- "Ministrul Agriculturii a declarat recent că autorităţile române discută cu Comisia Europeană pentru accesarea de fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigaţii existente în urmă cu 23 de ani. Suma de un miliard de euro a fost calculată de experţii Băncii Mondiale într-un studiu privind refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii din România. Studiul Băncii Mondiale arată că România poate reface infrastructura de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare. În prezent, Romania are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, dar nici măcar jumătate nu sunt irigate, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate. Autorităţile susţin că aceste costuri sunt mari din cauza consumului mare de energie al instalaţiilor vechi de peste 40 de ani." "Suprafaţa contractată pentru irigaţii în 2013 s-a dublat faţă de anul trecut, totalizând în momentul de faţă 400.000 de hectare, "
"Din 9,3 milioane de hectare cultivabile, sistemele de irigaţii acoperă puţin peste un milion de hectare, cu toate că jumătate din suprafaţa ţării are deficit de umiditate naturală la sol. „Din cele 14,8 milioane de hectare de teren agricol din România, 9,3 milioane ha reprezintă terenurile arabile. Pe 0,5 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane de hectare de teren arabil amenajat pentru irigaţii în perioada 1970-1989, există încă sisteme de irigaţii viabile economic. Pe alte aproximativ 0,6 milioane de hectare sistemele de irigaţii sunt marginal viabile, iar pe 1,8 milioane de hectare sistemele sunt neviabile economic“, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale." "Altfel, din 9,3 milioane de hectare doar aproximativ un milion mai beneficiază de udarea tehnologizată, faţă de aproape trei milioane irigate înainte de 1989. Puţin peste 10% din terenuri se mai irigă în prezent, faţă de peste 30% în 1990." link 4.
2. STRATEGIE IRIGATII 2016
MADR doreste Proiect de Strategie a sectorului de irigaţii din România
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi propune ca, până în luna martie 2016, să stabilească o strategie pentru crearea unui sistem de irigaţii modern, iar până în luna octombrie să existe deja un proiect de strategie a sectorului. Potrivit Legii irigaţiilor, ar trebui investit un miliard de euro în refacerea sistemului în perioada 2016-2020, suma urmând să fie suplimentată cu câteva sute de milioane de euro prin Planul Juncker. Totuşi, pentru acest an, prin bugetul MADR, s-au dat doar 135 de milioane de lei, faţă de cele 500 de milioane de lei prevăzuţi în lege.
3. Problema majora cred ca este cea a utilizatorilor care trebuie sa plateasca tarife mari astfel cum sunt trecute pe site ANIF (http://www.anif.ro/filiale/): intre 6 si 60 lei / ha/an PLUS tarif de livrare intre 40 si 264 lei/1000 mc;
Dar trebuie tinut cont ca
- "Conform statisticilor realizate de specialişti, pentru producerea unui singur kilogram de grâu este nevoie, de la însămînţare, până la recoltare, de 400 – 2.000 de litri de apă (în funcţie de zonă, mai mult sau mai puţin aridă)."
- Cele mai comune sisteme de irigaţii, folosite de exemplu în legumicultură, furnizează în general, 12-30 litri de apă pe minut. Pentru culturile ecologice, sistemul de irigare recomandat este cel prin picurare.
- "Cea mai scumpă instalaţie de irigaţii de la Novus, cu tubul de 600 m lungime, costă aproximativ 14.000 euro. Una similară, produsă în Austria sau Germania, costă între 25.000 şi 27.000 euro. Cea mai ieftină, cu tubul de 220 m, costă 5.000 euro, declară directorul Departamentului de cercetare -dezvoltare.
Investiţia pentru o suprafaţă de cultură de 40 hectare, cu un puţ de 120 m, se ridică la circa 24.000 – 25.000 euro. Anul trecut, cei ce au irigat prin această metodă şi-au recuperat banii investiţi, întrucât preţul grâului şi porumbului s-a dublat."
- "În funcţie de distanţa faţă de sursa de apă se alege şi tipul de motopompă necesar care poate costa de la 5.000 de euro, până la 32.500 de euro”,"
4. ANIF in 2012 avea un buget de incasari de 1 milion lei si cheltuieli de 939.910 lei
TARIFE ANIF
- "pentru un hectar ai nevoie de 32 Kw/h, adică vreo 1,5 milioane de lei vechi pe oră numai energia electrică asta ca să nu mai vorbim de costul apei care costă 270-370 de lei mia de metri cubi dacă o iei din sistemul naţional. În total este nevoie de vreo trei milioane pe zi pentru un hectar. Dacă ne gândim că începem irigarea în mai şi terminăm în septembrie, asta înseamnă cam 500 de milioane de lei vechi numai irigaţiile pentru un hectar de legume. În final, abia dacă ne scoatem costurile”, "
- "„La sistemul de irigare prin aspersoare costurile sunt de două ori mai mari decât la cel prin picurare. Prin picurare, la un hectar de teren este nevoie de 15 kilometri de bandă de irigat şi de 150.000 de picurătoare, amplasate din zece în zece centimetri. Dacă un picurător consumă 1,7-2 litri pe oră, asta înseamnă că, pentru 150.000 de picurătoare este nevoie de 300.000 de litri pe oră, în orice caz, la jumătate decât ai folosi prin sistemul de aspersoare”, "
- „Ar fi extraordinar să se dea bani fermierilor pentru sisteme proprii, eficiente, de irigaţii în loc să fie aruncaţi pe sisteme mari. În orice caz, sistemul de irigaţii la comun nu este eficient, şi am aflat asta din proprie experienţă”,
- "au depus un proiect la Ministerul Agriculturii, pentru realizarea de sisteme individuale de irigaţii, un astfel de sistem primar, plus foraj până la 80 de metri şi bazin n-ar tebui să coste mai mult de 20.000 de euro. Dacă nu ar fi nevoie de puţ, pentru că bazinele legumicole sunt amplasate de regulă pe malurile râurilor, un sistem de irigaţii pentru o exploataţie de până la cinci hectare n-ar trebui să treacă de 7.000 de euro cu tot cu pompe şi filtre."
- "În cazul culturilor de câmp, e şi mai complicat. Taşcu Caraman, un fermier din Tulcea, are un sistem de irigaţii cumpărat cu un milion de dolari şi care de 7 ani stă ne folosit, pentru că electricitatea e prea scumpă de când a fost eliminată subvenţia."
- "Potrivit reprezentanţilor companiei, investiţia medie pentru un sistem de irigaţie simplu, livrat la cheie, prin picurare este de 4.500 lei/ hectar. Investiţia însă poate varia în funcţie de complexitatea sistemului (conducte, filtre, robineţi, fertilizare etc.), tipul de linie de picurare, distanţa la sursa de apă, necesităţile culturii etc. Cea mai mare investiţie realizată în România cu echipamente achiziţionate de la firma NaanDanJain s-a ridicat la 300.000 euro, pentru un proiect de aspersie în legumicultură. „Am derulat şi derulam proiecte cu finanţare europeană, de la suprafete mici de 5-10 ha la peste 250 ha per proiect"
5. Patrimoniul ANIF cuprinde (vezi textul jos pct. 5.)
TEXT
1. Strategia pentru irigatii majore 2015
Ce strategii are Ministerul Agriculturii pentru a reface sistemul principal de irigatii din Romania
"Refacerea sistemului principal de irigatii din Romania este o prioritate nationala, pusa din nou in evidenta de seceta severa care a lovit tara noastra in ultima perioada. Desi are mai multe optiuni, Ministerul Agriculturii se multumeste momentan sa asteapte daca proiectul depus de Romania pentru planul Juncker va fi aprobat. Sansele sunt extrem de reduse, avand in vedere ca anul trecut erau inscrise 2.000 de proiecte in valoare de peste 1.300 de miliarde de dolari, in conditiile in care fondul dispune de doar 315 miliarde de euro.
„Pentru sistemul principal de irigatii avem 3-4 alternative. A fost depus proiect pe planul Juncker, acea linie de grant pentru a finanta proiectele de infrastructura la scara mare din fiecare tara. Romania a depus proiect in valoare de 1 miliard de euro. Raspunsul il vom primi undeva prin septembrie. Asteptam rezultatul de la planul Junker sa vedem daca putem reabilita sistemul principal de irigatii cu 100% finantare. Ar fi mult mai bine”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, George Turtoi, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
O a doua solutie de reabilitare a sistemului principal de irigatii este aceea a parteneriatului public-privat prin care statul, impreuna cu un investitor, sa inceapa lucrarile pe costurile investitorului respectiv, urmand ca acesta din urma sa perceapa o taxa de la cel care utilizeaza apa.
„A treia solutie, suntem in discutii cu Banca Mondiala, sa vedem daca putem gasi un grant prin care sa reabilitam infrastructura principala de irigatii. A patra solutie este aceea de a finanta de la bugetul de stat 100% reabilitarea. Aici presupune o discutie foarte clara intre toti actorii politici si economici pentru a stabili un procent din PIB care sa mearga pentru aceasta necesitate stringenta a Romaniei”, mai precizeaza, pentru StiriAgricole.ro, George Turtoi, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
De asemenea, MADR considera ca fermierii ar trebui sa fie mai increzatori si sa demareze fondul mutual.
„Tot discutam cu fermierii si cu asiguratorii sa porneasca acest fond. Pentru ca nu are cum sa-l porneasca statul, e privat. In acest fond, asiguratul este si asigurator. Noi am creat cadrul legislativ. Fermierii au solicitat doua modificari: obligativitatea inscrierii in fond si un singur fond creat la nivel national”, a mai spus George Turtoi, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
Planul Juncker a fost conceput in 2014 de catre actualul presedinte al Comisiei Europene, Jean Cladude Juncker, pentru a finanta investitii la scara mare din tarile UE."
SURSA: STIRI AGRICOLE
SURSA: MADR
2.
SURSA - MADR doreste Proiect de Strategie a sectorului de irigaţii din România
până în luna martie 2016, să stabilească o strategie pentru crearea unui sistem de irigaţii modern adaptat cerinţelor actuale, iar până în luna octombrie să existe deja un Proiect de Strategie a sectorului de irigaţii din România, conform listei de priorităţi strategice ale instituţiei, publicate vineri pe site-ul Guvernului.
În ceea ce priveşte aplicarea eficientă a Politicii Agricole Comune şi a Politicii comune a Pescuitului, MADR intenţionează să ajungă la un management adecvat al resurselor specifice, respectiv administraţie agricolă performantă, gestionarea eficientă şi eficace a FEGA, FEADR şi FEPAM până în octombrie 2016.
De asemenea, pe cea de-a treia prioritate strategică a MADR "Stimularea agriculturii de mijloc prin promovarea fermelor de familie, a asocierii agricultorilor şi a lanţurilor scurte de desfacere a produselor agricole" ministerul vrea să modifice până în martie 2016 PNDR 2014-2020 în sensul armonizării cu prevederile legislaţiei naţionale referitoare la fermele de familie şi grupurile de producători.
Până în octombrie 2016, MADR intenţionează să promoveze produsele de calitate şi cu valoare adăugată mare, de genul produs montan şi produs în fermă, pentru care există un buget de 182,9 milioane lei.
Tot până în luna octombrie, se are în vedere aplicarea prevederilor HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor (solicitanţii ajutorului de stat sunt numai asociaţii sau organizaţii de crescători de animale), bugetul alocat fiind de 25 de milioane de lei, precum şi aplicarea prevederilor HG nr. 1050 /2013 pentru aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2014-2016, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar (beneficiarii sunt numai formele asociative). Bugetul alocat acestui program se ridică la 29,7 milioane lei din care 50% UE prin FEGA şi 50% din bugetul naţional.
Încurajarea transferului inter-generaţional în agricultură prin folosirea oportunităţilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (instalarea tinerilor fermieri, sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, schema pentru micii fermieri) are ca termen de finalizare octombrie 2016, iar bugetul alocat depăşeşte 1,26 miliarde de lei.
La capitolul procese interne, MADR vrea să continue demersurile pentru stabilirea Camerelor Agricole şi a unui sistem eficient de consultanţă agricolă, având ca termen de finalizare iunie 2016, iar până în octombrie 2016 să aibă loc restructurarea cercetării agricole pentru a permite dezvoltarea unei agriculturi performante şi eficiente, capabile să facă faţă schimbărilor climatice inclusiv prin introducerea inovării. La această componentă există o alocare financiară în sumă de 95 de milioane de lei.
Luna iunie 2016 este şi termenul de punere în aplicare a Programului Naţional de Cadastru şi carte funciară şi demararea procesului de stabilire a cadastrului agricol.
MADR intenţionează ca până în martie 2016 să fie stabilit un serviciu de comerţ exterior în cadrul ministerului, iar până în luna iunie să promoveze programe europene pentru încurajarea accesării de către producătorii români.
În domeniul resurselor umane, se doreşte operaţionalizarea reţelei de ataşaţi agricoli până în luna octombrie 2016, sumele alocate în acest sens fiind de 6,4 milioane de lei.
În ceea ce priveşte resursele financiare, Ministerul Agriculturii vrea să înfiinţeze un fond de creditare în agricultură până în luna iunie 2016, iar pentru acesta alocă 404,5 milioane de lei.
Totodată, MADR şi-a propus în domeniul legislativ ca până în luna martie să fie clarificat cadrul legislativ pentru înfiinţarea asociaţiilor de producători, iar până până în aprilie să fie promovat proiectul de Lege în vederea stabilirii unui sistem de irigaţii modern şi eficient.
Adaptarea legislaţiei fiscale (non-impozitarea schimburilor comerciale între membri şi grupurile asociative din care fac parte) are ca termen de finalizare luna martie 2016, la fel şi Proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice 'Gheorghe Ionescu-Şişeşti' şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.
SURSA ANTENA SATELOR
4. SURSA AGROINTEL
5. PATRIMONIU ANIF
Amenajarile de îmbunatatiri funciare aflate în administrarea Agentiei Nationale de Îmbunatatiri Funciare se compun din:
Irigaţii
10.630 km - Canale de irigaţii
26.700 km - Conducte îngropate
2.710 buc.- Staţii de pompare
870 buc.- Construcţii de exploatare
Desecări
56.600 km - Canale de desecare
32.414 km - Poduri şi podeţe
736 buc. - Staţii de pompare
508 buc. - Construcţii de exploatare
Drenaje
40.660 km - Drenuri colectoare şi absorbante
Combaterea eroziunii solului
13.220 km - Canale
6.861 km - Debuşee
55.664 buc.- Căderi, baraje, praguri
29.835 buc.- Podeţe
7.183 km - Amenajări ravene
28.050 km - Drumuri de exploatare
103 buc.- Construcţii de exploatare