FMI a publicat recent Raportul pentru Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEE), iar concluziile arată că economiile statelor emergente prezintă un ritm de creştere stabil, la care se adaugă scăderea ratei şomajului. Toate aceste date, corelate cu noi recorduri negative înregistrate de principalele economii europene, Germania şi Franţa, demonstrează că ţările est-europene ar putea, în viitor, să ajungă din urmă sau chiar să depăşească marile puteri ale continentului.
Fondul Monetar Internaţional estimează că în 2016 statele din Europa de Est vor avea cel mai alert ritm de creştere, de 3-4%, în timp ce Germania se află într-o zonă de predicţii negative, Comisia Europeană înrăutăţind prognozele sale de creştere până la un procent de 1,6%.
Cu toate acestea, rămâne o certitudine faptul că ritmul mediu de progres economic în zona continentală în curs de dezvoltare este mult sub nivelul înregistrat înaintea recesiunii din 2008, ceea ce înseamnă că va mai dura ceva timp până când ţările emergente vor prinde din urmă, la modul real, statele cu adevărat evoluate.
În ciuda acestor predicţii optimiste care urmează unui an 2015 în care s-au raportat creşteri economice solide, regiunea Europei Centrale şi Sud-Estice se va confrunta în viitor cu o perioadă de turbulenţe.
Motivele principale ar fi evoluţia financiară scăzută a zonei Euro şi a Statelor Unite, coroborată cu înăsprirea condiţiilor financiare globale şi fragilitatea unora dintre economiile emergente. În aceste condiţii, catalizatorul creşterii economice în statele din zona CESEE va fi consumul intern, arată FMI, generat de „politicile macroeconomice de susţinere", dar şi de majorarea autentică a salariilor, cu toate că o stagnare a zonei Euro ar putea pune în pericol ritmul de creştere.
Raportul FMI recomandă statelor din Europa Centrală şi de Sud-Est implementarea mai multor reforme care să conducă la creşterea productivităţii, la stimularea investiţiilor şi la îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă, pentru ca procesul de convergenţă să fie, astfel, accelerat. „În România se derulează o relansare ciclică, iar creşterea este preconizată să se stabilizeze, sprijinită de majorarea salariilor, de preţurile reduse la combustibili şi de scăderea TVA", se arată în raportul citat.
Fondul apreciază că politicile promovate de statele din zona emergentă ar trebui să aibă în prim-plan reforme instituţionale menite să reducă ineficienţele din sistem şi să crească randamentul investiţiilor şi economiilor private care trebuie stimulate. „Noi progrese ar putea fi necesare, în special în România şi Bulgaria, unde ratele de economisire ale gospodăriilor continuă să fie negative", avertizează FMI.
Există, însă, şi unele condiţii pe care statele cu economii în curs de dezvoltare ar trebui să le îndeplinească pentru a menţine ritmuri de creştere mai mari decât cele ale Europei avansate. Este vorba despre soluţionarea obstacolelor instituţionale şi structurale care împiedică utilizarea eficientă a tehnologiilor sau stau în calea unei alocări ineficiente a resurselor. Recomandările FMI în sensul depăşirii acestor lacune ar fi legate de îmbunătăţirea calităţii instituţiilor, creşterea accesului la servicii financiare şi sporirea eficienţei guvernelor.
„World Economic Outlook", cel mai recent raport publicat de FMI care sintetizează situaţia economică la nivel global, a arătat că Fondul a revizuit în creştere estimările referitoare la evoluţia economiei din România în 2016, în creştere cu 4,2% faţă de procentul de 3,9% anunţat în luna octombrie a anului trecut.
Prognozele FMI arată că Irlanda este singurul stat din Europa care va înregistra o creştere economică mai mare decât cea a României, de 5%. Diferenţe considerabile se observă şi între scenariile de creştere economică prognozate pentru Europa, la nivel general, faţă de Europa Emergentă: dacă pe întregul continent este aşteptată o creştere medie de 2%, în regiunea statelor în curs de dezvoltare, din care face parte şi România, PIB-ul va creşte cu circa 3,5% în 2016.
Toate aceste date apar pe fondul unor tensiuni între Germania şi Banca Centrală Europeană (BCE), apărute în urma criticilor pe care preşedintele BCE, Mario Draghi, i le-a adus cancelarului Angela Merkel. Recent, Partidul Social Democrat din Germania l-a invitat pe Draghi la o întrevedere oficială cu parlamentarii germani, pentru a da explicaţii referitoare la politica monetară expansionistă şi dobânzile extrem de mici practicate de instituţia de la Frankfurt.
Pe scurt, această atitudine este considerată de mulţi politicieni germani o politică monetară prea relaxată care pune în pericol economiile populaţiei şi periclitează marjele operaţionale ale instituţiilor bancare. Disensiunile au fost şi mai pregnante din momentul în care ministrul de Finanţe din Germania, Wolfgang Schaeuble, a declarat că vinovate pentru popularitatea şi ascensiunea partidului extremist „Alternativa pentru Germania" sunt politicile BCE.
În replică, Mario Draghi a ţinut să sublinieze că Banca Centrală Europeană este o instituţie independente şi nu are nicio legătură cu politicienii, ci mai degrabă cu legea. Acesta a precizat şi că toate criticile nefondate nu fac decât să scadă din eficacitatea măsurilor derulate. În ultimii ani, inflaţia s-a situat sub limita avută în vedere de BCE, în vreme ce evoluţia economică este sub nivelul scontat, iar pentru a atenua efectele, Banca a început aplicarea unor dobânzi negative la depozite. Chiar dacă la nivel macro aceste măsuri au efecte pozitive, la nivel micro ele afectează sutele de bănci de economii din Germania, care supravieţuiesc pe marginea veniturilor din dobânzi. SURSA: GANDUL