Dobrogea - cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est
Dobrogea a devenit cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est, județul Constanța fiind împânzit cu sute de turbine, ce au o putere de 2,5MW, în zone precum Cogealac, Fântânele, Peștera, Independența, Chirnogeni, Siliștea, Târgușor, Crucea. Vânturile din Dobrogea și prețul ridicat al energiei electrice continuă să atragă investițiile în parcuri eoliene, cu toate că a început să apară problema lipsei infrastructurii de transport a energiei produse. În aceste condiții, specialiști în domeniu atrag atenția că investițiile în parcuri eoliene ar trebui stopate în zona Dobrogei.
Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene funcționale din județul Constanța este în zona Cogealac-Fântânele, cu 240 de turbine și o capacitate totală instalată de 600 MW, în condițiile în care un reactor al Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă are puterea electrică de circa 700 MW.
La Peștera, conform primarului comunei, Valentin Vrabie, funcționează un parc eolian format din 30 de turbine, pentru alte 270 existând autorizații de construire.
Investitorii în parcurile eoliene din Dobrogea sunt companii, în general cu capital străin, din Cehia, Spania, Portugalia, Germania, Franța și alte țări europene.
Potrivit directorului executiv al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, Dănuț Jugănaru, în Dobrogea este vorba de un surplus de energie produsă prin forța vântului, care nu ar mai putea fi preluat de sistemul energetic național. "Din informațiile pe care le avem noi, în această zonă din România, adunând toate parcurile, este deja cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est. (...) Problema care se pune însă este dacă ar mai putea fi extinse aceste parcuri eoliene cu noi investiții, în măsura în care Transelectrica mai poate sau nu să absoarbă în sistemul energetic național noi surse de energie eoliană. Se pare că și-a atins maximul referitor la cât poate sistemul nostru național să preia", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul CCINA.
Potrivit acestuia, situația este "mult mai delicată" și nu se referă strict la producția de energie eoliană, ci la întregul sistem energetic național. "Trebuie văzut, în contextul celorlalte surse producătoare de energie din România, ce înseamnă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă cu cele două reactoare, ce înseamnă Hidroelectrica, ce înseamnă celelalte centrale pe cărbune, pe gaze și așa mai departe. În contextul în care avem mari probleme cu furnizarea de gaze, iată ce se întâmplă în Ucraina referitor la livrarea de gaze (...) și s-ar putea să avem probleme și noi pe viitor, să fie prea scumpe gazele de import. Sigur că ar trebui să se mai folosească foarte puțin gazele în producția de energie electrică în România. Ar trebui să mergem pe un alt mixt, din care să excludem pe cât se poate gazele pentru că, atât cât importăm, 25% — 30%, sunt totuși gaze de import scumpe. Până când vom ajunge să exploatăm în Marea Neagră suficient de multe gaze care se pare că s-au găsit, până când se va ajunge la exploatarea gazelor de șist în România, dacă se vor găsi până la urmă. (...) Ați văzut ce s-a întâmplat în Polonia, așteptările au fost foarte mari de la gazele de șișt, ca până la urmă unele companii mari din vest să se retragă pentru că au constatat că erau mult mai puține rezervele. (...) Deci este o problemă, mult mai delicată, a întregului sistem energetic național", a menționat Jugănaru.
Un proiect care ar putea fi viabil pentru exportarea de energie electrică din România către Turcia este cel prezentat de autoritățile române și care se referă la construirea, prin Marea Neagră, a unui cablu submarin de transport.
"Avem de multe ori surplus de energie electrică pe care nu avem cum să-l exportăm, pentru că nu avem conexiunile necesare, cabluri... Se tot discută de acel cablu care ar trebui să ducă energie electrică din România în Turcia, subteran, prin fundul Mării Negre. Turcia, de exemplu, are nevoie de energie electrică, ar putea cumpăra de la noi dacă noi am putea-o livra așa cum trebuie, pe un cablu suficient de puternic", a afirmat directorul executiv al CCINA Constanța.
Conform acestuia, în țara noastră consumul de energie electrică este în scădere, în primul rând din cauza diminuării activității industriale, situație care, cumulată cu imposibilitatea țării noastre de a exporta energie, nu poate duce la continuarea creșterii investițiilor în parcurile eoliene din Dobrogea.
"Pe de o parte, avem o scădere a consumului de energie electrică, iar pe de alta, încercăm să facem producție cât mai mare, de exemplu din eoliene. Nu putem face decât un echilibru. Până când nu avem posibilitatea, acea supapă de export, nu putem să producem mai mult, ca să ajungă pentru ... cine? Pentru un consumator care este în scădere?", a spus Dănuț Jugănaru.
În județul Constanța, un alt producător de energie este Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, unitate ale cărei două reactoare asigură circa 18% din consumul de energie electrică al țării.
Prima unitate a centralei a intrat în funcțiune în 1996 și are o putere electrică instalată de aproximativ 700 MW. Cea de a doua unitate este funcțională din 2007.
Planul inițial al CNE Cernavodă, conceput în 1980, prevedea construirea a cinci reactoare.
În situații extreme, când apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalațiile de răcire din cauza scăderii accentuate a nivelului Dunării, reactoarele centralei nucleare trebuie oprite.
În prezent, autoritățile fac demersuri pentru găsirea investitorilor care să finalizeze lucrările de construire a reactoarelor numerele trei și patru. Directorul executiv al CCINA Constanța susține că peste circa 10 ani, primul reactor al CNE Cernavodă își termină ciclul de funcționare pentru care a fost proiectat și trebuie decis dacă va fi reabilitat sau dacă se va construi o unitate nouă.
"Dacă ar veni investitorii de mult căutați să facă reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, ce facem? Că ar însemna și mai multă producție de energie electrică. (...) Să nu uităm însă că în circa 10 ani, primul reactor de la Cernavodă își îndeplinește ciclul de viață pentru care a fost proiectat. Și atunci problema se pune ... Ce facem? Cheltuim foarte mulți bani ca să-l modernizăm dacă se poate sau facem un reactor nou? Și deci, încet, încet, ar trebui înlocuite cele două reactoare vechi de la Cernavodă cu altele noi", a afirmat Dănuț Jugănaru.
Din punctul acestuia de vedere, un subiect delicat este și cel al producerii energiei electrice prin utilizarea panourilor fotovoltaice, dând drept exemplu un parc fotovoltaic din apropierea autostrăzii Constanța — București, construit unde nu ar fi trebuit, adică pe un teren agricol.
"La un moment dat s-a putut în România, așa cum s-a întâmplat și în alte țări ale lumii, ca aceste panouri să fie montate cam oriunde a dorit investitorul. Este o problemă de securitate alimentară dacă vreți. Nu trebuie să poată fi amplasate noile dezvoltări de parcuri fotovoltaice pe teren agricol de calitate bună, ci pe acele terenuri sterpe, cu mici posibilități de a avea producție agricolă. Și atunci, se limitează și posibilitățile de extindere în România a producerii energie fotovoltaică, care este una foarte curată de altfel, dar nu este ieftină", a spus Jugănaru.
Pentru energia regenerabilă produsă în țara noastră în 2013, Transelectrica a emis pentru producători 10,1 milioane de certificate verzi, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieței de energie electrică.
Producția de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a atins 4.255 de MW, fiind cu 82% mai mare decât la sfârșitul anului 2012, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenții sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici, și care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.
România și-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunțat că această țintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014.
Pentru a tempera creșterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui număr de certificate verzi.
"România, deocamdată, este țara care și-a permis luxul să acorde cel mai mare număr de certificate verzi, față de ceea ce se întâmplă în alte țări, ceea ce duce până la urmă la un aspect extrem de neplăcut pentru noi toți în calitate de consumatori. Toate aceste certificate verzi plătite se vor regăsi în facturile noastre de consumatori de energie electrică. Ceea ce nu este bine (...) pe de o parte dorința aceasta de a avea o pondere cât mai mare a energiei verzi trebuie împăcată cu o ținere sub control a costurilor, astfel încât populația să nu fie nevoită să suporte o factură mai încărcată. Este un subiect sensibil", a afirmat Dănuț Jugănaru.
Sursa: AGERPRES
Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene funcționale din județul Constanța este în zona Cogealac-Fântânele, cu 240 de turbine și o capacitate totală instalată de 600 MW, în condițiile în care un reactor al Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă are puterea electrică de circa 700 MW.
La Peștera, conform primarului comunei, Valentin Vrabie, funcționează un parc eolian format din 30 de turbine, pentru alte 270 existând autorizații de construire.
Investitorii în parcurile eoliene din Dobrogea sunt companii, în general cu capital străin, din Cehia, Spania, Portugalia, Germania, Franța și alte țări europene.
Potrivit directorului executiv al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, Dănuț Jugănaru, în Dobrogea este vorba de un surplus de energie produsă prin forța vântului, care nu ar mai putea fi preluat de sistemul energetic național. "Din informațiile pe care le avem noi, în această zonă din România, adunând toate parcurile, este deja cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est. (...) Problema care se pune însă este dacă ar mai putea fi extinse aceste parcuri eoliene cu noi investiții, în măsura în care Transelectrica mai poate sau nu să absoarbă în sistemul energetic național noi surse de energie eoliană. Se pare că și-a atins maximul referitor la cât poate sistemul nostru național să preia", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul CCINA.
Potrivit acestuia, situația este "mult mai delicată" și nu se referă strict la producția de energie eoliană, ci la întregul sistem energetic național. "Trebuie văzut, în contextul celorlalte surse producătoare de energie din România, ce înseamnă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă cu cele două reactoare, ce înseamnă Hidroelectrica, ce înseamnă celelalte centrale pe cărbune, pe gaze și așa mai departe. În contextul în care avem mari probleme cu furnizarea de gaze, iată ce se întâmplă în Ucraina referitor la livrarea de gaze (...) și s-ar putea să avem probleme și noi pe viitor, să fie prea scumpe gazele de import. Sigur că ar trebui să se mai folosească foarte puțin gazele în producția de energie electrică în România. Ar trebui să mergem pe un alt mixt, din care să excludem pe cât se poate gazele pentru că, atât cât importăm, 25% — 30%, sunt totuși gaze de import scumpe. Până când vom ajunge să exploatăm în Marea Neagră suficient de multe gaze care se pare că s-au găsit, până când se va ajunge la exploatarea gazelor de șist în România, dacă se vor găsi până la urmă. (...) Ați văzut ce s-a întâmplat în Polonia, așteptările au fost foarte mari de la gazele de șișt, ca până la urmă unele companii mari din vest să se retragă pentru că au constatat că erau mult mai puține rezervele. (...) Deci este o problemă, mult mai delicată, a întregului sistem energetic național", a menționat Jugănaru.
Un proiect care ar putea fi viabil pentru exportarea de energie electrică din România către Turcia este cel prezentat de autoritățile române și care se referă la construirea, prin Marea Neagră, a unui cablu submarin de transport.
"Avem de multe ori surplus de energie electrică pe care nu avem cum să-l exportăm, pentru că nu avem conexiunile necesare, cabluri... Se tot discută de acel cablu care ar trebui să ducă energie electrică din România în Turcia, subteran, prin fundul Mării Negre. Turcia, de exemplu, are nevoie de energie electrică, ar putea cumpăra de la noi dacă noi am putea-o livra așa cum trebuie, pe un cablu suficient de puternic", a afirmat directorul executiv al CCINA Constanța.
Conform acestuia, în țara noastră consumul de energie electrică este în scădere, în primul rând din cauza diminuării activității industriale, situație care, cumulată cu imposibilitatea țării noastre de a exporta energie, nu poate duce la continuarea creșterii investițiilor în parcurile eoliene din Dobrogea.
"Pe de o parte, avem o scădere a consumului de energie electrică, iar pe de alta, încercăm să facem producție cât mai mare, de exemplu din eoliene. Nu putem face decât un echilibru. Până când nu avem posibilitatea, acea supapă de export, nu putem să producem mai mult, ca să ajungă pentru ... cine? Pentru un consumator care este în scădere?", a spus Dănuț Jugănaru.
În județul Constanța, un alt producător de energie este Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, unitate ale cărei două reactoare asigură circa 18% din consumul de energie electrică al țării.
Prima unitate a centralei a intrat în funcțiune în 1996 și are o putere electrică instalată de aproximativ 700 MW. Cea de a doua unitate este funcțională din 2007.
Planul inițial al CNE Cernavodă, conceput în 1980, prevedea construirea a cinci reactoare.
În situații extreme, când apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalațiile de răcire din cauza scăderii accentuate a nivelului Dunării, reactoarele centralei nucleare trebuie oprite.
În prezent, autoritățile fac demersuri pentru găsirea investitorilor care să finalizeze lucrările de construire a reactoarelor numerele trei și patru. Directorul executiv al CCINA Constanța susține că peste circa 10 ani, primul reactor al CNE Cernavodă își termină ciclul de funcționare pentru care a fost proiectat și trebuie decis dacă va fi reabilitat sau dacă se va construi o unitate nouă.
"Dacă ar veni investitorii de mult căutați să facă reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, ce facem? Că ar însemna și mai multă producție de energie electrică. (...) Să nu uităm însă că în circa 10 ani, primul reactor de la Cernavodă își îndeplinește ciclul de viață pentru care a fost proiectat. Și atunci problema se pune ... Ce facem? Cheltuim foarte mulți bani ca să-l modernizăm dacă se poate sau facem un reactor nou? Și deci, încet, încet, ar trebui înlocuite cele două reactoare vechi de la Cernavodă cu altele noi", a afirmat Dănuț Jugănaru.
Din punctul acestuia de vedere, un subiect delicat este și cel al producerii energiei electrice prin utilizarea panourilor fotovoltaice, dând drept exemplu un parc fotovoltaic din apropierea autostrăzii Constanța — București, construit unde nu ar fi trebuit, adică pe un teren agricol.
"La un moment dat s-a putut în România, așa cum s-a întâmplat și în alte țări ale lumii, ca aceste panouri să fie montate cam oriunde a dorit investitorul. Este o problemă de securitate alimentară dacă vreți. Nu trebuie să poată fi amplasate noile dezvoltări de parcuri fotovoltaice pe teren agricol de calitate bună, ci pe acele terenuri sterpe, cu mici posibilități de a avea producție agricolă. Și atunci, se limitează și posibilitățile de extindere în România a producerii energie fotovoltaică, care este una foarte curată de altfel, dar nu este ieftină", a spus Jugănaru.
Pentru energia regenerabilă produsă în țara noastră în 2013, Transelectrica a emis pentru producători 10,1 milioane de certificate verzi, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieței de energie electrică.
Producția de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a atins 4.255 de MW, fiind cu 82% mai mare decât la sfârșitul anului 2012, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenții sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici, și care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.
România și-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunțat că această țintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014.
Pentru a tempera creșterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui număr de certificate verzi.
"România, deocamdată, este țara care și-a permis luxul să acorde cel mai mare număr de certificate verzi, față de ceea ce se întâmplă în alte țări, ceea ce duce până la urmă la un aspect extrem de neplăcut pentru noi toți în calitate de consumatori. Toate aceste certificate verzi plătite se vor regăsi în facturile noastre de consumatori de energie electrică. Ceea ce nu este bine (...) pe de o parte dorința aceasta de a avea o pondere cât mai mare a energiei verzi trebuie împăcată cu o ținere sub control a costurilor, astfel încât populația să nu fie nevoită să suporte o factură mai încărcată. Este un subiect sensibil", a afirmat Dănuț Jugănaru.
Sursa: AGERPRES
Energie verde din Livada: cum a schimbat al doilea parc fotovoltaic din Europa viaţa micului oraş sătmărean
Parcul fotovoltaic de pe raza oraşului sătmărean Livada, ce se întinde pe o suprafaţă de 135 hectare, este al doilea ca mărime din Europa şi al şaptelea din lume. Are o capacitate instalată de 56 MW şi produce o cantitate de energie echivalentă consumului a 60.000 de locuinţe.
Valoarea investiţiei este de 75 milioane euro, fiind realizată de firma spaniolă Bester Generation şi firma italiană Energiaprima, prin sprijinul unor parteneri străini din Coreea iar investiţia va fi amortizată în minimum 8-9 ani. Construcţia parcului a demarat în luna noiembrie a anului 2013 iar după doar patru luni parcul a fost dat în folosinţă. “S-au realizat aici nişte recorduri personale pentru noi, cum ar fi realizarea unei staţii de 110-120 KW în trei luni şi jumătate, ceea ce în mod normal este o operaţiune ce ar fi durat opt luni, un an, minim. Să nu mai vorbim despre instalarea a 230.000 de panouri fotovoltaice plus instalaţiile conexe, în mai puţin de două luni, ceea ce este un timp foarte bun“, a afirmat la acea data Radu Diaconu, reprezentant al companiei spaniole Bester Generation. De asemenea directorului de dezvoltare al Energiaprima, Antonello Amoroso a afirmat că va continua investiţiile. “În prezent intenţionăm să construim încă 200 MW în patru sau cinci proiecte din România. Având în vedere că pentru instalarea unui MW în panouri fotovoltaice costurile se ridică la 1,55 milioane de euro, construcţia celor 200 de MW presupun o investiţie de 310 milioane de euro”, a spus investitorul Italian. Investiţia aduce prosperitate Livadei La realizarea investiţiei au muncit 400 de persoane angajate la firme cu care investitorul are relaţii contractuale. Momentan sunt 20 de angajaţi permanenţi, de la ingineri la personal de întreţinere şi pază şi aproape totul este automatizat. Primarul oraşului Livada, Piricsi Arthur, s-a arătat încântat de această investiţie care a adus bani serioşi la bugetul localităţii. “Doar pentru eliberarea autorizaţiei de construire au plătit o taxă de 250.000 de lei. A fost un avantaj foarte mare pentru că am putut să investim banii în altă parte. Impozitele le plătesc în funcţie de puterea produsă, care depinde şi de timp. Anual ne intră în visteria primăriei 100 000 RON, bani care provin din impozitele şi taxele plătite de companie”, a declarat primarul." Însă nu doar acesta este singurul parc voltaic din judeţul Satu Mare. Conform datelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, până la această dată, la nivelul judeţului Satu Mare sunt autorizate 11 parcuri fotovoltaice. În localităţile Hrip, Cămin, Mădăras, Petea, Măriuş şi Certeze sunt construite câte un parc fotovoltaic, iar Săcăşeni, Chereuşa şi Carei câte două. Proiectele aflate în curs de autorizare sunt realizate în Carei şi Mărtineşti (câte două în fiecare) şi câte unul în Doba, Păulean, Acâş, Livada, Odoreu, Ruşeni, Căpleni, Cean, Pişcolt şi Tiream. Citeste mai mult: adev.ro/njvgmz
Valoarea investiţiei este de 75 milioane euro, fiind realizată de firma spaniolă Bester Generation şi firma italiană Energiaprima, prin sprijinul unor parteneri străini din Coreea iar investiţia va fi amortizată în minimum 8-9 ani. Construcţia parcului a demarat în luna noiembrie a anului 2013 iar după doar patru luni parcul a fost dat în folosinţă. “S-au realizat aici nişte recorduri personale pentru noi, cum ar fi realizarea unei staţii de 110-120 KW în trei luni şi jumătate, ceea ce în mod normal este o operaţiune ce ar fi durat opt luni, un an, minim. Să nu mai vorbim despre instalarea a 230.000 de panouri fotovoltaice plus instalaţiile conexe, în mai puţin de două luni, ceea ce este un timp foarte bun“, a afirmat la acea data Radu Diaconu, reprezentant al companiei spaniole Bester Generation. De asemenea directorului de dezvoltare al Energiaprima, Antonello Amoroso a afirmat că va continua investiţiile. “În prezent intenţionăm să construim încă 200 MW în patru sau cinci proiecte din România. Având în vedere că pentru instalarea unui MW în panouri fotovoltaice costurile se ridică la 1,55 milioane de euro, construcţia celor 200 de MW presupun o investiţie de 310 milioane de euro”, a spus investitorul Italian. Investiţia aduce prosperitate Livadei La realizarea investiţiei au muncit 400 de persoane angajate la firme cu care investitorul are relaţii contractuale. Momentan sunt 20 de angajaţi permanenţi, de la ingineri la personal de întreţinere şi pază şi aproape totul este automatizat. Primarul oraşului Livada, Piricsi Arthur, s-a arătat încântat de această investiţie care a adus bani serioşi la bugetul localităţii. “Doar pentru eliberarea autorizaţiei de construire au plătit o taxă de 250.000 de lei. A fost un avantaj foarte mare pentru că am putut să investim banii în altă parte. Impozitele le plătesc în funcţie de puterea produsă, care depinde şi de timp. Anual ne intră în visteria primăriei 100 000 RON, bani care provin din impozitele şi taxele plătite de companie”, a declarat primarul." Însă nu doar acesta este singurul parc voltaic din judeţul Satu Mare. Conform datelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, până la această dată, la nivelul judeţului Satu Mare sunt autorizate 11 parcuri fotovoltaice. În localităţile Hrip, Cămin, Mădăras, Petea, Măriuş şi Certeze sunt construite câte un parc fotovoltaic, iar Săcăşeni, Chereuşa şi Carei câte două. Proiectele aflate în curs de autorizare sunt realizate în Carei şi Mărtineşti (câte două în fiecare) şi câte unul în Doba, Păulean, Acâş, Livada, Odoreu, Ruşeni, Căpleni, Cean, Pişcolt şi Tiream. Citeste mai mult: adev.ro/njvgmz
Parc fotovoltaic de un milion de euro, la Subex
Pe cladirea fostei fabrici de suruburi din Bacau se amenajeaza un parc fotovoltaic de peste un milion de euro. Noutatea absoluta consta in faptul ca acesta va fi cel mai mare din toata tara, urmând a fi dotat cu o putere instalata de 1 MW.
Energia ar asigura aproape jumatate din consumul de energie al fabricii Subex. Deja, proiectul este in faza avansata de executie, fiind montate peste 2.100 de panouri cu o putere instalata de circa 535 kW, in care s-au investit, pâna in prezent, peste 600.000 de euro. Centrala, in etapa actuala, poate asigura circa 15-20 la suta din necesarul energetic al fabricii, cu efecte pozitive asupra bugetului societatii prin economiile de circa 15.000 de lei/luna la factura de energie.
Totodata, firma Subex va primi si sase certificate verzi/MWh (care se vând la un pret de cel mult 57 euro/certificat), dintre care doua vor fi acordate de stat abia din 2017. Sursa: desteptarea
Energia ar asigura aproape jumatate din consumul de energie al fabricii Subex. Deja, proiectul este in faza avansata de executie, fiind montate peste 2.100 de panouri cu o putere instalata de circa 535 kW, in care s-au investit, pâna in prezent, peste 600.000 de euro. Centrala, in etapa actuala, poate asigura circa 15-20 la suta din necesarul energetic al fabricii, cu efecte pozitive asupra bugetului societatii prin economiile de circa 15.000 de lei/luna la factura de energie.
Totodata, firma Subex va primi si sase certificate verzi/MWh (care se vând la un pret de cel mult 57 euro/certificat), dintre care doua vor fi acordate de stat abia din 2017. Sursa: desteptarea
Dobrogea devine parcul eolian al Europei - 9 Noi 2010
In urmatorii ani vor fi realizate parcuri eoliene de peste 4.000 de MW in Dobrogea
Dobrogea va deveni, in cativa ani, cel mai mare parc eolian din Europa cu o putere instalata ce ar putea depasi 4.000 de megawati
In judetul Constanta sunt in proiect realizarea a 370 de turbine, in parcuri apartinand mai multor companii, iar in judetul Tulcea – 152. Este vorba numai despre proiectele mai mari, a caror putere minima instalata ajunge la 5 megawati (Mw). Numai o mica parte dintre turbinele mentionate sunt acum in stare de functionare, numarul lor nefiind cunoscut cu exactitate.
Dobrogea, cu cei 4.000 de Mw pe care i-ar putea produce, ar putea furniza 50% din consumul la nivel national. Spre exemplificare: Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda cu cele doua reactoare furnizeaza 1404 Mw, adica 18% din consumul national.
Clima este benefica instalarii turbinelor pe cea mai mare suprafata a regiunii: crivatul si brizele diurne ajuta la buna functionare a turbinelor.
Jucatorii pietei
- Eolica Dobrogea, Blue Line Energy, Eviva Nalbant, Electricom, Green Energy, Sablo Al Energie Eoliana SRL, Wind Power, Blue Planet Investments si Grupul CEZ sunt principalii jucatori de pe piata energiei eoliene din zona.
Prima dintre acestea are in proiect constuctia a 781 de turbine cu o putere instalata de 1580 Kw. Proiectul a inceput in ianuarie 2009 si vizeaza construirea de turbine in judetele Constanta si Tulcea, in 13 localitati, valoarea investitiei ridicandu-se la 2,3 miliarde de euro.
- Blue Planet Investments, care a ridicat cinci turbine la Baia, in judetul Tulcea, are in proiect altele noua pentru aceeasi zona.
Parcul Blue Planet Investments va avea o intindere de 189 de hectare, investitia, exclusiv privata, ridicandu-se la 60 de milioane de euro. Ferma de eoliene va produce 35 de MW zilnic, adica va avea o productie anuala de 85.000 de Mw. Blue Line Energy a ridicat deja la Baia, in judetul Tulcea, 15 turbine.
In profitul comunitatii
“Este o oportunitate extraordinara pentru comuna noastra, mai ales in conditiile crizei actuale”, a declarat Nicolae Ianus, primarul comunei Baia.
“Noi beneficiem de multe lucruri de pe urma acestei investitii: luam taxe si impozite pe terenurile folosite, taxa pe drumuri si numai autorizatia de construire pe care o eliberam se ridica la cateva miliarde de lei vechi”, a mai spus edilul.
Si locuitorii din Fantanele au primit investitorii de la CEZ cu bratele deschise.
“In 2009 ne-au ajutat la modernizarea sistemului de apa potabila si racordarea integrala a comunei la apa. Cetatenii pe terenul carora au fost amplaste turbinele primesc 3.000 de euro anual, iar cei ale caror recolte au fost distruse au primit si despagubiri substantiale”, a declarat Gheorghe Popescu, primarul din Fantanele.
Edilul a spus ca odata cu punerea in functiune a primului parc, cel de 139 de turbine, administratia locala a incheiat o conventie prin care CEZ se angajeaza sa furnizeze gratuit energie pentru iluminatul public si pentru primarie, scoala, dispensar si se va implica in demararea unui proiect de management al deseurilor.
In luna octombrie 2008, de-alungul DN22 Constanta – Tulcea, incepeau sa rasara turbine eoliene.
Cel mai mare din Europa
Investitia apartine Grupului CEZ din Cehia si se ridica la suma de 1.1 miliarde de euro. Parcul din judetul Constanta este de trei ori mai mare decat cel mai mare parc eolian din Europa, situat in Guadalajara, Spania, ce se intinde pe o suprafata de 600 de hectare si are o putere instalata de 600 de Mw.
Urmeaza inaugurarea
“Lucrarile de constructie au inceput in octombrie 2008. Prima parte a proiectului (139 de turbine eoliene cu o putere de 2,5 Mw fiecare, la Fantanele) va fi pusa in operare si finalizata in ultima parte a acestui an, iar cea de-a doua parte (101 turbine eoliene de aceeasi capacitate, la Cogealac) este estimata sa fie finalizata in 2011″, a declarat Cosmina Marin, reprezentantul Grupului CEZ.
Parcul va genera o putere echivalenta cu o unitate a Centralei Nucleare de la Cernavoda.
Energia produsa in parcurile eoliene din Dobrogea va fi disponibila spre vanzare pe piata libera, tuturor participantilor la tranzactii, la pretul pietei valabil la momentul respectiv. “Desigur, o parte din aceasta energie va fi livrata consumatorilor prin intermediul CEZ Vanzare”, a declarat PR-ul grupului.
Proiect profitabil
Investitia este considerata una rentabila din moment ce suma alocata proiectului depaseste un miliard de euro. “Inainte de a decide sa investeasca, Grupul CEZ a evaluat fiecare proiect in functie de anumite aspecte, amortizarea investitiilor fiind unul dintre criteriile importante care influenteaza luarea deciziei de a deveni investitor”, precizeaza Cosmina Marin.
Strategie cu scandal
Sosirea Grupului CEZ in zona a starnit si o serie de probleme. “Cei de la CEZ au amplasat deja sase turbine pe teritoriul comunei fara a solicita o autorizatie.Gestul a fost unul abuziv si genereaza mari probleme. Pe aceeasi suprafata, administratia locala precedenta acordase autorizatii de construire pentru alte firme. Acum se suprapun. Nu mai punem faptul ca bugetul local este privat de sume importante de bani. Noi am solicitat Inspectoratului Teritorial in Constructii sa ne prezinte documentele care au stat la baza autorizarii construirii celor sase turbine pe teritoriul comunei Cogealac”, a declarat edilul comunei, Cati Hristu.
In replica, reprezentantii investitorului spun: “CEZ va continua in 2010 sa isi exprime sprijinul si fata de comunitatea locala din Cogealac, unde este inca asteptat acordul autoritatii locale pentru realizarea de proiecte de dezvoltare durabila similare celor derulate in Fantanele”.
Proiecte
Pentru perioada urmatoare, Grupul CEZ se concentreaza in regiunea Dobrogea pe proiectul Parcului Eolian de la Fantanele – Cogealac, dar si pe proiecte de responsabilitate sociala pentru sprijinirea comunitatilor locale din zona de operare a Parcului.
Stiati ca…
Piesele componente ale turbinelor eoliene sunt fabricate si livrate din intreaga lume: elicele din Brazilia, nacelele din Germania, China, Spania, segmentele de turn din Germania, iar componentele electrice si de operare din SUA.
Lungimea unei singure elice este de 48 de metri, iar diametrul rotorului este de 99 de metri, inaltimea turbinelor atingand 100 de metri. Greutatea unei nacele (piesa montata la inaltimea de 100 de metri) este de 82 de tone, iar pentru transportarea si conectarea curentului electic produs de turbinele eoliene sunt necesare 150.000 de metri (150 k m) de cabluri de diferite voltaje (33kV, 100kV); pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizeaza macarale gigant cu greutatea intre 500 si 700 de tone fiecare.
Date tehnice
137 de kilometri - Este lungimea drumurilor contruite in timpul realizarii parcului de la Fantanele.
42 de tone - De otel-beton si bare au fost folosite pentru armarea fiecarei fundatii.
400 de metri cubi - De beton au fost turnati la fundatia fiecarei turbine.
20 de metri - Este adancimea maxima a unei fundatii.
100 de metri - Este inaltimea medie a unei intalatii eoliene amplasate in regiunea Dobrogei.
Dobrogea detine puterea vantului
Traian Petrescu, presedintele Uniunii Practicienilor de Protectia Mediului din Romania, sustine ca in momentul de fata sunt numai estimari. “Stim cu certitudine ca Dobrogea ar putea suporta turbine care sa dea energie in putere de 4.000 de Mw”, spune Petrescu.
Odata cu instalarea parcurilor eoliene se va ivi insa alta problema: lipsa infrastructurii de transport a energiei generate.
Sursa: Dobrogea devine parc
Dobrogea va deveni, in cativa ani, cel mai mare parc eolian din Europa cu o putere instalata ce ar putea depasi 4.000 de megawati
In judetul Constanta sunt in proiect realizarea a 370 de turbine, in parcuri apartinand mai multor companii, iar in judetul Tulcea – 152. Este vorba numai despre proiectele mai mari, a caror putere minima instalata ajunge la 5 megawati (Mw). Numai o mica parte dintre turbinele mentionate sunt acum in stare de functionare, numarul lor nefiind cunoscut cu exactitate.
Dobrogea, cu cei 4.000 de Mw pe care i-ar putea produce, ar putea furniza 50% din consumul la nivel national. Spre exemplificare: Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda cu cele doua reactoare furnizeaza 1404 Mw, adica 18% din consumul national.
Clima este benefica instalarii turbinelor pe cea mai mare suprafata a regiunii: crivatul si brizele diurne ajuta la buna functionare a turbinelor.
Jucatorii pietei
- Eolica Dobrogea, Blue Line Energy, Eviva Nalbant, Electricom, Green Energy, Sablo Al Energie Eoliana SRL, Wind Power, Blue Planet Investments si Grupul CEZ sunt principalii jucatori de pe piata energiei eoliene din zona.
Prima dintre acestea are in proiect constuctia a 781 de turbine cu o putere instalata de 1580 Kw. Proiectul a inceput in ianuarie 2009 si vizeaza construirea de turbine in judetele Constanta si Tulcea, in 13 localitati, valoarea investitiei ridicandu-se la 2,3 miliarde de euro.
- Blue Planet Investments, care a ridicat cinci turbine la Baia, in judetul Tulcea, are in proiect altele noua pentru aceeasi zona.
Parcul Blue Planet Investments va avea o intindere de 189 de hectare, investitia, exclusiv privata, ridicandu-se la 60 de milioane de euro. Ferma de eoliene va produce 35 de MW zilnic, adica va avea o productie anuala de 85.000 de Mw. Blue Line Energy a ridicat deja la Baia, in judetul Tulcea, 15 turbine.
In profitul comunitatii
“Este o oportunitate extraordinara pentru comuna noastra, mai ales in conditiile crizei actuale”, a declarat Nicolae Ianus, primarul comunei Baia.
“Noi beneficiem de multe lucruri de pe urma acestei investitii: luam taxe si impozite pe terenurile folosite, taxa pe drumuri si numai autorizatia de construire pe care o eliberam se ridica la cateva miliarde de lei vechi”, a mai spus edilul.
Si locuitorii din Fantanele au primit investitorii de la CEZ cu bratele deschise.
“In 2009 ne-au ajutat la modernizarea sistemului de apa potabila si racordarea integrala a comunei la apa. Cetatenii pe terenul carora au fost amplaste turbinele primesc 3.000 de euro anual, iar cei ale caror recolte au fost distruse au primit si despagubiri substantiale”, a declarat Gheorghe Popescu, primarul din Fantanele.
Edilul a spus ca odata cu punerea in functiune a primului parc, cel de 139 de turbine, administratia locala a incheiat o conventie prin care CEZ se angajeaza sa furnizeze gratuit energie pentru iluminatul public si pentru primarie, scoala, dispensar si se va implica in demararea unui proiect de management al deseurilor.
In luna octombrie 2008, de-alungul DN22 Constanta – Tulcea, incepeau sa rasara turbine eoliene.
Cel mai mare din Europa
Investitia apartine Grupului CEZ din Cehia si se ridica la suma de 1.1 miliarde de euro. Parcul din judetul Constanta este de trei ori mai mare decat cel mai mare parc eolian din Europa, situat in Guadalajara, Spania, ce se intinde pe o suprafata de 600 de hectare si are o putere instalata de 600 de Mw.
Urmeaza inaugurarea
“Lucrarile de constructie au inceput in octombrie 2008. Prima parte a proiectului (139 de turbine eoliene cu o putere de 2,5 Mw fiecare, la Fantanele) va fi pusa in operare si finalizata in ultima parte a acestui an, iar cea de-a doua parte (101 turbine eoliene de aceeasi capacitate, la Cogealac) este estimata sa fie finalizata in 2011″, a declarat Cosmina Marin, reprezentantul Grupului CEZ.
Parcul va genera o putere echivalenta cu o unitate a Centralei Nucleare de la Cernavoda.
Energia produsa in parcurile eoliene din Dobrogea va fi disponibila spre vanzare pe piata libera, tuturor participantilor la tranzactii, la pretul pietei valabil la momentul respectiv. “Desigur, o parte din aceasta energie va fi livrata consumatorilor prin intermediul CEZ Vanzare”, a declarat PR-ul grupului.
Proiect profitabil
Investitia este considerata una rentabila din moment ce suma alocata proiectului depaseste un miliard de euro. “Inainte de a decide sa investeasca, Grupul CEZ a evaluat fiecare proiect in functie de anumite aspecte, amortizarea investitiilor fiind unul dintre criteriile importante care influenteaza luarea deciziei de a deveni investitor”, precizeaza Cosmina Marin.
Strategie cu scandal
Sosirea Grupului CEZ in zona a starnit si o serie de probleme. “Cei de la CEZ au amplasat deja sase turbine pe teritoriul comunei fara a solicita o autorizatie.Gestul a fost unul abuziv si genereaza mari probleme. Pe aceeasi suprafata, administratia locala precedenta acordase autorizatii de construire pentru alte firme. Acum se suprapun. Nu mai punem faptul ca bugetul local este privat de sume importante de bani. Noi am solicitat Inspectoratului Teritorial in Constructii sa ne prezinte documentele care au stat la baza autorizarii construirii celor sase turbine pe teritoriul comunei Cogealac”, a declarat edilul comunei, Cati Hristu.
In replica, reprezentantii investitorului spun: “CEZ va continua in 2010 sa isi exprime sprijinul si fata de comunitatea locala din Cogealac, unde este inca asteptat acordul autoritatii locale pentru realizarea de proiecte de dezvoltare durabila similare celor derulate in Fantanele”.
Proiecte
Pentru perioada urmatoare, Grupul CEZ se concentreaza in regiunea Dobrogea pe proiectul Parcului Eolian de la Fantanele – Cogealac, dar si pe proiecte de responsabilitate sociala pentru sprijinirea comunitatilor locale din zona de operare a Parcului.
Stiati ca…
Piesele componente ale turbinelor eoliene sunt fabricate si livrate din intreaga lume: elicele din Brazilia, nacelele din Germania, China, Spania, segmentele de turn din Germania, iar componentele electrice si de operare din SUA.
Lungimea unei singure elice este de 48 de metri, iar diametrul rotorului este de 99 de metri, inaltimea turbinelor atingand 100 de metri. Greutatea unei nacele (piesa montata la inaltimea de 100 de metri) este de 82 de tone, iar pentru transportarea si conectarea curentului electic produs de turbinele eoliene sunt necesare 150.000 de metri (150 k m) de cabluri de diferite voltaje (33kV, 100kV); pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizeaza macarale gigant cu greutatea intre 500 si 700 de tone fiecare.
Date tehnice
137 de kilometri - Este lungimea drumurilor contruite in timpul realizarii parcului de la Fantanele.
42 de tone - De otel-beton si bare au fost folosite pentru armarea fiecarei fundatii.
400 de metri cubi - De beton au fost turnati la fundatia fiecarei turbine.
20 de metri - Este adancimea maxima a unei fundatii.
100 de metri - Este inaltimea medie a unei intalatii eoliene amplasate in regiunea Dobrogei.
Dobrogea detine puterea vantului
Traian Petrescu, presedintele Uniunii Practicienilor de Protectia Mediului din Romania, sustine ca in momentul de fata sunt numai estimari. “Stim cu certitudine ca Dobrogea ar putea suporta turbine care sa dea energie in putere de 4.000 de Mw”, spune Petrescu.
Odata cu instalarea parcurilor eoliene se va ivi insa alta problema: lipsa infrastructurii de transport a energiei generate.
Sursa: Dobrogea devine parc