlocuirii dintre slavi şi populaţia romanicã.
- Vestigiile vechiului Bucureşti au ieşit dintotdeauna la iveală. Ori de câte ori vreun negustor procopsit se apuca să-şi sape un beci mai adânc dădea peste urme de ziduri vechi pe care, desigur, nu le băga în seamă. Arheologia confirmă adeseori existenţa acestor intersectări pe "culoarele timpului". Săpături cu adevărat sistematice s-au făcut abia în ultimele cinci-şase decenii. Şi continuă, din ce în ce mai amplu chiar acum, în zilele noastre. Declanşate în primăvara anului trecut, lucrările de reabilitare a Centrului Istoric al Capitalei au deschis pentru specialişti un front larg de lucru. În acest moment, cercetările sunt coordonate de arheologul Gheorghe Mănucu Adameşteanu, de la Muzeul Municipiului Bucureşti, împreună cu câţiva tineri specialişti de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", toţi consiliaţi de prof. dr. Panait I Panait unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai istoriei Bucureştiului. Iar rezultatele muncii lor nu au întârziat să-şi facă apariţia: vestigiile a peste cinci secole de istorie secretă, ascunsă până acum sub asfalt.