Toti cultivatorii s-au orientat spre acelasi produs, iar acum incasarile lor sunt ridicole.
Degeaba avem pamant gras si oameni harnici. Romania ramane tara in care agricultura se face dupa ureche. Cand recoltele sunt infime, ne uitam mirati spre cer si dam vina pe soarta, iar cand avem parte de belsug, marfa putrezeste pe camp. Este si cazul superproductiei de rosii din acest an. Toti cultivatorii s-au orientat spre acelasi produs, iar acum incasarile lor sunt ridicole.
Dolj
Anul acesta, in tot sudul tarii, rosiile mari si carnoase se zbarcesc pe tarla. Anul trecut tot aici se strica varza.
"Nu avem cui sa le dam, cui sa le dam ? Nu merge vanzarea. A fost productie, dar daca nu a mers pretul. Degeaba, nu am facut nimic, nu am scos nici banii pe folie", spune un agricultor.
In localitatile din jurul orasului Calafat, la fel ca in multe alte locuri din tara, nu exista niciun depozit, iar fabrica de conserve care putea sa preia productia s-a inchis.
Intr-un haos desavarsit si fara niciun ajutor din partea directiilor agricole, taranii n-au reusit sa-si faca asociatii performante sau o strategie de productie.
Cei mai multi stau resemnati toata ziua cu marfa in soare.
Liliana Zbarcea, producator: "Unde sa le vindem daca nu se vand ? Le dau cu zero virgula trei lei, 30 de bani kilogramul"
Buzau
Tot in sud, la Buzau, e durere. Solariile legumicultorilor sunt pline cu rosii. O productie mare inseamna insa preturi mici. Multi spun ca vor lasa rosiile sa se usuce pe tulpina pentru ca investita nu merita.
Gheorghe Valeanu, legumicultor: "Nu le mai muncesc, nu le mai plivesc. Le lasa sa putrezeasca acolo".
Galati
Pe de alta parte, marii procesatori nu dau semne ca ii interseaza problema. La Tecuci, la una dintre cele mai mari fabrici de conserve de legume din tara, contractele cu furnizorii de tomate au fost incheiate inca de la sfarsitul anului trecut, la un pret si pentru anumite cantitati negociate in acel moment.
Incredibil, cine credeti ca ne cumpara, totusi, rosiile ? Vecinii bulgari a caror tara era, candva, gradina Europei. Pentru ca, la fel ca si la noi, statul nu-i sprijina pe agricultori, peste Dunare productia de legume a scazut cu 70%.
Preturile prea mici ale legumelor romanesti i-au infuriat pe taranii bulgari, dupa ce multi clienti de peste Dunare au venit sa cumpere din pietele romanesti. Acestia au amenintat chiar ca vor bloca podul de la Calafat.
Sursa : incont
Britanicii, innebuniti dupa rosiile romanesti. Comanda uriasa
Astazi, unul dintre cele mai mari centre de legume din Romania, comuna Matca din judetul Galati, a fost vizitat de reprezentantul unei societati din Marea Britanie. Strainul vrea sa cumpere o cantitate uriasa pe 10 ani: 100.000 de tone de rosii pe an. Tranzactia ar reprezenta o sansa nesperata pentru agricultori, care in ultimii ani s-au luptat cu seceta si cu o piata interna aflata aproape in colaps.
Imbracat la costum, cu camasa alba si pantofi de lac, Steven Slade, consultant pentru o firma agro-alimentara din Marea Britanie, a vizitat mai multe solarii din comuna Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din Romania.
Rosiile noastre parfumate l-au convins sa incheie un contract pe 10 ani. "Cantitatea pe care o vrem se ridica la 100.000 de tone de rosii. Rosiile arata fantastic, au o culoare foarte frumoasa", a afirmat Slade.
O cantitate uriasa cu care legumicultorii de la Matca ar aproviziona, in mod normal, aproape un sfert de tara, timp de un an intreg. Dar englezii vor un contract ferm, valabil pentru urmatorii 10 ani.
"E o gura de aer, o speranta", spune un producator de legume.
Exista insa si producatori mai sceptici, care si-au adus aminte de experientele avute cu hipermarketurile din Romania. "Trebuie ambalaj, ladite, costurile astea cine le suporta? Daca intra tot in pretul nostru, pai jumatate din pret trebuie sa dam pe cutii, pe sortat marfa. Si ele costa", spune Aurel Vasilache, producator de legume .
Dincolo insa de aceasta nesperata gura de oxigen pentru fermierii din Matca, se naste o intrebare. Daca afacerea se va incheia, asta inseamna ca o mare parte din rosiile romanesti, care pana acum ajungeau pe piata interna, vor fi inlocuite cu rosii din Spania sau Turcia, fara nici un gust.
"Daca anul trecut au fost preturile de mizerie, va spun ca nimeni n-a plans pentru fermieri", declara Mircea Croitoru, presedintele unei asociatii agricole.
Producatorii de la Matca vand acum en-gross kilogramul de rosii cu cel mult 2 lei. In conditiile in care, in toata Europa, tomatele costa in supermarketuri in jur de 2 euro, ei spera ca oferta pe care le-o va prezenta firma britanica sa fie pe masura.
Rosiile romanesti ies invigatoare in fata celor din import. Cat cheltuiesc agricultorii pentru recolte de sute de tone
Le-am asteptat cat le-am asteptat, dar rosiile romanesti sunt de acum pe piata. Au intrat in competie cu cele de import, care nu au insa nicio sansa in fata lor. Rosiile noastre sunt mai gustoase, mai sanatoase si la jumatate de pret. In special agricultorii care au economisit pe timp de iarna, incalzindu-si serele prin metode eficiente, pot acum sa mentina preturile de vanzare. Asta inseamna ca noi le cumparam rosiile la taraba cu aproximativ 7 lei pe kilogram.
In Bihor, gasim un legumicultor, care a avut inspiratia sa-si incalzeasca serele cu apa geo-termala. A economisit astfel considerabil si, astazi, beneficiem cu totii.
"Cheltuielile cu energia, cu apa geotermala, e cam la jumatate din costurile pentru alte combustibili", se plange Kelemen Francisc, directorul serelor Livada d Bihor.
Acum asteapta o recolta de 700 de tone de rosii, pe doua hectare. El a fost cel care a si spart gheata anul acesta, aducand rosii romanesi pe piata inca din februarie.
"Au succes la cumparatori deoarece seamana cel mai mult cu rosiile la care le zicem noi rosii de casa", adauga acesta. Le vinde cu cel mult 6 lei kilogramul, dar pana sa ajunga in sacosele noastre li se mai aduga cam doi lei.
La sute de kilometrii distanta, in Targu Jiu, un alt legumicultor a investit 50.000 de lei intr-o sera de 500 de metri patrati. Estimeaza o recolta de 7 tone, asa ca investitia e gata amortizata. "E prima recolta, plantata in 15 martie si de abia acum recoltam, Doljul si Oltul ne-au luat-o inainte, au mers pe soiuri predeterminate, la fel vom face si noi anul viitor", povesteste si Alin Cotarca, proprietar unui solar.
Pentru ca primavara nu a fost prietenoasa, propriatarul solarului a fost nevoit sa-l incalzeasca cu o centrala pe lemne si carbune. "Bineinteles, ridica cheltuielile, efortul e destul de mare", spune el. Isi vinde rosiile cu 7 lei kilogramul, dar la fel ca la Bihor, si aici se adauga un leu, doi pana la tarabele din piata. Chiar si asa, sunt mai ieftine decat cele din import. Aduse din Grecia sau Turcia, rosiile cultivate acolo se vand cu 10-12 lei kilogramul si n-au nici un gust.
Reteta furata de la vecini. Cum reuseste un fermier sa produca rosii romanesti in plina iarna
In plina iarna, la piata se gasesc rosii savuroase romanesti. Un fermier a luat exemplul Ungariei si a investit in sisteme de incalzire cu apa termala pentru serele de legume. Caldura il costa mult mai putin decat pe alti producatori, care folosesc doar carbuni. Daca ar fi exploatata ca la carte, apa termala i-ar putea ajuta pe multi sa-si incalzeasca ieftin locuintele ori spatiile de lucru.
Cele doua sere de la Livada de Bihor se intind pe aproximativ doua hectare de teren si sunt pline cu rosii. Pana acum, producatorul reusea sa vanda primele roade abia la sfarsitul lunii februarie. Anul acesta, insa, a incalzit din timp serele si are deja 10 tone de rosii distribuite in piete.
Producatorul se simte binecuvantat cu apele geotermale din zona si spune ca exploatarea lor nu il costa mult. "Practic din octombrie pana in luna mai putem asigura incalzirea serelor cu aceasta apa geotermala, care este mai ieftina oricum decat celelalte surse clasice de energie. Nici la jumatate de pret nu iese" , spune Francisc Kelemen, directorul firmei producatoare.
De aici, rosiile ajung in piata cu un pret de 8 lei, doar cu un leu in plus fata de cele aduse din Italia.
In localitatea Curtici, din Arad, renumita vara pentru rosiile zemoase, numai doi producatori isi permit sa incalzeasca iarna serele cu carbuni. "Aici e cazanul mare pentru sere, functioneaza pe carbune si e aprins cu lemn. Pun o data la 24 de ore si pana a doua seara functioneaza. Cam 200-250 kg de carbune", precizeaza Petru Balint, agricultor.
Incalzirea serelor il costa pe acest agricultor aradean aproximativ 4.500 de lei pe luna. Si asta in ciuda faptului ca in zona exista un imens zacamint de apa termala. "Presupune cheltuieli foarte mari de foraj si nu avem sistem de canalizare sa evacuam apa, pentru ca ea vine din pamant, ca o arteziana, si trebuie evacuata undeva", explica agricultorul.
Intreg vestul tarii are rezervoare imense de apa termala, care le-ar putea usura viata oamenilor, asa cum se intampla in Ungaria, tara care detine locul 1 in Europa in valorificarea apelor termale. Romania nu exploateaza nici macar 1% din potentialul apelor termale de pe teritoriul sau.
In winter to juicy tomatoes found Romanian market. A farmer took the example of Hungary and invested in thermal water heating systems for greenhouses of vegetables. Heat it cost much less than the other manufacturers who only use coal. If it exploited the book, thermal water might help to heat many times cheaper housing workspace.
Sursa: INCONT