Noua Lege a Parteneriatului Public-Privat
Adoptarea unei noi legi a parteneriatului public-privat – o prioritate
Se impune adoptarea unui nou act normativ în domeniul parteneriatului public-privat deoarece în temeiul Legii 178 în vigoare din anul 2010 nu a fost posibilă structurarea niciunui proiect. Prin adoptarea unei noi legi privind parteneriatul public-privat urmărim implementarea unui cadru legislativ în măsură să asigure efectiv conlucrarea sectorului public și sectorului privat pentru implementarea de proiecte având ca obiect lucrări sau servicii publice.
Prin viabilizarea sectorului parteneriatului public-privat urmărim atât atenuarea presiunii imediate asupra finanțelor publice prin realizarea unor proiecte de investiții publice necesare, într-o primă etapă exclusiv cu finanțare privată, cât și creșterea eficienței serviciilor publice ca urmare a valorificării expertizei din sectorul privat.
Prin ce se diferențiază noul proiect de lege aflat în Parlament de Legea nr. 178/2010?
În primul rând ne-am raportat la bunele practici recunoscute la nivelul Uniunii Europene în materia parteneriatului public-privat și la principiile aplicabile procedurilor de încheiere a contractelor publice. În ultimii douăzeci de ani în Uniunea Europeană această formă de cooperare numită generic parteneriat public-privat a fost utilizată în multe domenii cum ar fi sectorul transporturilor, mediului, în domeniul realizării de infrastructuri publice etc., cu rezultate semnificative. Considerând parteneriatul public-privat un mecanism viabil de implementare cu succes a unor proiecte având ca obiect public dar, totodată, și o metodă de combatere a efectelor crizei economice, în ultimul deceniu au fost intensificate preocupările în sensul sintetizării bunelor practici în acest domeniu privat la nivel european.
Deși nu a fost emisă până în prezent nicio directivă care să reglementeze parteneriatul public-privat la nivel european, există o definiție unanim acceptată a mecanismului pe care îl implică și a scopurilor ce pot fi atinse printr-un astfel de mecanism. Efectele pozitive ale unei asemenea cooperări între sectoarele public și privat sunt recunoscute, la fel ca bunele practici în structurarea unor proiecte de acest tip, în care finanțarea privată și eficientă și potențialul inovativ ale sectorului privat sunt valorizate.
Am avut în vedere pentru acest nou proiect de lege lărgirea categoriilor de parteneriat public-privat permise, adăugând parteneriatului contractual pe cel instituțional, detalierea drepturilor pe care le au părțile în cadrul contractului, a regimului juridic al bunurilor, includerea unor garanții atât pentru protejarea interesului public cât și a investiției realizate de partenerul privat.
Care sunt principalele neajunsuri ale Legii nr. 178/2010?
Deși a fost modificată de două ori ca urmare a observațiilor formulate de Comisia Europeană pentru nerespectarea unor principii ce guvernează contractele publice, Legea nr.178/2010 nu a devenit o reglementare adaptată realităților atât economice cât și juridice. În ciuda acestor modificări a subzistat un paralelism cu reglementarea concesiunilor de lucrări publice și de servicii publice, precum și o serie de soluții juridice discutabile, neconcordante cu bunele practici înregistrate în proiecte de acest tip.
De exemplu, interdicția de a participa cu fonduri publice atât la realizarea investiției, în etapa de construire, cât și pe perioada operării a făcut foarte dificilă realizarea structurii financiare a proiectelor. S-a creat astfel impresia în practică a posibilității recurgerii la parteneriatul public-privat numai în vederea realizării unor proiecte în care toate veniturile partenerului privat ar urma să provină din tarifele colectate de la utilizatori. Ori parteneriatul public-privat a apărut ca o structură viabilă de realizare a unor investiții publice chiar și în condiții diferite de cele specifice concesiunii, în care tarifele colectate de la public sunt suficiente pentru a asigura partenerului privat recuperarea investiției.
O altă limitare a Legii nr. 178/2010 este dată de faptul că reglementează doar parteneriatul public-privat instituțional, derulat prin intermediul unei companii de proiect având ca acționari partenerul public și partenerul privat. Sunt însă foarte multe proiecte de succes care nu au urmat această formulă, ori excluderea lor nu are justificare și afectează libertatea partenerilor publici de a alege tipul de structură contractuală cel mai potrivit unui anumit proiect. Sunt o serie de inadvertențe in legea 178, care vor fi corectate prin noua lege. De exemplu, în vederea asigurării concordanței cu directivele europene privind atribuirea contractelor publice, legea actuală a preluat o clasificare a contractelor de parteneriat public-privat în contracte de bunuri, lucrări și servicii. Scopul declarat a fost aplicarea unor praguri valorice pentru procedurile de selecție Datorită complexității contractelor de acest tip, o astfel de clasificare nu putea fi aplicată în practică. Prin noul proiect am exclus pragurile valorice, procedurile fiind obligatorii pentru toate proiectele de parteneriat public-privat indiferent de valoare.
De asemenea, o altă limitare stabilită de legea actuală constă în obligația aportului partenerului public la compania de proiect exclusiv sub forma unui bun proprietate privată. Dar există numeroase situații în care partenerul public nu are în proprietate un astfel de bun sau, chiar dacă astfel de bunuri există, ele sunt irelevante pentru proiectul respectiv. Mai ales în cadrul proiectelor menite realizării infrastructurii de transport, în care de regulă partenerul public contribuie cu terenul pe care se va realiza infrastructura respectivă, aceste terenuri sunt obținute prin proceduri de expropriere și devin astfel proprietate publică, nu privată. Ori, în condițiile Legii nr. 178/2010 realizarea și cuantificarea contribuției având ca obiect terenurile era foarte dificilă. În fine, o serie de alte prevederi neclare ale legii actuale au fost clarificate, cum ar fi cele legate de încetarea contractului sau de condițiile de încetare a companiei de proiect.
Elementele de noutate care vor fi implementate prin noua lege a parteneriatului public-privat.
A fost clarificat domeniul de aplicare al legii, care va include doar acele proiecte pentru care din studiul de prefezabilitate aferent rezultă că veniturile din opera proiectului, deci veniturile din care partenerul privat își va recupera investiția și va obține profit, vor fi asigurate majoritar prin plăți efectuate de partenerul public. Proiectele în care cea mai mare parte a veniturilor provin din n tarifele colectate de la utilizatorii bunului sau serviciului vor fi supuse reglementării concesiunii. În aceste condiții, un proiect de parteneriat public-privat nu poate fi inițiat decât în baza unui studiu de prefezabilitate ce va analiza o serie de elemente preponderent de ordin economic, respectiv suportabilitatea tarifelor, posibilitățile de distribuire a riscurilor între parteneri, relația obligațiilor asumate de partenerul public cu datoria publică, posibilitățile de finanțare precum și eficiența economică. Acest studiu de prefezabilitate va fi aprobat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură. În plus, un proiect de parteneriat public-privat va putea fi realizat numai în cazul în care riscurile alocate partenerului public nu determină clasificarea proiectului în sectorul public conform regulilor Uniunii Europene. Cu toate acestea, derogări pot fi aprobate de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, în cazul unor proiecte semnificative.
Procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat
Atribuirea contractului se va face exclusiv prin proceduri transparente și competitive, respectiv licitație deschisă, licitație restrânsă și dialog competitiv, indiferent de valoarea contractului. Documentația de atribuire va fi publicată în SEAP, iar în cazul proiectelor cu o valoare mai mare de 5 milioane euro publicarea se va face și în JOUE.
Noua lege va fi mai atractivă pentru investitorul privat sau pentru finanțator comparativ cu Legea nr. 178/2010
Noua reglementare consacră în mod expres principiul echilibrului financiar și posibilitatea adaptării contractului în situații neprevăzute în care, ca urmare a unui act normativ sau a unui act administrativ sau a unui caz de forță majoră, apar efecte financiare negative pentru obligațiile partenerului privat. O astfel de procedură de adaptare a contractului în situații pe care părțile nu le pot prevedea sau preveni face parte din bunele practici internaționale în proiecte de acest tip. În plus, modalitatea de pregătire a proiectelor, de determinare a elementelor care argumentează beneficiile implementării unui proiect în parteneriat public-privat, este similară bunelor practici consacrate în materie – analiza suportabilității proiectului, alocarea riscurilor în funcție de capacitatea fiecărei părți de a asuma, controla și gestiona un anumit risc, definirea modalității de raportare la datoria publică, bancabilitatea proiectului și eficiența economică în sens de „value for money”. Nu în ultimul rând, prin noua lege au fost reglementate și alte mecanisme specifice derulării proiectelor pe bază de finanțare privată, respectiv: posibilitatea partenerului public de a semna contracte directe cu creditorii proiectului, definirea conform bunelor practici a garanțiilor contractuale etc. În ceea ce privește finanțarea etapei de realizare a investițiilor, aceasta se poate asigura integral din fonduri private sau poate cuprinde și o componentă de fonduri publice provenind din fonduri nerambursabile și cofinanțarea națională aferentă.
Mecanisme de consultare publică avute în vedere la elaborarea proiectului de act normativ
Proiectul a fost discutat, atât la nivel de principii cât și ca formulă de redactare, în cadrul unui grup de lucru coordonat de cadre didactice ale Facultății de Drept a Universității din București specializate în mecanismele de finanțare a proiectelor de investiții publice. Odată elaborată o primă formă, proiectul a fost supus dezbaterii publice atât în mediul universitar cât și în cel financiar și de afaceri prin consultarea principalelor Instituții Financiare Internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială, EPEC) și a mediului de afaceri din România și a reprezentanților investitorilor străini în România (în special American Chamber of Commerce, Foreign Investors Council etc.). De asemenea, proiectul a fost transmis spre consultare sau avizare, după caz, ministerelor, Consiliului Concurenței și Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP). Pentru a asigura coordonarea cu reglementările și recomandările la nivel european, proiectul ajustat în urma consultărilor interne a fost transmis spre analiză departamentelor de specialitate ale Comisiei Europene.
Procedura pentru derularea unui proiect în parteneriat public-privat în spiritul noii legi PPP
Noua Lege PPP reglementează fazele de etapele de derulare a unui proiect public prin mecanismul parteneriatului public-privat în deplină consonanţă cu principiile evidenţiate prin analizele şi cercetările efectuate la nivelul instituţiilor Uniunii Europene. Astfel, potrivit proiectului actului normativ în discuţie, pentru a se putea proceda la încheierea unui contract de parteneriat public-privat este necesar să se parcurgă următoarele etape prealabile:
pregătirea studiului de fundamentare de către partenerul public: studiul de fundamentare se realizează de partenerul public pe cheltuiala sa şi este primul pas care trebuie întreprins în vederea derulării proiectului public prin mecanismul parteneriatului public-privat;
iniţierea procedurii de analizare a proiectului de către instituţiile publice implicate: dacă şi numai dacă rezultatele studiului de fundamentare sunt favorabile, atunci partenerul public trebuie să se adreseze DPIISPPPPE cu o solicitare de avizare a respectivului proiect şi de pregătire a memorandumului şi avizelor prealabile acestuia, memorandum care în final urmează să fie aprobat prin hotărâre a Guvernului României;
adoptarea, de către Guvern, a memorandumului având ca obiect decizia de realizare a proiectului respectiv în regim de parteneriat public-privat: dacă evaluările efectuate la nivelul DPIISPPPPE şi Ministerului Finanţelor Publice vor confirma concluziile studiului de fundamentare, atunci la sesizarea DPIISPPPPE, Guvernul României va emite o Hotărâre prin intermediul căreia se va aproba derularea respectivului proiect public prin mecanismul parteneriatului public-privat;
parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat: după publicarea şi intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului public prin mecanismul parteneriatului public-privat, partenerul public are dreptul de a pregăti documentaţia de atribuire şi de a parcurge procedura de atribuire corespunzătoare prevăzută de legislaţia achiziţiilor publice;
semnarea contractului de parteneriat public-privat: dacă procedura de atribuire organizată de partenerul public se finalizează cu desemnarea unei oferte câştigătoare, atunci partenerul public şi partenerul privat pot proceda la încheierea contractului de parteneriat public-privat şi la implementarea acestuia prin realizarea, punerea în funcţiune şi exploatarea proiectului public.
SURSA: GUV
De ce nu functioneaza parteneriatul public-privat?
Proiecte de peste 4 mld. euro care urmeaza sa fie realizate in parteneriat public-privat (PPP), respectiv autostrada
- Comarnic-Brasov (58 km),
- Pitesti-Sibiu (120 km) si
- centura autostrada a Capitalei (101 km) sunt blocate de mai multi ani in diferite faze fara sa inceapa constructia, in conditiile in care toate guvernele vorbesc despre nevoia de investitii in infrastructura.
De ce nu merge contractul PPP?
Constructorii spun ca legea nu e buna, avocatii explica ca legislatia actuala este o baza destul de solida pentru astfel de proiecte, dar riscul de tara este prea mare, iar autoritatile afirma ca bancile dau bani foarte greu. Statul nu poate sa construiasca aceste proiecte din fonduri proprii sau cu bani de la UE, dar nici nu urgenteaza inceperea proiectelor PPP.
Primul contract realizat in parteneriat public-privat - constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, ar putea fi semnat luna aceasta, dupa mai mult de o jumatate de an de la anuntarea castigatorului.
Daca pregatirea acestui tronson a durat cinci ani de zile, ce se va intampla cu urmatoarele proiecte de acest gen care vor fi scoase la licitatie in 2010 - autostrada Pitesti-Sibiu (120 km) si centura autostrada a Capitalei (101 km)? Autostrada Comarnic-Brasov a mai avut castigatori si in 2004, insa ca parte a tronsonului Ploiesti-Brasov, cand la conducerea Ministerului Transporturilor era Miron Mitrea, insa au fost anulati in 2005, cand a fost instalat guvernul Aliantei DA.
Compania franceza Vinci, care a castigat impreuna cu grupul elen Aktor licitatia in luna mai a anului trecut, a fost unul dintre castigatorii din 2004, atunci cand nu s-a organizat o licitatie, ci s-au dat contractele prin incredintare directa. Noul contract de concesiune trebuia semnat pana pe 6 decembrie anul trecut, potrivit unei declaratii facute la sfarsitul lui 2009 de Radu Berceanu, ministrul transporturilor, insa termenul a fost prelungit pana in ianuarie. "Noi vrem sa semnam acest contract si probabil in urmatoarele saptamani vom face acest lucru. Oricum vrem ca in luna ianuarie sa stim sigur daca vom semna sau nu contractul, pentru ca nu mai vrem sa asteptam", a declarat Adrian Ionescu, directorul Directiei de Infrastructura din cadrul Ministerului Transporturilor.
BEI ar da 500 mil. euro, dar nu s-a hotarat cui
Banca Europeana de Investitii (BEI) este dispusa sa aloce 500 mil. euro pentru finantarea lucrarilor de constructie a autostrazii Comarnic-Brasov, insa nu a luat inca o decizie finala. "Contractul autostrazii Comarnic-Brasov este inca intr-un stadiu incipient. BEI nu a aprobat inca proiectul si inca nu s-a hotarat cine va fi cel imprumutat (CNADNR sau consortiul Vinci-Aktor, n.r.) si cand va fi semnat contractul de finantare", au declarat pentru ZF reprezentantii BEI. Informatia privind acordarea unei finantari pentru autostrada Comarnic-Brasov este publica inca din octombrie 2008 pe site-ul BEI.
Legea nu e clara, dar e buna
Constructorii sunt insa sceptici in ceea ce priveste succesul viitoarelor contracte de infrastructura in concesiune, atata timp cat legislatia este neclara. Proiectele PPP pot fi realizate in prezent in baza Ordonantei de urgenta nr. 34/2006. "Va fi complicat sa vedem rezultate in urmatoarea perioada in ceea ce priveste contractele de infrastructura in parteneriat public-privat pentru ca in prezent exista doar un ordin de ministru care asigura cadrul legal al acestor proiecte", spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
In replica, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca legislatia actuala nu reprezinta o piedica in realizarea unor proiecte de concesiune.
"Legislatia poate fi armonizata la nivelul celei din Uniunea Europeana. Problema este ca bancile sunt mult mai prudente in acordarea unei finantari pentru proiectele de concesiune din infrastructura, fiind vorba de sume mari si de faptul ca in Europa de Sud-Est nu prea sunt exemple de succes", explica Ionescu.
Dragos Apostol, asociat senior in cadrul departamentului de infrastructura si PPP al firmei de avocatura NNDKP, sustine ca nu legislatia este motivul principal pentru care in Romania exista atat de putine proiecte PPP. "Cadrul normativ actual (Ordonanta Guvernului nr. 34/2006) nu mentioneaza in mod expres parteneriatul public-privat ca specie distincta de contracte, dar a spune ca in Romania nu exista actualmente un cadru normativ care sa permita realizarea proiectelor de parteneriat public-privat este exagerat".
Pe de alta parte, Matei Florea, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si Asociatii sustine ca atata timp cat riscul de tara al Romaniei este perceput foarte crescut, in lipsa unui ajutor substantial din partea guvernului (credit enhancement instruments), bancile comerciale nu vor finanta proiecte mari de PPP.
"Cheia este sa imbunatatim riscul de tara al Romaniei (perceput la nivel international) pana la un nivel la care finantarea de proiecte (project finance) sa fie posibila/viabila si sa existe disponibile instrumente de garantare impotriva fluctuatiilor de curs valutar (de obicei veniturile unui PPP sunt in moneda locala - RON)", explica Florea. Avocatii atrag atentia ca normele romanesti se concentreaza exclusiv asupra procedurilor pentru incheierea unui parteneriat intre autoritati si investitor, dar nu asigura coordonarea cu prevederi legale asupra administrarii domeniului public sau a exproprierilor.
Autostrada Pitesti-Sibiu si centura Capitalei, licitate in trei luni
Ministerul Transporturilor vrea sa scoata la licitatie pana la sfarsitul primului trimestru si autostrada Pitesti-Sibiu, proiect estimat la 1,3-1,5 mld. euro si centura la nivel de autostrada a Bucurestiului, proiect de peste un miliard de euro, care vor fi realizate tot printr-un parteneriat public-privat. "Cele doua proiecte au deja studiile de fezabilitate realizate si urmeaza ca pana la sfarsitul primului trimestru sa pornim licitatiile", afirma Ionescu.
Pentru autostrada de centura a Bucurestiului a fost semnat inca din iunie 2008 si va avea doua tronsoane - autostrada de centura nord (52,9 km) si autostrada de centura sud (48 km). Contractul a fost atribuit prin licitatie deschisa asocierii Louis Berger & Tuca, Zbarcea si Asociatii & Credinvest International Corporate Finance Ltd, beneficiarul final fiind CNADNR.
Autostrada Pitesti-Sibiu, desi este pe coridorul IV (Constanta-Nadlac), nu va primi finantare de la Uniunea Europeana si va fi realizata tot prin intermediul unui parteneriat public-privat, cel mai probabil in doua sectiuni - Pitesti-Curtea de Arges si Curtea de Arges-Sibiu.
Cat va costa autostrada Comarnic-Brasov si cum va fi platita
1,5 mld. euro - valoarea contractului de concesiune pentru autostrada Comarnic-Brasov, care se va intinde pe o perioada de 30 de ani, din care 1,18 mld. euro reprezinta costul total al lucrarilor de proiectare si constructie.
Statul urmeaza sa plateasca constructorilor circa 180 mil. euro dupa finalizarea constructiei (valoare care acopera si dobanzile pe care le vor plati constructorii catre bancile de la care s-au creditat), timp de 26 de ani, la care se adauga banii incasati din taxa de autostrada, care va fi de 1,75 euro pe axa autovehiculului pe suta de kilometri.
Calculat la o medie de 1,9 euro pe autovehicul, constructorii ar putea incasa circa 25 mil. euro pe an doar din taxa, la un trafic mediu zilnic de 30.000 de autovehicule.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.01.2010
SURSA: ZF
Dan Sova, despre proiectul Legii Parteneriatului Public-Privat
Ministrul delegat pentru Marile Proiecte, Dan Sova, sustine ca prin noua legea a parteneriatului public-privat ar putea fi trei metode se selectare a investitorilor: licitatie deschisa, licitatie restransa si dialog social. Dan Sova a precizat ca in ciuda criticilor din presa, "dialogul competitiv este o procedura mai complicata decat licitatia deschisa, iti da posibilitatea de a alege cel mai bun competitor". Declaratia a fost facuta in cadrul unei desbateri pe teme economice organizate de PSD. Reamintim ca Ministerul proiectelor de infrastructura pusa in dezbatere publica, in luna martie, proiectul pentru noua lege a Parteneriatului Public-Privat (PPP). Proiectul noii legi nu prevede posibilitatea atribuirii contractelor prin licitatii, ci doar printr-o singura procedura: dialogul competitiv intre stat si investitorii privati interesati de proiect.
Sova sustine ca a primit ajutor si din partea Bancii Europene de Investitii la elaborarea proiectului. "Am lasat de-o parte orice mandrie si am apelat la banca europeana de investiti, am avut 5 specialisti de acolo (...)Ne-au aratat cum sa facem pe lege formulele de finantare", a spus Sova. Acesta a precizat ca saptamana viitore va trimite la Bruxelles "formula in engleza". "Am pregatit o echipa care sa explice care a fost ideea care a stat la baza acestei legi. Permite platile de disponibilitate, posibilitatea de asociere, nu se mai reduce la o companie de proiect, iar metodele de selectare vor fi licitatie deschisa, licitatie restransa sau dialog competitiv".
Dialogul competitiv este o procedura contestata, care privilegiaza arbitrariul in dauna criteriilor cuantificabile. Proiectul prevede publicarea anunturilor privind procedurile de PPP in sistemul electronic de achizitii publice, insa nu prezinta aspecte exacte, cum ar fi ce tipuri de lucrari ar putea fi realizate prin PPP, mentionand ca detaliile vor fi cuprinse in normele de aplicare a noii legi ce vor fi publicate mai tarziu."Practic, iti selectezi "partenerul", negociezi putin si semnezi contractul", spunea Sorin Ionita (Expert Forum) in iunie 2010 despre procedura dialogului competitiv.
SURSA: HOTNEWS
Legi controversate, privind parteneriatul public-privat şi salubrizarea localităţilor
Camera Deputaţilor urmează să dezbată, marţi, câteva legi controversate şi cu miză politică majoră, printre acestea aflându-se legea privind parteneriatul public-privat, dar şi legea serviciului de salubrizare a localităţilor, Camera fiind for decizional.
Legea privind parteneriatul public-privat şi Legea serviciului de salubrizare a localităţilor au fost introduse pe ordinea de zi a şedinţei Camerei din această săptămână după ce rapoartele la cele două propuneri legislative - ambele de adoptare - au fost elaborate în 9 decembrie, în aceeaşi seară în care au trecut de Comisia juridică Legea amnistierii, Legea lobby-ului şi modificările la Codul penal.
Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat (Pl-x 457/2013), transmis Parlamentului de către Guvern, a fost adoptat de Senat în noiembrie 2013 şi are un caracter ordinar.
Comisiile de Industrii şi Juridică au elaborat luni, pe 9 decembrie, raport comun de adoptare.
Proiectul de lege vizează reglementarea încheierii şi derulării parteneriatului public-privat şi reprezintă practic o nouă lege care reglementează acest domeniu.
Ca urmare a adoptării acestui proiect, se propune abrogarea Legii parteneriatului public-privat nr.178/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Proiectul de lege a fost criticat vehement de către reprezentanţii PDL pentru că ar deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente şi ar da atribuţii nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.
Propunerea legislativă prevede că, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat.
Totodată, proiectul prevede că înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, în anumite condiţii.
Potrivit propunerii legislative, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoane împuternicite în acest sens de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine va monitoriza şi supraveghea respectarea prevederilor acestei legi şi a actelor normative emise în aplicarea acesteia, putând lua orice măsuri prevăzute de lege pentru îndreptarea neconformităţilor constatate, se mai stipulează în propunerea legislativă.
Totodată, propunerea legislativă prevede şi faptul că procedurile de atribuire demarate în temeiul dispoziţiilor Legii nr.178/2010 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare, în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a acesteia, încetează de drept.
Un alt proiect de lege controversat şi cu miză politică majoră asupra căruia Camera se va pronunţa în şedinţa de săptămâna viitoare, marţi, este cel referitor la serviciul de salubrizare a localităţilor.
Acest proiect de lege, care are caracter organic, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr.101/2006, cu modificările ulterioare, şi amendează cadrul legislativ actual, impunând obligaţii generatorilor de deşeuri de a implementa sisteme de colectare selectivă pentru hârtie, metal, plastic şi sticlă.
Proiectul stabileşte obligativitatea organizării sistemului de colectare selectivă, perioada maximă de organizare şi termenul limită de implementare, persoanele şi modul de delegare a responsabilităţii aplicării acestuia, penalizări şi amenzi.
Proiectul a fost adoptat de Senat în aprilie 2010.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a venit de mai multe ori la dezbaterea proiectului de lege în cadrul Comisiei de Industrii pentru a solicita ca serviciul de salubrizare să fie preluat de către Primaria Generală. Această solicitare a întâmpinat opoziţia vehementă a primarilor de Sector, care nu sunt de acord să cedeze un drept câştigat.
Proiectul de lege prevede, într-unul dintre amendamentele adoptate, elaborate de raportori, faptul că "autorităţile deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti au competenţe exclusive în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, atribuirea şi derularea activităţilor serviciului de salubrizare, cu excepţia activităţilor care sunt în competenţa unităţii administrativ-teritoriale a Municipiului Bucureşti, respectiv de dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare (...)".
În ceea ce priveşte propunerea legislativă pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care fusese iniţial programată la vot pentru şedinţa de marţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că este în dezbatere publică şi va rămâne astfel până la data de 1 februarie, pentru a se vedea că nu reprezintă "o chestie ilegală".
Ordinea de zi a şedinţei de marţi a Camerei Deputaţilor este una consistentă, conţinând 73 de proiecte. Între acestea se numără şi "proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru verificarea modului în care Primarul General al Municipiului Bucureşti utilizează banii publici din bugetul Capitalei pentru reabilitarea sediului din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 47 şi pentru plata contractului de închiriere a imobilului din Splaiul Independenţei nr. 291-293".
De asemenea, pe ordinea de zi a şedinţei figurează dezbaterea, sub rezerva primirii raportului suplimentar, a reexaminării, la cererea preşedintelui, a modificărilor la Legea privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. La şedinţa din 9 decembrie, membrii Comisiei de cultură au hotărât, cu 6 voturi "pentru", 7 "împotrivă" şi o abţinere, să propună plenului respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii.
SURSA: MEDIAFAX
Aplicarea unei legi a parteneriatului public-privat in sanatate
În contextul unei finanțări publice insuficiente și a înăspririi condițiilor pentru mediul de afaceri, sistemul de sănătate a ajuns într-o stare avansată de degradare.
Soluțiile? În opinia specialiștilor, ar fi necesare investiții în tehnologie, în personal sau aplicarea unei legi a parteneriatului public-privat. Sănătatea, unul dintre cei mai importanți piloni pe care se dezvoltă o țară, este un sector în care nu s-a investit ceea ce se reflectă și în imaginea acestui sistem: tot mai mulți medici ajung să lucreze în străinătate, spitalele sunt deteriorate și duc lipsă de resurse, pacienții nu au un acces extins la tratamente și servicii medicale. Ce ar fi de făcut? Investiții mai consistente, susțin atât analiștii, cât și oamenii de afaceri.
În opinia lui Laurențiu Mihai, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, sistemul de sănătate din România are nevoie de numeroase reforme structurale pentru a fi pus pe niște baze sustenabile și pentru a servi nevoilor reale ale pacienților, însă unul dintre elementele definitorii ale unui sistem sanitar modern ar trebui să fie creșterea accesului la tratament pentru pacienți.
Nawaf Salameh, fondatorul grupului Alexandrion, medic de profesie, spune că trebuie să ne ținem medicii buni acasă și să modernizăm sistemul sanitar de stat, astfel încât spitalele să poată oferi o îngrijire cât mai completă și corectă pacienților.
„Să nu mai vedem saloane supraaglomerate, spitale care nu au resursele de a face investigații de rutină sau care, și mai rău, sunt adevărate focare de infecție“, spune el. Pentru a se ajunge la așa ceva „sistemul de sănătate trebuie să fie puternic încredințat sistemului de asigurări pentru a-l face să funcționeze, folosind eficient resursele disponibile”, declară Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.
Dan Goicea, proprietar al Cocktail Holidays, atrage atenția precizând că sănătatea nu poate fi îmbunătăţită doar prin dezvoltarea unei baze de tratare a bolilor foarte bună, ci şi printr-o prevenţie, în care până acum nu prea s-au făcut investiţii. În același timp, profesorul universitar Cristian Păun susține că „este timpul și cazul să regândim importanța sistemului privat de sănătate și să acordăm mai multă libertate indivizilor când optează pentru un sistem sau altul, să punem în concurență directă și reală sistemul public cu cel privat de sănătate și să acordăm facilități suplimentare celor care investesc în acest domeniu foarte vital (avem deja exemplul serviciilor stomatologice care este un real succes în România)“.
Extindere accelerată a clinicilor private Un sistem care vine în întâmpinarea nevoilor pacienților este cel privat. Clinicile private au ajuns să fie tot mai căutate de români datorită diversității serviciilor oferite: de la sistem de urgență până la medic specialist dedicat pacientului. În ciuda contextului fiscal nu prea prietenos, clinicile private au ajuns să se extindă foarte mult atât în Capitală, cât și la nivel regional, în ultimii doi.
În ultimii doi ani, MedLife s-a extins în Iași, Galați, Constanța, Timișoara și Cluj. Pe lângă extinderea regională, rețeua s-a dezvoltat și în București. Printr-un proces accelerat de dezvoltare a trecut și Regina Maria. Compania deschis cinci centre în Craiova, Cluj, Iași, Timișoara sau Constanța. Pentru Medicover, cele mai recente investiții a vizat lansarea unei clinicii în Timișoara, extinderea clinicii Medicover Victoriei. Anul trecut, compania a inaugurat cea mai mare clinică multidisciplinară din zona Pipera, ce include și Medicover Wellness Center. Și în cazul rețelei Gral Medical, extinderea a fost semnificativă în ultimii ani. Astfel, rețeua de clinici Gral a ajuns la 45 de centre.
Mai mulți bani pentru sănătate
În 2016, vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei în programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel că ponderea acestora în PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar în totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%, potrivit proiectului de buget.
Mai avem un drum lung de parcurs până la un sistem medical modern și eficient. Pe lângă faptul că spitalele au deficit de aparatură și de personal, salariile nu sunt nici pe departe pe măsura efortului depus. Cred că în sistemul de sănătate ar putea funcționa foarte bine o lege a parteneriatului public-privat.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României
Sistemul de sănătate din România este foarte bine reprezentat din punctul de vedere al unităților medicale. Sigur că sunt și lipsuri de tip condiții de cazare, dotare și personal calificat în unele zone, pe lângă problema cronică a finanțării deficitare, dar sunt probleme de care se ocupă Autoritățile, respectiv Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Mediul privat în cifre
MedLife Își desfășoară activitatea în 16 clinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Cluj și Timișoara, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de pediatrie, unul de ortopedie și unul de obstetrică-ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 30 de centre medicale generaliste în București și în țară, 13 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med.
Regina Maria Înseamnă: 24 de locații proprii, 4 spitale, 2 maternități, 6 campusuri medicale, 6 centre de imagistică, 13 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară. În 2014, compania a inaugurat clinica din Craiova și a doua clinică din Cluj, iar anul acesta adeschis primul campus medical în Iași, cu un centru imagistic de excelență și o investiție de 1,8 milioane de euro, prima clinică din Timișoara, cu o serie de facilități high-tech, și cea de-a doua clinică din Constanța - Policlinica pentru copii Delfinariu.
Gral Medical A ajuns la o rețea națională de 45 de centre: 10 laboratoare, 20 centre de recoltare, 14 clinici și 1 spital privat. Bugetul de investiții se ridica la 5.5 milioane de euro, din care am folosit 1,5 milioane de euro pentru cele 2 clinici de mari dimensiune în București și Ploiești inaugurate în prima parte a anului. În paralel au fost deschise peste 20 de centre de recoltare în 7 județe din provincie. Pentru anul 2016, Gral Medical are ca țintă deschiderea a încă doua centre importante în orașe cu o populație de peste 300.000 de locuitori.
Medicover Dispune de o rețea de 16 clinici în București și în țară (Timișoara, Cluj, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov), precum și de un spital generalist. Creșterea din ultimii doi ani a fost de peste 30%. Cele mai recente investiții au vizat lansarea clinicii din Timișoara, una dintre cele mai mari clinici multidisciplinare cu peste 20 de specialități, extinderea clinicii Medicover Victoriei, cu o echipă de 100 de medici și 30 de specialități, precum și noi servicii pentru specialitățile dermatologie.
SURSA: CAPITAL
Patru sectoare de afaceri cu cele mai multe oportunitati de investitii
Dupa o perioada de crestere foarte mare a investitiilor in zonele de publicitate online si retele sociale, patru noi sectoare de afaceri se remarca pentru 2016, zone in care investitiile ar putea fi mai mari ca oricand.
Potrivit lui Tomasz Tunguz, investitor australian in cadrul fondului RedPoint, cele mai bune industrii in care antreprenorii evolueaza sau merita sa inceapa o afacere in 2016 cu scopul de a beneficia de investitii semnificative sunt Big Data, educatia, securitate online si platforme de tip sharing-economy.
In ceea ce priveste startupurile de tip Big Data (analiza a datelor si informatiilor la scala mare), acestea au atras, in 2015, peste 7,5% dintre finantarile de Serie A, de la 2,5% in 2010, iar tendinta e aceea de crestere. Oportunitatile sunt cu atat mai mari cu cat, pe langa companiile private, tot mai multe state intentioneaza sa implementeze sisteme informatice care sa analizeze datele pentru a eficientiza procesul birocratic.
Educatia este o alta industrie de viitor, in care interesul finantatorilor a crescut semnificativ in ultimii cinci ani. Investitiile initiale in companii din acest sector au crescut de la 6% in 2010 la 10% in 2015. In plus, doua companii de profil, 2U si Instructure s-au listat deja pe bursele americane, iar Apple a achizitionat, zilele trecute, startupul LearnSprout, ce beneficiase de o investitie de patru milioane dolari. O companie concurenta a LearnSprout, Clever, pe de alta parte, a primit, in trecut, finantare de 40 milioane dolari.
Legat de startupurile de securitate online, Tunguz spune ca, desi numarul investitiilor de tip A il depaseste pe cel al investitiilor initiale, in 2016, ar putea fi chiar invers datorită tot mai multor pericole online pentru utilizatori, atat persoane, cat si companii.
Nu in ultimul rand, a patra piata semnificativa este cea a startupurilor de tip sharing-economy, in care activeaza companii precum Uber sau AirBnb, doi exponenti ai “unicornilor” (companii evaluate la peste un miliard de dolari) ce aduc atat profit companiilor de tip marketplace, cat si colaboratorilor – de exemplu, soferii Uber sau proprietarii de apartamente ce le inchiriaza turistilor prin intermediul platformei AirBnb.
Sursa: StartupSmart.
SURSA: StartupCafe