Programul „Primul Siloz” 88 de operatori au primit 188 licenţe pentru o capacitate de depozitare de 4,13 mil. tone
Un sfert din capacitatea de depozitare autorizată pe ţară a fost licenţiată în cadrul Programului „Primul Siloz”
Doar 88 din cele 278 de certificate de depozit eliberate prin Programul Primul Siloz sunt în circulaţie, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Valoarea acestora se ridică la aproape 270 milioane lei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, până în 22 iulie 2011 au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru o capacitate de depozitare de puţin peste patru milioane tone.
„La ora actuală, avem 278 de certificate de depozit eliberate, din care doar 88 în circulaţie. Un număr extrem de mic de certificate în circulaţie, deoarece producţia agricolă nu ar trebui să circule la camion, ci pe documente. Numai aşa este posibil, de exemplu, ca producţia din România să fie licitată la Chicago”, a spus Tabără, citat de Agerpres.
Programul „Primul Siloz”, lansat în vara anului 2009, oferă producătorilor agricoli posibilitatea de garantare cu producţia depozitată, prin sistemul certificatelor de depozit. Programul permite fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare adecvate să păstreze producţia realizată pe o perioadă mai îndelungată şi să o valorifice la un moment ulterior, în condiţii mai avantajoase decât la recoltare. În schimbul mărfii depozitate, fermierul primeşte certificate de depozit, care constituie titluri de credit negociabile reprezentative ale mărfii, la ordin transmisibile, fără limită de restricţii.
Certificatul de depozit poate fi utilizat pentru a garanta un credit, dar şi pentru a vinde cantitatea de produse înscrisă în el în cadrul bursei de mărfuri, ca alternative ale tranzacţionării directe de seminţe de consum.
Garanţia pentru fermier asupra mărfii depozitate este asigurată de Administratorul schemei de garantare, respectiv de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR).
88 de operatori au primit 188 licenţe pentru o capacitate de depozitare de 4,13 mil. tone
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, până în 22 iulie 2011 au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru 88 de operatori economici, capacitatea de depozitare licenţiată fiind de 4,131 milioane tone, reprezentând 25% din capacitatea de depozitare autorizată pe ţară.
La nivelul întregii ţări, există 3.342 spaţii de depozitare autorizate, cu o capacitate totală de depozitare de 16.208.829 tone, în ultimii 10 ani fiind construite capacităţi de depozitare care însumează 3.461.920 tone.
Până la sfârşitul lunii iunie, FGCR a emis certificate de depozit de aproape 600 mil. lei
Până pe 27 iunie 2011, FGCR a emis un număr de 240 certificate de depozit, cu o valoare de 593,7 milioane lei, iar numărul de certificate rămase în circulaţie până la această dată este de 88, cu o valoare de 269,083 milioane lei.
Preţurile de despăgubire pentru săptămâna 25-31 iulie 2011
Preţurile de despăgubire ale seminţelor de consum, pentru calcularea valorii certificatelor de depozit, valabile pentru săptămâna 25-31 iulie 2011 sunt, conform datelor FGCR, 0,9 lei/kg pentru grâu, 0,65 lei/kg – orz, 0,85 lei/kg – porumb, 1,47 lei/kg – floarea soarelui, 1,90 lei/kg – rapiţă, 1,20 lei/kg soia.
Suma maximă ce poate fi împrumutată urcă până la 70% din valoarea garanţiei aferente certificatului de depozit.
SURSA: AGROINFO
Cum va functiona programul Primul Siloz, de creditare a fermierilor pe baza stocului de cereale
Un agricultor care are 100 de tone de grau va merge sa-l depoziteze intr-un siloz autorizat si va primi in schimb un certificat, pe care va fi notata cantitatea depusa si caracteristicile tehnice specifice produsului respectiv. Silozurile vor fi autorizate de catre o comisie a Ministerului Agriculturii si vor fi anuntate. La un pret mediu de 100 euro pe tona de grau, de exemplu, certificatul se va ridica la 10.000 de euro.
Certificatul este valabil un an
Cu acest document, fermierul se poate duce la una dintre bancile care au acceptat sa faca parte din acest program sa solicite pana la 70% din cei 10.000 de euro, in functie de necesitati, daca doreste sa reia ciclul de productie, sau daca, de exemplu, vrea sa isi achizitionize utilaje agricole. Creditul va fi garantat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.
Certificatul de depozit este valabil pe un an de zile, timp in care agricultorul poate astepta cresterea preturilor la produsele agricole pe care le poate vinde si in felul acesta isi poate plati creditul la banca.
"Pana acum, actiunea de predare a cerealelor era lasata la mana traderilor, acum vor fi silozuri autorizate, nu va mai sta marfa in grajduri sau magazii insalubre. Prin acest program ne putem depune cerealele si vom avea in acelasi timp bani cu care sa ne reluam ciclul agricol. Pretul se va regla, va functiona piata", crede Stefan Poienaru, proprietarul Agrofam Holding din Fetesti, una dintre cele mai importante companii agricole la nivel local, dupa cifra de afaceri.
Avantajul acestui program este facilitarea accesului la credite, in conditiile in care pana acum bancile erau reticente in a ajuta sectorul agricol. Dezavantajul consta insa in faptul ca dobanzile nu sunt preferentiale, ca la programul pentru locuinte "Prima casa" si ca multi fermieri nu vor risca sa se indatoreze la institutiile financiare.
Micii agricultori, cel putin, sunt mai reticenti. Ei cred ca pretul va fi stabilit in interesul depozitarilor, nicidecum conform pietei, iar dobanzile vor fi prea mari pentru un fermier care abia isi acopera cheltuielile de productie dupa recolta.
Mai multe banci, printre care BRD, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Piraeus Bank, BCR sau Alpha Bank, s-au aratat interesate de programul "Primul siloz", prin care fermierii pot contracta imprumururi bancare cu garantia statului, in prezent urmand sa se stabileasca normele metodologice dupa care va functiona acest mecanism.
Pana acum nu s-a discutat nivelul dobanzilor, dar majoritatea producatorilor agricoli care au participat la negocierile dintre banci si Ministerul Finantelor au spus ca ramane la latitudinea institutiilor bancare dobanda pe care o vor practica in cadrul acestui program. "De data asta dobanzile nu vor fi prestabilite. Fiecare banca are libertatea de a-si stabili singura nivelul dobanzii practicate", au spus reprezentantii uneia dintre bancile care au asistat la discutii.
Pe de alta parte, Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), citat de Mediafax, crede ca dobanzile la creditele pentru agricultori, garantate prin certificate de depozit, nu vor diferi mult fata de cele aferente programului "Prima casa". "Ati vazut ca in momentul in care avem garantia statului, cu totul si cu totul altfel se pun problemele legate de dobanzi. Daca BNR ne indica un anumit grad de acoperire a acestor garantii, ne vom pronunta si noi. Probabil ca nu va diferi mult de ceea ce este la "Prima casa"", a declarat Ghetea.
Pentru a pune in miscare programul pentru agricultori, Ministerul Finantelor va capitaliza Fondul National Agricol cu 10 mil. euro. Autoritatile cred ca programul care urmeaza sa fie lansat probabil din aceasta vara va conduce la eliminarea evaziunii fiscale.
Fermierul are avantajul ca nu isi mai vinde produsele sub presiune, mai ales ca majoritatea producatorilor dau cerealele la preturi foarte mici imediat dupa recoltare din lipsa spatiului de depozitare. Pretul graului, de exemplu, a ajuns in prezent la 360 lei/tona (85 euro/tona), dupa ce in urma cu o luna se comercializa cu 550 lei/tona (129 euro/tona). Beneficiarul Programului "Primul Siloz"
Profil: orice agricultor care are stocuri de cereale pe care le poate depozita
Destinatie: orice siloz sau depozit licentiat care poate depune certificate de depozit autorizat
Avantaj: agricultorul nu isi vinde produsele sub presiune, iar asta regleaza piata cerealelor
Perioada de depozitare: Un an
Credit: Pana la 70% din valoarea certificatului de depozit eliberat de depozitar
Dezavantaj: Dobanzile nu sunt preferentiale ca la programul "Prima casa"
SURSA: ZF
În cadrul programului „Primul Siloz’’ – Credit pentru finanţarea capitalului de lucru
„BRD se adresează fermierilor care îşi depun producţia de seminţe de consum (grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiţa, soia) la oricare dintre depozitarii licenţiaţi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale” se precizează într-un comunicat de presă remis de BRD. În baza Talonului de gaj aferent Certificatului de depozit, clienţii BRD beneficiază de o finanţare pe termen scurt de până la 80% din valoarea de despăgubire a Certificatului. Avantajul principal al finanţării îl reprezintă faptul că beneficiarul are astfel posibilitatea valorificării seminţelor depozitate la un moment ulterior, când preţul de vânzare este optim. Sectorul agricol reprezintă o permanentă preocupare pentru banca noastră. Printre produsele specifice menţionăm creditele de prefinanţare a subvenţiilor APIA (schemele de sprijin pe suprafaţa SAPS / Axa II / Zootehnie sau Bunăstarea animalelor şi plăţile naţionale directe complementare pentru suprafeţele cultivate cu tutun), creditul de campanie agricolă precum şi creditele specifice de investiţii (inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu co-finanţare din fonduri europene). SURSA: CVLPRESS
Primul Siloz s-a dovedit eficient doar pentru marile companii agricole
“Este adevarat ca imprumuturile s-au dus tot catre marii jucatori din agricultura, dar asta deoarece programul inca nu a penetrat la nivelul micilor fermieri”, a precizat Veronica Toncea, directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR).
In 2010, creditele pe baza certificatelor de depozit au fost acordate de patru banci, respectiv Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania si Garanti Bank.
Programul Primul Siloz a fost lansat in vara anului 2009 si presupune acordarea de credite producatorilor agricoli, garantate cu certificate de depozitare a cerealelor in silozuri specializate. Scopul programului este de a asigura lichiditate agricultorilor, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa isi vanda recoltele in cazul in care piata nu ofera un pret satisfacator. SURSA CONSO
Finantare germana pentru un siloz de 8.000 de tone din Mehedinti
Agricultorul a precizat ca silozul dispune de un laborator, instalatii de ventilatie si de uscare a cerealelor, de fose sceptice si de un cantar de 80 de tone. „Silozul va intra în functiune în acest an. De acum nu vom mai fi obligati sa vindem graul, porumbul si floarea soarelui la preturi mici fiindca nu avem unde sa le depozitam”, a adaugat Stroescu, potrivit Agerpres. In anul 2009, Romania a lansat Programul Primul Siloz si a presupus acordarea de credite producatorilor agricoli, garantate cu certificate de depozitare a cerealelor in silozuri specializate. Scopul programului este de a asigura lichiditate agricultorilor, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa isi vanda recoltele in cazul in care piata nu ofera un pret satisfacator.SURSA: AGROROMANIA
Politici ostile si interese la varf: fermierii fara silozuri, la mana marilor traderi
Decapitalizarea nu face casa buna cu silozul
“De unde capital pentru silozuri cand multi fermieri nu vor ramane cu profit nici cu subventia in acest an? Multi au credite, leasing pentru utilaje luate in anii trecuti. De unde sa aiba bani si pentru silozuri. Investitia intr-un siloz se ridica cam la 60 de euro pe tona cu tot ce presupune, inclusiv placa de beton si anexele. O celula de 500 de tone costa cam 30.000 de euro, dar cea mai modesta varianta nu se poate face sub 18.000 de euro”, a aratat Daniel Ciobanu, vicepresedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania(LAPAR).
In loc de sprijin, ministerul Agriculturii pune piedici
Reprezentantul LAPAR a aratat ca fermierii nu sunt sprijiniti deloc pentru a investi in spatii de depozitare, ba, mai mult, sunt obstructionati constant. “Pe legislatia actuala nu se poate face nimic. N-avem nicio facilitate. Am propus ca fermierii care se asociaza ca sa faca un siloz sa aiba un punctaj mai bun, sa le intre mai in fata dosarele pentru fonduri europene, dar nu am gasit intelegere la minister. Guvernul vrea sa ne ingradeasca si mai mult dreptul de a construi silozuri printr-o noua ordonanta, ordonanta 141. Pana acum, cerintele erau normale: sa aiba usa de metal, sa nu intre rozatoare si pasari, sa stea cerealele uscate, pe care oricum nu le poti vinde daca nu sunt bine pastrate. Acum, prin noua ordonanta vor sa ne bage bete-n roate, ca sa nu putem construi silozuri”, a mai spus Ciobanu.
Organizarea, singura solutie
Reprezentantul LAPAR a aratat ca singura solutie pentru fermieri este sa se organizeze pentru a putea construi spatii de depozitare comune ca sa poata influenta pretul pe viitor. “Reusesc sa ne tina dezbinati, intr-o ameteala continua. Interesul lor este ca producatorul roman sa ramana mic, sa nu avem capital. Atacul la adresa producatorilor nu este doar intern. Are loc in toata lumea. Numai ca la noi, lucrurile au scapat de sub control pentru ca diferenta dintre cotatiile burselor la cereale si preturile oferite de comercianti este foarte mare, mult mai mare decat in alte tari. Intermediarilor de la noi le ramane mai mult decat in alte parti, iar fermierilor mai putin pentru ca nu stiu sa-si apere interesele”, a mai spus Ciobanu.
El a enumerat factorii principali, responsabili pentru preturile mici: monopolul comerciantilor pe spatiile de depozitare, lipsa masurilor de stimulare a investitiilor in silozuri din partea Guvernului, cresterea semnificativa si nejustificata a preturilor input-urilor in primavara si noile taxe aplicate “discret” agricultorilor, factori care au condus la decapitalizarea acestora. Toate acestea au condus, in opinia fermierilor, la pierderi de circa zece de milioane de lei vechi pe hectar, doar in ultimii doi ani.
Urmeaza alti ani buni de mizerie
Producatorii sustin ca, pana cand nu va fi atinsa o masa critica de spatii de depozitare aflate in proprietatea fermierilor, acestia vor fi nevoiti sa accepte preturi de mizerie. “Pur si simplu, comerciantii, multinationalele fac legea pe piata pentru ca cine da banul, acela dicteaza. Vin sa cumpere productia pe preturi de nimic pentru ca stiu ca marea majoritate a fermierilor nu au bani sa construiasca silozuri si nu au unde sa-si depoziteze graul. Normal ca nu ii convine nimanui aceasta situatie, dar nu poti face nimic”, susţine Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Cluj.
De aceeasi parere este si un agricultor din Tulcea, Ivan Fedot, care lucreaza 1.000 de hectare de teren la Sarichioi. Acesta sustine ca fermierii nu au suficienti bani sa-si faca silozuri din fonduri proprii, dar ca accesarea fondurilor europene este o aventura. Pana la urma el a reusit sa-si construiasca un siloz cu fonduri UE, dar cu eforturi supraomensti.
Fermier: silozul cu fonduri UE mi-a mancat sanatatea
“Am accesat fonduri europene fonduri europene pentru un siloz de 1,86 milioane de euro, cu o capacitate de 10.000 de tone. Intregul proiect a durat trei ani de zile, abia anul asta l-am terminat, pentru ca este foarte multa birocratie. Pana la urma mi-a mancat si banii si sanatatea. Pana la urma am constata ca se putea face, cu mari eforturi, si din fonduri proprii, pentru ca tot pe acolo am ajuns. Jumatate din proiect trebuia sa-l cofinantez eu, dar numai proiectarea m-a costat 10%, iar inca 10% a fost spaga data ca sa mearga dosarul, dobanzile si comisioanele. Asa ca pana la urma, eu am pus cam 70% din valoarea proiectului si doar 30% au fost fonduri UE. Pe de alta parte, cand aud furnizorii de fonduri europene, automat salta pretul cu 15-20%, fie ca vorbim de utilaje sau de silozuri, sau despre orice altceva. E litera de lege”, a spus Fedot.
El a precizat ca jumatate din capacitate va fi folosita pentru stocarea recoltei proprii, iar cealalta jumatate va fi inchiriata.
SURSA: AGROSTANDARD