Catastrofa care pândeşte Europa: riscăm să ne confruntăm cu o scădere a resurselor de hrană
În studiul realizat pe 41 de ţări, oamenii de ştiinţă au descoperit că între 2005 şi 2010 cererea pentru aşa numitele „servicii de polenizare” a crescut de aproximativ 5 ori mai repede decât oferta. În Marea Britanie, statistica indică faptul că, în prezent, există suficienţi stupi pentru a face faţă doar la un sfert din cereri. Iar situaţia este similară la nivel european. În prezent, numărul de stupi existenţi nu poate să asigure mai mult de 50% din cererea de polenizare. În total, aproape jumătate dintre statele studiate au deficite în acest domeniu.
„Dacă nu acţionăm acum, în câţiva ani ne vom confrunta cu o catastrofă”, a declarat cercetătorul Simon Potts de la Universitatea Reading, din Marea Britanie.
De ce nu ne-am confruntat deja cu o catastrofă de acest gen? Deoarece „polenizatorii sălbatici” (bondarii, sirfidele şi alte animale similare) ne-au fost de ajutor. Asta este vestea bună. În schimb, cea rea este că oamenii de ştiinţă deţin foarte puţine informaţii referitoare la aceste creaturi sălbatice şi la obiceiurile lor de polenizare. Mai mult, s-ar putea ca şi albinele sălbatice să fie expuse la acelaşi risc ca cele crescute de om.
"Studii recente au demonstrat un declin pe scară largă la nivelul diversităţii polenizatorilor sălbatici din Europa ca urmare a unei combinaţii între intensificarea agriculturii, degradarea habitatului, schimbări climatice şi răspândire de boli şi paraziţi”, au notat specialiştii.
Nu doar scăderea dramatică a numărului de albine din ultimii 7 ani a dus la acest fenomen. Chiar şi acum când albinele dispar, nivelul de pământ cultivat a crescut. În total, cantitatea de teren agricol destinat culturilor care depind de albine a crescut cu 300% din 1961.
Parţial, acesta este un rezultat al dezvoltării de biocombustibili din ultimul deceniu. Fermierii au început să planteze porumb, rapiţă şi alte cereale similare care servesc drept materie primă pentru etanol şi biodisel, cu scopul de a înlocui combustibilul fosil. Însă, atunci când agriculrorii pregătesc terenurile pentru culturi, ei elimină multe dintre florile sălbatice şi alte plante cu polen de care se folosesc albinele. Slăbite din cauza lipsei de hrană, albinele devin mai sensibile la boli şi pesticide. Acest lucru contribuie la apariţia Sindromului Depopulării Coloniilor de albine, când toate albinele dintr-o colonie mor subit. Supravieţuirea albinelor necesare pentru polenizarea culturilor alimentare depinde, parţial, de modul în care terenurile vor fi rezervate pentru biocombustibil, au mai declarat cercetătorii. Sursa: Quartz
dar care este situatia din Romania neanalizata aici
În 2013, mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Național Apicol, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape șapte milioane euro, din care 3,4 milioane de euro au fost alocați de CE.
Cei 7.076 de apicultori beneficiari ai sprijinului financiar în 2013 dețin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine și sunt organizați în 147 de forme asociative, la nivel național.
România produce anual, în medie, 20.000 — 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, anul trecut producția fiind estimată la circa 17.000 de tone. România deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine și are în jur de 40.000 de apicultori la nivel național, peste 60% dintre aceștea fiind membri ai Asociației Crescătorilor de Albine din România.
Consumul de miere autohton se cifrează, în medie, la 500 de grame pe locuitor/an, mult sub media țărilor UE, unde se consumă între 1,5 kilograme (Olanda și Belgia) și chiar două kilograme în Germania.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
Citeşte şi
1. Care este legătura dintre automobile, albine şi foamete?
Din cauza poluării produse de motoarele auto, albinele găsesc mai greu florile, căci substanţele din gazele de eşapament modifică modul în care percep albinele mirosul florilor. Ca urmare, albinele îşi îndeplinesc mai greu misiunea de polenizatori, ceea ce poate duce la recolte mai slabe şi ar putea declanşa o criză de alimente la nivel global.
› citeşte mai mult
1. Viespile gigantice ucid zeci de persoane în China şi decimează coloniile de albine (FOTO)
Un roi de viespi, fiecare de mărimea unui deget mare umane, au decimat provincia Shaanxi, în această vară. Mai exact, cel puţin 28 de persoane au fost ucise, în timp ce alte 419 au fost rănite.
› citeşte mai mult
1. Cum ar arăta magazinele alimentare dacă n-ar mai exista albine?
O treime din hrana pe care o consumăm o datorăm albinelor şi bondarilor, deoarece provine din plante polenizate de aceste insecte. Declinul populaţiilor de albine peste tot în lume ameninţă serios numeroase recolte. Pentru a-i face pe oameni conştienţi de acest fenomen, un cunoscut lanţ de magazine din America de Nord a organizat un eveniment inedit.
› citeşte mai mult
1. Veninul de albine ar putea salva milioane de vieţi graţie unei inovaţii extraordinare
Veninul de albină ar putea ajuta la prevenirea răspândirii virusului HIV. Cercetătorii de la Şcoala de Medicină a Universităţii Washington au descoperit că toxina din veninul de albine, cunoscută sub numele de melitină, produce găuri în învelişul protector format din proteine ce înconjoară virusurile şi bacteriile, distrugându-le fără a răni celulele umane.
› citeşte mai mult
1. Veninul de albine – cel mai sensibil detector de explozibili
- Anumite fragmente de proteine prezente în veninul albinelor pot fi folosite pentru a detecta prezenţa substanţelor explozibile, în cantităţi infime.
› citeşte mai mult:
1. Telefoanele mobile, o posibilă cauză a scăderii numărului de albine
- Semnalele telefoanelor mobile debusolează albinele, făcându-le să zboare haotic înainte de a muri, susţin