Patriciu: stimularea consumului intern
„Propun de mai multi ani ca taxa unica sa fie stabilita la 10%, la fel ca in Bulgaria”, a declarat omul de afaceri Dinu Patriciu, intr-o emisiune la RealitateaTV, adaugand ca acesta este un semn al „increderii in fortele proprii”. „Singura solutie de iesire din criza este stimularea consumului intern”, a adaugat Patriciu. Omul de afaceri s-a referit si la transformarea Romaniei in paradis fical, fiind de parere ca „cu cat mediul fiscal este mai prietenos, cu atat economia este mai profitabila”.
Iata cateva dintre cele mai interesante declaratii facute de Dinu Patriciu:
• problema este cum am fi putut sa ocolim criza
• in Romania se manifesta aceleasi fenomene ca in piata globala
• statele au devenit din ce in ce mai socialiste si mai putin eficiente
• situatia de criza in Romania putea fi ocolita prin vointa politica; sa incerci se degrevezi cetateanul de povara statului nemasurat de greu pe care-l duce in spate
• la noi fenomenul este cu siguranta mult mai extins deoarece birocratia a invatat perfect sa justifice cheltuielile
• de aceea la noi costa un kilometru de autostrada enorm de mult, de aceea cheltuielile la noi sunt mari
• nu statul dicteaza pretul, ci cardasia dintre furnizori si cumparatori
• preturile sunt umflate de achizitiile de stat, pentru ca acolo nu sunt controlate
• sunt din ce in ce mai putini cei dependenti de banul public. Au mai ramas doar cateva grupuri de sugative din banul public
• cei mai multi bani s-au strans in lume in ultimele decenii pe o stanca, intr-o mlastina si un desert (Hong Kong, Singapore, Israel). Ei au stiut sa fie diferiti, au stiut sa atraga bani
• cum am putea face sa intre mai multi bani in Romania? in primul rand, micsorand taxarile directe
• propun de cativa ani ca taxa unica sa fie stabilita la 10%, la fel ca in Bulgaria. Este semn al increderii in fortele proprii si nu de frica
• bulgarii stau mai bine decat noi, din punct de vedere al dezechilibrelor pleaca dintr-un loc mai bun decat noi
• aceasta masura trebuie luata intr-un anumit context economic
• pentru o perioada de criza, cota de 16% mi se pare foarte sus
• si aceasta pentru 35% din PIB real nu este impozitat astazi
• acest 16% este fictiv
• n-ar fi rau ca Romania sa fie transformata intr-un soi de paradis fiscal
• statele se afla in competiei intre ele pentru a atrage bani. Cu cat mediul fiscal este mai prietenos, cu atat economia este mai profitabila
• e treaba fiecarui stat in parte sa faca o politica care sa duca la prosperitatea cetatenilor sai
• cetatenii care fug de Iadul fiscal se duc spre Paradisul fiscal
• nu trebuie sa ai niciun fel de retinere pentru a cauta sa atragi noi contribuabili prin fiscalitate scazuta
• eu as impozita cu 3% activitatile in alte parti decat pe teritoriul tarii ale tuturor corporatiilor prezente in Romania
• daca te uiti in cifre, vezi ca traim o criza structurala, a statului
• criza va tine intre 3 si 5 ani, insa nimeni nu va stii cum va evolua
• statele mari au descoperit ca recapitalizarea marilor banci a dat gres
• singurul lucru care va avea succes este libertatea de intreprindere economica
• nu va exista o explozie sociala in Romania, pentru ca romanii sunt niste oameni naturali si blajini
• statul a scos 6,2 miliarde de euro din economie in primele trei luni ale anului
• Romania are astazi de 4 ori mai multi birocrati decat avea in 1990
• 4 din 5 birocrati trebuie sa plece din aceste functii
• singurul lucru care poate fi un etalon in judecata economica este bunul simt
• capitalismul este un loc in care o afacere e buna daca castiga toata lumea
• nu trebuia sa luam banii de la FMI, dar jocul a inceput deja
• politicienii continua sa se ocupe tot de jocul politic
• iesirea dintr-o criza nu inseamna neaparat masuri dureroase
• euro va sta la 4,7-4,8 lei in a doua jumatate a anului
• singura solutie de iesire din criza este stimularea consumului intern
• cred ca am dreptul moral sa judec istoria pe care am trait-o
• nu-i port resentismente lui Basescu pentru arestarea din urma cu 4 ani. Arestarea a fost nedreapta
• Basescu a facut mult rau poporului roman prin actiunile lui politice din ultimii 5 ani
SURSA: INFO BRASOV
Ce solutii au gasit retailerii in SUA pentru stimularea consumului si pentru reluarea vanzarilor?
Propria initiativa a vanzatorilor cu amanuntul schimba modelul de business si nu mai asteapta roadele masurilor luate de catre stat. Romanii sunt obligati sa invete rapid sa faca si altfel de afaceri decat cele bazate pe contracte preferentiale cu statul sau pe speculatii si pe revanzari la preturi excesive.
Lectii de concurenta si de supravietuire in vremuri dificile, cu contractii severe ale veniturilor si ale cererii populatiei, ne ofera vanzatorii americani cu amanuntul aici. Ei nu se lamenteaza si nici nu invoca cresteri aberante de preturi. Nu apasa nici pedala speculatiilor sau a jocurilor demagogice. Ei stiu sa faca afaceri. Adica sa vanda! Iata parcursul lor descris in articolul din New York Times, “Retailers Devise Stimulus Plans to Revive Sales” (4 iulie 2010).
I. De ce masurile guvernului nu ii mai poate ajuta pe vanzatorii cu amanuntul?
• Pentru ca multe din programele guvernamentale si-au epuizat resursele.
• Pentru ca somajul persista si ameninta sa impiedice reluarea consumului.
• Pentru ca nici Congresul nu ii ajuta prin extinderea aplicarii actelor legislative care acorda ajutoare de somaj pentru sute de mii de americani.
• Pentru ca preocuparea legata de conditiile de creditare impiedica IMM-urile sa isi mareasca cheltuielile.
• Pentru ca desi venitul personal al cetatenilor a crescut in ultimele 3 luni, iar ratele de economisire sunt mari, increderea in economie si cheltuielile pentru consum raman destul de mici.
Asadar, retailerii recurg la metode inovative de incurajare a consumului, mergand chiar pana la a-si deschide propriul portofel pentru a inapoia bani clientilor.
II. Ce metode au gasit retailerii americani?
• Magazine ca Sam’s Club, Target, Toys “R” Us, Staples si Office Depot ofera promotii neconventionale pentru atragerea clientilor in magazine si pentru declansarea spiritului de consum.
• Target ofera discount-uri de 5% detinatorilor lui de carduri de credit.
• Toys “R” Us aplica un program de finantare a vacantelor prin care adauga fonduri la economiile clientilor.
• Staples si Office Depot ofera gratis sau aproape gratis produse de birotica si papetarie.
• Sam’s Club introduce un program pentru facilitarea creditarii clientilor, pana la un prag de 25 000$, program sustinut prin resursele financiare pentru IMM-uri (Small Business Administration sau SBA). Acesta pare a fi cel mai interesant program de stimulare a consumului. Jumatate din clientii magazinului sunt micii intreprinzatori, care contribuie cu putin peste jumatate la veniturile retailerului. De aceea, Sam’s Club a realizat un chestionar si a descoperit ca o treime din acestia nu dispuneau de suficienti bani pentru cumparaturi de la Sam’s Club. In consecinta, retailerul a inceput sa aplice in mai 2010 un program pentru facilitarea creditarii clientilor, creditele fiind cuprinse intre 5 000$ si 25 000$. Programul va fi extins la nivelul intregii tari, fiind acum intens promovat prin strategii de marketing. Superior Financial Group, compania care administreaza creditele SBA, acorda membrilor retailerului 100$ reducere la taxa de aplicare si rate mai mici ale dobanzii, avand asteptari mari de la acest model de afacere.
Exemplu concret:
o Domnul Golata, contractant furnizor pentru United Parcel Service, transporta echipamente medicale la spitale, inlocuindu-le pe cele defecte.
o Pentru a face fata muncii respective a incercat sa obtina un credit de la o banca pentru achitizionarea unei masini mai vechi care valora 12 500$ (dispunea deja de cateva mii de dolari cash).
o Cele 2 cereri de creditare i-au fost respinse, iar un credit SBA de la o companie de finantare comerciala ar fi insemnat o rata a dobanzii de 21% si plati lunare de 450$.
o Domnul Golata, care era si membru al Sam’s Club, a aplicat pe site-ul lor de internet pentru un credit SBA oferit de retailer.
o Rezultatul: Superior Financial Group i-a aprobat rapid (a doua zi!) un credit de 10 000$ cu o rata a dobanzii de 7.25% timp de 10 ani. A cumparat masina, a angajat 3 soferi, iar afacerea lui prospera.
SURSA: Andreea Paul
Stimularea consumului ca sa avem crestere economica este o idee proasta!
Romanii trebuie sa munceasca, daca vor crestere economica. Asa vede guvernatorul Mugur Isarescu iesirea tarii din criza. In plus, Guvernul trebuie sa le dea o gura de oxigen intreprinzatorilor privati, sufocati pur si simplu de taxe. Asa ca ministrul Finantelor a promis ca va reduce impozitele pe care companiile trebuie sa le plateasca pentru salarii. Totusi, cu o promisiune nu se face primavara si nici nu invingem criza.
"Sa stimulam consumul ca sa avem crestere economica nu pot sa o calific decat ca pe o idee proasta. Nu putem sa o punem in practica. (...) Romanii trebuie sa fie lasati si stimulati sa munceasca si sa stimuleze productia, iar consumul va creste in primul rand in zonele unde avem crestere de productie, cum ar fi exporturile", a spus Isarescu.
El considera ca stimularea consumului este o idee periculoasa intrucat are o baza sociala si politica.
"Sunt cinci milioane de pensionari, partidele politice se vor bate pentru castigarea alegerilor, si doar patru milioane de angajati. Nu exista suficienti economisti, s-au mai adunat in sala asta, care sa spuna: nu se poate, daca intrati pe o asemenea banda, nici nu mai ajungem sa stimulam consumul", a continuat guvernatorul bancii centrale.
Guvernatorul a aratat ca Banca Nationala l-a imputernicit sa spuna ca pentru o crestere economica durabila este nevoie de trei lucruri:"stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii", in primul rand prin investitii si crearea de locuri de munca. "Mi se pare nefezabila, dar si periculoasa chiar, repetarea aproape excesiva ca nu avem crestere economica pentru ca nu stimulam consumul. Pai cum sa stimulam daca noi am avut un consum mult mai mare, cu 14% mai mare decat productia interna. (...) Stimularea consumului in conditiile actuale inseamna revenirea la aceeasi problema, a sustenabilitatii", a precizat Isarescu.
El a aratat ca estimarea initiala arata reducerea deficitului de cont curent de la 12-14% din PIB spre 8% din PIB, dar corectia realizata a fost mai mare.
Fiscalitatea este redusa la nivelul PIB-ului, dar este foarte mare pentru companii
Guvernatorul bancii centrale a mai spus ca, prin comparatie cu alte state, Romania are o fiscalitate relativ redusa la nivelul PIB, dar extrem de impovaratoare cand e vorba de fiecare companie in parte.
"Povara pe intreprinderea platitoare este 60-70%. Toti care sunt in productie sunt impovarati (de taxe - n.r.), de aceea probabil si munca la negru. Nici nu cred ca putem s-o combatem (munca la negru - n.r.) doar printr-o decizie. (...) Romania este o tara cu fiscalitate redusa la nivelul PIB si cu fiscalitate foarte mare, extrem de impovaratoare, la nivelul intreprinderilor", a continuat Isarescu.
Pe de alta parte, guvernatorul BNR recunoaste ca nu vor putea fi reduse contributiile de asigurari sociale pana cand nu se va remedia dezechilibrul dintre contribuabilii care muncesc, putin peste 4 milioane, si beneficiarii de asistenta sociala, de peste 5 milioane.
Oficialii BNR nu vad cu ochi buni eventuale majorari de salarii sau pensii. Si atrag atentia Guvernului ca firmele private, care tin in spate milioane de oameni, sunt pur si simplu sufocate de birurile impuse de stat. Cea mai mare povara o constituie contributile la asigurari sociale. Din cauza taxelor prea mari, in Romania aproximativ 1,7 milioane de oameni muncesc la negru. Potrivit specialistilor BNR, in perioada urmatoare au o sansa la salarii mai mari doar angajatii din domeniile care si-au revenit: industria, exporturile si serviciile.
SURSA: StirileProTV
Modalitati de stimulare a investitiilor, consumului intern si exporturilor
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat in perioada 5 – 20 ianuarie 2012 o consultare privind modalitatile de stimulare a investitiilor, consumului intern si exporturilor, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro si la nivelul membrilor CNIPMMR.
La intrebarea, „Care considerati ca este cel mai important element ce trebuie incurajat in Romania pentru relansarea cresterii economice?”, 79,4% dintre respondenti considera ca trebuie incurajate investitiile, 11,8% - exporturile, iar 8,8% au mentionat consumul intern.
In ceea ce priveste principalele institutii care ar trebui sa actioneze pentru a stimula domeniul mentionat anterior, 73,5% considera ca Ministerul Finantelor Publice trebuie sa se implice in stimularea investitiilor, exporturilor si consumului intern, 67,7% au indicat Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, iar 50% - Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri.
Alte institutii care ar trebui sa actioneze sunt: Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Afacerilor Europene mentionate de 17,6% din respondenti, Ministerul Afacerilor Externe (14,7 %), Parlamentul (11,8%) si Patronatele (11,8%).
La intrebarea, „Care sunt principalele modalitati de stimulare a investitiilor?, 70,6% dintre respondenti au indicat scutirea de impozit a profitului reinvestit de firme in active (cu exceptia automobilelor de lux), 67,7% au indicat imbunatatirea mecanismului de evaluare, contractare, si gestiune a accesarii fondurilor europene, iar investitiile publice in infrastructura si promovarea proiectelor de investitii in parteneriat public-privat au fost mentionate de 47,1%.
Alte modalitati de stimulare a investitiilor ce au fost propuse sunt: reducerea CAS la angajator cu 5 p.p. (44,1%), scaderea costului creditarii prin relaxarea politicii monetare (44,1%), construirea unui sistem de microcreditare a IMM-urilor folosind fonduri de la BERD, UE etc. (38,2%), garantarea 100% de catre stat a creditelor necesare firmelor si ONG-urilor care au castigat granturi din fonduri europene (38,2%), asigurarea cu resurse substantiale a programelor de sprijinire a start-up-urilor pentru cel putin 20 000 firme anual (29,4%), divizarea investitiilor si achizitiilor pe loturi pentru a le face accesibile IMM-urilor (26,5%), cresterea capacitatii de garantare a FNGCIMM prin alocarea a 300 mil. euro in 2012 (17,6%), infiintarea unui fond de investitii cu capital de risc, in regim de parteneriat public privat (cu participarea statului, bancilor, fondurilor financiare etc.) (14,7%), dezvoltarea pietei de capital (listarea la bursa companiilor publice) (11,8%).
La intrebarea, „Care sunt principalele modalitati de stimulare a exporturilor?, 76,5% dintre respondenti au indicat asigurarea contra riscului de credit pentru firmele care fac export in tari non-UE cu potential mare de crestere, 73,5% - finantarea partiala a participarii firmelor romanesti pe pietele straine (targuri, expozitii, canale diplomatice etc.), iar 70,6% au propus elaborarea de strategii de export pentru perioada 2012 – 2015.
Alte modalitati de stimulare a exporturilor ce au fost propuse sunt: crearea de centre de consultanta specializata in fiecare regiiune de dezvoltare (58,8%), stimularea implementarii in firmele romanesti a sistemelor de management al calitatii (52,9%), dezvoltarea unui brand national atractiv (44,1%), devalorizarea monedei nationale (23,5%) si crearea de noi produse de catre EximBank (20,6%).
La intrebarea, „Care sunt principalele modalitati de stimulare a consumului intern?”, 94,1% dintre respondenti au indicat reducerea TVA la 15% pentru produsele alimentare de baza, 76,5% - reducerea CAS aferent angajatului cu 5 p.p., 67,6% au mentionat reducerea impozitului pe veniturile persoanelor fizice la 14%, iar 61,8% au propus stimularea creditarii de catre banci a persoanelor fizice prin reducerea dobanzii de referinta a BNR.
Alte modalitati de stimulare a consumului intern ce au fost propuse sunt: investitii publice in infrastructura (55,9%), cresterea nivelului pensiilor (41,2%) si cresterea salariilor personalului din administratia publica
(20,6%). SURSA: IMM Romania
Isarescu: de ce nu ne ajuta stimularea consumului
Peisajul zugrăvit ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu asupra economiei noastre este critic.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut ieri o intervenţie în care a vorbit despre principalele probleme de care se loveşte economia noastră, fără a putea fi identificate în discursul său şi elemente despre optimism. Printre altele, şeful băncii centrale a vorbit de un moment-cheie pentru economia mondială.
Investiţiile vor rămâne în continuare marea problemă a creşterii economice, în condiţiile scăderii apetitului străinilor, ale unei burse limitate şi aale unei structuri economice în care stimularea consumului duce doar la majorarea importurilor, a spus ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Investiţiile în continuare vor fi marea problemă a creşterii economice (...) Având în vedere volatilitatea pieţelor, o sursă relativ sigură de investiţii sunt fondurile europene. (...) O temă de dezbatere: mai putem spera la investiţii mari de capital? Vorbim de ordinul miliardelor. Nu vorbim de 10-20-40-100 de milioane. Bursa noastră este cum este. Având în vedere proximitatea geografică, nu cred că putem atrage investiţii de portofoliu importante. Nici în trecut n-am atras", a afirmat Isărescu.
Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani. După patru luni, investiţiile străine au totalizat 446 milioane euro, în scădere de la 490 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Stimularea consumului, doar un basm frumos
Cât priveşte referirile dese pe scena dezbaterilor publice la "stimularea consumului", aceasta este doar o himeră deoarece România nu are capacităţile de producţie care să fie stimulate.
Încurajaţi pot fi, cel mult, importatorii.
„Stimularea consumului, asta ar fi soluţia, spune lumea. Aţi omorât consumul. Ca să stimulezi consumul înseamnă să ai capacităţi de producţie. (...) Aşa cum văd, structura economiei actuale duce inevitabil la importuri mai mari şi la deteriorarea deficitului de cont curent", a adăugat Isărescu.
Nici devalorizarea leului nu ajută
Guvernatorul a demolat şi o altă teorie dragă multora, cea conform căreia prin deprecierea leului se poate readuce creşterea economică. „Dacă spui că depreciez cursul, îmi creşte competitivitatea şi duce la creşterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie să ai capacităţi de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% fac diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România", a declarat Isărescu.
Dacă până acum exportatorii se bucurau de devalorizarea leului, s-a ajuns în situaţia în care sunt aproape la fel de nefericiţi ca şi importatorii.
Analistul Florin Câţu spune că mare parte din exportatori nu mai doresc deprecierea, întrucât un grad relativ înalt din mărfurile exportate înglobează importuri, astfel că o creştere a cursului se resimte în costuri. Isărescu este de acord că prin depreciere se oferă o şansă producătorilor autohtoni să recâştige piaţa internă prin „omorârea importurilor", dar şi în acest caz este nevoie de investiţii şi creşterea capacităţilor de producţie.
SURSA: ROMANIA LIBERA
Stimularea consumului, misiune imposibilă
Deteriorarea gravă a puterii de cumpărare şi neîncrederea generalizată la nivelul economiei fac improbabilă o revenire a consumului pe termen scurt sau mediu
Reprezentanţii mediului de afaceri şi analiştii spun că este nevoie de o reindustrializare a României şi de stimularea investiţiilor, mai ales a celor private
De asemenea, sunt necesare scăderea taxelor (în special pe muncă), un mediu fiscal prietenos şi o relaxare a băncilor în atitudinea faţă de companii
Evoluţia mediocră a consumului din România din această perioadă este urmare a unei politici de mai lungă durată care a început încă din 2009-2010, explică analistul economic Mircea Coşea. Acesta a spus că toate scăderile care au avut loc în rândurile populaţiei fie prin salarii şi pensii, fie prin creşterea preţurilor cu TVA-ul de 24% cu toată această gamă de creştere de impozite şi accize au deteriorat progresiv puterea de cumpărare a populaţiei.
"În această perioadă, din păcate, am ajuns în situaţia în care efectele acestor politici de câţiva ani de degradare a puterii de cumpărare îşi spun efectul şi cred că în această situaţie ar trebui să se înţeleagă foarte clar că revenirea la o creştere a consumului şi la o echilibrare a lui, măcar la nivelul pe care îl cere obiectivul de apropiere de media europeană, cere o politică imediată de regândire a strategiei de dezvoltare a României. Această politică, pe care eu o consider urgentă, ar trebui să ia în considerare flexibilizarea imediată a impozitării muncii pentru a putea favoriza crearea de locuri de muncă. În condiţiile actuale orice creştere a salariilor, orice creştere a pensiilor, orice ieftinire a TVA-ului la pâine nu vor duce la o creştere a consumului, pentru că baza echilibrului dintre consum şi venituri s-a deteriorat. Populaţia nu mai poate să-şi echilibreze consumul sau să crească consumul prin aceste măsuri de cârpire pe care Guvernul le are în vedere. Trebuie să existe o măsură majoră de revenire la o creştere constantă a consumului prin mărirea capacităţii economiei de a crea valoare adăugată şi de a o capitaliza în interior", ne-a declarat Mircea Coşea.
"Un context cu şomaj, salarii în stagnare şi o creştere economică de zero şi ceva la sută"
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că starea consumului din România reflectă, pe de o parte, faptul că în ultimii ani investiţiile au fost reduse, şi pe de cealaltă parte că absorbţia fondurilor structurale a fost scăzută. De aceea nici nu au apărut noi locuri de muncă, nici nu au crescut salariile, toate într-un context economic de stagnare, pentru că un avans al PIB de "zero şi ceva la sută" nu este o creştere semnificativă din punct de vedere economico-social.
"Deci, aflându-se într-o situaţie de stagnare şi veniturile populaţiei, mai ales cele din mediul privat, au rămas la un nivel modest şi atunci, nefiind surse de finanţare a consumului, este clar că nici acesta nu se poate amplifica. Soluţia de fond nu poate să o reprezinte decât stimularea dezvoltării economiei, stimularea creării de firme noi, stimularea firmelor existente să-şi amplifice producţia şi atunci mărind numărul de salariaţi, mărind numărul de firme, mărind nivelul veniturilor acestora, va creşte şi consumul, se va amplifica şi piaţa şi se va amplifica şi PIB-ul. Este un cerc vicios care trebuie spart prin stimularea puternică a investiţiilor şi a dezvoltării afacerilor", a declarat preşedintele CNIPMMR.
Bătălia se dă pe cele mai ieftine produse
Preşedintele Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri (FNTM), Marius Bostan, afirmă că neîncrederea într-o evoluţie bună a economiei şi veniturilor pe termen mediu şi lung este factorul care determină scăderea consumului pentru anumite produse şi servicii.
"Salariile în economia reală nu cresc şi apar noi şomeri. Se cumpără produse şi servicii cât mai ieftine şi există o întreagă bătălie de a fi ofertate produse şi servicii cât mai ieftine. Companiile şi-au făcut un obiectiv din asta. Consumul de bunuri de folosinţă îndelungată scade. Creşterea economică este dată în principal din exporturi, şi nu din creşterea consumului intern. Agricultura, care probabil va fi factor de creştere în următoarele luni, nu cred că va influenţa prea mult consumul", a precizat Bostan.
Întrebat cum poate fi stimulat consumul, preşedintele FNTM a arătat că un mesaj politic şi economic de încredere pe termen lung şi o coerenţă a acţiunilor guvernamentale în sensul predictibilităţii pe termen mediu ar putea mări gradul de încredere. El a spus că acest mesaj împărtăşit de liderii de business şi dublat de acţiuni efective ar putea reclădi speranţa.
"Din păcate, creditarea este frânată şi chiar proiecte fezabile sunt oprite. Eliminarea barierelor din calea creditării proiectelor viabile şi a creditului de consum care poate fi susţinut ar putea rupe cercul vicios. Reticenţa mediului bancar ar putea fi spulberată mai uşor prin apariţia şi dezvoltarea împrumutului direct, a obligaţiunilor şi a transferului de încredere directă", a declarat Marius Bostan.
Cu măsuri proactive imediate s-ar vedea efecte peste un an, un an şi jumătate
Mircea Coşea vede o revenire la un consum care să fie acceptabil în România în funcţie de nivelul de dezvoltare pe care îl are într-o perioadă care nu poate să fie mai scurtă de un an, un an şi jumătate, şi numai în condiţiile în care imediat se iau măsuri proactive de dezvoltare a mediului de afaceri, şi că deocamdată nu vede aşa ceva.
"Deocamdată văd că Guvernul continuă pe linia sugerată de FMI, aceea de a avea aşa-numita consolidare fiscală care înseamnă de fapt un echilibru bugetar, dar care reprezintă o cifră, în spatele cifrei, adică un deficit bugetar în condiţiile acceptate de negocierile cu FMI. În spatele acestei cifre se află de fapt un sacrificiu pe care populaţia îl face prin reducerea consumului", a spus Coşea.
Întrebat ce s-ar putea face pentru a pune economia din nou pe roţi, ce politici publice ar trebui adoptate, analistul economic a precizat că în momentul de faţă nu mai există măsuri miraculoase sau măsuri în 3-4 sau 5 puncte.
El a spus că lucrurile s-au degradat atât de mult, iar economia şi-a pierdut atât de mult din potenţialul ei nativ încât trebuie concepută o strategie cel puţin pe termen mediu, dacă nu lung, care să aibă în vedere câteva elemente-cheie, iar aceste elemente-cheie înseamnă în primul rând identificarea faptelor de avantaj comparativ pe care le mai are România şi transformarea lor în factor de avantaj competitiv, adică România să intre pe piaţa internaţională într-o măsură mai eficientă.
Reindustrializarea privată a României ar crea o ancoră de optimism
La rândul său, economistul Lucian Isar a declarat că primul motiv al evoluţiei modeste a consumului este legat de optimismul privind evoluţia viitoare a economiei. "În măsura în care nu există optimism că economia o să-şi revină şi o să crească, lumea are obligaţia de a consuma mai puţin, în sensul că dacă îşi imaginează că lucrurile vor fi mai rele în viitor, preferă să ţină banii pentru zile rele. Al doilea motiv este legat de faptul că în realitate puterea de cumpărare a fost erodată în ultima perioadă. Aparent s-au reîntregit salariile, sau toată povestea asta şi pensiile, dar toată perioada aceasta de doi ani şi ceva ele au fost erodate şi prin evoluţia cursului de schimb, şi prin evoluţia inflaţiei. Deci, dintr-o dată puterea de cumpărare este mai mică", a explicat Isar.
Pentru a fi stimulat consumul, Lucian Isar consideră că Guvernul ar trebui să aibă în vedere ceea ce se numeşte o strategie investiţională, adică nu neapărat să meargă pe partea de cerere, ci pe partea de ofertă. El a spus că dacă Executivul ar reindustrializa privat România atunci ar da şi de lucru oamenilor, ar produce şi locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, ceea ce înseamnă că pot fi plătiţi cu mai mulţi bani şi ar exista şi o ancoră de optimism că se întâmplă ceva.
Trebuie să se reducă impozitul pe muncă şi fiscalitatea pentru investiţiile noi
"Nu ştiu cât de mult am putea vorbi de o stimulare a consumului. Cred că am putea vorbi de o stabilitate economică şi siguranţa locului de muncă, şi asta nu se poate realiza decât prin creşterea semnificativă a investiţiilor atât ale statului, cât şi ale privaţilor. Este un întreg ansamblu de măsuri şi ar trebui început cu domeniul investiţiilor", a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu. El a precizat că ar trebui descărcată sarcina angajatului şi angajatorului pe fondul de salarii, impozitul pe muncă, şi redusă fiscalitatea pentru investiţiile noi.
Este necesară stimularea creării de noi companii
Preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), Florin Jianu, spune că pentru a fi stimulat consumul ar trebui stimulate crearea de noi companii şi diversificarea serviciilor acestora, având ca rezultat creşterea locurilor de muncă, implicit venituri mai mari către angajaţi sau viitori angajaţi care îşi permit să poată să realizeze consum.
"Nu există bani în piaţă, nu există bani nici pentru consumul casnic, nici pentru companii şi de aici blocajul", a explicat Jianu.
Trebuie regândit rolul statului
Întrebat ce contribuţii, taxe şi impozite trebuie ajustate, Bostan a afirmat că sistemul de contribuţii sociale ar trebui modificat urgent în sensul scăderii lor pentru a descuraja munca la negru. "Ar putea fi anunţat un plan progresiv care să fie asumat de toată lumea. Ca un pact naţional eventual, pentru a da încredere pe termen lung. În general e bine ca taxele să fie cât mai mici, să fie clară destinaţia şi raportul către cetăţean şi să fie echitabile. Să fie un echilibru între ce plătesc şi ce primesc ca cetăţean, contribuabil. Ar trebui început un proces de dereglementare şi de regândire a rolului statului, a micşorării atribuţiilor şi clarificării lor. Aşa vom plăti mai puţin şi vom şti unde se duc banii. Sunt mulţi bani care se cheltuie pentru lucruri inutile sau care ar fi făcute mai ieftin de mediul privat", a conchis preşedintele FNTM.
SURSA: Curierul National
Lucram la un set de masuri pentru stimularea cererii interne
Stimularea consumului este o idee proasta - de DP - 19 ianuarie 2014,
Executivul lucreaza la un set de masuri pentru stimularea cererii interne, masuri care vor trebui agreate cu delegatiile Fondului Monetar International si Comisiei Europene, a declarat sambata seara, la Romania TV, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, citat de Agerpres. "Anul trecut, Guvernul a crescut salariile bugetarilor, pensiile, salariul minim, venitul minim garantat si, cu toate astea, consumul populatiei a stagnat.(...) Asta inseamna ca e nevoie de un set de masuri, la care se lucreaza in prezent ca sa stimulam cererea interna. Crescand consumul, creste si productia, au si firmele la ce sa se raporteze", a explicat Voinea. El le vorbise in aceiasi termeni si investitorilor straini prezenti la Viena zilele trecute, fara a oferi alte detalii. Guvernatorul BNR considera stimularea consumului o idee proasta.
Ministrul delegat pentru Buget a precizat ca este nevoie de o crestere a consumului pentru a mentine sau chiar a spori ritmul de crestere economica.
"Este important sa spun ca Guvernul are aceasta preocupare de a stimula consumul, pentru ca 2013 a fost an bun, am avut crestere economica si din agricultura si din export si din productia industriala. N-am avut din consum. Atunci, in 2014, pentru a mentine si chiar a spori acest ritm de aproape 3% este nevoie si de acest motor care este consumul intern, fara a afecta bugetul in vreun fel, nu vorbim de lucruri care sa puna in pericol consolidarea fiscala", a mai spus Voinea.
Acesta a mentionat ca majorarea accizei la carburanti nu reprezinta, in raport cu ansamblul temelor de discutii cu FMI si Comisia Europeana, o tema principala.
"Aceasta chestiune (majorarea accizei la carburanti n.r) in raport cu ansamblul temelor de discutii cu FMI si Comisia Europeana nu este una principala. Sunt multe alte teme ce scapa atentiei opiniei publice, sunt chestiuni de natura reformei structurale. De exemplu, tema noului sistem de raportare si monitorizare a cheltuielilor publice, care era in fiecare scrisoare cu FMI, nu a fost niciodata sesizata sau evidentiata si a facut parte inclusiv din precedenta scrisoare cu FMI", a mentionat Liviu Voinea.
El a precizat ca nu poate da amanunte legate de acciza la carburanti, dar a subliniat ca o amanarea a introducerii acesteia nu poate fi compensata decat prin cresterea colectarii veniturilor sau prin amanarea unor cheltuieli.
"Suntem in plin exercitiu bugetar. A inceput executia pe noul buget. Nu poate fi facuta rectificare bugetara pana in iulie, asta inseamna ca nu pot fi taiate cheltuielile. Pe de alta parte, Guvernul este ferm in a spune ca nu este de acord cu introducerea altor taxe. Ca urmare, o amanare a introducerii accizei, ce putea fi compensata prin taiere de cheltuieli sau introducerea altor taxe, nu are alta optiune de a se compensa decat daca va creste colectarea. Atunci spui: ai venituri mai mari la buget, poti sa iti permiti...Dar nu ne va crede nimeni ca va creste colectarea inainte sa vada ca acest lucru se va si intampla si, conform metodologiei, trebuie 3 luni consecutive sa se vada ca a crescut gradul de colectare si sa se poata lua in calcul. A doua varianta este amanarea unor cheltuieli. Cu cat perioada respectiva creste cu atat se vor amana mai multe cheltuieli. Nu poate fi anulata nicio investitie. Nici Guvernul, nici Parlamentul, nici presedintele, nici FMI, nici Comisia Europeana, nimeni nu poate sa mai schimbe bugetul pana la 1 iulie", a spus ministrul delegat pentru buget.
El a adaugat ca anumite cheltuieli vor fi amanate in primul trimestru, sau primul semestru, pentru ca nu se realizeaza veniturile din acciza, deoarece nu exista alta varianta tehnica.
"Cu cat sunt mai multe venituri care nu se realizeaza, cu atat sunt mai multe cheltuieli se amana. Alta varianta tehnica nu poate sa existe. Aceste cheltuieli, in functie de evolutia veniturilor la 6 luni, se vor taia la rectificare pentru a compensa veniturile nerealizate sau se vor elibera si se vor face aceste cheltuieli daca veniturile din alte surse au compensat nerealizarea veniturilor din acciza", a explicat Voinea, intrebat daca se va aplica acciza de 7 eurocenti de la 1 aprilie si cum va fi compensata pierderea din amanarea aplicarii acestei masuri.
Isarescu: Sa stimulam consumul ca sa avem crestere economica nu pot sa o calific decat ca pe o idee proasta
"Sa stimulam consumul ca sa avem crestere economica nu pot sa o calific decat ca pe o idee proasta. Nu putem sa o punem in practica. Romanii trebuie sa fie lasati si stimulati sa munceasca", a spus seful BNR la o conferinta recenta organizata la sediul institutiei pe care o conduce. "Nimeni nu-si doreste un consum salbatic care sa duca din nou la cresterea exploziva a importurilor. Nimeni nu-si doreste consum pe seama majorarii salariilor din sectorul bugetar si a pensiilor", a mai spus Isarescu.
"Mi se pare nefezabila, dar si periculoasa chiar, repetarea aproape excesiva ca nu avem crestere economica pentru ca nu stimulam consumul. Pai, cum sa stimulam daca noi am avut un consum mult mai mare, cu 14% mai mare decat productia interna", a declarat Isarescu.
Care ar fi atunci solutiile sanatoase? Investitiile straine, dar si acelea sa nu mearga in malluri, si fondurile europene. Investitiile nu mai vin de cand cu criza, iar Romania se dovedeste incapabila sa atraga banii de la UE.
O misiune a Fondului Monetar International se va afla la Bucuresti in perioada 21 ianuarie -5 februarie 2014, pentru discutii privind prima si a doua evaluare a acordului preventiv cu Romania, care a fost aprobat in 27 septembrie 2013.
Misiunea FMI va discuta cu autoritatile romane recentele evolutii economice si prioritatile in reformele economice. De asemenea, vor fi discutate masurile de compensare a deficitului de venituri in urma amanarii cu trei luni a majorarii accizei la combustibil, astfel incat sa se asigure tinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB, potrivit unui comunicat al Fondului Monetar International.
Misiunea FMI, condusa de Andrea Schaechter, se va desfasura in comun cu echipele de experti ai Uniunii Europene si ai Bancii Mondiale. Acestia se vor intalni, pe langa autoritati, cu reprezentanti ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociatiilor oamenilor de afaceri, ai bancilor si ai organizatiilor societatii civile.
SURSA: HOTNEWS
Ce solutie a gasit Guvernul pentru a stimula consumul
Guvernul vrea sa stimuleze consumul prin reducerea cu pana la 350 de lei a impozitului la persoanele cu venituri sub medie care obtin de la banca restructurarea creditelor, dar numai in conditii stabilite de stat, cu prelungirea scadentei pana la doi ani, se arata intr-un proiect.
"Prezentul mecanism poate fi aplicat de institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit, persoane juridice straine, institutiile financiare nebancare persoane juridice romane si sucursalele institutiilor financiare straine, inscrise in Registrul general, denumite in continuare imprumutatori, care opteaza pentru restructurarea creditelor, potrivit conditiilor stabilite in normele interne si cu respectarea cerintelor prevazute la punctul 3", se spune in proiectul de OUG, citat de Mediafax.
Statul limiteaza, insa, accesul populatiei la un astfel de mecanism prin introducerea unui plafon privind venitul debitorului, care nu poate depasi venitul net mediu pe economie comunicat de Institutul National de Statistica.
Restructurarea trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe cerinte, prima dintre acestea restrictionand aplicarea doar la credite fara intarzieri la plata sau cu intarzieri de cel mult 90 de zile.
Operatiunea trebuie sa conduca la diminuarea cu cel mult jumatate, dar nu cu mai mult de 500 lei ori echivalentul in lei aferent valutei in care a fost acordat ori la care este indexat creditul, a obligatiilor lunare de plata ale debitorului aferente creditului supus restructurarii, pentru o perioada de cel mult doi ani.
Banca trebuie sa asigure prelungirea duratei initiale a creditului cu perioada pentru care se diminueaza obligatiile de plata, adica cel mult doi ani.
Totodata, suma reprezentand reducerea ratelor si ulterior pretul finantarii aferent acesteia urmeaza sa fie distribuite uniform pe o durata echivalenta cu cea pentru care a fost acordata diminuarea ratelor de plata, incepand cu data de la care nu mai opereaza amanarea rambursarii.
"Rata dobanzii aferenta obligatiilor de plata amanate nu poate fi mai mare decat rata dobanzii prevazuta de contract la data solicitarii acordarii restructurarii. Imprumutatorul nu poate majora rata dobanzii sau alte costuri aferente finantarii si nici impune alte costuri, altfel decat era prevazut in contract la data solicitarii restructurarii", se mai spune in document.
Restructurarea poate fi acordata o singura data unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu conditia ca suma totala amanata la plata sa se incadreze in limita valorica determinata anterior.
Guvernul va acorda persoanelor care primesc acest tip de restructurare un credit fiscal sub forma de reducere a impozitelor de plata cu cel mult 350 de lei, dar este neclar momentul in care aceasta facilitate incepe sa opereze.
"Contribuabilii, persoane fizice care realizeaza venituri prevazute la art. 41 lit. a, b, e si f (activitati independente; salarii; pensii; activitati agricole, silvicultura si piscicultura- n.r) titulari ai unor contracte de credit supuse restructurarii, conform OUG, beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu o suma de pana la 350 lei, in limita cresterii ratei de credit, ca urmare a restructurarii, dar nu mai mult decat impozitul pe venit datorat", se spune in proiectul de ordonanta.;
Metologia acordarii creditului fiscal pe fiecare categorie de venit se va stabili prin norme aprobate prin Hotarare de Guvern.
Creditele restructurate duc bancile pe pierdere
Sistemul bancar nu dat semne in 2013 de reluare a activitatii de creditare, iar restructurarea unui credit la care clientii intampina probleme de rambursare este o alternativa luata in seama de catre banci in vederea reducerii pierderilor. Insa, nu intotdeauna un credit restructurat inseamna o pierdere mai mica pentru banca.
Spre exeplu, odata cu reclasificarea unor credite restructurate, sistemul bancar a inregistrat o pierdere de 61 de milioane lei(13,5 milioane euro) in luna septembrie a anului precedent, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei(137,5 milioane euro).
In ce conditii se restructureaza creditul
Pentru a apela la solutia de restructurare, clientii bancilor, persoane fizice sau agenti economici, trebuie sa demonstreze ca intampina probleme financiare.
Planul de restructurare agreat cu debitorul bancii trebuie sa se bazeze pe elemente si documente care sa prezinte clar modalitatile de depasire a dificultatilor temporare.
Schemele de relaxare a rambursarilor pot fi aplicate atat la solicitarea clientului cat si la sugestia bancilor, iar modalitatea de rambursare a imprumutului poate fi negociata cu banca.
Procesul de restructurare permite imprumutatilor care intampina probleme legate de fluxul de numerar, sa modifice de comun acord cu banca creditoare caracteristicile creditului, overdraft-ului (descoperit de cont) sau cardului de credit.
Solutiile care stau la indemana sunt:
- reducerea temporara a ratei lunare, in functie de posibilitati, pana in momentul in care venitul va creste si se va putea reveni la vechiul plan de rambursare, avand alternativa de a prelungi sau nu perioada de rambursare;
- obtinerea unei perioade de gratie de cateva luni sau chiar un an, timp in care nu de platesc dobanzile, cu conditia ca ulterior sa reveniti la vechiul plan de rambursare sau un altul convenit cu banca.
SURSA: Business24
E momentul sa stimulam consumul, sa creasca optimismul populatiei, iar programul de usurare a creditelor luate de la banca poate ajuta
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, apreciaza ca este momentul ca in Romania sa fie stimulat consumul, dar intr-o maniera echilibrata, astfel incat sa mai creasca optimismul si increderea populatiei, iar programul anuntat de guvern privind reducerea ratelor la creditele bancare poate ajuta ca economia tarii sa atinga un ritm de crestere dorit, in jur de 4% pe an.
“Noi speram ca odata cu venirea primaverii o sa creasca mai mult optimismul, inclinatia spre consum, posibil si masurile acestea de stimulare a consumului prin usurari la creditele deja acordate”, a spus Isarescu, in cadrul conferintei de presa de la BNR in care a prezentat raportul asupra inflatiei.
Iata cum explica Isarescu nevoia de stimulare a consumului, in contradictie cu opinia exprimata in 2011, cand spunea ca e nevoie de mai multe economii:
“In toate tarile exista preocupari de stimulare a consumului, dar fara sa faca rau in alta parte. Si eu consider ca este cazul acum sa se stimuleze consumul, desi in 2011 am spus ca nu. De ce? Pentru ca in 2011 avea loc o corectie masiva, toate politicile lucrau pentru reducerea deficitului de cont curent de la 14% la mai putin si deficitul bugetar de la 9% la mai putin.
Acum suntem jos de tot: deficitul de cont curent a ajuns 1%, iar daca tendinta continua, se va misca spre surplus. Personal nu cred ca Romania trebuie sa ajunga la un surplus in contul curent. Pentru ca asta ar insemna fie sa acumulam rezerve internationale, pe cand noi avem rezerve care dupa unii indicatori pot fi considerate excesive, fie sa devenim la randul nostru investitori, sa ne apucam sa invetim acest surplus in alte tari si nici aici nu cred ca trebuie sa abuzam.
Iar deficitul bugetar a ajuns sub 3%, in normele europene.
Si atunci apare aceasta problema de stimulare a consumului, pentru ca este si ceva inertial. Cand intra neincrederea la nivelul publicului, populatiei, stim si din teorie si din experienta, creste inclinatia spre economisire.
Cu alte cuvinte, cred ca acum este momentul, ca sa lamuresc pozitia din 2011, ca Romania, intr-o maniera ehilibrat asa stimuleze consumul.
Ce inseamna echilibrat: cand iei o astfel de masura, sa nu strici altceva. Problema Romaniei e sa ajungem la crestere economica de 4% fara sa stricam echilibrele p ecare le-am atins cu atat de mare greutate, ceea ce ineamna stimularea unui conum sanatos, nu unul care este excesiv, sau stimularea investitiilor, pentru ca stimularea cererii inseamna si cresterea invetitiilor, intruct cererea interna este formata din consum, investitii si cheltuieli guvernamentale.
E nevoie si de o anumita structura a cheltuielilor guvernatmentale, care sa puna o buna parte din aceste cheltuieli pe partea de investii, care la randul lor creeaza locuri de munca, acestea creeaza venituri, consum suplimentar si asa mai departe.
Si, daca ar fi dupa mine, stimulrea muncii, care este o problema esentiala. Am mai spus ce trebuie sa faca acum politicile din Romania, 3 lucruri: sa stimuleze munca, sa stimuleze munca, sa stimuleze munca.
Dar vedeti ca complexul social-politic este mai complicat decat ceea ce poate spune un economist. Si atunci, domnul ministru Voinea, dansul este modest, vazand ce fac alte tari pentru stimularea consumului, a creat o schema care nu ne apartine, este a dansului, dansul sa o prezinte.
Mi-a prezentat-o si mie, am spus ca suna bine, dar de la o schema generala pana la functionare de detaliu mai este."
SURSA: BANCHERUL
De ce vor Voinea și Isărescu să crească consumul?
Tot efortul guvernantilor actuali pare concentrat intr-o singura directie: cresterea consumului. Liviu Voinea:
Executivul lucreaza la un set de masuri pentru stimularea cererii interne. […] Anul trecut, Guvernul a crescut salariile bugetarilor, pensiile, salariul minim, venitul minim garantat si, cu toate astea, consumul populatiei a stagnat. (…) Asta inseamna ca e nevoie de un set de masuri, la care se lucreaza in prezent ca sa stimulam cererea interna. Crescand consumul, creste si productia, au si firmele la ce sa se raporteze (Sursa)
Dar nu doar guvernantii (de fapt Voinea, singurul “expert” din guvern), ci si bancherii, tot asta isi doresc: cresterea consumului. Iata ce zice Isarescu:
FEB 2014: Cred că acum este momentul ca România, într-o manieră echilibrată, să stimuleze consumul. Să mergem spre 4% creştere economică fără să stricăm echilibrul atins cu atât de mare greutate. Este necesară stimularea consumului sănătos, nu excesiv. Să sperăm că odată cu venirea primăverii să crească mai mult optimismul şi înclinaţia pentru consum. (Sursa)
O mica paranteza pentru inceput, ca sa vedeti cat de “toxice” sunt astfel de declaratii si cata falsitate contin in spatele lor. Deci, zice Isarescu ca ne trebuie “consum sanatos, nu excesiv”. Pai din start este o aberatie asta, cum putem creste consumul daca nu excesiv, daca nu vom consuma mai mult decat consumam acum. De unde sa vina cresterea asta daca nu din excese? Din ce sa vina, din cresterea accelerata a numarului de romani, din imigratie, din intoarcerea romanilor plecati? Ma indoiesc, caci si demografia este in scadere si emigratia in crestere, nici guvernul si nici Isarescu nu au nici o preocupare in aceasta directie. Nu auzim niciodata discutandu-se despre demografie sau despre exodul fortei de munca, rareori mai gasesti prin vreun ziar vreun articol despre temele astea. Deci ce sa inteleaga oare Isarescu prin consum sanatos? Sa insemne oare ca acceseaza oamenii mai multe credite, ca cumpara mai multe masini noi (ca seconduri e basfemie, romanii nu au voie sa cumpere masini ieftine second, statul taxeaza la maxim pentru a constrange fenomenul [1])
Evident, probabil si Voinea isi doreste tot consum … “sanatos”. Ce sa fie ala insa oare consum sanatos? Oamenii consuma ce au nevoie, ce isi permit, ce sunt indemnati prin reclame, ce pot sa cumpere cu banii la care au acces. Cum putem clasifica un consum sanatos sau nesanatos, daca nu prin prisma … creditului? Ma indoiesc insa ca la asta se refera Isarescu. Deci eu, da, pot zice: consumul sanatos este cel facut pe banii mei, fara sa ma indatorez la banca, fara sa imi asum riscuri aiurea. Consumul sanatos este cel facut in limita a cat ma tine plapuma. De ce e sanatos acest consum? Pentru ca nu duce la supra-indatorare care este primul simptom inaintea falimentului. Si asta e valabil si pentru oameni si pentru firme si pentru tari. Dar nu cred ca la asta se refera nici Isarescu si nici Voinea, nu la consumul sanatos pe baza economiilor si a propriilor venituri, ci atributul “sanatos” este doar o infloritura pusa acolo ca sa nu pice prost Isarescu ca acum doi ani promova nu cresterea consumului ci cresterea eficientei:
FEB 2011: În ceea ce priveşte consumul şi strategia de dezvoltare pe termen lung a României, guvernatorul a dat ca exemplu magazinele Carrefour din România. “Sunt foarte multe Carrefour-uri. Nu spun că sunt rele, dar când sunt prea multe, trebuie să te gândeşti ce fel de creştere economică generează”, a declarat Isărescu. Guvernatorul a arătat că Banca Naţională l-a împuternicit să spună că, pentru o creştere economică durabilă, este nevoie de trei lucruri: “stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii”, în primul rând prin investiţii şi crearea de locuri de muncă. Pe de altă parte, Isărescu a declarat că firmele sunt împovărate de o fiscalitate prea mare (Sursa)
Deci in 2011, Isarescu parea sa aiba idei destul de solide: nu consum oricum, stimularea muncii, investitii, eficienta blah, blah. Nu mai zic de panadolul anti-criza Vasilescu care inca a ramas setat chiar recent pe placa asta cu stimularea eficientei, a muncii, a bunei chivernisiri etc. Iata un citat poate si mai clar in care Isarescu spunea lucruri cu 180 de grade opuse celor pe care le spune astazi:
FEB 2011: Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat miercuri ca ideea privind stimularea consumului pentru ca Romania sa inregistreze crestere economica este “o idee proasta”, iar romanii trebuie stimulati sa munceasca pentru a creste productia. “Mi se pare nefezabila, dar si periculoasa chiar, repetarea aproape obsesiva a ideii ca n-avem crestere economica pentru ca nu stimulam consumul. Cum sa stimulam, daca noi am avut un consum mult mai mare decat productia interna. Daca puteam sa-l stimulam il stimulam si in 2008. Stimularea consumului in conditiile actuale inseamna in termeni generali o revenire la deficite externe mari si la aceeasi problema a sustenabilitatii. Ne va finanta cineva din exterior la deficite mai mari de 8%?”, a spus Isarescu. (sursa)
Care sa fie oare explicatia schimbarii perspectivei guvernatorului? Ce s-a schimbat in acesti 3 ani incat sa se schimbe si el total? Oare chiar am inceput sa muncim? Oare chiar avem cresterea economica sanatoase de care zice? Oare chiar am crescut productia? Iata cum se explica chiar el:
FEB 2014: “In 2011 avea loc o corectie masiva, toate masurile lucrau sa duca deficitul de cont curent de la 14% la mai putin si deficitul bugetar de la 9% la mai putin. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns la 1% si daca tendintele continua se va misca spre surplus. Nu cred ca Romania trebuie sa ajunga cu surplus de cont curent. Deficitul bugetar este sub 3%. Atunci apare aceasta problema de stimulare a consumului”. (sursa)
Acum sa luam o pauza de gandire sa rumegam bine totul si sa descurcam itele. Deci in 2011 Isarescu spunea ca trebuie sa avem o crestere economica durabila bazata pe stimularea muncii prin cresterea investitiilor, cresterea productivitatii si a locurilor de munca. Nici unul dintre astea nu s-a intamplat deocamdata. Doar deficitul de cont a scazut, nu mai e atat de prapastios pe cat era atunci. Adica desi muncim la fel de prost ca in 2011, desi locuri de munca nu s-au facut (somajul a crescut), desi investitiile nu au crescut iar productivitatea a crescut poate doar in agricultura, cu toate acestea pentru ca am ajuns sa importam intr-un ritm mai incet decat cel in care exportam este de ajuns ca sa incepem destrabalarea si sa consumam cat putem. Este aceasta consum sanatos?
De Liviu Voinea ce sa zicem, el are in cap doar PIB. Toata inteligenta lui Voinea asta este PIB = A + B. Daca nu putem mari A, sa facem credit ca sa marim B acum si om vedea noi dupa aceea ce se mai intampla. Nu e o logica simplista si nici una singulara in idiotenia ei. Si americanii gandesc la fel: sa tiparim bani multi ca sa stimulam consumul, sa avem inflatie mare, sa uitam pentru o vreme de mormanul de datorii care sta sa se prabusasca peste noi si sa ne arunce in faliment. Si japonezii gandesc la fel si intr-o oarecare masura si germanii, mai pe vrute mai pe nevrute tot politica asta o fac. Diferenta mare este ca atat dolarul cat si euro cat si yen-ul, nu sunt lei. Romania nu isi permite sa tipareasca ca sa stimuleze consumul, fie el si doar pentru o perioada, doar asa ca experiment ca sa vedem ce se intampla. Pentru ca pe scurt spus, toata lumea recunoaste ca tiparirea este un experiment care nu stim unde ne va duce. Unii stiu si unii spun ca ne va duce acolo unde ne-a dus si pana acum, dar cei aflati inca la parghiile corabiei prefera sa se faca ca nu stiu si sa arunce scadentele in viitor.
Nu cred ca are rost sa discutam prea mult despre Voinea: evident el are o misiune pe termen scurt, PIB-ul trebuie crescut urgent, guvernul trebuie sa fie in stare sa plateasca pensiile si somajul in continuare si daca se poate sa suprataxeze putin mai mult firmele care fac profituri pentru a mai putea mari pensiile si pentru a mai putea lansa vreun program doua “de stimulare a consumului” prin care sa fie vizat bazinul electoral socialist. Vom discuta insa in continuare despre cei care au ramas cu barna PIB-ului infipta in ochii si nu pot sa vada dincolo de ea. Iata ce le spune acestora Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel (printre altele) intr-un articol intitulat inspirat de Ziarul Financiar “Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei“:
Economia SUA era bolnavă încă înainte de izbucnirea crizei. Ceea ce a dat impresia unei economii puternice a fost bula speculativă a preţurilor imobiliare, creată prin reglementări laxe şi dobânzi mici. Sub strălucirea de la suprafaţă existau însă numeroase probleme grave precum creşterea inegalităţilor, lipsa reformelor structurale, dezechilibrele la nivel global şi un sistem financiar centrat mai mult pe speculaţii decât pe investiţiile care să creeze locuri de muncă, să îmbunătăţească productivitatea şi să redirecţioneze câştigurile pentru a maximiza beneficiile pentru societate.
În riposta dată crizei politicienii nu au luat în considerare aceste probleme. Mai rău, reacţia lor a exacerbat unele dintre probleme şi a dus la apariţia altora. Rezultatul a fost supraîndatorarea multor ţări şi, mai grav, lipsa investiţiilor atât în sectorul public cât şi în cel privat a dus la apariţia unei generaţii de tineri fără loc de muncă şi din ce în ce mai înstrăinaţi de piaţa muncii chiar în perioada în care ar fi trebuit să îşi perfecţioneze aptitudinile şi să contribuie la dezvoltarea economiei.
Va urma o perioadă lungă de dezamăgiri dacă politicile guvernelor nu se vor schimba, avertizează Stiglitz. Pieţele nu se autocorectează. Problemele fundamentale expuse mai sus s-ar putea înrăutăţi, iar multe dintre ele se agravează deja. Inegalitatea reduce cererea, iar adâncirea inegalităţii va slăbi şi mai mult cererea. În multe ţări, inclusiv în SUA, criza a adâncit inegalitatea.
Romania nu difera prea mult de SUA. Si noi inainte de 2008 am avut o economie bolnava, pompata artificial de bula creditelor si a imobilialelor. Si noi am dus lipsa de reforme structurale (pe care nemtii le-au facut inca de prin anii 2000) si la noi am avut un sistem financiar bazat mai mult pe speculatii pe termen scurt: bani veniti din afara in cautarea de randamente cat mai mari, intr-un rostogol din care fiecare spera sa nu raman el ultimul. Nici la noi politicienii nu au reactionat cum trebuie ci au dus la supraindatorarea tarii fara macar sa efectueze unele schimburi structurare, mai pe sleau spus: micsorarea statului, iesirea din scena a statului care este doar un garant de coruptie si ineficienta si stimularea economiei reale, pur si simplu prin crearea unui mediu cat mai propice care nu este deloc greu de creat daca ar exista vointa. Micsorarea taxelor, dezvoltarea infrastructurii, reducerea birocratiei sunt cei trei piloni care ar garanta indiscutabil dezvoltarea reala si rapida a unei economii solide. Insa toate acestea nu se pot face in acelasi timp cu celelalte doua atribute vitale ale statului: coruptia si ineficienta (suprascalarea, desi nu doar suprascalarea). Evident pentru a face acest salt ontologic ar fi nevoie de oameni care gandesc, care vor si care au curajul sa implementeze cele 3 conditii: -taxe, +infrastructura, -birocratie. La noi este insa invers. Dovada cea mai mare a acestei imposibilitati este chiar existenta a doua ministere economice: unu al economiei si altul al IMM-urilor. Inca din organizarea guvernului putem vedea cat de defazati sunt guvernanti si cum in nici un caz dezvoltarea economiei este scopul lor ci “sugerea” economiilor.
In final sa vedem insa si care vor fi consecintele incordarii actuale de a creste consumul. Mai intai, in ciuda acestor eforturi, asa cum s-a mai incercat si nu s-a mai reusit, consumul nu poate fi stimulat aiurea daca nu exista dezvoltare reala. Avem doua dovezi in acest sens: “prima casa” – nu a reusit sa reporneasca constructiile si imobiliarele nici la peste 6 ani de la lansare, de cand a inceput criza. Doi, este “programul rabla”: dupa ani si ani de tichete si stimulari artificiale ale consumului, iata unde am ajuns: “Piața auto din România este catastrofală” (Stroe – director Dacia). Deci, analizand prin prisma acestor programe ample din doua domenii in care guvernele care s-au perindat dupa criza au tot incercat sa pompeze banii statului ca sa stimuleze cresterea in aceste sectoare, nu s-a realizat ce s-a urmarit, ba din contra. Prin ambele programe pietele au fost alterate, preturile nu au fost lasate libere, mecanismele din pete au fost distruse de interventionismul tembel al statului si acum o sa fie nevoie sa asteptam ani buni caderea organica care a fost amanata in aceste sectoare pentru a putea spera la o revenire.
Vom avea deci in urma incordarii guvernului si a BNR-ului o mentinere sau crestere nesemnificativa pe termen scurt a consumului urmata de o scadere ulterioara de lunga durata care va bloca si mai mult sansele unei reveniri reale. La chemarea de hei-rup pe care o face guvernul acum, multi oameni se vor arunca poate la credite si vor incepe sa consume. Precum un bolnav care si-a rupt mana si nu a tinut gipsul pana sa se lipeasca osul bine ci si l-a spart mai devreme decat a zis doctorul, ba mai mult si-a mai pus si niste propteli artificiale (programele guvernamentale de stimulare a consumului), tot asa si creditacii si poate unele firme care nu au invatat lectia crizei se vor arunca acum in credite si in cheltuieli nesanatoase, pentru ca sa fie sfartecati toti cand va veni urmatorul val de criza de care nu putem scapa oricat de mari ar fi rezervele de valuta de ale BNR-ului. Observati va rog ca am zis “urmatorul” si nu “ultimul” val al crizei. Nu mai detaliez …
Insa partea cea mai perversa a acestei chestiuni este ca problemele vor apare cand Voinea nu va mai fi consilier si probabil Mugurel va iesi la pensie. Desi Mugurel nu va avea probleme niciodata sa gaseasca cuvintele potrivite ca sa isi explice politicile si sa se apere, pentru ca el este abilitatea comunicationala intruchipata.
Exista totusi o karma si il vedem acum pe Basescu cat de disperat este sa nu se mareasca acciza la combustibili, sperand ca prin asta isi va spala pacatul ca a taiat in carne vie cand ideologii consumismului de azi trambitau cu surlele austeritatii. Invata insa cineva din greselile altora?
Oare ce ar mai fi de zis la toate astea? Temporizarea! Voinea si Isarescu au motive cu totul diferite ca sa “stimuleze” consumul. Voinea spera sa creaca PIB-ul in timp ce Isarescu cauta sa lungeasca agonia sistemului bancar romanesc. Daca nu se poate prin austeritate si strictete, gandeste Isarescu, sa incercam si prin expansiune, cata vreme mai putem. Daca acum avem acces la creditare ieftina, ca avem deficit de cont mic, de ce sa nu o facem, desi cu siguranta banii nu vor fi cheltuiti productiv, pentru ca reformele nu le-am facut. Insa cata vreme nu pica sandramaua acum, mai conteaza ceva? E foarte posibil ca schimbarea peste noapte a orientarii lui Isarescu cu privire la consum sa fie inspirata de iesirea de la Fed in “lauri” a lui Bernanke. Ce sa isi doreasca mai mult Isarescu dupa atatia zeci dea ani de realizari macroeconomice? Inca o realizare macroeconomica inaintea iesirii la pensie! Si daca se poate, sa nu pice nici o banca pana cand se retrage, altfel exista riscul ca sa pice tot sistemul si vina sa cada pe el. Isarescu are un mit al personalitatii la care tine evident, ca orice om care doreste sa fie apreciat si ridicat in slavi de cei de langa el si nu este interesat in nici un caz de indreptarea problemelor, ci de ascunderealor pana cand ii va expira mandatul.
Isarescu este precum doctorul care se pregateste sa plece in vacanta si ca sa evite problemele, prescrie un calmant puternic bolnavului internat si care trebuie operat de urgenta, in speranta ca acesta nu va muri pe tura lui ca sa-i strice concediul. Voinea este mai degraba asistentul nepriceput care da calmantul pacientului desi stie ca nu il ajuta decat pe moment, pentru a linistii rudele pacientului si pentru a le lua spaga. Si probabil si el e tot pe final de tura, se pregateste de plecat in vacanta. Mai conteaza simptomele, mai conteaza analizele, mai conteaza protocoalele, mai conteaza deontologia?
NOTE
[1] ipocrizia guvernantilor cu privire la cresterea consumului se poate vedea din suprataxarea la inscrierea masinilor second in Romania; intr-adevar, nu se stimuleaza vanzarea de masini noi produse sau importate la noi, dar macar daca taxele la seconduri ar fi mai mici, oamenii ar putea sa traiasca mai bine, ar avea cheltuieli mai mici, ar putea sa mearga mai mult cu masinile (ar avea bani de benzina mai multi daca nu ar plati atat de mult pe taxe), ar putea sa cumpere alte chestii, ar putea sa se deplaseze mai ieftin, lumea s-ar misca mai usor; dar nu e voie! ai voie sa iei credite si sa platesti totul la pret dublu, ai voie sa cumperi apartamente la preturi mari care sunt sprijinite de “prima casa”, nu ai voie sa cumperi lucruri ieftine daca esti sarac; nu ai bani? nu-i nimic, iti da banca credit, si daca nu iti da banca, te mai ajuta si statul; te ajuta sa devii rob pe viata, nu ai voie insa sa cumperi ieftin nici masini si nici apartamente;
SURSA: Chiazna
Mugur Isărescu: "Să amplifici şi mai mult creşterea economică prin stimularea consumului nu este foarte înţelept"
Guvernatorul Băncii Naţionale susţine că poziţia FMI faţă de Codul Fiscal este una care trebuie privită cu atenţie.
Un apel la economiştii raţionali pentru citirea cu atenţie a raportului Fondului Monetar Internaţional a fost lansat astăzi de guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu în conferinţă de presă de motivare a deciziei de politică monetară. El este de acord că o apăsare a creşterii economice poate conduce la dezechilibre pentru bugetul de stat. "Să amplifici şi mai mult creşterea economică prin stimularea consumului nu este foarte înţelept", a afirmat Isărescu.
Declaraţia sa survin în contextul în care tot astăzi FMI a lansat documentul "O Decizie Crucială" şi în care şefa misiunii în România a Fondului Andrea Schaechter avertizează că măsurile preconizate în Codul Fiscal pot căsca un deficit bugetar echivalent cu 3% din Produsul Intern Brut. Avertismentul este şi pentru apăsarea pedalei consumului. "Pachetul fiscal propus în prezent este direcţionat aproape exclusiv spre impulsionarea consumului, ce constituie deja componenta economiei cu cea mai rapidă creştere", se afirmă în documentul citat care este semnat şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.
SURSA: CAPITAL
Codul fiscal, un test pentru economie:
Intre stimularea consumului si sufocarea investitiilor
- de Constantin Pescaru - 01 Septembrie 2015, ora 07:50
Codul fiscal, un test pentru economie: Intre stimularea consumului si sufocarea investitiilorFoto: Arhiva Ziare.com
Liderii partidelor au stabilit saptamana trecuta ca proiectul Codului Fiscal va fi adoptat in forma aprobata in Parlament. Dar exista o schimbare: unele masuri vor fi aplicate etapizat. Dar cum va afecta acest lucru cresterea economica si deficitul bugetar?
Astfel, TVA va scadea la 20% de la 1 ianuarie 2016 si la 19% de la 1 ianuarie 2017.
Taxa pe stalp va fi eliminata de la 1 ianuarie 2017, cu o exceptie, solicitata de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, anume in cazul constructiilor speciale din agricultura, pentru care birul va fi scos din 2016.
Totodata, s-a convenit ca supraacciza la carburanti sa fie eliminata de la 1 ianuarie 2017, iar impozitele pe dividende sa fie reduse la 5% tot peste doi ani.
Puterea si Opozitia si-au dat mana: Consens pe Codul Fiscal, PNL nu mai depune amendamente
Noul Cod fiscal stimuleaza consumul si omoara investitiile
Analistul Florin Citu trage un semnal in legatura cu deciziile politice luate in legatura cu Codul fiscal.
"In 2016 platim in continuare: taxa pe stalp, acciza de 7 eurocenti la carburant, taxa de 16% la dividende. Ironic (tragic?), nu-i asa? Combinatia Cod fiscal in forma recenta + cheltuielile publice mai mari + salariul minim mai mare reprezinta exact combinatia pentru care BNR si Consiliul Fiscal au cerut (sfatuit, ca sa nu ne sara inteleptii in cap) presedintelui sa nu promulge Codul fiscal votat de Parlament.
Sa vedem acum ce au de spus cele trei instiutii mentionate mai sus. A comentat vreuna pana acum? A sarit vreuna sa spuna ca ne paste dezatrul? Eu cred ca toate trei sustin aceasta forma a Codului fiscal prin care se stimuleaza consumul si se omoara investitiile", a criticat pe Facebook Florin Citu.
Care e impactul
In total, impactul masurilor amanate cumuleaza 1,1% din produsul intern brut (PIB).
"Estimarea noastra pentru deficit ajunge la 2,2% din PIB. Insa la aceasta cifra se adauga alti 0,2%, ca urmare a cresterilor salariale anuntate pentru sectorul medical", se arata intr-o analiza ING Bank remisa Ziare.com.
Inca o pacaleala pentru pacient. Cum vom plati majorarea salariilor medicilor
Ministrul nostru de Finante se ia dupa Yanis Varoufakis? Deficitul bugetar si lepadarea de UE
Specialistii bancii avertizeaza, insa, ca nu au luat in calcul o eventuala marire a lefurilor si pentru alti bugetari.
Romania are nevoie de pace sociala
Info: Un deficit bugetar apare atunci cand cheltuielile statului depasesc incasarile. Opusul deficitului este excedentul bugetar. In primele patru luni ale anului, Romania a avut un excedent bugetar de 6 miliarde de lei, acesta fiind argumentul cu care Guvernul a motivat implementarea reducerii TVA la alimente. Insa datele Ministerului Finantelor arata ca investitiile publice au fost mai mici cu 1 miliard de lei in luna aprilie, ceea ce inseamna ca banii nu au fost folositi pentru stimularea economiei.
Promisiunile PSD
Totusi, PSD promite ca deficitul va ramane undeva in intervalul 1,7-2%.
"Am urmarit ca sa ne incadram intr-un deficit de sub 2%. Ca o concluzie, Codul Fiscal va fi adoptat in forma initiala, dar unele masuri vor fi aplicate etapizat", a declarat Liviu Dragnea, presedintele interimar al PSD, saptamana trecuta.
Puterea si Opozitia s-au inteles pe Codul Fiscal. Din nou. Dragnea crede ca Iohannis il va promulga
In aceste conditii, pentru a ramane in intervalul promis, specialistii ING Bank sustin ca vor fi luate masuri compensatorii, cum ar fi taxe mai mari pe proprietate, insa aceste planuri nu au fost facute inca publice.
Inflatia
Amanarea acestor masuri fiscale conduce la cresterea prognozelor pentru inflatie aferente anului 2016 la 1,4%, de la 0,5%, dar cea pentru 2017 va scadea la 2%, arata analiza ING Bank.
Mai mult, cresterea economica nu va mai fi la fel de viguroasa, banca precizand ca e posibil sa isi reduca prognozele de la 4,3% la 3,8% pentru anul viitor.
Previziuni sumbre de la sefii marilor banci centrale: Se asteapta la inflatie mai mare
Noi amanari?
Specialistii ING Bank reliefeaza faptul ca vor avea loc alegeri in toamna anului viitor, astfel ca e posibil ca masurile amanate sa nu mai fie aplicate deloc.
"Pe scurt, credem ca decizia de a amana cam jumatate din relaxarea fiscala este un lucru pozitiv pentru leu. Totusi, raman ingrijorarile legate de cresterile salariale in sectorul public, deoarece credem ca vor conduce la o spirala periculoasa.
Mai mult, masurile care vor intra in vigoare in 2016 au ca scop principal stimularea consumului. De asemenea, exista pericolul accelerarii dezechlibrelor externe si o crestere prea mare a cererii interne", incheie specialistii ING Bank.
Calendarul probabil
Proiectul Codului fiscal a fost avizat, luni, de Comisia pentru Buget din Senat, iar marti urmeaza sa fie dezbatatut in forul similar al Camerei Deputatilor.
Codul fiscal, avizat in Comisia de Buget din Senat - O procedura de rutina
Tot marti e posibil ca documentul sa ajunga la mana tuturor senatorilor, iar apoi sa fie dezbatut si votat joi in Camera Deputatilor. Daca planul se respecta, atunci proiectul Codului fiscal va fi trimis duminica spre promulgare presedintelui Klaus Iohannis.
Dragnea: E foarte posibil ca luni sa avem un nou Cod Fiscal
"Este foarte posibil ca luni sa avem un nou Cod Fiscal", a apreciat liderul interimar al PSD, Liviu Dragnea.
SURSA: ZIARE.com
Consumul nu creeaza locuri de munca, peste 20 de ani pensia va fi cu 40% mai mica
Radu Craciun, economistul-sef al BCR, lanseaza trei teme de reflectie privind tendinta economiei si a pietei financiare:
1. consumul stimulat de relaxarea fiscala initiata de guvern prin scaderea TVA nu ajuta economia si nu creeaza locuri de munca;
2. peste 20 de ani pensia va fi cu 40% mai mica, din cauza cresterii numarului de pensionari;
3. actiunile si obligatiunile sunt supraevaluate din cauza banilor in abundenta tipariti de bancile centrale din toata lumea.
Romania este supusa unei presiuni de crestere economica mai ridicata cu 3-4% pe an fata de Europa dezvoltata, pentru a recupera decalajul de dezvoltare fata de occident si a putea adera la zona euro in 2019 sau chiar mai tarziu, insa nu trebuie sa facem greaseala de a creste cu orice pret. Avem nevoie in primul rand de o crestere economica sanatoasa, nu prin consum, asa cum se intampla in prezent, ci prin investitii in infrastructura si afaceri si crearea de noi locuri de munca, avertizeaza Craciun.
De ce? Pentru ca doar prin consum riscam sa ajungem la o economie supraincalzita, care in urmatorii ani ar putea scadea din nou, asa cum s-a intamplat inainte de criza din 2008.
“Deja avem pete regionale de supraincalzire economica, cu deficit de personal calificat si somaj 0, din cauza mobilitatii scazute a populatiei, a lipsei infrastructurii, care impiedica dezvoltarea firmelor in zone unde exista forta de munca. De aceea, stimularea consumului nu face decat sa incalzeasca si mai mult zonele supraincalzite, mai dezvoltate”, spune economistul BCR.
In aceste conditii, companiile nu sunt stimulate sa investeasca, desi ar dispune de banii necesari: “De ce sa investesc daca nu gasesc oameni si nu exista infrastuctura?”.
Investitiile unei companii nu sunt determinate doar de disponibilitatea finantarii si a resurselor financiare, e nevoie de incredere in viitor, de optimism in perspectivele de dezvoltare a tarii, de modul in care e condusa tara, de macrostabilizare, de stabilitate legislativa.
“Cu consumul nu creezi locuri de munca”, spune Craciun.
Impozitele din Romania sunt foarte mici, considera el - taxa unica (16%) si TVA (20%) de anul viitor -, deci nu sunt o piedica pentru afaceri, ci un mediu foarte bun pentru un business. “Dar nu este asa, pentru ca de fapt investitorii se intreaba cat va dura minunea, cand se va face pasul inapoi. De aceea, ei nu-si pot face un plan pe teren lung, pentru ca nu cred ca aceste masuri de relaxare fiscala au sustenabilitate pe termen lung”, considera Craciun.
Nu exista servicii de planificare financiara
O a doua problema este cea a cresterii varstei populatiei. Romania va avea 2,5 pensionari la un angajat peste 20 de ani, spune Craciun, de aceea pensia va fi cu 30-40% mai mica.
Motiv pentru care ar trebui sa ne gandim sa economisim mai mult pentru a ne asigura batranetea. Din pacate insa, in Romania nu exista servicii de planificare financiara personala, spune Craciun.
In aceste conditii, va avea loc o schimbare a comportamentului consumatorului, odata cu inaintarea varstei: pensionarii nu vor mai avea nevoie de credite, mai degraba de economii, fapt ce-si va pune amprenta serios asupra economiei, iar bancile isi vor schimba modelul de afaceri.
Comportamentul de turma
Un al treilea avertisment al lui Craciun se refera la cresterea puternica a valorii activelor financiare, mai exact a pretului actiunilor de pe bursele mondiale pe parcursul ultimilor ani.
Activele financiare (actiunile, obligatiunile) sunt supraevaluate in prezent, in conditiile injectarii de lichiditati de catre bancile centrale, pentru concracararea crizei si in contextul scaderii la 0 a dobanzilor de referinta si a celor la depozitele bancare, astfel ca multi investitori s-au orientat catre actiuni.
Cresterea puternica a actiunilor pe burse este determinat si de clasicul comportament de turma al investitorilor.
“Nu pot sa stau deoparte cand toti fac profit in jurul meu, merg cu turma, desi simt ca e vorba de bula, sperand doar sa vad prapastia primul, dar nu toti pot vedea prapastia in acelasi timp”, spune Craciun.
Deocamdata, adauga el, avem o dependenta de drogul lichiditatii, se vede din reactia pietei. Cand exista temerea ca FED-ul va creste dobanda, ca BCE nu va extine programul Quantitative Easing, ca banca Chinei nu intervine, toti incep sa vanda.
“Suntem intr-un cerc vicios si nu stiu cum iesim, dar e firesc sa vina o noua recesiune, chiar daca chinezii nu o recunosc”, adauga Craciun. De aceea, el considera ca nu ar trebui sa ne decuplam centurile de siguranta. Dimpotria, sa ni le strangem.
SURSA: BANCHERUL
Stimularea consumului a adâncit deficitul României cu 28% în nouă luni
Deficitul balanței comerciale a României s-a adâncit cu 28,6% în primele nouă luni ale anului, pe fondul unei creșteri mai importante a importurilor față de exporturi, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Între 1 ianuarie și 30 septembrie, exporturile au crescut cu doar 4,7%, în timp ce importurile s-au majorat cu 7,1% față de primele nouă luni din 2014. În primele trei trimestre ale acestui an exporturile FOB au însumat 40,9 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 46,4 miliarde de euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2015 a fost de 5534,7 milioane euro, mai mare cu 1231,8 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2014.
În luna septembrie 2015 exporturile FOB au fost de 4915,4 milioane euro, importurile CIF au fost de 5657,0 milioane euro, rezultând un deficit de 741,6 milioane euro. Faţă de luna august 2015, exporturile din luna septembrie 2015 au crescut cu 25,4%, iar importurile au crescut cu 18,4%.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1.I-30.IX 2015 a fost de 30033,4 milioane euro la expedieri şi de 35631,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 73,4% din total exporturi şi 76,7% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada 1.I-30.IX 2015 a fost de 10878,6 milioane euro la exporturi şi de 10815,5 milioane euro la importuri, reprezentând 26,6% din total exporturi şi 23,3% din total importuri.
În perioada 1.I-30.IX 2015, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (44,0% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate) (32,9% la export şi respectiv 31,3% la import). SURSA: Pagina de Banci
Economia creste in 2016 pe seama consumului, cererea interna va avea o contributie de 4,7% la PIB
Pe ce deficit e construit bugetul - 18 noiembrie 2015
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe un deficit de 2,8% din PIB pe cash, ceea ce corespunde unui deficit de 2,95% din PIB pe ESA, in conditiile unor venituri estimate la 227,3 miliarde de lei, respectiv 30,5% din PIB, si ale unor cheltuieli de 248,2 miliarde de lei reprezentand 33,3% din PIB, potrivit Ministerului Finantelor.
La estimarea cheltuielilor s-au avut in vedere masurile care au fost adoptate atat de catre Parlament, cat si de catre Guvern in 2015, care au ca efect anul viitor majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 12,6 miliarde lei, precizeaza Ministerul.
Printre masurile fiscale care urmeaza sa intre in vigoare in 2016 se afla reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% si diminuarea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, precum si pentru serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, monumente istorice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe.
Bugetul are la baza o crestere economica de 4,1%.
PIB este estimat la 746,6 miliarde lei. Inflatia medie anuala luata in calcul este 0,5% iar cursul mediu leu/euro este 4,44.
Numarul de someri prognozat pentru anul viitor este de 450.000 de persoane, iar castigul salarial mediu net lunar este estimat la 1.950.
Proiect de buget: Economia creste in 2016 pe seama consumului; cererea interna va avea o contributie de 4,7% la PIB
Economia va creste anul viitor pe baza cererii interne, care va avea un aport de 4,7%, fata de un procent de 4,6% estimat pentru 2015, in timp ce exporturile nete sunt prevazute sa aiba o contributie negativa de 0,6%, de la minus 1% in acest an, reiese din proiectul de buget anuntat de Ministerul Finantelor Publice pentru 2016.
Potrivit documentului, anul viitor investitiile sunt programate sa contribuie la utilizarea PIB cu 1,4%, in scadere de la 1,6% in 2015, iar consumul final va contribui cu 3,2% in 2016 fata de 3% in 2015.
In acelasi timp, cheltuielile cu consumul final al vor contribui cu 2,9%, conform proiectului, in crestere de la 2,8% anul acesta, iar consumul guvernamental cu 0,3%, de asemenea in crestere usoara de la un avans de 0,2% anul acesta.
In administratia publica, consumul este prevazut sa ramana la o contributie de 0,2%, la fel ca anul acesta.
In ceea ce priveste formarea PIB, Finantele estimeaza un aport de 1,2% din partea industriei anul viitor, in crestere de la aportul de 0,7% anul acesta. Agricultura va creste de la un aport negativ de 0,1% in 2015 la unul pozitiv de 0,1% anul viitor. Constructiile sunt cuprinse in cresterea PIB cu un aport de 0,4%, la fel ca anul acesta, iar serviciile cu o contributie in scadere la 1,8%, de la 2,2% in 2015.
Impozitele vor contribui anul viitor la formarea PIB cu 0,6 procente, in usoara crestere de la 0,5 procente anul acesta. Potrivit proiectului de buget, economia va avansa, anul viitor, cu 4,1%, de o crestere de la un avans de 3,6% in 2015
SURSA: StirileProTV
Accentuarea deficitelor – efectul direct al stimulării excesive a consumului
Înţeleg într-o oarecare măsură faptul că politicul este prizonierul termenului scurt, este dependent de rezultate, pozitive desigur, imediate, în detrimentul unei abordări strategice. Înţeleg mai puţin însă faptul că nici măcar cei numiţi „tehnocraţi” nu adoptă o viziune mai consistentă asupra modelului de dezvoltare sustenabilă, subliniez sustenabilă, a României. Asumându-şi toate angajamentele precedentului guvern, girate bineînţeles de către Parlament, nu fac altceva decât să pună parafa tehnocrată pe o construcţie strict politică. Proastă.
Nu este atacat astfel niciunul din deficitele majore, cronice, ale ţării. Deficitul comercial la 10 luni 2015 a crescut, nota bene, cu 32% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent: de la 4,9 miliarde euro a ajuns astfel la circa 6,4 miliarde. Extrapolând la nivelul anului, mărimea acestuia se va ridica undeva la 7,5-7,7 miliarde euro. Lipsa investiţiilor este cauza fundamentală a acestei dinamici.
Produsele firmelor româneşti suferă la parametrii de competitivitate în raport cu cele importate. Infrastructura internă reprezintă o altă cauză: materii prime, materiale, produse finite, forţă de muncă circulă pe o infrastructură deficitară care determină timpi de transport mari şi uzură ridicată. Este doar un exemplu.
Stimularea excesivă a consumului intern antrenează astfel majorarea importurilor pentru acoperirea golului de ofertă competitivă din partea economiei naţionale. Structura comercială tipică unui stat mai degrabă feudal decât modern, o voi aborda cu altă ocazie.
Al doilea deficit cronic este cel al fondului de pensii. „Bugetul asigurărilor sociale consumă cu 37% mai mult decât adună” . În cifre asta înseamnă la nivelul primului semestru al anului 2015 subvenţii de aproximativ 10,1 miliarde lei (circa 2,2 miliarde euro) faţă de 5,9 miliarde lei (circa 1,4 miliarde euro) în aceeaşi perioadă din 2014. Anualizat probabil deficitul va ajunge la 1,7-1,8 miliarde euro. Am scris frecvent (şi nu numai eu) despre bomba cu ceas a României – problema demografică. Nu a fost şi nu este pe agenda nici unui guvern.
Apare, în cel mai bun caz, la capitolul „diverse”. Stimularea natalităţii şi dezvoltarea pilonului 2 al fondurilor de pensii sunt investiţii cu efecte pozitive pe termen lung, nu cadrează cu viziunea limitată a politicianului. Majorarea punctului de pensie este decizia politică. Care, în lipsa unor măsuri compensatorii, va amplifica deficitul.
O simplă aritmetică a celor două deficite arată o sumă de 10 miliarde euro la nivelul lui 2015. În creştere anuală accelerată. Nu mă hazardez să o estimez pentru 2016 şi următorii ani. Dar în condiţiile în care TVA se va reduce, remiterile din străinătate se vor diminua ca să dau numai două exemple, este de bun simţ economic să cred că deficitele se vor accentua. Tehnocraţii au însă un mandat scurt, de numai un an. Un motiv şi mai solid de a nu-şi asuma riscul abordării frontale a deficitelor, nu?
Vin alegerile, noii guvernanţi vor da vina pe „greaua moştenire” omiţând probabil un amănunt: actualul guvern are girul întregii clase politice (cu mici excepţii). Decreţeii sunt(em) cu un an mai aproape de pensie...
SURSA: REPUBLICA
Scenariu: O nouă criză, versiunea 2016-2017
Pentru economiști crizele sunt părți normale ale ciclului economic, așa cum sezoanele sunt părți normale ale ciclului anotimpurilor pentru meteorologi. Ei bine, așa cum v-ar spune un meteorolog vine iarna, așa vă spun și eu, vine o criză. Dar când vine iarna, toată țara e pregătită, cum stăm cu pregătirile de criză?
Contextul crizei
Primul aspect interesant este contextul, sau dacă vreți o serie de stări existente în economia mondială, și mai aproape de noi, în economia europeană și cea româneasca.
Criza se atenuează prin așa numitele ”politici de macro-stabilizare” care în esență însumează arsenalul aflat la dispoziția cârmacilor economiei pentru a opri spirala contracției economice și a reporni un nou ciclu de expansiune. Cum stăm cu disponibilitatea politicilor de macro-stabilizare?
Deficitul bugetar, este un mijloc de combatere a crizei prin completarea consumului în declin prin consumul statului astfel încât să se susțină cererea agregată. Pentru a se putea finanța deficitul este nevoie de creditare pe piețele internaționale (nu interne) pentru ca resursele din sistem să fie completate de resurse din afara sistemului.
Relaxarea politicii fiscale, prin reducerea taxării se permite eliberarea de resurse pentru consum și investiții care la rândul lor stimulează creșterea economică.
Scăderea ratei dobânzii, care permite mai multor proiecte de investiții să fie fezabile, precum și stimularea consumului, ambele permițând stimularea creșterii economice
Scăderea Rezervelor Minime Obligatorii, care permite băncilor să dispună de mai mult capital de creditare pentru investiții și consum.
Să le luăm pe rând, în contextul unei crize generate de excesul de datorie al statelor care generează un blocaj în creditarea statelor.
Fără creditare pe piețele financiare rezultă imposibilitatea deficitelor bugetare, pur si simplu nu le mai finanțează nimeni. Asta înseamnă că cel puțin două mecanisme de macro-stabilizare devin imposibile, creșterea cheltuielilor publice pe bază de deficit și relaxarea politicilor fiscale.
Scăderea ratei dobânzii și relaxarea RMO este din ce în ce mai puțin o opțiune. Deja băncile centrale au ajuns să crediteze cu dobânzi negative, ceea ce înseamnă că practic plătesc băncile să le ia banii, este o formă de subvenționare nemaivăzută și de ne-conceput până nu de mult. Este evident că băncile centrale se străduiesc să proptească și să consolideze un sistem financiar extrem de șubred.
Deci, instrumentele de macro-stabilizare cunoscute nu prea se prezintă la raport, deci noua criză economică va avea loc în contextul unei politici de macro-stabilizare lipsită de mijloace, deci nu va putea fi atenuată pe căile convenționale, pentru că ele nu mai există.
Contextul internațional politic este deosebit de periculos. Avioane rusești și turcești zboară aripă lângă aripă, într-un mic acvariu și un incident se poate produce în orice moment. NATO și Rusia sunt foarte aproape de escaladarea unor tensiuni extrem de periculoase. Ce-i drept un mic război nuclear ar rezolva definitv problema crizelor economice. Este amuzant, dar interesant de stiut, probabil computerele băncilor și piețele financiare ar continua să speculeze și după un război atomic, acumulând profituri în continuare, computerele piețelor financiare fiind protejate de EMP, și cel puțin pentru o perioadă de timp, ar avea și energie electrică.
Europa este mai divizată ca în 2007. Grecia și Cipru au dovedit că solidaritatea economică este minimă, ”frații europeni” fiind mai degrabă dispuși să exploateze slăbiciunile altora decât să ajute. Criza refugiaților și Brexitul nu fac decât să adauge umbre la o imagine deja întunecată. Din trio (Germania, Franța Italia) nucleul decizional s-a transformat în duo (Germania, Franța) și acum pare să nu mai existe deloc după ultima ruptură între Franța și Germania.
Deși naționaliștii europeni nu controlează încă politica europeană, au acumulat destulă forță încât să nu mai poată fi ignorați. Asta înseamnă de fapt mai puțină solidaritate în fața provocărilor viitorului.
În Germania, Volkswagen și Deutsche Bank, bijuteriile coroanei, dau semne de slăbiciune, fiind lovite de scandaluri fără precedent.
Momentan piețele din Asia și Orientul Mijociu deja arată un peisaj periculos pentru anul 2016. Poate pentru unii Asia pare departe, și prea puțin interesantă, dar piețele asiatice sunt inima noii industrii, și ea dă semne de infarct. Orientul Mijlociu, la actualul preț al petrolului pare să trăiască consumând rezervele de pe piețele internaționale, ceea ce adaugă un factor de presiune pe aceste piețe. Cu deficite în jurul cifrei de 15% ele fac ce pot, dar în curând rezervele se vor termina, și, automat, situația lor internă calmată de pachete sociale deosebit de generoase va deveni extrem de dificilă.
Așa numitul Baltic Dry Index, este la minimumul ultimilor 5 ani. Asta înseamnă că transportul de materii prime este la minim, ceea ce înseamnă că se prefigurează o creștere economică negativă, adică criză.
Conținutul și manifestarea crizei
Orice criză se manifestă în primă fază pe piețele financiare. Deci, după unii, vom începe să vedem declinuri majore în a doua jumătate a anului 2016, la nivelul piețelor financiare internaționale, în primul rând pe zona bondurilor sau a titlurilor de stat. Datorită dezechilibrării fluxurilor de numerar această criză se va răspândi și va afecta treptat toate piețele. Pentru a se acoperi pozițiile vor trebui mobilizate resurse de lichiditate din ce în ce mai mari, care nu vor avea plasamente care să le absoarbă. Prin urmare, capitalurile vor fugi de la un refugiu la altul declanșând creșteri de volatilitate pe toate piețele, și implicit generând pierderi pe toate piețele pentru că nu va exista suficientă lichiditate pentru a se acoperi fiecare retragere de pe o piață și transportul către altă piață.
Acum este momentul intervenției marilor jucători, băncile centrale și statele, care ar trebui să anunțe măsuri de stabilizare și să calmeze piețele. Dar ce mai pot anunța băncile centrale? După QE și LTRO și dobânzi negative, cam nu prea mai au ce. Și statele ce mai pot anunța? O nouă creștere a deficitului? Nu prea, pentru că exact deficitul este la epicentrul crizei.
Ei bine aici, mi se termină imaginația, și mă uit în jur să văd ce măsuri s-au mai inventat. În Cipru și Grecia s-a inventat Bail-in și Bail-out. Adică se vor face praf banii deponenților și banii contribuabililor. Dar vor ajunge? Economisirea este la nivele minime, practic băncile se finanțează din emisiuni de monedă pe care sunt plătite de bancile centrale să le plaseze. Asta ar fi oarecum acceptabil, dar ar trebui să vedem inflație, și vedem deflație, ceea ce înseamnă că ceva absoarbe lichidități cu o viteză amețitoare. Cu toți banii în bănci, și băncile blocate, pe scenariul grecesc, economia mondială se oprește.
Ce e de făcut?
În primul rând dacă aveți economii, vă recomand căluros să le transformați în active cu volum limitat producătoare de utilități reale. De exemplu, pământ arabil, livezi, sere, și alte active care pot produce bunuri de bază. Nu strică să aveți bunuri cu care se poate face troc, în special alimente de bază.
Dacă aveți informații și sunteți extrem de curajoși, puteți rămâne pe piețele financiare, dar va trebui să aveți nervi de oțel și foarte mult noroc. Volatilitatea este o sursă de profituri colosale, dar numai în situația în care piețele rămân lichide, altfel riscați să nu aveți cum să vă închideți pozițiile.
Aici trebuie să mă opresc și să fac o obsevație, profiturile de pe bursă sunt una din cauzele crizei. Este ok să se facă profituri din plasamente financiare, dar, dacă capitalurile sunt absorbite în prea mare pondere în investiții financiare fără suport real în economie, economia sucombă din lipsă de lichidități pentru investiții și consum. Aici este de fapt marea bulă financiară, care absoarbe lichiditățile produse fără măsură de băncile centrale. Deci, pot părea frumoase și sublime profiturile de pe bursă, așa cum apăreau cândva profiturile de la Caritas, doar că în final se poate întâmpla să nu existe bani ca aceste profituri să fie plătite, sau măcar sumele investite să fie recuperate.
Ce înseamnă criza pentru oamenii de rând?
Criză înseamnă șomaj, probabil inflație. Dacă bula financiară se sparge inflația va fi dincolo de orice vă puteți imagina, cu condiția ca băncile centrale să fie suficient de iresponsabile să furnizeze lichiditatea pentru a se marca profiturile de pe piețele financiare. Dacă s-ar închide pozițiile pentru derivativele existente asta ar putea însemna orice sumă între 1 și 17 de trilioane de dolari exprimați în diverse monede în funcție de secvențialitate și de valoarea care trebuie acoperită. O asemenea masă monetară devenită lichidă ar face praf sistemul monetar internațional.
Economia reală este ancorată de realitate. Adică, ceea ce putem face este să ne comportăm normal, pentru că ieșirea din criză poate fi generată numai de acest comportament normal și rațional al tuturor. Chiar dacă va fi o mare criză, chiar dacă va fi și un război care să încununeze dezastrul, tot normalitatea este cea care trebuie să rezolve problemele.
Unii economiști spun că ar trebui un nou Bretton Woods, și redefinirea sistemului monetar internațional. Însăși ideea sugerează că vin vremuri foarte complicate.
O scurtă notă pentru cei care chiar decid ceva în economie: găsiți și adunați la voi pe toți economiștii care sunt capabili să gândească în afara cutiuței. Este nevoie de soluții noi, cele vechi nu mai sunt suficiente. E nevoie să vă pregătiți, pentru că ceea ce urmează poate fi extrem de periculos.
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro
SURSA: Contributors