Despagubirile din agricultura vor ajunge la firmele cu interese protejate de autoritatile locale.
Despagubirile pentru culturile afectate de seceta nu vor ajunge la taranii cu unu-doua hectare, ci la firme cu interese protejate de autoritatile locale, a declarat, miercuri, directorul general demisionar al Administratiei Nationale Imbunatatiri Funciare (ANIF), Ioan Nastea.
„Nu o sa ia despagubirile taranii cu unu-doua hectare, ci baietii destepti, firme cu interese, prefecti, primari, implicati in tot felul de afaceri si firme. Ei vor lua adalmasul”, a spus Nastea.
Nastea a afirmat ca din totalul cererilor pentru despagubiri, 75-80% se refera la terenuri pe care exista amenajari de irigatii, insa nu au fost incheiate contracte pentru aceste servicii. Nastea a dat exemplul unei firme din Calarasi, care a obtinut despagubiri de 30 miliarde lei vechi pentru inundatii, in conditiile in care nu cultiva nici macar un hectar.
Directorul general al ANIF a facut referire si la o solicitare a Ministerului Agriculturii pentru ca administratia sa elibereze adeverinte, prin care sa certifice daca suprafetele pentru care s-au cerut despagubiri sunt irigate.
„Noi am eliberat adeverinte prin care am spus fie ca suprafata este amenajata, dar fermierul nu a facut contract cu noi, fie ca a avut contract, dar noi nu am putut sa ii asiguram apa – ceea ce nu s-a intamplat – fie ca suprafata nu era amenajata. Ministerul a revenit cu o solicitare pe 11 iulie, prin care ne cere sa eliberam adeverinte in care sa spunem daca suprafetele sunt sau nu irigate”, a mai spus Nastea.
El a sugerat ca aceasta solicitarea ministerului contine o ambiguitate de termeni, menita tocmai sa acopere situatiile in care au fost acordate despagubiri acordate pe nedrept unor proprietari de terenuri.
Ministerul Agriculturii a anuntat ca va acorda despagubiri numai pentru fermierii care au afectati de seceta, chiar daca au irigat, si pentru fermierii care nu au avut posibilitatea sa irige, intrucat nu existau amenajari.
Sursa: Romania Libera
SURSA: Finantare
“Baietii destepti” din agricultura scumpesc alimentele
Ultima saptamina ne-a luat pe toti prin surprindere. Aproape toate alimentele s-au scumpit cu procente bune. De la piine, ulei de floarea soarelui, faina, oua pina la legume, fructe si produse lactate. Dar, se pare ca aceste scumpiri nu sint unele „normale” si ca in spatele lor se afla anumite interese.
Recent, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca pretul alimentelor de baza ar putea creste cu 8-10%. In acelasi timp, Tabara a mai spus ca unii comercianti nu respecta Codul de bune practici si ca de multe ori pretul de vinzare al alimentelor de baza nu se justifica. “Nu este justificat pretul din galantare fata de ceea ce inseamna pretul materiei prime. Exista extrem de multe rezerve in ceea ce inseamna adaosuri comerciale, taxe de magazin, de supermagazain, la care cred ca trebuie sa umble si cei care comercializeaza aceste produse”, a spus Tabara.
*E si nu e asa*
Sorin Minea, presedintele Asociatiei Române a Carnii, spune ca de fapt ministrul a vrut sa zica altceva: “Ceea ce a spus domnul Tabara nu s-a inteles. Productie nu inseamna procesare. El a vorbit despre cresterea pretului in productie. Productia inseamna productie primara. Si, intr-adevar, floarea soarelui s-a scumpit. De ce? Habar n-am. Furajele s-au scumpit. De ce? Habar n-am, pentru ca am avut un an bun si atunci producatorul agricol a scumpit materiile prime. La ulei este o scumpire majora, la lapte este o scumpire majora, la carnea de pui ca materie prima e o scumpire majora. Automat aceste scumpiri au fost preluate de catre magazine. De exemplu, la pui, scumpirile sint in jur de 10%, la ulei in jur de 20%, la lapte, ca materie prima scumpirea e de peste 50%.
*Comerciantii sint de vina*
“De ce oare cei care fac industrie alimentara nu fac productie? Pentru ca la productia primara nu se cistiga niciodata. Luati orice produs, cu ce pret pleaca de la producator, si pe urma cu ce pret ajunge in galantar. Cu 200 la suta adaos comercial. Oricum nu-i pling pe comercianti”, ne-a declarat secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Adrian Radulescu. “Asistam la acelasi banc de ani de zile. Intotdeauna cind se maresc preturile pe piata se da vina pe procesator, se da vina pe magazine. Pot sa spun ca adaosurile comerciale au scazut la toate magazinele si la hypermarketuri si la magazinele de cartier. Acum, ca sa reziste, jumatate din comercianti lucreaza in piata neagra. De ce se intimpla toate astea? Producatorul materiei prime, agricultorul român, a gasit acum momentul sa scumpeasca si noi am iesit cu pretul materiilor prime mult deasupra UE”, a replicat Sorin Minea.
*Evaziunea, marea problema*
“Pot sa spun ca agricultura româneasca nu functioneaza. De fapt, functioneaza dupa niste principii care nu sint de economie de piata. Iar ministrul Agriculturii ii mingiie si le da bani fara sa urmareasca ce face cu subventiile. Atentie! Aici nu vorbim de amaritii care au trei morcovi si doua gaini in curte. Vorbim aici de baietii care au afaceri mari. Iar esenta problemei este evaziunea fiscala. Adica, baietii astia destepti au monopolul pietei de aceea scumpesc cit scumpesc. Ca asa vor ei. Ei lucreaza jumatate la negru si jumatate legal si se bazeaza pe faptul ca lumea nu are bani si au tot interesul sa vinda la negru pentru ca nu platesc taxe. Ei sint cei care dicteaza pretul pe piata la anumite produse. Practic, fac ce vor. Acum, in agricultura, evaziunea este dezastru. La fel si in industria alimentara. De aici si problemele pe care le au comerciantii. Pentru ca oamenii vad preturile de la magazine si nu cele de la baza, de la producator”, conchide Minea. La rindul sau, Nicolae Sitaru, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România spune ca, intr-adevar, marea problema o reprezinta eludarea banilor din subventiile agricole de catre “baietii destepti”: “Sint producatori agricoli care iau subventii de la stat cu toate ca nu au avut nicio productie. Adica bani primiti pentru nimic. Si vorbim aici de multi bani, de sute de milioane de euro”.
Bogdan Panturu
SURSA: Enational - Ziarul National
Dispar 'baietii destepti' din agricultura?
Astfel, firmele intermediare care vand cereale si plante tehnice companiilor exportatoare vor trebui sa ceara returnarea taxei pe valoare adaugata si nu exportatorii. Aceasta masura are ca scop combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea firmelor-fantoma. Mai mult, aceasta masura trebuia aprobata de catre autoritatile romane pana la finele acestei luni, deoarece ordonanta trebuie sa intre in aplicare din iunie 2011 pana in iunie 2013. Acesta este intervalul pentru care Uniunea Europeana a avizat folosirea taxarii inverse.
“Este una dintre cele mai eficiente masuri pentru combaterea evaziunii fiscale. Timp de doi ani de zile, cat se poate aplica taxarea inversa, eliminam firmele-fantoma care nu plateau TVA-ul catre stat, iar exportatorul cerea returnarea TVA prejudiciind in maniera serioasa statul roman din perspectiva impozitelor si taxelor care trebuie achitate", a declarat Emil Boc, referindu-se la aplicarea taxarii inverse.
Lantul evaziunii
In general, produsele agricole sunt achizitionate in Romania direct de la producatori, care sunt persoane fizice neplatitoare de TVA. Iar multi dintre cei care cumparau de la producator o faceau printr-o firma-fantoma. Ei infiintau o firma cu care faceau achizitia de la producatori si vindeau catre firmele exportatoare, fara sa factureze TVA.
Dar exportatorii vindeau mai departe cu TVA. Si apoi veneau sa ceara rambursarea TVA-ului. In acelasi timp, companiile intermediare dispareau, erau radiate, etc.
Iar acest proces prejudicia statul roman, care trebuia sa ramburseze TVA, chiar daca intermediarii nu platisera aceasta taxa.
In esenta, pe lantul achizitiei, companiile care trebuiau sa plateasca TVA dispareau. Iar organele fiscale nu puteau sa respinga rambursarea la firmele care fac exportul.
SURSA: ECONTEXT
Băieţii deştepţi din agricultură au primit 27 de milioane de euro pentru terenuri pe care le-au lăsat în paragină
Uniunea Europeană a plătit anul acesta ajutoare pentru 350.000 hectare de teren agricol lăsate pârloagă de proprietari. Paradoxal, fermierii în cauză nu au încălcat legea.
Un italian misterios, pe care sătenii nu l-au mai văzut de câţiva ani, a cumpărat în judeţul Dolj câteva mii de hectare de teren agricol. După ce a preluat terenul de la ţărani, investitorul italian a dispărut. „Mie mi-a dat 800 de lei pentru două hectare. Am văzut însă că italianul a lăsat terenul necultivat şi atunci m-am apucat să-l lucrez tot eu. Ca mine, au făcut şi alţii", ne-a povestit un fost proprietar din comuna Vârtop.
Ce nu ştiau însă ţăranii din Vârtop la vremea respectivă, dar au aflat ulterior, este că străinul a făcut o afacere foarte bună. Deşi nu a lucrat terenul, a încasat subvenţia pe care o acordă Uniunea Europeană, prin statul român, fermierilor. „Nici nu l-a interesat să planteze ceva", mai spune fostul proprietar.
Falsul fermier din Dolj este doar unul dintre zecile de mii din România care primesc aproximativ 80 de euro la hectar, subvenţie pentru stimularea agriculturii, fără să însămânţeze un bob de grâu. Afacerea a căpătat proporţii, aşa încât anul acesta 27 de milioane de euro sunt încasate gratuit de astfel de deţinători de terenuri agricole şi păşuni.
Aceştia nu încalcă însă legea, ci doar speculează o scăpare a ei. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricolă şi singura obligaţie legală este ca subvenţionaţii să menţină suprafeţele „în bune condiţii agricole şi de mediu". Ministrul Agriculturii susţine că statul român nu are prea multe căi de a schimba această situaţie. „Fondurile vin direct de la UE şi noi nu putem interveni", ne-a declarat Valeriu Tabără. Totuşi, în 2010, s-a încercat impunerea unui impozit de 400 de lei la hectar pentru cei care nu-şi lucrează terenurile, însă ideea a rămas la stadiul de proiect legislativ.
20.000 de fermieri, prinşi cu ilegalităţi
Deocamdată, un fermier poate pierde subvenţia doar dacă face ilegalităţi în acte sau nu asigură lucrări minime de întreţinere. Şansele să fie prins sunt destul de scăzute, pentru că inspectorii Agenţiei pentru Plăţi şi Inter-venţii în Agricultură (APIA) reuşesc să verifice doar o mică parte din pământuri. „În evidenţele noastre, este înregistrată o suprafaţă de teren necultivat de 335.000 de hectare. Pârghiile folosite de noi sunt controalele în teren sau prin teledetecţie, utilizînd imagini satelitare", a precizat Gina Mihelis, purtător de cuvânt al APIA. Dar în 2010 inspectorii au putut verifica numai 50.000 hectare de teren necultivate şi subvenţio-nate. Chiar şi aşa, aproape 20.000 de fermieri au fost excluşi din program pentru că suprafeţele înscrise în acte nu existau sau erau mai mari decât în realitate, pentru că nu au menţinut suprafeţele în bune condiţii de mediu ori au refuzat controlul.
150.000 de hectare, pe mâna străinilor
„Peste 150.000 de hectare de teren agricol care nu sunt lucrate şi pentru care se iau subvenţii sunt deţinute de firme din străinătate", şi-a manifestat nemulţumirea şi unul dintre campionii români ai subvenţiilor, Ioan Nicolae, patronul Interagro.
„Ar fi foarte binevenită legea taxării celor care nu îşi lucrează terenurile; atât timp cât statul român le dă subvenţii, are voie să îi taxeze", a precizat Ioan Nicolae, care a explicat că statul a ajuns în situaţia de a exporta subvenţii europene.
Dar nici fermierii români nu se dau înapoi de la a păcăli statul şi UE. Unul dintre cazurile descoperite de APIA a fost cel al fostului senator PSD Traian Rece, care a cerut subvenţie pentru 11.000 de hectare în Tulcea, deşi a cultivat numai o mică parte. Prejudiciul ar fi fost de un milion de euro.
SURSA: Romanialibera
„Băieţii deştepţi” din energie devin „băieţii harnici” din agricultură
• Singurele două firme din Gorj care mai deţin licenţe de furnizare energie electrică investesc masiv în agricultură
Lumea afaceriştilor gorjeni numără în rândurile sale câteva piese rare, care fac parte din tagma negustorilor de energie electrică, adică dintre acei afacerişti cunoscuţi de tot poporul drept „băieţii deştepţi” din energie.
În prezent, la nivelul judeţului, doar doi oameni de afaceri se ocupă cu „greaua” misiune de a cumpăra sau de a primi prin compensare energie electrică de la stat, pentru a o revinde acestuia sau altor firme. Câştigurile sunt pe măsură, fapt ce dă posibilitatea celor implicaţi în acest sistem să-şi sporească considerabil averea şi să-şi multiplice veniturile investind, de data asta, în agricultură şi în proiecte energetice, finanţate considerabil din fonduri europene.
Miliardar din afacerile cu energie electrică
SC AMV Style SRL, o firmă de apartament din Târgu-Jiu, avându-l ca patron pe Viorel Petcu, şi-a încercat norocul pe piaţa energiei electrice în anii trecuţi, iar în 2007 a dat lovitură după lovitură, încheind contracte cu CE Craiova şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Dr.Tr.Severin.
La complexul Craiova a livrat, de la începutul verii acelui an, cărbune energetic în valoare de patru milioane de lei, iar la RAAN, în cadrul a două contracte, de 13 milioane de lei, primind în compensare energie electrică pe care, bineînţeles, a revândut-o. Firma lui Petcu achiziţiona cărbune, în acea vreme, de la microcarierele private din zona Motru, care nu aveau contracte de livrare.
De-a lungul anilor, Viorel Petcu, fiind un om de afaceri de succes de acum, nu nepărat din cauza abilităţilor sale de comerciant, ci pentru că, aşa cum se întâmplă în România, cunoştea pe cine trebuie, unde trebuie, pentru a-i merge afacerile ca unse, şi-a dezvoltat aria de interes şi în alte domenii de afaceri. El deţine, alături de alţi potentaţi ai urbei, la marginea Târgu-Jiului, Piaţa Litovoi, motelul din zonă şi spaţiile comerciale din jurul Interex.
Deşi s-a îndreptat şi spre alte domenii de afaceri, Petcu n-a renunţat la găina cu ouă de aur, piaţa energiei electrice, SC AMV Style deţinând în prezent, alături de SC Grupul de Comerţ şi Investiţii SRL, singurele licenţe active de furnizare a energiei electrice din Gorj. Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice (ANRE) a reînnoit, în urmă cu cinci luni, licenţa pentru AMV, valabilă până în 2015, Grupul de Comerţ având încă documentul necesar pentru a furniza energie electrică valabil până în ianuarie anul viitor.
Deşi ai putea crede că Viorel Petcu şi patronul Grupului de Investiţii, Viorel Andrei, îşi văd de treaba lor, având în vedere că sunt concurenţi pe piaţa energiei electrice, cei doi se cunosc şi, mai mult, şi-au unit averile pentru a pune la punct o altă afacere.
De la piaţa energetică la cea de cereale
Fraţii Petcu, Viorel şi Gheorghe, fost până de curând comisar al Gărzii Financiare Gorj, deţineau împreună, până în martie anul trecut, SC Iris Agro Arcani, o firmă ce activează în domeniul agriculturii şi pentru care aveau planuri mari. Pentru a le pune în aplicare, l-au coptat şi pe Viorel Andrei. Astfel, în martie 2010, fraţii Petcu au cesionat o parte din acţiunile societăţii la care erau acţionari, Grupului de Comerţ şi Investiţii, în speţă lui Viorel Andrei, cunoscut în mediul de afaceri local sub porecla de „Tofănel”, de pe vremea când era director al sucursalei locale a Tofan Grup.
Iris Agro deţine în comunele Băleşti, Teleşti şi Arcani peste 58 de hectare de teren, iar o parte din acest teren, aflat în satul Stroieşti, va fi folosit pentru construcţia unui depozit de cereale, compus din şase silozuri cu o capacitate de stocare de peste 9000 de tone pe o suprafaţă desfăşurată de peste două hectare. Momentul până când cei trei îşi vor vedea visul cu ochii nu este prea îndepărtat, Iris Agro obţinând deja avizele de mediu pentru viitoarea construcţie.
Proiectul centralei fotovoltaice, respins
Atât AMV cât şi Grupul de Comerţ nu şi-au neglijat afacerile cu energie electrică, firma lui Petcu fiind şi în prezent în relaţii contractuale cu RAAN.
AMV a încercat chiar să pătrundă mai adânc în domeniu, punând în practică un proiect în valoare de 12 milioane de euro, finanţat din fonduri europene, privind construirea unei centrale fotovoltaice tot în satul Stroieşti, unde va fi construit şi depozitul de cereale. Deşi Petcu se pregătise deja, încheind un contract cu CEZ Distribuţie, valabil până în 2035, obţinând şi toate avizele necesare de funcţionare, proiectul a fost respins de către Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei.
Respingerea acestui proiect nu este însă o prea mare pagubă pentru Viorel Petcu atâta timp cât, pe lângă afacerile amintite, el este implicat, alături de amicul Andrei, într-o firmă clujeană de imobiliare, SC Buildcenter Construct, la care deţin 66% din acţiuni. Restul de 34% aparţine SC Esco Import-Export Cluj, societate recunoscută pentru contractele pe bandă rulantă încheiate cu Ministerul Apărării Naţionale.
Anul trecut afacerile n-au mers deloc rău pentru cei doi parteneri, firmele acestora,
- AMV Style şi Grupul de Comerţ şi Investiţii, având împreună o cifră de afaceri de 72 de milioane de lei. AMV a terminat 2010 cu o cifră de afaceri de 42 de milioane de lei şi cu un profit de doar 737.000 de lei, iar Grupul de Comerţ, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei şi un profit de 983.000 de lei.
SURSA: Gorj-domino
„Băieţii deştepţi“ din agricultură, furajaţi cu bani UE
Şeful Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Bacău, Ioan Chiriac, este primul pe lista şmecherilor care-şi împart subvenţiile europene pentru crescătorii de animale.
Şefi în agricultură, viceprimari, secretari din primării, oameni de afaceri, contabili, rude, apropiaţi ai edililor sau chiar interlopi din judeţul Bacău s-au transformat peste noapte în ciobani ca să primească subvenţii agricole de la Uniunea Europeană. Ei au profitat de faptul că, din 2009, UE a decis ca toate subvenţiile pentru întreţinerea imaşurilor să ajungă direct la fermierii autohtoni sau la asociaţiile agricole. Cel mai mult le-a făcut cu ochiul o măsură conform căreia o parte dintre pajişti trebuie să fie întreţinute strict de mâna omului sau prin păşunatul animalelor, fără intervenţie mecanizată, pentru a proteja natura. În Bacău, astfel de lucrări agricole plătite de UE sunt pe 21.200 de hectare de teren. Ioan Melinte, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), deputatul Mihai Banu, fost director al Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR), dar şi Ioan Chiriac, actualul director al instituţiei, au acumulat în ultimii ani averi de mai multe milioane de euro. Cei trei sunt la cârma instituţiilor din agricultura băcăuană de aproape două decenii, timp în care şi-au aranjat afaceri profitabile în domeniu. În ultimii ani, când agricultura a fost sprijinită masiv cu subvenţii, averea lor a crescut exponenţial.
Ioan Chiriac, primul la subvenţii
Ioan Chiriac deţine, potrivit declaraţiei de avere din 2011, cinci loturi de teren - peste 18 hectare - în Iteşti, un lot de pământ în municipiul Bacău, de 1.200 de metri pătraţi şi 7.500 de metri pătraţi la Vultureni. Directorul DADR Bacău are două vile, una în Bacău de 555 de metri pătraţi şi alta de 289 de metri pătraţi în comuna Iteşti. În afara declaraţiei de avere, familia Chiriac mai are ferma de porci Suinbac, de la Letea Veche, care a primit mai multe finanţări europene până în acest moment. Şi ferma de vaci din Letea Veche, trecută pe firma Rolex SRL, a primit o finanţare de 1,6 milioane de lei, din care 820.000 de lei nerambursabili. În propria declaraţie de avere din acest an, activele firmei Rolex au fost apreciate de proprietar la 300.000 de euro. Tot prin această societate, Chiriac a administrat în 2010 peste 444 de hectare în extravilanul municipiului Bacău. Veniturile din activitatea propriu-zisă de director DADR i-au adus peste 24.000 de lei, la care se adaugă dobânzi şi profit pentru alte terenuri, care i-au adus alte zeci de mii de lei. Ioan Melinte, directorul APIA Bacău Foto: Olimpia Filip
Latifundiar pe banii statului
Şi Ioan Melinte a acumulat o avere frumoasă din activitatea agricolă. Chiar dacă majoritatea proprietăţilor sunt trecute pe numele soţiei, declaraţia de avere cuprinde proprietăţi de mai multe milioane de euro, multe dintre ele cumpărate de când este director al instituţiei. Prin societatea agricolă înfiinţată pe numele soţiei, el a primit subvenţii de la UE pentru culturi de câmp şi pomicultură. În 2007 şi-a cumpărat 956 de metri pătraţi în municipiul Bacău, pe strada Prelungirea Bradului, iar în 2010, încă 350 de metri, pe strada Vrancei. Directorul de la APIA şi-a mai cumpărat 50 de hectare la Stănişeşti, 37 de hectare la Răchitoasa, dar şi un lot de vacanţă la Slănic Moldova. Ioan Melinte deţine două vile, în Bacău şi Stănişeşti, de 118, respectiv 280 de metri pătraţi locuibili, un apartament în Bacău de 102 metri pătraţi, mai multe garaje şi un Cielo din 1996. La capitolul datorii, figurează cu două credite de peste 220.000 de euro. Veniturile declarate ale lui Melinte sunt de aproape 80.000 de lei, din care cea mai mare parte au fost obţinute din funcţia de director al instituţiei, iar restul de la societăţile SC Beneşti SA şi Agrogen. În acelaşi timp, profitul declarat obţinut de soţia lui, Aurica Melinte, din exploatarea terenului agricol, dar şi din afaceri cu energie eoliană depăşeşte 190.000 de lei.
Deputat îmbogăţit după faliment
Mihai Banu a fost ales deputat în Parlamentul României în 2008, moment în care era şeful Direcţiei Agricole Bacău. În prezent, Banu este membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor. Liberal în perioada Guvernului Tăriceanu, acesta a trecut la PDL după 2009, fiind iniţiatorul Legii Camerelor Agricole, dar şi unul din militanţii pentru acordarea subvenţiilor pentru păşunile din proprietatea primăriilor, concesionate prin actele normative de la sfârşitul lui 2009. Înainte de 2004, Mihai Banu a fost directorul societăţii Agribac, care a dat faliment în urma unui management defectuos. Mihai Banu are două terenuri în zona rezidenţială din Măgura, două vile, un autoturism Renault Megane, 600.000 de lei împrumutaţi la o societate şi acţiuni de peste 100.000 de lei la ce a mai rămas din Agribac. Banu are şi datorii de 364.000 de lei şi 100.000 de euro. Veniturile declarate pentru un an de deputatul Mihai Banu se ridică la 23.283 de lei, cifră inexactă, iar soţia, Maria Banu, inspector de specialitate la SC ARA SA a ridicat în ultimul an peste 51.622 de lei. Salariul unui deputat este cuprins între 7.900 şi 9.000 de lei.
Bani pentru un interlop din Bucureşti
Una dintre situaţiile care ridică semne de întrebare este în comuna Podu Turcului. Primăria a amânat licitaţia pentru concesionarea imaşului de trei ori. Motivul, susţin sătenii, este acela că „nu avea actele în regulă Dănuţ Cozma, care era favorit". Cu toate că omul locuieşte de ani buni în Capitală, este unul dintre cei mai de temut indivizi din zonă. Cozma a intrat în atenţia sătenilor în urmă cu doi ani când a tras cu pistolul, chiar în centrul comunei. Mai nou, Cozma a pus mâna pe 50 de hectare de imaş de la Primărie, şi va încasa de la Agenţia de Plăţi pentru Intervenţii în Agricultură (APIA) 15.000 de lei. Contractul cu Primăria Podu Turcului este semnat pentru următorii 10 ani, cu posibilitatea de prelungire până la 15 ani.
Şi-a trecut mama pe acte
Una dintre condiţiile impuse de consiliile locale pentru concesionarea păşunilor a fost ca agricultorii să aibă domiciliul în aceeaşi comună cu imaşul. Acesta este motivul pentru care Cozma a decis ca pe acte să fie trecută mama sa, Enuţa Găitan, care are casă chiar în centrul localităţii şi este fosta femeie de casă a primarului comunei, Gabriela Iacobescu. „De mai multe ori am fost chemaţi pentru întocmirea documentelor, dar licitaţia s-a amânat deoarece era unul care nu avea toate documentele cerute. Este vorba despre Găitan Enuţa, pentru care a intervenit fiul său, Cozma Dănuţ", a afirmat Viorel Leahu, unul dintre agricultorii din Podu Turcului.
A adus oile de la Vaslui de ochii veterinarului
O altă condiţie pentru primirea subvenţiilor este ca sătenii care solicită păşune să aibă animale. Veterinarul n-a acceptat înregistrarea microfermei şi alocarea codului de exploataţie până ce nu a văzut cu ochii lui animalele. Cum Găitan nu a avut în viaţa ei oi, capre sau vaci, fiul Dănuţ i-a adus peste 350 de animale tocmai din Vaslui, unde avea socrul său o stână. Mai mult, ca toate actele să fie bine puse la punct, omul a închiriat şi un saivan de la Vasile Mihalache, inginer agronom, responsabil cu cadastrul în Primăria Podu Turcului şi totodată şeful asociaţiei cu profil agricol „22 Decembrie". „Era iarnă şi trebuia să aibă condiţii, pentru că altfel nu se putea înregistra microferma. Trei zile au stat oile în saivanul lui Mihalache. Atât! Cât le-a văzut veterinarul! Le-a pus acolo de ochii lumii, până s-au făcut hârtiile pentru dosar", a mai povestit Leahu. Agronomul Mihalache recunoaşte că pionul principal în „afacere" este Cozma, însă susţine că actele sunt bine puse la punct. Şi primarul Gabriela Iacobescu aruncă pisica în curtea viceprimarului Cezar Forcoş. „Eu nu mă pricep la păşune şi izlazuri. Tocmai de aceea am dat această sarcină în grija viceprimarului. Vorbiţi cu el!", ne-a îndemnat edilul. Chiar dacă Forcoş recunoaşte că oile sunt aduse peste noapte din Vaslui, el nu vede nicio neregulă în felul cum s-a împărţit izlazul în comună. "Eu nu mă pricep la păşune şi islazuri. Tocmai de aceea am dat această sarcină în grija viceprimarului. Vorbiţi cu el!'' Gabriela Iacobescu primar Podu Turcului "Fiecare face ce vrea cu aceşti bani! Poate să-i şi bea!'' Ion Melinte şeful APIA Bacău SOLUŢIE RAPIDĂ Subvenţionarea crescătorilor de animale care folosesc pentru păşunat izlazul comunal este cea mai uşoară metodă de a încasa fonduri europene pentru agricultură. 21 de milioane de euro este suma primită de la Uniunea Europeană în 2011 de judeţul Bacău pentru agricultură.
149 de asociaţii şi societăţi cu profil agricol
La Direcţia Agricolă Bacău sunt înregistrate 149 de asociaţii şi societăţi cu profil agricol. Cele mai multe asociaţii sunt administrate de nume cu rezonanţă în agricultura sau în mediul de afaceri băcăuan. „Până se asociază ţăranii, se asociază oamenii de afaceri!", afirmă Ioan Chiriac, şeful Direcţiei Agricole Bacău. Primarul comunei Glăvăneşti, Gheorghe Tilibaşa, este moşier pe 126 de hectare de pământ, iar cunoscutul notar băcăuan Ştefan Umbrărescu administrează aproape 200 de hectare. Laurenţiu Baciu, patronul hotelului de patru stele Prezident, situat în centrul municipiului, administrează peste 870 de hectare de teren arabil.
Subvenţii pentru nevasta contabilului din primărie
Neregulile cu subvenţii nu se opresc aici. „Asociaţia crescătorilor de animale din zona montană Berzunţi", care a concesIoanat de la Primărie, în 2008, 362 de hectare, este administrată de Viorica Andrieş, fost consilier local, actual bibliotecar în comună şi soţia contabilului primăriei. Banii încasaţi de la APIA reprezintă un alt mare secret ţinut la sertar. Deşi consilierii locali au făcut în numeroase rânduri solicitări către primar, nimeni nu a primit niciun răspuns. Surse neoficiale susţin că numai anul trecut asociaţia a încasat peste 100.000 de euro, fără să mişte măcar un pai.
Şef nou în acte
Viorica Andrieş, administratorul din acte, refuză să dea orice declaraţie despre bani şi despre lucrările efectuate pe păşune. „Nu vreau să declar nimic. Nici bune şi nici rele. Sunt în timpul meu liber! La revedere!", a spus femeia. Cu toate că în actele depuse la APIA pentru acordarea subvenţiei pentru păşune, asociaţia agricolă este administrată de bibliotecara Andrieş, într‑un proces verbal al unei şedinţe de Consiliu Local este notificată o intervenţie a primarului Gheorghe Balan. Acesta a afirmat că „fostul preşedinte al asociaţiei a decedat şi locul lui a fost luat de Claudiu Corman (patronul unei firme de construcţii care a făcut lucrări de renovare a şcolilor din comună - n.r.). Nici Claudiu Corman nu stă prea mult la discuţii. „Nu am niciun contract cu această asociaţie agricolă. Nu am luat niciun ban şi nu am făcut nicio lucrare de îngrijire a imaşului", a spus omul de afaceri. Surse neoficiale afirmă, în schimb, că în ultimii trei ani, Corman a pus mâna pe 30.000 de lei de la APIA, iar restul banilor au intrat în buzunarul lui Andrieş şi al primarului Balan. Sătenii din Berzunţi susţin că nimeni nu face nicio lucrare de întreţinere a păşunii şi nici nu au auzit de vreo asociaţie agricolă care să fie responsabilă de aşa ceva. „Întreţinerea imaşului e făcută de vacile şi caii noştri care pasc. Nu am auzit de vreo asociaţie", a afirmat Aurel Enea (70 de ani) din satul Dragomir, comuna Berzunţi. În schimb, zeci de locuinţe din comuna Berzunţi sunt ridicate pe imaşul unde ar fi trebuit să pască animalele localnicilor, iar edilii refuză să ofere vreun punct de vedere. Şi fără pământ, şi cu banii luaţi
La Dămieneşti, agricultorii s-au trezit că Marius Caşiş, om de afaceri din Bacău şi administratorul unei societăţi cu profil agricol, nu le dă niciun ban sau produse de pe pământurile date de ei în arendă. El este fiul lui Dumitru Caşiş, administratorul Restaurantului Militar din Bacău. Înţelegerea a fost ca proprietarii de loturi agricole să încaseze 30% din totalul producţiei, iar contractul a fost parafat între părţi pentru următorii cinci ani. Cum oamenii n-au pus mâna nici pe bani, nici pe produse, au decis să iasă din asociaţia agricolă. Cu toate acestea, Caşiş a depus dosarul la APIA pentru ca să primească şi în 2011 subvenţie pe terenurile agricole ale oamenilor. Deşi sătenii nu şi-au mai lăsat pământurile în custodia sa, omului de afaceri i-a fost acceptat dosarul la APIA şi urmează să primească subvenţii. „O singură dată ne-a dat grâu, dar puţin. Am făcut cerere ca să ieşim din asociaţia agricolă, însă el nu a fost de acord. Am făcut plângere şi la Poliţie şi la Primărie", a afirmat Victoria Munteanu (82 de ani) din satul Drăgeşti, comuna Dămieneşti. Necazul oamenilor a devenit şi mai mare atunci când Caşiş a refuzat să le semneze ieşirea din asociaţie. Motivaţia omului a fost aceea că toate contractele au fost încheiate pe durata a cinci ani şi că nu pot fi reziliate decât cu acordul ambelor părţi. „Eu mi-am plătit mereu toate datoriile la oamenii care mi-au dat terenurile în arendă. Problema e că anul trecut au fost inundaţii şi mi s-au compromis din 150 de hectare vreo 60. Eu am investit 1.000 de euro pe fiecare hectar", susţine Caşiş.
„Agricultorii pot face ce vor cu subvenţiile"
Ioan Melinte, directorul APIA Bacău, nu vede nicio neregulă în primirea şi cheltuirea fondurilor date de UE pentru agricultură în judeţul Bacău. „Este treaba primăriilor cum îşi gestIoanează păşunile. Dacă dosarele sunt acceptate şi avizate de primari, atunci noi nu avem cum să nu le acceptăm. Noi facem doar teledetecţie din satelit pentru a măsura dacă sunt respectate suprafeţele din înscrisurile oficiale. Alte probleme nu ţin de noi", a explicat Ioan Melinte. Anchetă premiată de Soros România
Această anchetă jurnalistică a fost premiată de Fundaţia Soros România în cadrul concursului „Jurnalism de investigaţie în folosul interesului public". Dintre cele 40 de proiecte înscrise, ancheta se numără printre cele 11 câştigătoare.
Autorul, Olimpia Filip (foto), a debutat în presă în 1995 la „Monitorul de Bacău". În 1996 a devenit corespondent la „Tineretul Liber". În 2004 ajunge redactor la „Ziarul de Bacău", iar din 2007 este corespondent la „Evenimentul zilei". În perioada 2008-2010 este redactor-şef la „Observator de Bacău". Începând din primăvara anului 2010 şi până în prezent este angajată la „Adevărul" Bacău. Mai multe detalii despre afacerile din agricultura băcăuană cu banii Uniunii Europene, citiţi pe bacau.adevarul.ro, începând de mâine. Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigație în slujba interesului public. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros România. www.soros.ro
SURSA: ADEVARUL
Lista "baietilor destepti" din agricultura care au contracte cu statul
Unii dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Romania, precum Culita Tarata sau Ioan Niculae, "ingrijesc" zeci de mii de hectare de teren de la Agentia Domeniilor Statului. Practic, ei au obtinut contracte de arenda sau concesiune pentru suprafete mari de teren agricol pe care isi cladesc business-urile, in schimbul carora statul percepe o redeventa aproape modica.
Dupa ce Business24 a prezentat top 3 "mosieri" din Romania, companii care au in arenda cele mai mari suprafete de teren agricol, va aratam care este in prezent situatia contractelor de arenda si concesiune pentru marii jucatori din agricultura:
Culita Tarata - 57.000 de hectare de teren
Omul de afaceri Culita Tarata alaturi de partenerul lui de afaceri, Constantin Dulute au un singur contract cu ADS prin compania Agricost.
Pe 3 august 2012, Agricost a concesionat 57.720 de hectare de teren de la ADS pentru perioada 2012-2032. Potrivit informatiilor furnizate pentru Business24, redeventa datorata pentru acest teren este de 606 kg de grau/ha/an pentru terenul agricol, 25 kg/grau/an pentru terenul neagricol si 720 de euro pentru curti constructii.
Libanezul Jihad El Khalil - peste 11.000 hectare teren
Omul de afaceri Jihad El Khalil, care controleaza Maria Trading, una din companiile din cadrul Grupului Maria, are incheiate cinci contracte cu Agentia Domeniilor statului. In total, Maria Trading SRL a "inchiriat" peste 11.750 de hectare de teren agricol.
Sorin Stanescu - 9.700 hectare teren agricol
Sorin Stanescu, prin firma A&S International are doua contracte incheiate cu Agentia Domaniilor Statului pentru concesiune sau arendarea pentru 49 de ani a peste 9.700 de hectare de teren agricol. Pentru acest teren, compania plateste o redeventa medie de 474 kg de grau/ha/an.
Ioan Niculae - 4.400 de hectare
Cel mai bogat om de afaceri din Romania, Ioan Niculae are, la randul sau terenuri "inchiriate" de la stat. Compania pe care o controleaza, Interagro are sase contracte incheiate cu ADS, pentru concesionarea sau arendarea a peste 4.400 de hectare de teren agricol.
Jean Valvis - 7.876 hectare
Prin intermediul companiei Doina Agri SA, omul de afaceri Jean Valvis a "inchiriat" de la stat 7.876 hectare de teren agricol pe o perioada de 49 de ani. Contractul a fost incheiat pe 23 februarie 2004, iar pentru acest teren, Valvis plateste o redeventa de 427 kg grau/an/ha. SURSA: Business24
Cum au manevrat "baietii destepti din agricultura" preturile cerealelor
Ca si anul trecut, si anul acesta se asteapta o recolta foarte buna la cereale, dar pana sa avem rezultatele, peste cateva luni, pretul pe tona al acestor produse a intrat pe o panta descendenta. Iar din ecuatia agricola, singurii care pierd sunt fermierii mici, ei obtinand un pret si mai mic din cauza faptului ca nu au putere de negociere in fata cumparatorilor. Involutia cotatiilor a fost miscata in jos si de "baietii destepti" din agricultura dar si de unele declaratii date, in august, de ministrul Agriculturii, declaratii care sunt considerate de agricultori iresponsabile.
Daca ne uitam in 2013, in data de 6 martie, tona de grau de panificatie era cotata, in Oltenia la peste 291 de euro, in conditiile in care in alte zone, pretul ajungea sa fie si cu cel putin 50 de euro mai mic. Spre exemplu, in Muntenia, mia de kilograme de grau se vindea cu putin peste 237 de euro, iar in Banat ajungea la 222 de euro, potrivit informatiilor ministerului Agriculturii. De mentionat, Oltenia nu este o zona in care sa se cultive cu preponderenta grau.
Un an mai tarziu, in data de 5 martie 2014, in Oltenia, graul de panificatie se vindea la tona cu 175 de euro, scaderea fiind drastica (de aproape 40%), in timp ce, in Muntenia, pretul s-a diminuat cu putin peste 10 procente, acesta fiind undeva la 212 euro/tona. Pe aceeasi linie cu Oltenia, si in Banat pretul a cazut pana la aproape 154 de euro pe tona.
Cursul valutar a reprezentat si el o componenta fluctuanta foarte importanta in acest nivel. Astfel ca, 6 martie in 2013, pretul tonei de grau era calculat la o cotatie de 4,36 de lei pentru un euro, in timp ce, un an mai tarziu, nivelurile preturilor erau calculate la o cotatie de aproape 4,52 de lei pentru moneda europeana.
Diferentele la doua saptamani
Volatilitate mare a preturilor, in functie de zona, s-a inregistrat si de la o saptamana la alta, daca privim cifrele ministerului Agriculturii.
Astfel ca, in Oltenia, tona de grau de panificatie scazuse in numai doua saptamani (cotatia din 20 martie 2013), pana la 248 de euro, de la 291 de euro, in 6 martie. In Muntenia, comercializarea acestui produs se facea, in 20 martie, la un nivel cu 17 euro mai mic, adica undeva 220 de euro/tona. In schimb, in Banat, pretul graului a crescut cu 10%, ajungand, astfel, de la 222 de euro pe tona la 244 de euro.
2013 Banat Muntenia Oltenia
06 mar. 222.09 237.21 291.93
13 mar. 239.52 267.96 269.49
20 mar. 244.45 220.49 248.67
Sursa: MADR
Nu acelasi lucru s-a intamplat in luna martie din acest an.
2014 Banat Muntenia Oltenia
05 mar. 153.95 212.52 175.00
12 mar. 165.54 190.98 157.37
19 mar. 175.90 190.00 190.31
Sursa: MADR
Porumbul s-a inscris in cursul involutiv
Nici aceasta cereala care este esentiala pentru hrana animalelor, dar reprezinta si un produs de baza in alimentatia noastra nu a avut o evolutie mai buna. Se poate spune chiar ca, scaderea pretului porumbului a fost mai bine accentuata, indiferent de zona de provenienta, decat cea a graului de panificatie.
Astfel ca, in data de 6 martie 2013, tona de porumb se vindea in Oltenia cu un pret de 227 de euro, in timp ce scadea sub 147 de euro/tona. Aceeasi poveste s-a inregistrat si in zona Munteniei, unde de la 226 de euro pe tona, cu cat era valorificat in 2013, pretul a picat, in 12 luni, cu aproximativ 35 de procente pana la 144 de euro.
Evolutia nu a fost deloc diferita nici in Banat. Daca la inceputul lui martie 2013, pretul pentru o tona de porumb era de aproximativ 201 euro, la inceputul lui martie din acest an, cotatia era de 131 de euro.
In port, porumbul e mai scump
In 13 februarie 2013, in Banat, porumbul se vindea cu 214 euro pe tona, in Muntenia, cu 226 de euro si in Oltenia cu 228 de euro. Totodata, preturile FOB (free on bord - pretul convenit cuprinde toate daunele pe care le va suferi marfa pana la destinatie) in Portul din Constanta era de 393 de dolari (intre 305 si 310 euro), potrivit Autoritatii Nationale a Vamilor.
Anul acesta, preturile se pare ca au evoluat usor in bine pentru exportatorii romani, cel putin asa se vede din datele legate de vanzarile din Portul Constanta pe care Autoritatea Nationala a Vamilor le-a facut publice.
Data GRAU PORUMB
Pret USD/to.
08 ian. - 213.48
15 ian. - -
22 ian. - 216.08
29 ian. 284.00 -
04 feb. - 223.79
12 feb. 277.17 199.00
19 feb. 287.45 -
26 feb. 294.60 212.88
05 mar. - 221.76
12 mar. 282.10 -
19 mar. - 226.07
Sursa: ANV
Explicatia pentru scaderea preturilor
Preturile au inceput sa scada dupa recoltare din cauza traderilor spun agricultorii romani.
“In vara, pretul la cereale a scazut din cauza traderilor, motivand ca producatorii agricoli nu au spatii de depozitare si vor trebui sa vanda recoltele. Aceasta afirmatie a fost intarita si de spusele neadevarate ale ministrului care declara, in august, ca Romania a avut (la grau) cea mai mare recolta de grau din istoria postdecembrista si care, din pacate, nu este panificabil”, a declarat, in exclusivitate, pentru Manager.ro, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu.
Potrivit reprezentantului agricultorilor, aceste declaratii date de autoritati au servit interesele anumitor persoane, avand in vedere ca in Romania, pretul graului era mai scazut ca in tarile vestice cu 40 pana la 70 de euro pe tona.
Exista si “baietii destepti” din agricultura
Scaderea din ultimul an la preturile cerealelor a fost manevrata de baietii destepti din agricultura.
“In numai 4 zile preturile ajunsesera sa scada 50% intr-o anumita perioada. Baietii destepti de la noi au scazut preturile, in ultimul an, atat de mult pentru a putea cumpara productiile, ca mai apoi sa le vanda din luna mai la cote mult mai ridicate”, a mai declarat Laurentiu Baciu.
SURSA: Manager
Lista ”băieților deștepți” din Parlament din Comisia de Agricultură
14 din cei 39 de membri ai Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor sunt acţionari la firme din domeniul agricol. Comisia de agricultura din Cameră e doar un exemplu. Mai sunt și altele domeniile în care parlamentarii fac legile și afacerile în același timp. Cei vizați sunt
- Marin Anton, deputat independent (acționar la SC Impex SRL, Vinprod),
- Ion Bălan, PSD ( Sc Nalba SRL),
- Toader Dima, PSD (SC Ecoplant SRL, SC Agro-Vin-Prod SRL Berezeni),
- Ioan Dârzu, PSD (Albalact),
- Maria Dragomir, PPDD (SC Tractorul Cuza Vodă),
- Iliuță Vasile, PDL (SC Ilya SRL),
- Gavril Mîrza, PSD (Agrofitotehnica),
- Vasile Mocanu, PSD (Agricola Târgu-Frumos),
- Dumitru Niculescu, PPDD (SC Agrimex 200 Slatina),
- George Scarlat, PNL (Şerbanești Livada, Fermsuin),
- Stanciu Zisu, PSD (Milser SRL),
- Alexandru Stănescu, PSD (Agromec) și
- Valeriu Steriu, UNPR (Sterochem SRL), scrie digi24.ro.
Deputaţii sunt acţionari sau asociaţi la firme care se ocupă cu zootehnia, cultivarea cerealelor, vânzarea de fertilizatori şi pesticide, transport în domeniul agricol. Şi tot ei trebuie să dea un aviz legii care ar obliga hipermarketurile să închidă în weekend, pentru încurajarea micilor producători. „Micii producători nu sunt doar cei din Comisia de Agricultură. Ne referim la micii producători din întreaga ţară. Un magazin de cartier. S-a deschis un supermarket într-un orăşel de provincie şi el, săracu', nu mai vinde nimic”, spune Maria Dragomir.
- Deputatul PSD Vasile Mocanu susţine că a ajuns din întâmplare acţionar la o firmă din domeniul agriculturii şi nu nu are niciun profit. „Eu, personal, nu am nicio afacere. Am găsit că aveţi Agricola Tărgu Frumos...Nu am nicio afacere, dacă ma credeţi pe cuvânt, nicio Agricola, nu e a mea”, spune acesta.
- Un caz deja cunoscut este cel al deputatului PSD din Comisia de Industrii Eduard Martin. Acesta a contribuit la noua lege a salubrizării, având şi o firmă în acest domeniu. Directorul Institutului de Politici Publice crede că nu este normal că parlamentari să fie şi reglementatori şi jucători în acelaşi domeniu. „În ţările civilizate, cei care se ocupă de politică se ocupă de politică nu se ocupă şi de politică şi de afaceri”, precizează Adrian Moraru. Deocamdată, în România, este doar o problemă de moralitate, deoarece legislaţia le permite aleşilor să fie acţionari la societăţi comerciale. sursa: Digi24
SURSA: STIRI PE SURSE
Cioloş l-a pus secretar general al Guvernului pe Nea Bachus de la Agricultură
Sorin Sergiu Chelmu este, începând de azi, printr-o decizie semnată de premierul Dacian Cioloş şi publicată în Monitorul Oficial, noul secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, în locul lui Ion Moraru, eliberat din funcţie. Insa, foarte putina lume stie CV-ul neromantat al lui Sorin Sergiu Chelmu.
Pentru neavizati numele de Sorin Chelmu nu spune nimic. Insa, pentru cei din agricultura, paduri si industria alimentara el a fost vataful ministerului intre 2005 si 2008. Din pozitia de secretar general Chelmu a taiat, spanzurat si dijmuit tot ce avea legatura in institutie cu angajari, investitii si banii. Si ca orice vataf care se respecta a acumulat in acesti ani cat a stat la butoanele agriculturii o zestre cat altii in zece vieti. Numai la inceputul lui 2008, si-a tras o vila in zona Floreasca din Capitala de 547.400 de euro si urmeaza sa mai primesca cheile de la o vila ANL din cartierul "Henri Coanda" a carei valoare e inca necunoscuta.
Chelmu a sustinut ca vila din Bucuresti a cumparat-o de la firma Irish Holdings tocmai in aceeasi zi (15.01.2008) cand a si luat un credit de 437.500 de euro. "Baietii destepti din agricultura" sustin ca firma care l-a pricopsit cu vila in Floreasca pe Chelmu ar avea ceva afaceri cu statul tocmai in agricultura. Pe langa cele doua vile, Nea "Bachus" de la Agricultura, cum este cunoscut Chelmu datorita pasiunii sale pentru ingurgitarea licorilor spirtoase si aromate, si-a mai luat doua terenuri de casa in Dambovita si Arges, iar in 2006 si 2007 si-a adjudecat inca doua terenuri de casa in Arges si Dambovita.
Trebuie precizat ca Sorin Chelmu a fost adus in Ministerul Agriculturii de catre Gheorghe Flutur si dupa ce a plecat acesta, si-a oferit serviciile si informatiile celor care s-au perindat la sefia ministerului, fie ca acestia s-au numit Motreanu, Remes si Ciolos, dar i s-a infundat cu Ilie Sarbu. Insa, dupa plecarea, in 2009, a lui Ilie Sarbu din fruntea Ministerului Agriculturii, Chelmu a fost „reabilitat" de catre fostul ministru Mihail Dumitru pe postul de secretar general adjunct in ianuarie 2010, iar din aprilie 2012 pana in ianuarie 2013 a redevenit secretar general ala acestui minister. Dar in ianuarie 2013, ministrul agriculturii de la acea vreme, Daniel Constantin l-a numit iar pe functia de secretar general adjunct, dupa care a ajuns secretar general la IMM-uri.
Cat a fost secretar general la Ministerul Agriculturii, intre 2005-2009, Sorin Chelmu a omis sa-si declare banii incasati pentru prezentele in comisiile de examinare de la a concursurilor pentru posturile de la APIA, directiile agricole si alte structuri din subordinea ministerului. Numai pentru efortul depus, in primele opt luni ale anului 2007,la examinarea angajatilor de la APIA, nea Bachus a incasat pe scripte (ca ce era la portbagaj nu trecea prin caseria ministerului) peste un miliard de lei vechi, reusind performanta de a fi prezent (pe hartie) in trei-patru judete numai intr-o singura zi.
Mai trebuie subliniat ca un rol important in revenirea lui nea Bachus la butoanele Ministerul Agriculturii in ianuarie 2010 l-a avut actualul premier Dacian Ciolos de care fostul ministru al Agriculturii de la acea vreme-Mihail Dumitru, asculta cu sfintenie. Potrivit unor surse din randul "baietilor cu ochi albastri" un rol important in revenirea in 2010 a lui Chelmu a avut latifundiarul de Vaslui, Adrian Porumboiu, care la acea vreme a insistat pe la cativa baroni PDL si chiar la premierul de atunci Emil Boc ca Sorin Chelmu sa revina la Ministerul Agriculturii.
ion Teleanu SURSA: ZiuaNews
Miorița, în colimatorul „băieților deștepți“?
Protestul fără precedent al ciobanilor și oierilor din fața Palatului Parlamentului de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut a ținut prima pagină a presei zile întregi. De altfel, a fost cel mai „nervos“ protest din ultimii 26 de ani din locația respectivă. Între timp, lucrurile s-au calmat, ciobanii s-au liniștit, iar „miorița“ pare că și-a revenit. Amintim că subiectul principal al scandalului au fost câinii ciobănești al căror număr ar fi fost limitat prin noua legislație. Asta să fi fost miza „adevărată“? Unii (majoritatea) spun că da... Alții, mult mai puțini, spun că nu și că de fapt se pusese de o adevărată conspirație...
Când aparențele înșală
În aparență, motivul conflictului gâlcevii pe Legea Vânătorii a fost unul pe cât de simplu pe atât de supărător pentru oieri, și anume obligația de a reduce la minimum a numărului câinilor de stână sub sancțiunea că cine nu respectă legea plătește o amendă de 15.000 de lei. Astfel, legea spunea că o stână de munte are dreptul la 3 câini, una de deal, doi câini, iar una de câmpie, la un singur câine. În plus, vânătorii pot să împuște câinii ciobanilor, dacă sunt în plus, fără să fie sancționați. Cum s-a ajuns la aceste aberații? Greu de spus. Cert este că proiectul de modificare a Legii Vânătorii prevedea că „autorizația de vânătoare acordă un drept de servitute vânătorului“ pe orice teren, fapt ce încălca dreptul la proprietate prevăzut de Constituție. De remarcat că proiectul legislativ, în forma lui inițială, nu prevedea nici acest drept de servitute, dar nici interzicerea pășunatului. Totuși, atât în Senat cât și în Camera Deputaților s-a spus ulterior că aceste prevederi sunt „bune“. Mai mult, în februarie 2014, proiectul legislativ a fost trimis la Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu din Camera Deputaților pentru un raport suplimentar comun. În iunie 2014 s-a ajuns la un consens asupra amendamentelor. Și așa s-a ajuns și la interzicerea pășunatului. Cum? Printr-o modificare făcută în iunie 2014, în Comisii. Astfel, art. 23, alin (1) s-a modificat cu următorul cuprins: „În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: (...) c) pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie“. Modificarea, se precizează în raportul suplimentar, a fost făcută „din considerente de tradiție sanitar-veterinare și de protecție a solului și habitatelor naturale“. Nu e oare puțin cam ciudat să interzici cuiva să folosească proprietatea lui cum dorește pe timp de pace? În privința numărului câinilor de la stână, Legea nr. 103/1996 - Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului, prevedea, la art. 24, că „în scopul ocrotirii și gospodăririi raționale a vânatului se interzice însoțirea turmelor și cirezilor, pe fondurile de vânătoare, de câini (...) în număr mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal și de unu la câmpie“. Problema, neobservată însă de presă, este că interdicția și limitarea numărului de câini era valabilă doar în spațiul fondurilor de vânătoare...
Despre ce e vorba în propoziție?
Așadar, problema e veche de când lumea, după cum bine s-a remarcat... Numai că ne cam scapă logica acestei legi noi - vechi și de ce s-au încins spiritele tocmai la sfârșitul anului trecut? „Băieții deștepți din România au o miză uriașă în acest scandal: aproape 10 miliarde de euro pe care ar putea să pună mâna dacă ar distruge oieritul românesc. Un proces de distrugere care s-a făcut cu pași mărunți, ca să nu tulbure brusc apele“, scrie Opiniatransilvana. De ce este o miză de miliarde de euro? Subvențiile pentru pajiștile montane, aproximativ 3 milioane de hectare, sunt de 1,2 miliarde de euro/an. La un proiect de subvenționare de 7 ani, ajungem la 8,4 miliarde de euro. Și nu este vorba numai de subvenții. Vorbim de multe alte resurse pe care „băieții deștepți“ vor să le administreze, fără ca „ciobanii“ să poată observa manevrele. Așadar, vorbim de zone uriașe destinate defrișărilor, industriei eoliene sau „altele“ care se pot dezvolta la munte... Mai multe decât atât, terenurile ar putea fi reconcesionate pentru exploatarea resurselor solului (metale rare sau gaze de șist). Într-un cuvânt, zeci și zeci de miliarde de euro care ar ajunge în buzunarele „băieților deștepți“ și ale firmelor pe care aceștia le-ar simpatiza. De aceea, ca să îi facă pe oieri să plece din munte și, eventual, să se lase de oierit, s-au dat legi prin care se interzice accesul oilor și vacilor în pădure (vezi Legea silviculturii) sau legi prin care ciobanii ar trebui să își omoare câinii de pază și să nu își mai poată proteja animalele (vezi „fosta“ Lege a vânătorii) și altele…
Concluzia?
De această dată nu mai are rost să ajungem la nicio concluzie... Pentru că nu mai are rost să ne punem nicio întrebare în logica bunului simț atunci când vine vorba de economia sau industria românească oricare o mai fi ea... Pentru că deja avem răspuns la o serie de întrebări de genul: „Mai avem industrie românească? Dar sistem bancar? Dar comerț? Dar economie?“ Întrebări grele pentru un răspuns ușor – „NU“
Reacții...
Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România
(...) Intrarea în vigoare a Legii nr. 149 din 2015, care modifică Legea Vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407 din anul 2006, prejudiciază în mod abuziv crescătorii de rumegătoare din România, dreptul la asociere al vânătorilor și îngrădește dreptul la proprietate. În epoca dialogului social instituționalizat, asociațiile crescătorilor de animale nu au fost consultate cu ocazia modificării unei legi dintr-un domeniu atât de sensibil! Într-o perioadă acută a existenței noastre, marcată de boli și restricții comerciale, de prețuri la carne mult sub cele ale altor state membre, de ajutoare naționale și comunitare întârziate, controale întărite și abuzive, falimentarea multor crescători, ajungerea în imposibilitatea de plată a datoriilor către bănci și imposibilitatea susținerii propriilor familii, suntem puși in fața unei legi cu care nu suntem de acord și pe care nu o vom accepta.
PRO AGRO
(...) Crescătorii de animale nu țin câinii de plăcere, ci păstrează un număr de câini suficient în funcție de mărimea turmei care să asigure protecția oilor, dar și a ciobanilor. Pagubele produse de animalele din fondul cinegetic asupra culturilor vegetale, pomilor fructiferi și pășunilor trebuie despăgubite de către gestionarii fondului cinegetic pe raza căruia s-a produs dauna (...). Solicităm introducerea în conținutul Legii nr. 149/2015 a unui articol care să prevadă obligativitatea vânătorilor din fondurile cinegetice de a-și dimensiona încărcătura pe habitate conform prevederilor legale în vigoare și asigurarea hranei animalelor din habitat. Considerăm de bun simț ca pentru organizarea vânătorilor să fie dat și acordul scris al proprietarului/concesionarului/ arendatorului terenului pe raza căruia se desfășoară și introducerea acestei prevederi în conținutul legii (...).
Bogdan PANȚURU
SURSA: LumeaSatului