Seceta loveşte în Hidroelectrica. Pierde primul loc la producţie şi îşi ajustează rezultatul anual
Compania nu mai este primul producător de energie din România, loc pe care l-a ocupat constant de la începutul anului, şi se aşteaptă la trei luni cu hidraulicitate foarte scăzută.
Seceta prin care trece România produce efecte şi în Sistemul Energetic. Hidroelectrica, care, până acum o săptămână, era lider detaşat al producţiei de energiei electrică, a trecut pe locul doi. Ieri, ora 15.30, Hidroelectrica livra în SEN 2.276 de MW, pe primul loc fiind termocentralele, cu 2.553 MW. Hidroelectrica deţinea 28% din producţia totală de energie a ţării, pe când termocentralele asigurau 31,23% din total.
Întreaga producţie era de 8.300 de MWh, iar consumul de circa 7.100 de MWh, diferenţa reprezentând-o exporturile.
„Avem secetă mare de tot, chiar dacă a plouat, nu a plouat unde trebuie. Evident că producem mai puţin decât în condiţii normale. Mai mult decât atât, prognozele de hidraulicitate arată că iulie, august şi septembrie, vor fi luni cu hidraulicitate scăzută, sub mediile multianuale. Acum, spre exemplu, avem Dunărea la 3.500 de milimetri la intrarea în ţară. Anul trecut, era la 8.000, tot pe vremea asta”, spune Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica. Potrivit acestuia, la sfârşitul acestui an, producţia de energie a Hidroelectrica nu va depăşi 16 TWh, faţă de 18,6 TWh anul trecut.
Producţia Hidroelectrica depinde, în această ordine, de Dunăre, de Olt şi de lacurile de acumulare. Dacă gradul de umplere al lacurilor este la 65%, spune Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional, un nivel mai scăzut decât normal, dar rezonabil, Dunărea şi Oltul sunt mult sub valorile uzuale pentru această perioadă a anului. Hidroelectrica este cel mai mare producător individual de energie din România, având o putere instalată în hidrocentrale de 6.400 de MW.
Peste producţia scăzută a Hidroelectrica s-a suprapus şi o lipsă de vânt. Astfel se face că producţia de energie eoliană se cifra, ieri, la numai câţiva zeci de MW, iar deficitul de consum a trebuit să fie acoperit de termocentrale. „Bucuria lor. Rovinari merge la maximum, Turceni aproape de maximum, dacă mai creşte consumul, pornim termocentrala Petrom şi Iernut-ul”, arată Lohan.
Şi producţia de energie fotovoltaică era la cote ridicate, cu circa 600 de MW livraţi în sistem, circa 6% din total general.
Sistemul Energetic Naţional poate rezista fără probleme la consumuri energetice interne de până la 9.000 – 9.500 de MWh. Ce depăşeşte această valoare prezintă riscuri de sincope zonale.
SURSA: ECONOMICA
Seceta prin care trece România produce efecte şi în Sistemul Energetic. Hidroelectrica, care, până acum o săptămână, era lider detaşat al producţiei de energiei electrică, a trecut pe locul doi. Ieri, ora 15.30, Hidroelectrica livra în SEN 2.276 de MW, pe primul loc fiind termocentralele, cu 2.553 MW. Hidroelectrica deţinea 28% din producţia totală de energie a ţării, pe când termocentralele asigurau 31,23% din total.
Întreaga producţie era de 8.300 de MWh, iar consumul de circa 7.100 de MWh, diferenţa reprezentând-o exporturile.
„Avem secetă mare de tot, chiar dacă a plouat, nu a plouat unde trebuie. Evident că producem mai puţin decât în condiţii normale. Mai mult decât atât, prognozele de hidraulicitate arată că iulie, august şi septembrie, vor fi luni cu hidraulicitate scăzută, sub mediile multianuale. Acum, spre exemplu, avem Dunărea la 3.500 de milimetri la intrarea în ţară. Anul trecut, era la 8.000, tot pe vremea asta”, spune Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica. Potrivit acestuia, la sfârşitul acestui an, producţia de energie a Hidroelectrica nu va depăşi 16 TWh, faţă de 18,6 TWh anul trecut.
Producţia Hidroelectrica depinde, în această ordine, de Dunăre, de Olt şi de lacurile de acumulare. Dacă gradul de umplere al lacurilor este la 65%, spune Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional, un nivel mai scăzut decât normal, dar rezonabil, Dunărea şi Oltul sunt mult sub valorile uzuale pentru această perioadă a anului. Hidroelectrica este cel mai mare producător individual de energie din România, având o putere instalată în hidrocentrale de 6.400 de MW.
Peste producţia scăzută a Hidroelectrica s-a suprapus şi o lipsă de vânt. Astfel se face că producţia de energie eoliană se cifra, ieri, la numai câţiva zeci de MW, iar deficitul de consum a trebuit să fie acoperit de termocentrale. „Bucuria lor. Rovinari merge la maximum, Turceni aproape de maximum, dacă mai creşte consumul, pornim termocentrala Petrom şi Iernut-ul”, arată Lohan.
Şi producţia de energie fotovoltaică era la cote ridicate, cu circa 600 de MW livraţi în sistem, circa 6% din total general.
Sistemul Energetic Naţional poate rezista fără probleme la consumuri energetice interne de până la 9.000 – 9.500 de MWh. Ce depăşeşte această valoare prezintă riscuri de sincope zonale.
SURSA: ECONOMICA
Hidroelectrica: Profitul brut s-a dublat în primul trimestru din 2015 - 405 milioane lei
Hidroelectrica a înregistrat, în primul trimestru din 2015, un profit profit brut în valoare de 405 milioane lei, mai mult decât dublu comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut, de 178 milioane lei.
'Performanţa s-a datorat atât nivelului ridicat al producţiei de energie electrică din această perioadă, fiind produsă şi livrată o cantitate de energie electrică de 4711 GWh, cu 37% mai mare faţă de cei 3.443 GWh produşi şi livraţi în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar mai ales implementării unui management proactiv, vizionar şi asumat privind gestionarea resurselor şi valorilor companiei', se menţionează într-un comunicat al companiei.
Cifra de afaceri a avut, de asemenea, o creştere semnificativă, de 40% faţă de anul trecut, respectiv, de la 676 milioane lei în primul trimestrul din 2014, la 944 milioane lei în trimestrul I din 2015, scrie Agerpres.
În 2010, când Hidroelectrica a realizat cea mai mare producţie din istoria companiei, respectiv 19,8 TWh, din care doar 4.149 GWh pe primele 3 luni ale anului, cifra de afaceri în primul trimestru a fost de 661 milioane lei, iar profitul brut de numai 83 milioane lei, reprezentând 20% din profitul brut înregistrat pe primele trei luni din 2015.
'Am creat premisele unui an excepţional pentru Hidroelectrica în 2015, iar dacă regimul hidrologic va fi similar cu cel înregistrat anul trecut estimăm o producţie de peste 18 TWh şi un profit de peste 300 milioane de euro. Totodată, compania îşi va consolida poziţia de lider în producţia de energie electrică în România, aspirând la statutul de jucător regional în vânzarea energiei electrice, pregătind astfel terenul pentru cea mai de succes listare a unei companii româneşti pe Bursa de Valori', a declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar Euro Insol.
SURSA: ECONOMICA
'Performanţa s-a datorat atât nivelului ridicat al producţiei de energie electrică din această perioadă, fiind produsă şi livrată o cantitate de energie electrică de 4711 GWh, cu 37% mai mare faţă de cei 3.443 GWh produşi şi livraţi în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar mai ales implementării unui management proactiv, vizionar şi asumat privind gestionarea resurselor şi valorilor companiei', se menţionează într-un comunicat al companiei.
Cifra de afaceri a avut, de asemenea, o creştere semnificativă, de 40% faţă de anul trecut, respectiv, de la 676 milioane lei în primul trimestrul din 2014, la 944 milioane lei în trimestrul I din 2015, scrie Agerpres.
În 2010, când Hidroelectrica a realizat cea mai mare producţie din istoria companiei, respectiv 19,8 TWh, din care doar 4.149 GWh pe primele 3 luni ale anului, cifra de afaceri în primul trimestru a fost de 661 milioane lei, iar profitul brut de numai 83 milioane lei, reprezentând 20% din profitul brut înregistrat pe primele trei luni din 2015.
'Am creat premisele unui an excepţional pentru Hidroelectrica în 2015, iar dacă regimul hidrologic va fi similar cu cel înregistrat anul trecut estimăm o producţie de peste 18 TWh şi un profit de peste 300 milioane de euro. Totodată, compania îşi va consolida poziţia de lider în producţia de energie electrică în România, aspirând la statutul de jucător regional în vânzarea energiei electrice, pregătind astfel terenul pentru cea mai de succes listare a unei companii româneşti pe Bursa de Valori', a declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar Euro Insol.
SURSA: ECONOMICA