Proiectul "Observatorul Preţurilor"
Românii ar putea cumpăra mâncare mai ieftină. Autorităţile din România poartă discuţii cu reprezentanţi ai Comisiei Europene în vederea creării unui Observator al Preţurilor, prin care românii ar urma să se informeze cu privire la preţurile unor produse de bază, de la ieşirea de pe poarta fabricii sau a fermei, până la raftul magazinului.
Pe scurt, proiectul prevede crearea unui site unde să fie afişate, în primă fază, preţurile comparative la alimente de bază din marile reţele de magazine, precum şi în pieţe. Cu ajutorul unui astfel de sistem de monitorizare a preţurilor, populaţia ar putea vedea de unde poate cumpăra alimentele cu cele mai mici preţuri.
Dacă propunerea va fi acceptată de Comisia Europeană, sistemul ar trebui să funcţioneze în întreaga Uniune Europeană, nu doar în România, potrivit unor informaţii obţinute de gândul de la surse guvernamentale.
"În prezent au loc discuţii cu Comisia Europeană în ce priveşte crearea unui Observator al Preţurilor. Sistemul ar urma să asigure o transparenţă pe filiera produselor, de la preţul cu care produsul pleacă din fermă, până la cel cu care produsul ajunge în magazin sau în piaţă. Este o propunere a noastră. Dacă va fi acceptată, sistemul ar trebui să funcţioneze în întreaga Uniune Europeană, nu doar în România. Odată cu implementarea acestui Observator, va exista o jenă din partea celor care acum măresc nejustificat preţurile", au declarat pentru gândul surse guvernamentale, care au ţinut să sublinieze că deocamdată nu este vorba de un proiect conturat, ci doar la nivel de discuţii.
Ideea nu este însă una nouă. În 2010, ministrul Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu, a avansat, într-o conferinţă de presă, ideea creării unui Oservator al Preţurilor. Aceasta ar consta în infiinţarea unui portal prin intermediul căruia românii ar putea să se informeze despre preţurile pentru mai multe alimente de bază, conform datelor făcute publice la acea vreme de Videanu.
Videanu susţinea că pentru înfiintarea acestui portal, costurile sunt "minimale", iar pentru funcţionarea acestui observator ar fi urmat să fie folosiţi angajaţi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
"ANPC va monitoriza preţurile în 1.400 de puncte din ţară şi acolo unde va observa derapaje majore va interveni", preciza Videanu la acea vreme. Potrivit acestuia, în Grecia acest sistem a dus la scăderea cu 7% a preţurilor în decurs de trei luni.
Marii retaileri se opun
Reprezentanţii marilor retaileri se opun vehement proiectului Observatorului Preţurilor, declarând că un asemenea demers ar fi "inutil, ineficient şi discriminatoriu".
"Nu dorim să inventăm noi roata. Un asemenea proiect este depăşit şi inutil", a declarat pentru gândul Delia Nica, director executiv AMRCR.
De altfel, marii retaileri s-au opus proiectului încă din 2010, când el a fost prezentat de fostul ministru al Economiei.
Proiectul era considerat "inutil, întrucât nu se adresează adevăratei zone de manifestare a crizei care este economia subterană, ci comerţului modern, fiscalizat în întregime, şi unde preţurile se ajustează natural", precum şi "ineficient, întrucât implementarea şi actualizarea unui astfel de observator va reprezenta o muncă fără rezultate reale, ce nu va putea ţine pasul cu ritmul schimbărilor de preţuri dictate de cerere şi ofertă, de campaniile promoţionale sau de varietatea sortimentelor", potrivit Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
AMRCR considera atunci că înfiinţarea unui Observator al Preţurilor ar fi discriminatorie, pentru că ar fi urmat să fie monitorizate preţurile produselor de bază, în timp ce consumatorul ar fi interesat şi de o comparaţie a preţurilor la utilităţile casnice, servicii bancare, telefonie sau chiar servicii publice.
Legumele şi fructele de import se scumpesc de câteva ori până ajung la raftul supermarketurilor
Prin intermediul Observatorului Preţurilor, populaţia ar putea cunoaşte inclusiv preţul pe filiera produselor.
Legumele şi fructele importate ajung pe rafturile supermarketurilor din România la preţuri de câteva ori mai mari comparativ cu preţul de intrare în ţară, reiese din informaţiile primite de gândul de la Ministerul Agriculturii şi care au la bază date INS. Reprezentanţii marilor retaileri susţin că ei nu sunt importatori, ci fac achiziţiile de la firme specializate în astfel de activităţi, menţionând că datoria de a verifica cifrele din facturile din vamă intră în atribuţiile Gărzii Financiare.
Cartofii, roşiile, castraveţii, ceapa şi usturoiul care intră în România din ţări precum Bulgaria, Polonia, Egipt, Macedonia, Ucraina, Iordania sau Maroc ajung să fie vândute la preţuri de câteva ori mai mari faţă de cele de pe facturile din vamă.
În opinia producătorilor de fructe, cauzele acestui fenomen ar putea fi subevaluarea preţurilor în vamă, precum şi majorarea preţurilor pe lanţul de intermediari.
De exemplu, roşiile aduse în primele patru luni ale anului din Polonia au intrat în ţară la preţuri de 0,55 lei pe kg, iar cele din Maroc la 1,36 lei pe kg, ajungând pe rafturile supermarketurilor la preţuri de câteva ori mai mari.
Din Grecia a fost livrată ceapă la preţ de 0,29 lei pe kg, cea adusă din Ucraina – la 0,37 lei pe kg, iar cea din Austria – la 0,66 lei pe kg. Cel mai ieftin usturoi a provenit, în perioada menţionată, din Polonia, fiind livrat în vamă la un preţ mediu de 0,31 lei pe kg.
Din Iordania au fost importaţi în prima parte a anului cei mai ieftini castraveţi, la un preţ de 1,22 lei pe kg, urmaţi de cei din Ungaria, aduşi la un preţ mediu de 1,68 lei pe kg.
Merele şi perele importate din Macedonia în prima parte a anului au ieşit din vamă la preţuri mai mici de un leu pe kilogram, iar cele aduse din Polonia au ajuns la 1,02 lei pe kilogram.
Reprezentanţii producătorilor de fructe şi legume susţin că supermarketurile le cumpără marfa la preţuri mici, iar pe rafturi ea se regăseşte, în prezent, la preţuri de trei ori mai mari. Gândul a scris că, în perioadele din afara sezonului agricol preţul fructelor şi legumelor din marile magazine ajunge să fie de până la 10 ori mai mare, comparativ cu cel de pe facturile de intrare în ţară.
„Eu sunt producător de fructe. Dacă le ceri supermarket-urilor un preţ pe kilogram de 1,5 lei plus TVA, unele strâmbă din nas. În schimb, pe raft au mere, fără gust, din Polonia sau Grecia, cu 4-6 lei pe kilogram. În general, preţurile cu care ni se preiau în prezent merele de către supermarket-uri sunt de 1,8- 2,2 lei plus TVA, iar în magazin sunt vândute cu 3,5-4,5 lei pe kg”, a declarat pentru gândul Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.
La rândul lor, reprezentanţii marilor retaileri spun că verificarea veridicităţii preţurilor din facturile de import intră în atribuţiile Gărzii Finaciare şi că marii retaileri nu fac importuri, ci achiziţionează marfa de la importatorii ce le oferă preţurile cele mai mici.
„Garda Financiară trebuie să verifice corectitudinea datelor înscrise în facturi. Supermarketurile nu sunt importatori, ci cumpără de la firmele care fac importuri. Cumpărăm de la cei ce oferă preţurile cele mai mici, pentru a putea oferi clienţilor noştri preţurile cele mai reduse”, a declarat pentru gândul Delia Nica, vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care a adăugat că pe perioada verii, ponderea fructelor şi legumelor româneşti ajunge în supermarketuri la 90% din totalul fructelor şi legumelor aflate la vânzare.
Importuri de 200 milioane de euro
Companiile din România importă în fiecare an legume de aproximativ 150-200 milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 10-20% din valoarea producţiei medii de legume de pe piaţa locală, potrivit Ziarului Financiar.
Pe de altă parte Aurel Tănase, preşedintele Romconserv, spune că în acest an pe pieţele externe s-a înregistrat o cerere în creştere pentru fructe şi legume proaspete româneşti. “În urma participării noastre la târgul de profil de la Berlin din acest an, livrările de fructe româneşti către UE au crescut de patru ori. În luna iulie, am participat la un program de degustări de fructe organizat în Moscova, unde au participat mari importatori şi unde fructele româneşti s-au bucurat de un mare succes", a adăugat Tănase, care a completat că scopul organizaţiei profesionale pe care o conduce este "să scăpăm de intermediarii din Republica Moldova".
Tănase spune că există în derulare programe de promovare a fructelor româneşti şi în Franţa, Polonia, Slovacia şi Germania. “Cererea a fost foarte mare, nu am putut să îi facem faţă”, s-a plâns Tănase, considerând că ar trebui găsită o soluţie de sprijin din partea statului a producătorilor români de legume şi fructe.
Sursa: GANDUL