PRODUCTIA de CARTOFI
- Răzgîndire - Fermierul (Ioan Benea, fostul preşedinte al Federaţiei Naţionale a Cartofului) a cultivat în acest an soia pe 47 de hectare. „Înainte de 1989 mâncam soia forţat, iar acum se plătesc bani buni să mănânci soia. Costurile sunt de până în 2.500 de lei pe hectar, iar preţul unui kilogram este de 1,20 - 1,50 de lei”, a mai spus Benea. În plus, la cultura de cartofi costurile sunt de aproape 10 ori mai mari decât la soia.
CONSUMÎn 2011 românii au consumat 98,2 kilograme, în creştere faţă de 2010 când consumul era de 93,1 kg. Polonia deţine supremaţia cu un consum de 115,8 kg în 2011, Portugalia are 91,5 kg, Germania - 64,4 kg, Franţa - 45,9 kg, Italia - 44,1 kg. in 2010 Consumul intern de cartofi se ridică la 3 milioane de tone anual, potrivit unor estimări anterioare ale Federaţiei Crescătorilor de Cartofi din România (FCBR). Astfel, deşi în acest an pe piaţă există un surplus de 600.000 de tone de cartofi, în străinătate au ajuns după primele şapte luni din acest an numai 9.000 de tone în valoare totală de 2 milioane de euro. Pe de altă parte, în România ajung în fiecare an peste 50.000 de tone de cartofi recoltaţi în Polonia sau Ungaria. - În România se raportează anual o suprafaţă cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploataţii cu suprafaţa de peste 10 hectare (Impozitul va fi plătit de agricultorii care lucrează o suprafață mai mare de teren. Norma de venit la cartofi este de 3.488 lei pe hectar, dacă persoana deține între 2 și 50 de hectare și de 3.070 lei pe hectar pentru suprafețe de peste 50 de hectare.), majoritatea fiind producători mici care deţin suprafeţe de la 0,10 până la 10 hectare (Sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile agricole persoanele care au sub două hectare de teren.). - Norma de venit la cartofi este de 3.488 lei pe hectar, dacă persoana deține între 2 și 50 de hectare și de 3.070 lei pe hectar pentru suprafețe de peste 50 de hectare. - În România se cultivă acum peste 100 soiuri de cartof de mare performanţă, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franţa, Danemarca, Scoţia) şi doar câteva cu soiuri româneşti. | CHELTUIELIInvestițiile sunt ridicate, între 15.000 și 25.000 de lei la hectar și depinde foarte mult de factorii externi, în special de precipitații. Cartofii au nevoie de foarte multă apă, ultimii ani au fost secetoși, mulți au avut pierderi și nu mai riscă'', România a obţinut în 2011 o producţie de cartofi de 4,11 milioane tone, în creştere cu 25,2% faţă de 2010, când a totalizat 3,284 milioane de tone. Şi producţia de sămânţă certificată a înregistrat anul trecut o creştere de peste trei, de la 4.688 tone în 2010, la 14.700 tone în 2011, dar mult sub producţia anului 2007, când a totalizat 35.356 tone. DEPOZITEîn 32 de judeţe un număr de 386 de capacităţi de depozitare (fructe - legume şi cartofi) cu un total de 233.000 tone, cele mai mari capacităţi fiind în judeţele Braşov, Harghita, Mureş şi Iaşi, etc. - Producţia de cartofi este în România o „cultură” de nişă în comparaţie cu afacerile în agricultură din cereale sau plante oleaginoase. PRETULPRETUL unui kilogram de cartofi varia în pieţele agro- alimentare locale între 1,8 şi 2 lei la sfârşitul lunii aprilie, arată statistica oficială a Ministerului Agriculturii. IMPORTImporturile de cartofi în 2011 au totalizat 89.635 tone, în valoare de 23,4 milioane de euro, reprezentând doar 2% din totalul producţiei, potrivit MADR, în timp ce în 2010 au fost de 64.704 tone în valoare de 11,646 milioane euro. Dacă în 2010 importurile de cartofi s-au ridicat în bani la 11,6 milioane de euro, după primele şapte luni din acest an valoarea importurilor este dublă. |
Producţia de cartofi pe judete
- Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava, Botoşani, zonă închisă pentru cartoful de sămânţă, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din judeţul Dâmboviţa (Lunguleţu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt şi Constanţa.
- 2003 - Cele mai mari suprafete cu cartofi vor fi in judetul :
- SUCEAVA, (27,5 mii ha in 2003), - cartoful a fost recoltat de pe aproape 20.000 de hectare (in 1989 erau 43.000 ha), dintr-un total de 21.695 de hectare însămânţate, producţia medie estimată, de 15 tone la hectar.
- COVASNA (18 mii ha in 2003) - Suprafata cultivata cu cartofi de anul acesta, din judetul Covasna, a fost de 12950 de hectare, in comparatie cu cele 14750 de hectare cultivate anul trecut. În Covasna sunt, în total, 14.000 de fermieri. Marii producătorii de cartofi deţin până în 3.000 de hectare, restul până la 15.000 de hectare sunt deţinute de micii producători care pot avea şi 0,5-1 hectar. Suprafaţa totală cultivată cu cartofi a scăzut în primii ani de după 1990 de la aproape 20.000 de hectare, s-a stabilizat la maximum 16.000 de hectare.
- Solfarm, Sf. Gheorghe - Covasna cultivă de la Solana Romania soiul de cartof OPAL pentru producția de chipsuri. Pentru producția de chips am ales soiul Opal, deoarece experiența mi-a dovedit că acest soi este unul din cele mai productive soiuri pentru producția de chips și foarte important - rezistent la secetă și mană la frunze. http://www.solana.ro/ro/potato_variety/Opal
- BRASOV (10.300 de hectare in 2015), cartofi de toamnă - De asemenea, în sistemul de agricultură ecologică au fost înregistraţi 815 producători agricoli. „Față de anul trecut, anul acesta au scăzut suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr sau cartofi. În 2014, producția medie de cartofi, de 28,3 tone (20-25 de tone la hectar de pe 15.000 ha in 2011). La nivelul județului, în această primăvară 2015, circa 25.000 ha de teren arabil au rămas necultivate, vegetaţia fiind păşunată cu efectivele de animale aflate în zonele respective.
- Fabrica Intersnack de la Ghimbav, "Din 4 kilograme de cartofi iese, in medie, 1 kilogram de chips-uri", spune Cristian Rey, directorul general al Intersnack Romania. O punga Chio Chips de 150 de grame ajunge in comert la pretul de 3,5 lei (TVA inclus). Cele 600 de grame de cartofi utilizate pentru productia a 150 de grame de chips-uri costa in piata aproximativ 0,9 lei. Producatorul obtine insa un pret mult mai mic de la fermieri, pentru ca fiecare cultivator de cartofi livreaza fabricii din Ghimbav cel putin 200 de tone. Cartofii din care se fac chips-urile Chio provin 100% din productia locala, a mai precizat Rey. Compania germana colaboreaza cu 30 de fermieri care exploateaza impreuna aproximativ 1.000 de hectare de teren, potrivit datelor furnizate de Intersnack. Recoltarea cartofilor incepe in luna iunie si se incheie in octombrie-noiembrie, perioada in care cultivatorii transporta materia prima la depozitele Intersnack. Fabrica Intersnack de la Ghimbav si cea detinuta de Star Foods langa Bucuresti sunt cele mai mari unitati de productie a chips-urilor din Romania; ele alimenteaza o piata estimata la aproape 100 mil. euro. Star Foods este detinuta de compania americana PepsiCo, activa in Romania si pe piata bauturilor racoritoare cu Pepsi Americas. Alti producatori importanti de chips-uri sunt companiile cu actionariat romanesc Standard Snacks si European Food. Pentru chipsuri cartofii trebuie să aibă diametrul cuprins între 45 şi 90 de milimetri fiecare fermă are un laborator unde cartofii sunt “testaţi” înainte de a lua drumul fabricii de chipsuri. Este în interesul furnizorului să trimită la fabrică doar cartofi de cea mai bună calitate, în caz contrar, aceştia fac cale întoarsă şi nu, nu intră în producţie. Cartofii sunt verificaţi riguros, nu trebuie să aibă lovituri, pete dubioase, culoarea lor după prăjire trebuie să fie uniformă şi cât mai “sănătoasă” cu putinţă şi până şi dimensiunile sunt luate în calcul: un cartof ideal trebuie să se încadreze între nişte limite, adică să nu fie nici prea mic, nici prea mare. 45 şi 90 de milimetri. Mai mici de atât şi cad de pe banda de sortare, mai mari de atât şi vor fi tăiaţi în două. După ce sunt inspectaţi şi sortaţi, cartofii sunt curăţaţi şi spălaţi. Între ei se mai găseşte şi câte-o piatră, câte un bulgăre de pământ, dar aceste mizerii nu au nici o şansă: după ce trec de maşinăria care-i curăţă, cartofii sunt gata pentru a fi curăţaţi.
- MARAMUREȘ (14,3 mii ha in 2013), 129.117 to. (1.049 Kg/ha)
- BIHOR (11,3 mii ha in 2003),
- CLUJ (10 mii ha in 2003), La Rasca, CLUJ, plantatiile de cartofi ocupa peste 1.000 de hectare. Anul trecut, desi recolta a fost foarte buna, ea a ramas nevanduta. Acum, pe campurile din comuna creste un soi nou de cartofi, folosit in special pentru productia de chipsuri, Cultura de anul trecut se vinde cu doar 30 de bani kilogramul, oamenii speeand ca pe noua productie sa obtina un pret dublu. "Dansii ne-au ajutat cu samanta pentru cartofii de chipsuri, in primavara, si am incheiat un contract pentru productia din toamna acestui an" a declarat Ioan Morar,primar Rasca.
- IAȘI (9,2 mii ha in 2013), Cartof de toamnă a fost însămânţat pe aproape 9.000 ha, în timp ce cartof de vară pe doar 543 ha.
- BISTRIȚA Nasaud (9.000 hectare in 2013) in 2012 peste 100.000 hectare de culturi agricole din Bistriţa-Năsăud au fost afectate de seceta din care la cartofi 8490 ha, Cartofii mici mici, de nu-i vezi in 2013 productie cartof 14525 kg/ha, Cartofi de toamnă 14541 kg/ha.
- DÂMBOVIȚA (10.648 hectare in 2013) producţia de cartofi (208.172 mii tone cu 18,61 to/ha, iar la Cartofi de toamnă 18,10 to/ha. in 2013) În anul 2010, judeţul Dâmboviţa a dat locul 1 pe țară la producţia de cartofi. insule de producţie intensivă de cartofi apar şi în Dâmboviţa, unde punctul cheie este comuna Lunguleţu Anual, de pe cele 3.230 ha de extravilan, rezervate aproape exclusiv cartofului, pleacă spre piaţă aproximativ 100-110.000 de tone de cartofi şi cam tot pe-atâta varză de toamnă. Producţiile obţinute sunt bune. În condiţiile aplicării fără greş a tehnologiei, recolta ajunge la 30-35 tone/ha. La Lungulețu sosesc autocamioane din Germania, Polonia, Ungaria și chiar din ...Rusia in 2013. 2011 În realitate în Lunguleţu au dispărut în totalitate doar caii de la căruţe. Acum multe dintre vechile căruţe sunt modificate şi legate în spatele tractoarelor ca şi remorcă. Toţi fermierii din Lunguleţu au cel puţin un tractor, în ultimii patru ani parcul de tractoare al comunei s-a înmulţit cu 200 de tractoare. Aceste achiziţii au urcat numărul total al maşinilor agricole la 700, potrivit datelor de la Primăria Lunguleţu. Tractoarele din Lunguleţu acoperă jumătate din numărul total al tractoarelor din întreg judeţul Dâmboviţa, având în vedere că în statisticile oficiale ale Ministerului de Interne apar 1.400 de tractoare în acest judeţ. Cele 4.000 de hectare din comuna Lunguleţu sunt acoperite în fiecare primăvară cu cartofi, În total, recolta producătorilor de la Lunguleţu reprezintă 5% din producţia de cartofi de 3,6 milioane de tone a României. producătorii de aici au pus în 2009 bazele grupului de producători de cartof timpuriu din Dâmboviţa, însă în acest an organizaţia a intrat în dizolvare. Producătorii din Lunguleţu sperau că vor reuşi să ia bani europeni prin intermediul organizaţiei şi să îşi construiască un depozit frigorific. Investiţia vizată era de 0,6 milioane de euro, însă fermierii nu au reuşit să asigure cofinanţarea de 300.000 de euro necesară pentru derularea proiectului cu fondurile de la UE. În consecinţă, proiectul a fost trecut pe linie moartă. Ei sperau că ar fi putut să se extindă şi să pună bazele unei fabrici de spirt sau a unei unităţi de procesare a chips-urilor de cartofi. Unul dintre puţinele plusuri care au venit odată cu organizaţia de producători a fost că fermierii au reuşit să achiziţioneze seminţe dn Olanda, despre care ei spun că sunt cele mai bune pentru solurile din România. "Nu putem să ne luptăm cu firmele mari. Am semnat anii trecuţi contract cu o fabrică de chipsuri la un preţ mediu înainte de recoltă, dar când cei de acolo au văzut că preţul pe piaţă este mai mic nu au mai respectat înţelegerea. Au cumpărat de la şosea. Eu de-abia am bani să îmi cumpăr seminţe, dar să plătesc un avocat să mă lupt la tribunal cu o mare firmă", îşi aminteşte Constantin Necula. 2013 - An bun pentru producatorii de cartofi din sudul judetului Dambovita. Pana in acest moment productia a luat drumul exportului, in tari precum Germania, Polonia, Bulgaria sau Ungaria, unde culturile de cartofi timpurii au fost grav afectate de vremea nefavorabila. Piata angro din Lunguletu s-a transformat anul acesta in piata de export, iar pretul este de asemenea bun, intre 0,80 de bani si 1,2 lei kilogramul. Productia este intre 35-40 de tone la hectar, iar valorificarea nu pune probleme. Cartofii din bazinul legumicol Slobozia Moara, Lunguletu, Poiana sunt doriti pe alte meleaguri si sunt exportati. Comerciantii straini vin cu camioanele din tari precum Germania, Polonia, Bulgaria sau Ungaria.
- NEAMT - 10.000 ha, 12 to/ha,
- TIMIȘ (9.000 hectare in 2003).
- HARGHITA - 9.050 de hectare de cartofi in 2015, au vândut recolta din 2014 la preţuri foarte mici, se menţine o tendinţă de scădere a suprafeţelor cu cartofi care a început din anul 2007, când în judeţ erau aproape 15.000 de hectare.
- ALBA, cartofii de toamnă au fost scoși deja de pe 85 la sută din cele peste 3000 de hectare. Astfel, a fost recoltată o cantitate de aproximativ 50.000 de tone de cartofi, cu o producție medie realizată de mai mult de 18 tone de kilograme pe hectar și cu 500 de kilograme pe hectar mai mult decât se estimase (2014)
- Cel mai mare producător este judeţul Suceava, urmat de Covasna, de Braşov şi de Harghita. Insule de producţie intensivă de cartofi apar şi în Dâmboviţa, unde punctul cheie este comuna Lunguleţu, dar şi în Maramureş, Cluj, Timiş sau Neamţ. Primele zece judeţe în funcţie de producţia de cartofi înseamnă două treimi din întreaga producţie locală.