Invitatul principal al suitei de evenimente „Antreprenori vs Investitori” organizate de Business Days în perioada 25-26 octombrie este Robert Hisrich, probabil cel mai renumit profesor de antreprenoriat la nivel mondial, el însuşi antreprenor şi investitor de succes. Robert Hisrich va conferenţia alături de cei mai importanţi oameni de business români într-o serie de două conferinţe dedicate antreprenorilor, la Cluj şi la Bucureşti. Business Days lansează suita de evenimente „Antreprenori vs Investitori cu Robert Hisrich”, la Hotel Opera Plaza, Cluj-Napoca, respectiv Hotel Marshal, Bucureşti.
Evenimentul este gândit în patru etape: de la startul în afaceri, până la faza de antreprenoriat pasiv sau de investitor. În fiecare dintre cele patru faze au loc dezbateri moderate în care antreprenori şi investitori cu experienţă pe piaţa din România, oferă o imagine asupra plusurilor şi minusurilor fiecărei etape, atenţionând participanţii în special asupra provocărilor pe care le vor întâlni.
Dezbaterile vor fi urmate de un moment de interacţiune cu participanţii din sală, ocazie în care fiecare antreprenor prezent poate ridica o problemă sau poate semnala o provocare cu care se confruntă şi va primi feedback de la cei mai renumiţi antreprenori şi de la Robert Hisrich.
La finalul fiecărei sesiuni Robert Hisrich va oferi un set de sfaturi şi sugestii pentru antreprenorii romani, pornind de la vasta lui experienţă internaţională. Sesiunea se va încheia cu un set de concluzii şi idei principale.
La fiecare eveniment, un consultant şi specialist Ernst&Young, va avea rolul de a creiona la începutul conferinţei o analiză a stadiului de dezvoltare a antreprenoriatului în România, iar la final va sintetiza concluziile într-un document oferit ulterior invitaţilor, împreună cu o serie de statistici, analize şi tendinte, precum şi cu o suită de informaţii utile antreprenorilor.
Evenimentele au rolul de ajuta pe cei interesaţi de antreprenoriat, fie că vorbim de antreprenorii la început de drum, fie că vorbim de cei cu experienţă, să găsească răspunsuri la diversele provocări cu care se confruntă în diferite etape ale ciclului de viaţă al unei afaceri.
Printre invitaţii români se numără: Marius Ghenea, Adrian Florea, Dragoş Roua, Orlando Szasz, Cristian Nacu, Adrian Erimescu, Rucsandra Hurezean, Mihaela Perianu, Florentin Banu, Ovidiu Sandor, Silviu Hotăran, Razvan Tudor, Radu Tudorache, Voicu Oprean, Daniel Vişoiu şi alţii.
SURSA: CARIERE ONLINE
Cum sa pornesti astazi o afacere?
Evenimentele sunt astfel structurate incat pe durata celor 4 sesiuni se trece prin toate fazele de dezvoltare ale unui antreprenor, de la pornirea unei afaceri, pana in momentul in care antreprenorul devine el insusi un investitor in alte proiecte antreprenoriale. Fiecare sesiune este astfel conceputa incat sunt analizate din perspectiva invitatilor principalele provocari si oportunitati din fiecare faza de dezvoltare antreprenoriala, existand posibilitatea participantilor sa intervina prin intrebari pe anumite subiecte care necesita o dezbatere mai aprofundata. La finalul fiecarei sesiuni va exista cate un moment in care Robert Hisrich pe baza celor discutate va face un sumar cu sfaturi concrete legate de preocuparile participantilor, inspirate din vasta lui experienta de professor, antreprenor si business angel.
In cele ce urmeaza, invitatii nostri ne-au raspuns la o serie de intrebari legate de antreprenoriat si investitii.
Sesiunea 1 - Cum sa pornesti cu succes o afacere astazi? - Sesiunea abordeaza principalele provocari pe care le are orice afacere la inceput de drum, pornind de la testarea idei de afaceri, de la atragerea capitalului de pornire, de la gasirea partenerilor si a angajatilor potriviti, analizand pericolele care sunt in aceasta faza de dezvoltare antreprenoriala.
BUSINESS DAYS: Care credeti ca sunt cele mai mari provocari carora trebuie sa la faca fata un start-up astazi?
RADU TUDORACHE: Cred ca fiecare poate avea succes maxim daca face afaceri in domeniul in care are nu atat expertiza tehnica ci afinitate pentru el. Adica fascinatie pentru domeniul respectiv. Pe care s-o impartaseasca si altora. Sa-i molipseasca!
CRISTIAN NACU: Cash flow
MARIUS GHENEA: Cele mai mari provocari raman cele legate de alegerea echipei ideale (oamenii potriviti in locurile potrivite si impartasirea aceleiasi viziuni si acelorasi valori de catre toti membrii echipei), educatie (prea multi antreprenori pornesc inca la drum fara sa parcurga o minima pregatire antreprenoriala formala) si finantare (desi exista numeroase optiuni pentru finantarea unui start-up, majoritatea sunt dificil de materializat in aceasta faza a afacerii, mai ales in lipsa unui proiect de afaceri structurat si a atingerii unor obiective initiale de pilotare sau testare a afacerii).
ANDREI PITIS: Accesul la banii de finantare de inceput. Concurenta internationala. Startupurile de tehnologie romanesti de multe ori dezvolta cu 50 - 100,000 EUR ceea ce alte startupuri din alte tari dezvolta cu 1-2M EUR. De multe ori asta inseamna ca raman fara banii de promovare in momentul cel mai important, cel al lansarii produsului.
SILVIU HOTARAN: Imaginea perceputa a antreprenorului in Romania, absenta dezvoltarii spiritului antreprenorial in sistemul de educatie, lipsa unor politici de incurajare si sprijin a antreprenoriatului, numarul scazut de antreprenori si povesti de succes, lipsa de pregatire, incredere si curaj
DRAGOS ROSCA: Criza economica generala, ce afecteaza majoritatea domeniilor si implicit clientii potentiali (fie ei consumatori individuali sau corporate) reprezinta provocarea majora cu care se confrunta start-up-urile. Pentru a avea succes este nevoie pe langa foarte buna cunoastere a pietei si regulilor jocului in domeniul respectiv de creativitate, de mult curaj, de disciplina in modul de abordare al afacerii si multa consecventa in actiune.
ALEXANDRU LAPUSAN: Cea mai mare provocare este sa reuseasca sa dovedeasca viabilitatea ideii punand-o in practica cu resurse minime, asa numitul "bootstraping". Fie prin resurse proprii, fie prieteni sau familie, cu o investitie minima antreprenorul trebuie sa duca ideea in zona in care se auto-finanteaza si atinge o crestere organica. Sunt si afaceri ca nu sunt compatibile cu aceasta abordare si necesita investiii majore de la inceput, eu ma refer si ma voi referi mai jos mai ales la startupuri din zona online, de care sunt apropiat.
ORLANDO SZASZ: Una dintre principalele provocari a multor afaceri aflate in stadiul de debut, este tocmai neincrederea/retinerea clientilor fata de un partener care nu are inca un palmares verificabil in spate.
DRAGOS ROUA: Information is cheap, action is expensive. Astazi e extrem de important sa faci ceva, sa executi - chiar si defectuos la inceput, dar sa executi - idei, in loc sa vorbesti despre ele. E enorm de multă informație in piata, de foarte putine acțiuni reale.
OVIDIU SANDOR: In primul rand, initiatorul unui startup trebuie sa fie in stare sa dezvolte un plan de afaceri real si concret, prin care sa transpuna ideea in fapte. Cu alte cuvinte, trebuie sa isi poata exprima viziunea prin obiective concrete, masurabile, pe termen scurt si pe termen lung. Planul de afaceri ii poate da raspunsul la o intrebare esentiala pentru succesul afacerii sale: prin ce se diferentiaza? care e propunerea sa unica de business? Sau ii poate spune daca are sau nu o propunere de afaceri suficienta. Tot prin planul de afaceri isi poate ridica probleme legate de cash-flow si stabilitate financiara, de sustenabilitate.
BUSINESS DAYS: Care ar fi cea mai buna modalitate de testare a fezabilitatii unei idei de afaceri?
ADRIAN ERIMESCU: O idee este buna este testarea rapida a ideilor in piata, pe modelul MVP (Minimum Viable Product). In general ne indragostim de idei care ne par bune, insa singurii care ne pot da feedback realist sunt viitorii utilizatori ai produsului. Realizand un prototip al produsului/serviciului redus la caracteristicile esentiale si prezentandu-l unor posibili clienti (early adopters), captam feedback valoros care ne ajuta sa concentram resursele in caracteristicile importante ale produsului.
CRISTIAN NACU: Convingerea celor trei P.
MARIUS GHENEA: Pentru anumite afaceri, un focus-grup poate fi cea mai buna solutie, in alte cazuri (mai ales daca vorbim de produse noi si tangibile) este nevoie de un test beta, de un pilot, sau chiar de o lansare comerciala limitata
ANDREI PITIS: Este un concept care se numeste customer development si care presupune lansarea unui produs minimal pe o piata si colectarea de feedback de la utilizatori, cu integrarea acestui feedback in dezvoltarea ulterioara a businessului.
SILVIU HOTARAN: Networking-ul, identificarea si dezvoltarea “stalpilor de incredere”, dicutiile cu posibili parteneri, clienti, mentori etc.
ALEXANDRU LAPUSAN: In primul rand ideea trebuie sa treaca testul "excel". Daca dupa cateva calcule si estimari inca pare o idee buna, ar trebui verificat daca nu cumva scapa ceva evident, o problema din industria respectiva. Cu cateva discutii cu persoane relevante se poate elimina si acest risc. Dupa asta ar fi timpul sa cautam in buzunarele noastre, ale prietenilor sau familiei finantele necesare pentru un prototip sau debutul afacerii.
DRAGOS ROUA: Trial and error. Focus-grupuri, proiecte pilot, iteratii cat mai rapide.
BUSINESS DAYS: Care sunt principalele greseli pe care le fac antreprenorii la inceput?
ORLANDO SZASZ: Aceea, ca ei se deprind sa faca totul si inca nu sunt familiarizati cu externalizarile anumitor servicii/functiuni sau cu colaborarile cu diversi consultanti specializati.
DRAGOS ROUA: Incearca sa rezolve o problema personala si apoi sa o scaleze. Nu functioneaza intotdeauna asa. De cele mai multe ori e bine sa identifici o nevoie in piata, nu neaparat la tine.
OVIDIU SANDOR: Foarte multi tineri antreprenori se opresc la idee fara a trece la actiune. Ori implementarea unei idei de business se dovedeste a fi, de fiecare data, mai importanta decat insasi ideea. Apoi, nedefinirea unui plan de afaceri. As enumera insa si alte greseli comune tinerilor antreprenori: atentia prea mare acordata produsului in detrimentul pietei careia se adreseaza, ridicarea propriilor pareri sau feedbackul apropiatilor la rang de adevar general valabil fara o testare corecta, incercarea de a face totul de unul singur, subestimarea resurselor necesare sau chiar asumarea unor investitii prea mari in faza initiala.
SURSA:
1 BusinessDay
Cum sa-ti dezvolti in mod fezabil pe termen lung afacerea?
Sesiunea 2 - Cum sa-ti dezvolti in mod fezabil pe termen lung afacerea? Sesiunea analizeaza principalele provocari pe care le are un atreprenor in momentul in care afacerea creste si trece de faa de start-up, pe masura ce volumul de activitati creste si este necesara crearea unor structuri de management mai complexe, inclusive switch-ul mental pe care trebuie sa-l experimenteze un antreprenor in diverse faze de dezvoltare al afacerii, de la faza de “one man show” la faza de presedinte al bordului sau simplu asociat fara rol executiv in coordonarea si managementul companiei.
BUSINESS DAYS: Care credeti ca sunt principalele provocari pe care le are un antreprenor in faza de crestere a afacerii?
ORLANDO SZASZ: O provocare majora este aceea de a reusi corelarea ritmului de crestere a afacerii cu nevoia de structurare/procedurare organizationala si de dezvoltare de procese functionale/decizionale in cadrul acesteia.
BUSINESS DAYS: Cum iti poti creste productivitatea afacerii?
CRISTIAN NACU: Eliminarea cheltuielilor inutile si stimularea creativitatii.
MARIUS GHENEA: Afacerea poate creste fie prin penetrarea pietei (mai multe produse vandute catre aceeasi piata), dezvoltarea de produse noi, dezvoltarea de noi piete (adresarea produselor existente pe noi piete geografice sau demografice) sau diversificarea (produse noi pe piete noi).
ALEXANDRU LAPUSAN: In primul rand trebuie ca echipa ta sa fie productiva. Daca acestia nu au o abordare orientata pe eficienta si obiective va fi greu sa ai o productivitate mare. Este nevoie de o preocupare constanta la acest subiect, sa te intrebi in fiecare zi ce ai putea optimiza in fluxurile si procedurile existente. Din cand in cand trebuie reprioritizate obiectivele, dar mai ales trebuie sa masuram permanent indicatorii importanti pentru afacere si sa luam masuri in functie de valorile acestora.
DRAGOS ROUA: Depinde foarte mult de tipul de business. In general insa, o planificare eficienta ajuta foarte mult.
BUSINESS DAYS: Cum atragi si mai ales cum iti formezi cea mai buna echipa de management?
CRISTIAN NACU: Prin co-interesarea managementului in cresterea valorii companiei (options).
MARIUS GHENEA: Cel mai important este antreprenorul: daca el are merit, valoare, carisma, daca este pozitiv si entuziast, daca insufla energie si o atitudine pozitiva angajatilor, va fi capabil sa atraga oameni valorosi in echipa de management. Totusi, nu poti atrage oameni valorosi, chiar si in aceste conditii foarte bune, decat daca realizezi un proces de recrutare, selectie si inductie cat mai eficiente. Si nu in ultimul rand, sa nu uiti ca aceasta activitate nu se termina niciodata...
ANDREI PITIS: Productivitatea depinde de oameni si de procese. Procesele pot fi schimbate, insa oamenii trebuie alesi cu grija. Cel mai bun manager este cel care poate face lucrurile sa se intample fara interventia lui zilnica, si care poate sa dezvolte oamenii din echipa lui.
SILVIU HOTARAN: Cuvinte cheie: exemplu personal, diversitate & complementaritate, dezvoltare oameni & echipa, incredere & delegare, misiune, cultura & valori, motivare, auto-motivare, obiective, rezultate, pasiune
ALEXANDRU LAPUSAN: Cu rabdare, tratandu-i de la egal la egal, dandu-le un loc la masa actionarilor si oferindu-le modalitati sa invete si sa greseasca.
DRAGOS ROUA: Hire for atitude, train for skills. Atitudinea e aproape imposibil de educat (sau costa foarte multe). Skill-urile se obtin mult mai usor.
OVIDIU SANDOR: Dupa parerea mea, avem de-a face cu un mix de factori ce porneste de la pachetul de beneficii, trecand printr-un proces de recrutare eficient pentru a ajunge la crearea unui mediu in care stafful sa fie nu doar motivat, ci sa priveasca businessul ca pe propriul asset. Genul acesta de angajament se poate obtine printr-un management corect al performantelor si asteptarilor staffului. Oamenii buni sunt insetati de performanta si recunoastere, iar antreprenorii le pot dezvolta cadrul in care sa se manifeste.
BUSINESS DAYS: Care sunt ingredientele de baza ale unei strategii de crestere de succes?
ADRIAN ERIMESCU: Sa intelegi cu adevarat piata in care iti vinzi produsele, sa fii parte din ea. In mod ideal, sa fii recunoscut ca expert in acea piata.
CRISTIAN NACU: Cel mai important este satisfacerea nevoilor clientilor.
MARIUS GHENEA: O pozitionare cat mai clara si mai corecta (fie suntem low-cost, fie suntem diferentiati: nu putem fi ambele), de asemenea finantarea corecta si eficienta a etapelor de dezvoltare ale companiei.
ANDREI PITIS: O strategie de crestere de succes este una flexibila, care se poate adapta la situatia concreta din piata. Traim intr-o era in care nu ai cum sa mai planifici pe 5 ani cum se facea in comunism si la japonezi :-) Strategia de crestere trebuie sa aiba indicatori care sa poata fi masurati si care sa fie in permanenta verificati pentru a putea reorienta strategia in ansamblu.
SILVIU HOTARAN: Decizii privind: modelul de inceput (produs sau serviciu), finantarea in diverse etape de dezvoltare, modulde vanzare (direct sau canal distributie), Referinta Total Activa (promovarea de catre clientii multumiti) etc
DRAGOS ROSCA: Cunoasterea foarte buna a pietei si nevoilor clientilor este esentiala. Diferentierea de alti concurenti ce ofera produse si servicii similare este la fel de importanta. Dezvoltarea graduala, pa masura capacitatilor umane si financiare existente in cadrul firmei este un alt factor extreme de important, arderea etapelor fiind fatala multor companii.
ALEXANDRU LAPUSAN: Perseverenta (nu toate ies bine din prima incercare), perfectionare continua (daca nu te preocupa asta atunci te asteapta plafonarea si in curand nu o sa mai fi relevant) si o buna comunicare (degeaba faci o treaba buna daca numai tu stii asta).
DRAGOS ROUA: Assess / Decide / Do. Cu alte cuvinte, evaluarea continua, planificarea eficienta si implementarea cat mai rapida.
SURSA:
2 BusinessDay
Cum sa-ti finantezi cresterea sau extinderea afacerii?
Sesiunea 3 - Cum sa-ti finantezi cresterea sau extinderea afacerii? Abordarea sesiunii va fi din perspectiva unei analize a celor mai bune solutii de finantare pentru fiecare etapa din ciclul de viata al unei companii, de la atragerea de fonduri de la prieteni, rude, parinti in faza de inceput, la bootstrapping, credite bancare, leasing, solutii de capitalizare bursiera, atragerea de investitori, folosirea finantarii prin credit furnizor si multe alte variante.
BUSINESS DAYS: Care sunt principalele provocari cu care se confrunta o afacere matura?
ORLANDO SZASZ: In general se confrunta cu problema incetinirii/birocratizarii proceselor decizionale si a anchilozarilor punctuale/locale, datorate imobilitatii unor membrii din organizatie carora le-a scazut apetenta pentru efort/performanta.
BUSINESS DAYS: Cum iti atragi in afacere parteneri strategici? Cum ii alegi? La ce sa fii atent?
RADU TUDORACHE: Cu partenerul trebuie sa fii compatibil ca viziune. Mai greu e cand ai un partener financiar pe care de fapt nu il cunosti-atentie: managerul unui fond de investitii se poate schimba peste noapte...si poate aparea unul total incompatibil cu valorile tale. Repet, peste noapte!
CRISTIAN NACU: Atragerea de parteneri trebuie facuta pe baza intereselor comune si valorilor comune.
MARIUS GHENEA: In general, un partener strategic intra intr-o afacere in scopul de a cumpara in intregime afacerea, fie din prima tranzactie, fie in mai multe etape. In fazele initiale de dezvoltare, antreprenorii ar trebui sa se uite in principal dupa parteneri financiari de investitii, nu dupa investitori strategici. Acesti investitori financiari (fie ca sunt business-angels, seedfunds, venture-capital sau alte tipuri de investitori financiari) vor veni, evident, cu mai mult decat cu banii investitii, anume ei vor avea un rol si in rafinarea, imbunatatirea strategiei companiei in viitor, asigurand premisele pentru rezultate din ce in ce mai bune. Trebuie sa fii atent insa ca acesti parteneri sa aiba cu adevarat experienta si sa poata fi de ajutor in domeniul de business in care activezi ca antreprenor, altfel nu vor reusi sa aduca valoare semnificativa in plus fata de cash. De asemenea, sa nu uitam ca pana la urma este vorba de relatii intre oameni, asa ca e important sa identificati de la inceput daca aveti chimia potrivita cu acei parteneri.
ANDREI PITIS: Este important sa iti alegi parteneri strategici care sa aiba obiective de crestere similare cu ale tale. In general trebuie sa stabilesti foarte bine conditiile colaborarii cu parteneri strategici mai mari, dar si cu unii de dimensiuni similare. Trebuie discutat cat mai mult la inceput si pus totul pe hartie.
SILVIU HOTARAN: Identificarea avantajului reciproc (win-win) - complementaritatea, valoarea adugata reciproca; Obiective SMART (cine, ce unde, cand, de ce?; Atentie la comunicare transparenta, intelegere si suport in intreaga organizatie
DRAGOS ROSCA: Primul pas este acela de a recunoaste necesitatea atragerii unui partener si identificarea exacta a competentelor pe care vrei sa le aduca acesta in companie. Este nevoie de un partener care sa contribuie doar financiar la cresterea companiei, sau sunt necesare si competente suplimentare de management, know-how in vanzari, marketing, canale de distributie, dezvoltare produs, acces la piete noi, etc ? Verificarea istoriei partenerului respectiv si solicitarea de referinte de la alti parteneri de afaceri este de asemenea importanta. Evaluarea impactului in schimbarile organizationale in cadrul firmei sunt de asemenea necesare, pentru ca cel mai adesea un parteneriat inseamna schimbare si adaptare la un nou model decizional. In acest sens, este esential ca obiectivele partenerilor sa fie aliniate din punct de vedere al strategiei de crestere si dezvoltare, strategiei de finantare a cresterii, al strategiei de management si decizie, si nu in ultimul rand al strategiei si viziunii asupra exit-ului.
ALEXANDRU LAPUSAN: Partenerii strategici ii alegi evident in functie de obiectivele tale si in functie de cat de bine ii cunosti, insa de multe ori criteriul este acela al unei oportunitati de moment. Din proprie experienta pot sa spun ca in primul rand trebuie sa fi atent la conditiile contractuale si mai ales sa definesti cat mai repede si mai clar conditiile colaborarii. Chiar daca esti mic, iar partenerul este un colos, daca nu iti protejezi interesele vei plati cu siguranta.
DRAGOS ROUA: Competente complementare, oportunitati pe termen mediu sau lung. Depinde de stadiul in care se afla afacerea. De exemplu, dacă ești foarte la început, un parteneriat cu un brand puternic, chiar dacă pare onorant, poate sa te dilueze mult.
OVIDIU SANDOR: Intr-o asociere, increderea e elementara. Incearca sa iti cunosti viitorul partener cat mai bine, mai ales daca esti la inceput de drum. De la iesitul la masa (unde poate deveni relevant pana chiar si modul in care trateaza un chelner) la observarea atenta a stilului de viata (ce masina are, ce gadgeturi etaleaza etc), poti trage niste concluzii relevante despre valorile si aspiratiile viitorului tau partener. Apoi, evalueaza-i viziunea si obiectivele sau angajamentul in comparatie cu ale tale. Daca nu exista numitori comuni, parteneriatul se va dovedi foarte dificil. Un alt aspect pe care as vrea sa-l subliniez aici e necesitatea de a defini cat mai clar, de la inceput, parteneriatul. Ma refer la stabilirea cat mai precisa a responsabilitatilor si asteptarilor si nu in ultimul rand la formalizarea acestor detalii prin cuprinderea lor in contracte sau alte documente scrise. E preferabila o negociere dura la inceput, cu rolul de a clarifica nevoile, asteptarile si rolurile fiecaruia decat un inceput entuziast care sa se stinga pe parcurs si in final sa nu duca la niciun rezultat.
BUSINESS DAYS: Ce se schimba in compania in care intra un fond de investitii?
ADRIAN ERIMESCU: Focalizarea pe business este mai pregnanta. Daca ai ales corect, ai acces la know-how, informatii si bani care te ajuta sa accelerezi dezvoltarea afacerii.
CRISTIAN NACU: Apare un grad de corporatizare mai mare, mai multa rigurozitate dar si un plus de deschidere si sprijin in dezvoltarea strategica.
MARIUS GHENEA: In primul rand, guvernanta corporatista: investitorii solicita o rigoare mult mai clara a rapoartelor financiare, a discutiilor de management si de board, a setarii obiectivelor si apoi a masurarii gradului de indeplinire a acelor obiective. Daca un antreprenor intelege aceste rigori si intelege faptul ca ele sunt de fapt pentru binele companiei, pentru dezvoltarea acesteia, lucrurile vor merge bine.
DRAGOS ROSCA: Fondurile de investitii aduc de regula mai multa transparenta in managementul financiar, in structura organizationala si in sistemul de luare al deciziilor strategice si operationale. Uneori, acest lucru duce la o limitare a libertatii decizionale a fondatorilor combinata insa cu o crestere a disciplinei bugetare si a procesului decizional. Apar elemente de control si parametrii clar definiti de masurare a performantei manageriale, totul subordonat obiectivelor de crestere si de exit stabilite. De multe ori, dezvoltarea firmei se face accelerat, concomitent cu o dezvoltare accelerata a competentelor manageriale.
ALEXANDRU LAPUSAN: Nu am aceasta experienta, prin urmare as putea doar sa vorbesc de cum am vazut companiile client cum se schimba in urma acestui proces :)
DRAGOS ROUA: Depinde de fond de investiții si de tipul de business, dar, in principiu, intrarea unui nou partener va crea presiune pe obiective si asta se va rasfrange asupra strategiei.
BUSINESS DAYS: Care sunt criteriile dupa care un fond de investitii sau un partener strategic analizeaza succesul unei afaceri?
ADRIAN ERIMESCU: Cifra de afaceri si profitul indica nivelul de intelegere al pietei si capacitatea de a genera business. Pozitia in piata si viziunea indica potentialul de business viitor. Echipa este cea care face posibila afacerea.
CRISTIAN NACU: Pentru un fond ceea ce conteaza in masurarea succesului este vanzarea la o valoare semnificativ mai mare decat valoarea de intrare.
MARIUS GHENEA: Succesul unei afaceri este analizat de fondurile de investitii pe trei criterii temporale: rezultatele trecute (este important ca acestea sa fie consistente, sa nu apara discrepante inexplicabile de la un an la altul), rezultatele curente (cifra de afaceri si profitul EBITDA pe ultimul an, care in principiu sunt folosite si la evaluarea propriu-zisa), dar si proiectiile viitoare pe care antreprenorii le fac despre afacerea lor (dar care, pentru a fi credibile, trebuie foarte bine sustinute de antreprenor cu argumente solide, si care oricum vor fi semnificativ discontate de un investitor financiar, dintr-o precautie oarecum normala pentru un astfel de investitor)
ANDREI PITIS: Fondurile de investitii cu care am avut eu contact analizeaza afacerea plecand de la rezultatele financiare, si nu dpdv potential, profilul lor de risc fiind foarte scazut. De aceea se intampla de multe ori scenariul amintit anterior in care startupuri din alte tari primesc sume uriase de bani fara a avea venituri in timp ce startupurile romanesti intai trebuie sa demonstreze venituri. Sigur, nu cred ca am suficiente date astfel incat sa generalizez, este o parere pe care o am din datele la care am acces.
SILVIU HOTARAN: Valoarea creata/adaugata, Diferentierea fata de competitori, Echipa manageriala, Referinte (alti investitori, influencers, potentiali clienti etc)
DRAGOS ROUA: Din nou, depinde de business, de starea pieței, de mai mulți factori. Ca regula generală, compania care dorește sa atragă un astfel de partener va trebui sa dovedeasca cumva ca generează valoare masurabila (fie in cota de piata, fie in profituri, fie in ambele). De asemenea, echipa manageriala va trebui sa dovedeasca viziune si determinare. Investitorii doresc sa-si protejeze investițiile, nu?
OVIDIU SANDOR: Un fond de investitii are intotdeauna in vedere cele doua componente care asigura succesul unei afaceri: businessul propriu-zis, dar si fondatorul. In ceea ce priveste prima latura, fondul de investitii se uita la o serie de criterii obiective si subiective, dar intotdeauna primeaza existenta unui plan solid de afacere care sa poata asigura crestere. Nu conteaza pretul, ci potentialul de crestere, de profit. Faptul ca o afacere e ieftina, nu o face cumparabila. Lucrurile stau insa complet diferit cand avem de-a face cu businessuri purtatoare de valoare adaugata, o viziune coerenta si un profit potential relevant. In ceea ce-l priveste pe fondator, sunt importante implicarea si angajamentul sau, know-howul acumulat, cunostintele fundamentate despre piata, dar chiar si brandul sau personal in vederea unei viitoare asocieri. In final, atragerea unui fond de investitii are rolul de a asigura dezvoltarea businessului, antreprenorului asigurandu-i-se contextul si resursele pentru a duce afacerea mai departe.
BUSINESS DAYS: Afaceri cu probleme. Ce inseamna un plan de restructurare eficient? Ce solutii de restructurare ai?
MARIUS GHENEA: Un plan de restructurare eficient incepe intotdeauna cu o analiza cat mai profunda si serioasa a motivelor pentru care s-a ajuns in situatia nedorita a unei companii cu probleme. Daca nu intelegem motivele care au condus la aceasta situatie, va fi imposibil sa propunem, prin acest plan de restructurare, solutii de a inlatura aceste cauze si apoi efectele lor. La final, inca o data, orice plan, oricat de bun, are nevoie de o implementare cat mai eficienta, ferma, prompta si de o masurare constanta a atingerii obiectivelor propuse prin plan.
ANDREI PITIS: Depinde de dimensiunea afacerii. La startupuri de tehnologie trebuie sa evaluezi asseturile, e bine sa ai brevete, patente, si proprietate intelectuala pe care sa o valorifici mai bine. Reducerea de costuri este iarasi o optiune, inclusiv disponibilizarile de personal. Daca sunt mai multe business unituri, trebuie sa se concentreze pe cele care sunt profitabile. Etc, e foarte larga intrebarea :-)
DRAGOS ROUA: Restructurarea poate fi de multe ori o oportunitate. Scăderea cheltuielilor ajuta, in general, dar si mai mult ajuta inventivitatea, creșterea productivitatii, parteneriatele strategice.
SURSA:
3 BusinessDay
Antreprenoriat pasiv. Cum sa devii un business angel?
Sesiunea 4 - Antreprenoriat pasiv. Cum sa devii un business angel? Poate prezentat pentru prima data din aceasta perspectiva: cum sa devii un investitor de success dupa ce ai devenit un antreprenor de success. Abordarea se va face adaptata la conditiile si perspectivele din Romania, dar tinand cont de experienta internationala si mai ales de exemplele de bune practica la nivel global.
BUSINESS DAYS: Ce este si ce nu este un business angel?
ANDREI PITIS: Un business angel este un investitor minoritar care participa cu bani, relatii si experienta la succesul businessului in care investeste. Un business angel nu este o banca si nici un fond de investitii. Un business angel nu este, de asemenea, antreprenor. Este foarte important ca business angelul sa nu se substituie antreprenorului principal. Poate sa il contrazica, sa il ajute, sa il invete, dar nu trebuie sa isi ia angajamente despre dezvoltarea afacerii, dar trebuie sa ramana ca facilitator.
MARIUS GHENEA: Un business-angel este o persoana cu experienta anterioara semnificativa si de succes in business, preferabil ca antreprenor in serie, pentru a putea intelege provocarile reale cu care se confrunta antreprenorii in diverse afaceri. In plus, un business-angel ar trebui sa aiba disponibilitati financiare rezonabile pentru a investi in proiecte de acest gen (tipic investitiile per proiect sunt de la zeci de mii pana la sute de mii de euro), ca si dorinta si interesul de a face aceste investitii. Deci sunt cativa factori importanti care trebuie intruniti cumulativ, ceea ce face ca, in Romania mai ales, numarul de business-angels activi sa fie destul de mic (in curand lansam AngelConnect, primul business-angel network din Romania, in ideea de a coagula si de a sindicaliza eforturile ingerilor investitori existenti).
RADU TUDORACHE: Nu este executiv, asta trebuie clar inteles. Adica nu face nici micro si nici macro management.
DRAGOS ROUA: Un business angel e un "inger" pentru afacerea ta :) Te poate ajuta sa te ridici de la pamant, dar nu e Dumnezeu, sa te sustina la infinit. De asemenea, un business angel e mai fragil decat un fond de investitii (poate sa isi consume resursele mai rapid), dar este si mai flexibil, si are un apetit pentru risc mai mare.
BUSINESS DAYS: Ce alte beneficii ofera un business angel?
ADRIAN ERIMESCU: Nu este ceva ce sa fi experimentat, insa cred ca cel mai valoros lucru pe care il ofera un business angel este know-how-ul. Sfaturi si informatii sosite la timp, pot fi mai valoroase decat bani investiti in incercari.
MARIUS GHENEA: Un business-angel ar trebui in opinia mea sa contribuie, pe langa sumele cash investite in afacere si puse complet la risc alaturi de antreprenori, si cu suport pe strategie (mai ales daca intelege mai bine decat antreprenorii domeniul respectiv), cu suport pe resurse umane (un business-angel cu reputatie poate actiona ca un magnet pentru angajati valorosi in companie), cu suport pe leverage (in relatia cu bancile sau alte institutii financiare care pot complementa investitia cash a acelui business-angel cu un leverage financiar mai mic sau mai mare), cu suport pe alte componente de networking (un business-angel cunoscut poate, in principiu, sa deschida mai repede diverse usi ale furnizorilor, clientilor importanti, altor parteneri ai companiei, sustinand in acest fel dezvoltarea afacerii). In concluzie, intr-o situatie optima de investitii business-angel, investitorul pune in joc mult mai mult decat banii investiti cash.
ANDREI PITIS: Reteaua lui de parteneri de business si experienta.
ALEXANDRU LAPUSAN: Acces la reteaua de contacte, poate potentiali clienti si cu siguranta acces la experienta lui de business. De aceea cred ca este foarte important ca un antreprenor sa aleaga persoane potrivite pentru afacerea lui si nu doar sa se uite la ce sume de bani sunt in joc.
DRAGOS ROUA: Acces la o retea de contacte, prieteni, parteneri, utila pentru afacerea respectiva. Experienta. Advisoring.
BUSINESS DAYS: Care sunt asteptarile unui business angel?
RADU TUDORACHE: Corectitudine. Chiar daca o afacere esueaza (adica nu creste cat trebuie, si acesta este un esec) se pot gasi solutii daca exista corectitudine. Fara ea nu creste nimic. Nici macar afacerea...
MARIUS GHENEA: Asteptarile mele sunt urmatoarele: ca antreprenorul (sau echipa antreprenoriala) sa cunoasca excelent piata relevanta, sa fie oameni seriosi si pentru care etica personala si de afaceri sa fie ne-negociabila, indiferent de tentatii externe si sa riste si ei alaturi de mine (fie si sume sau valori mai mici, dar sa vad ca si ei cred in afacerea lor cu adevarat, pentru ca daca nu sunt dispusi sa riste mai nimic, in principiu inseamna nu ca nu au posibilitatea de a contribui personal, ci ca nu cred in propriul proiect).
ANDREI PITIS: Sa faca parte dintr-o echipa care construieste un business de succes si sa faca bani din exit :-)
ALEXANDRU LAPUSAN: Un business angel nu cred ca asteapta in primul rand bani, adica nu ca nu ar dori un return frumos de la fiecare investitie, dar cred ca mai degraba intra in afacere pentru ca ii place ideea, ii place produsul si vrea sa fie parte din asta. Statistic este dovedit ca a fi business angel nu este chiar cea mai buna investitie pentru banii tai, totusi oamenii o fac cu entuziasm.
ORLANDO SZASZ: Acelea, de a gasi un plan (o idee) de afaceri fezabil(a) si o echipa care sa fie in masura sa o implementeze eficient, astfel incat investitia lui sa produca profit si satisfactia de a fi participat la un parteneriat de succes.
DRAGOS ROUA: Orice business angel isi dorește ca proiectul in care investeste sa "iasa", in primul rand. Restul sunt "technicalities".
OVIDIU SANDOR: Principala asteptare a unui business angel e ca afacerile in care alege sa investeasca sa creasca. Evalueaza deci un startup prin prisma potentialului sau. Desigur ca e importanta si o inclinatie spre domeniu. Un business angel se implica activ si asteapta in schimb o relatie reala cu initiatorul afacerii, un parteneriat adevarat. Nu in ultimul rand, ia in condiderare un exit si asteapta implicare (inclusiv financiara) din partea fondatorilor. Cert, aduce know how valoros obtinut in ani de experienta, dar asteapta din partea partenerilor sai o foarte buna cunoastere a pietei si produselor, constituind astfel ingredientele pentru un return ridicat.
SURSA:
4 BusinessDay