Doar 45.000 de români primesc salarii de peste 10.000 de lei pe lună
La polul opus este Gorjul, unde doar 19 angajaţi au salarii de peste 10.000 de lei pe lună.
„Majoritatea companiilor care plătesc salarii mari sunt multinaţionalele, care îşi plătesc toate taxele către stat. Şi pentru că majoritatea companiilor multinaţionale şi-au deschis primele sedii în Bucureşti, este normal ca aici numărul de salariaţi bine plătiţi să fie mai mare. Cu toate acestea, în continuare România are puţini angajaţi cu salarii mari şi este văzută ca o destinaţie de investiţii pentru că are forţă de muncă ieftină”, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco.
Cei 45.000 angajaţi cel mai bine plătiţi din economie, care au salarii brute de patru ori mai mari decât salariul mediu pe economie, reprezintă doar 1% din forţa de muncă activă angajată pe contracte de muncă cu normă întreagă de lucru.
SURSA : ZF
SALARIUL MAXIM IN 2014
Câţi români au avut in 2014 salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună
Peste 124.000 de români câştigă lunar peste 10.000 de lei, cea mai mare parte din aceştia aflându-se în Bucureşti şi Ilfov, aproape 80.000.
Aproape 125.000 de salariaţi români au salarii lunare cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei brut pe lună, iar 36.000 au venituri mai mari de 10.000 de lei brut pe lună în contractele de muncă, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii.
Cei mai mulţi salariaţi cu venituri de peste 5.000 de lei brut pe lună (adică duble faţă de salariul mediu pe economie) sunt în Bucureşti, Ilfov, Cluj şi Timiş, care împreună înregistrează peste trei sferturi (76%) din totalul angajaţilor care primesc salarii mai mari de 5.000 de lei brut pe lună, arată datele extrase din aplicaţia Revisal (softul salariaţilor gestionat de Inspecţia Muncii), valabile la începutul acestei luni.
SURSA ZF
Profesia care îţi asigură un salariu net între 6.000 şi 10.000 lei pe lună
Jumătate dintre specialiştii români care activează în domeniul Managementului de Proiect câştigă venituri nete cuprinse între 6.000 şi 10.000 lei pe lună, potrivit unui studiu recent. De asemenea, 50% dintre managerii de proiect cu experienţă de până într-un an câştigă peste 4.000 lei. Cei mai mulţi dintre managerii de proiect care au participat la studiu (27%) au obţinut în luna ianuarie 2014 un venit net cuprins între 6.000 şi 8.000 de lei.
Alţi 22% au câştigat în prima lună a anului între 8.000 şi 10.000 lei, iar 17% au primit între 4.000 şi 6.000 lei, potrivit studiului „Romania – Annual Project Management Salary Survey”, care furnizează date despre nivelul salariilor din România în domeniul managementului de proiect.
Sondajul a fost realizat în perioada 10 februarie – 18 februarie de pmcommunity.ro, împreuna cu Revista Cariere şi Qualia. Aproximativ 85% dintre respondenţi sunt din Bucureşti.
Domeniul în care managerii de proiect sunt cel mai bine plătiţi este IT-ul, urmat de telecom şi sectorul financiar. Potrivit raportului, 83% dintre Project Managerii din IT câştigă mai mult de 6.000 RON net lunar, iar 70% dintre Project Managerii din Telecom castiga mai mult de 6.000 RON.
SURSA: voceatransilvaniei
SALARIUL MAXIM IN 2013
Topul judeţelor cu salarii de peste 10.000 lei pe lună
Judeţele cele mai sărace din ţară au şi cei mai puţini angajaţi cu salarii mari - Vrancea (25), Mehedinţi (31), Gorj (33), Botoşani (34), Vaslui (39), Ialomiţa (40) sau Teleorman (42). Doar 33.000 de angajaţi din economie câştigă peste 10.000 de lei brut pe lună (7.000 de lei net).
Citeşte mai multe pe zf.ro.
40% din angajatori nu gasesc candidatii potriviti pentru posturile libere
Angajatorii găsesc cu greu personal potrivit pentru posturile de meseriaşi calificaţi, ingineri, reprezentanţi de vânzări, manageri de proiect sau directori IT, 40% dintre aceştia având dificultăţi la ocuparea posturilor vacante, potrivit unui studiu al companiei de resurse umane ManpowerGroup.
“Ponderea angajatorilor care se confruntă cu dificultăţi a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de anul trecut, când angajatorii din România se aflau pe locul 7 global în privinţa percepţiei deficitului de talente, dar continuă să fie superioară atât mediei globale, cât şi celei din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (EMEA), cu 4 puncte procentuale”, se arată într-un comunicat al Manpower Group România privind studiul “Deficitul de talente”.
În ultimii şapte ani, meseriaşii calificaţi (zidari, instalatori, sudori, zugravi, tâmplari, electricieni etc.) şi inginerii au alternat pe primele două locuri din top, fiind singurele poziţii care nu au lipsit niciodată de pe lista posturilor greu de ocupat.
În acest an au intrat în top şi managerii de proiect şi managerii/directorii IT. Comparativ cu anul trecut, se remarcă o creştere a dificultăţii de identificare a talentelor din IT nu doar la manageri şi directori, aflaţi pe locul al cincilea în top, ci şi în privinţa personalului IT de nivel mediu şi junior, aflat pe locul al şaptelea, în urcare cu o poziţie din 2013.
Totodată, a devenit mai dificilă şi recrutarea în vânzări, reprezentanţii de vânzări urcând de pe poziţia a şasea pe cea de-a treia, renvenind în top, pentru prima dată din 2011 până în prezent, managerii de vânzări, pe care angajatorii îi plasează pe locul al nouălea ca dificultate.
Deficitul de talente continuă să fie acut şi în privinţa personalului administrativ şi financiar, perceput ca al zecelea în top, dar presiunea acestuia a scăzut faţă de 2013, când angajatorii îi plasau printre primele cinci posturi pentru care găseau greu candidaţii potriviţi.
“Pe de o parte, deficitul perceput de angajatorii din România continuă să fie superior mediei globale şi regionale. Pe de alta, principala cauză a dificultăţilor indicate de angajatori nu este lipsa candidaţilor, care îi afectează doar în proporţie de 30%, ci lipsa competenţelor profesionale specifice postului, pe care o reclamă mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi. Aceasta este o problemă sistemică, a cărei rezolvare nu apare de la un an la altul”, a declarat în comunicat directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.
Jumătate dintre angajatorii din România 54% a declarat că principalul motiv pentru care întâmpină dificultăţi în găsirea talentelor potrivite este lipsa competenţelor profesionale specifice, tehnice, care se se întâlneşte predominant în recrutarea de meseriaşi şi muncitori calificaţi, unde 35% dintre angajatori identifică un obstacol în lipsa calificărilor şi certificărilor necesare.
Lipsa de candidaţi sau numărul insuficient al acestora este o cauză importantă a deficitului de talente în opinia a 30% dintre angajatori. Mai mult, 21% dintre angajatori consideră că lipsa de experienţă a candidaţilor este un factor care împiedică angajarea, iar 16% spun că le lipsesc abilităţile interpersonale şi de relaţionare la locul de muncă.
“În ţara noastră discrepanţa dintre talentele disponibile şi cele de care au nevoie cu adevărat angajatorii este foarte largă, şi îngustarea acesteia ar trebui să devină o prioritate. Deficitul de talente are un impact imediat asupra productivităţii şi competitivităţii angajatorilor şi a economiei în general”, a afirmat Petrof.
Deficitul de talente afectează capacitatea firmelor de a-şi deservi clienţii, consideră 40% dintre angajatori, iar impactul asupra capacităţii este ridicat, spun 19% dintre aceştia. De asemenea, generează o creştere a fluctuaţiei de personal (38% dintre angajatori) şi un efect negativ asupra creativităţii şi inovaţiei în organizaţie (28%). Mediafax
SURSA STIRI PE SURSE