Programul politic al partidului “Democraţie Directă România“
Programul politic al partidului “Democraţie Directă România“
Preambul
Noi, membrii partidului DDR, ne propunem protejarea intereselor fundamentale ale României și a tuturor cetăţenilor români şi implicarea acestora în viața politică a statului prin intermediul votului direct.
Urmărim de asemeni, apărarea statului de drept român, suveran, unitar și indivizibil; afirmarea românilor ca populație sedentară, băștinașa, dar în acelaşi timp avem o bună deschidere către bună înțelegere și respect reciproc între toate etniile ce locuiesc actualmente pe teritoriul României.
Ne propunem să contribuim la consolidarea politicilor tradiționale şi inovative privind dezvoltarea durabilă și sustenabilă orientată către optimizare economico-sociala-ecologica cu respectarea şi protejarea mediului.
Propunerile legislative sau de orice altă natură care să poată aduce plus-valoare convieţuirii pașnice în România, precum și a unei vieți sănătoase în comuniune cu natura reprezintă un punct important al politicii noastre pe termen mediu şi lung.
Promovarea unor politici și strategii unitare în ceea ce priveşte protecția și valorizarea resurselor de orice fel, cu respectarea în primul rând a impactului asupra mediului și calităţii vieții este o normalitate.
Urmărim de asemeni promovarea cunoașterii altor variante de dezvoltare durabilă și sustenabilă, simultan cu modalități de atragere de fonduri pentru proiecte concrete precum şi promovarea și valorizarea invențiilor romanești în proiectele pe care partidul nostru le va iniţia.
Ne propunem deci, implementarea unui alt model politico-social, care să promoveze interesele României si a tuturor cetăţenilor români.
Astfel,
În respectul faţă de aproape şi în echitate, conştienţi de bunurile comune şi de sarcina noastră de a ne asuma responsabilităţile faţă de generaţiile viitoare, ştiind că doar cel ce se foloseşte de libertatea sa este liber într-adevăr și că forţa comunităţii se măsoară în funcţie de BUNĂSTAREA celui mai VULNERABIL dintre membrii acesteia, ne dorim :
SECTIUNEA ÎNTÂI
Introducerea în Constituția României a Democraţiei Directe
Democrația Directă presupune:
1) Dreptul de a retrage un ales, sau chiar de a demite o persoană numită de aleși.
2) Dreptul la “inițiativă legislativă”, adică, dacă un anumit număr de persoane sunt de acord cu propunerea respectivă, ea se va supune obligatoriu votului național sau local, după caz.
*O Inițiativă poate fi lansată sub 2 variante:
a) direct sub forma unei legi (însoțită de spiritul ei)
b) reprezentând doar spiritul unei legi, urmând a fi transpusă în lege ulterior, de instituțiile abilitate, caz în care forma finală va fi supusă la referendum.
În ambele cazuri, pe lângă litera legii, în momentul votului popular ar trebui să fie definit și spiritul legii, în așa fel încât orice persoană cu un nivel mediu de înțelegere să știe exact despre ce este vorba.
Astfel, dacă se constată că o lege nu funcționează va fi mult mai ușor de a o îndrepta, dacă putem identifica unde/ care este problema, spiritul sau litera ei. Legile înțelese de populație sunt esența colaborării cetăţenilor pentru respectarea lor.
3) “Referendumul" si "dreptul de VETO" pe legi, adică dreptul populației de a refuza o lege propusă de Parlament în timp real, înainte de adoptare sau ulterior, după ce a fost adoptată, valabil și pentru o lege adoptată prin inițiativă cetățenească și se constată că nu este bună sau nu are efectul scontat.
Procedura ar trebui sa fie ceva de genul următor :
- Guvernul/ Parlamentul ar trebui să fie restricționat la un anumit număr de legi/ an
- Dacă vor dori mai multe, parlamentarii le pot iniția prin strângere de semnături la fel ca ceilalți cetățeni, ei oricum fiind beneficiari ai logisticii partidelor din care fac parte
- Propunerile de legi, în număr limitat, considerate cele mai importante ar trebui supuse direct la referendum (de 4 ori/ an).
- Celelalte puse online pentru 90 - 100 zile, perioadă în care orice cetățean își poate exercita votul negativ, adică să poată vota direct "NU" pe legea respectiva, fără a fi nevoit sa adune numărul necesar de semnături manual.
- Dacă o propunere de lege (a guvernului/ parlamentului) primește 50.000 (sau cate se stabilesc) voturi negative, guvernul/ parlamentul ar avea 2 alternative :
1) să retragă propunerea respectiva
2) să meargă mai departe cu ea la referendum prin asumarea răspunderii.
Dacă pică la referendum, inițiatorii să îsi dea demisia sau să fie demiși automat.
Tehnologia modernă/ internetul permite desfășurarea rapidă, fluidă și cu costuri mici a acestor proceduri.
4) Transparenţa banilor publici si a contractelor încheiate de Statul Român.
Noi credem că publicul are dreptul de a avea acces la toate informațiile cu privire la afacerile publice.
Aceasta include proiecte de acte normative, detalii bugetare, contracte de achiziții publice, taxele și contribuțiile, etc.
Transparența reduce corupția și construiește o bază solidă pentru încrederea publică în guvern și sistemul politic.
5) Abolirea imunităţilor şi privilegiilor de care se bucură cei aflaţi în funcţii publice.
Înţelegând că România are nevoie de o schimbare majoră ne angajăm ca acest program politic să fie respectat şi pus în aplicare prin acţiunile membrilor DDR.
SECȚIUNEA A DOUA
Secțiunea a doua a programului politic a partidului DDR va cuprinde propunerile adoptate in cadrul Adunarii Generale a membrilor partidului care ulterior vor fi supuse sondajelor de opinie la nivel local sau national, dupa caz, sau referendumurilor daca va fi posibil.
SURSA DDR
Preambul
Noi, membrii partidului DDR, ne propunem protejarea intereselor fundamentale ale României și a tuturor cetăţenilor români şi implicarea acestora în viața politică a statului prin intermediul votului direct.
Urmărim de asemeni, apărarea statului de drept român, suveran, unitar și indivizibil; afirmarea românilor ca populație sedentară, băștinașa, dar în acelaşi timp avem o bună deschidere către bună înțelegere și respect reciproc între toate etniile ce locuiesc actualmente pe teritoriul României.
Ne propunem să contribuim la consolidarea politicilor tradiționale şi inovative privind dezvoltarea durabilă și sustenabilă orientată către optimizare economico-sociala-ecologica cu respectarea şi protejarea mediului.
Propunerile legislative sau de orice altă natură care să poată aduce plus-valoare convieţuirii pașnice în România, precum și a unei vieți sănătoase în comuniune cu natura reprezintă un punct important al politicii noastre pe termen mediu şi lung.
Promovarea unor politici și strategii unitare în ceea ce priveşte protecția și valorizarea resurselor de orice fel, cu respectarea în primul rând a impactului asupra mediului și calităţii vieții este o normalitate.
Urmărim de asemeni promovarea cunoașterii altor variante de dezvoltare durabilă și sustenabilă, simultan cu modalități de atragere de fonduri pentru proiecte concrete precum şi promovarea și valorizarea invențiilor romanești în proiectele pe care partidul nostru le va iniţia.
Ne propunem deci, implementarea unui alt model politico-social, care să promoveze interesele României si a tuturor cetăţenilor români.
Astfel,
În respectul faţă de aproape şi în echitate, conştienţi de bunurile comune şi de sarcina noastră de a ne asuma responsabilităţile faţă de generaţiile viitoare, ştiind că doar cel ce se foloseşte de libertatea sa este liber într-adevăr și că forţa comunităţii se măsoară în funcţie de BUNĂSTAREA celui mai VULNERABIL dintre membrii acesteia, ne dorim :
SECTIUNEA ÎNTÂI
Introducerea în Constituția României a Democraţiei Directe
Democrația Directă presupune:
1) Dreptul de a retrage un ales, sau chiar de a demite o persoană numită de aleși.
2) Dreptul la “inițiativă legislativă”, adică, dacă un anumit număr de persoane sunt de acord cu propunerea respectivă, ea se va supune obligatoriu votului național sau local, după caz.
*O Inițiativă poate fi lansată sub 2 variante:
a) direct sub forma unei legi (însoțită de spiritul ei)
b) reprezentând doar spiritul unei legi, urmând a fi transpusă în lege ulterior, de instituțiile abilitate, caz în care forma finală va fi supusă la referendum.
În ambele cazuri, pe lângă litera legii, în momentul votului popular ar trebui să fie definit și spiritul legii, în așa fel încât orice persoană cu un nivel mediu de înțelegere să știe exact despre ce este vorba.
Astfel, dacă se constată că o lege nu funcționează va fi mult mai ușor de a o îndrepta, dacă putem identifica unde/ care este problema, spiritul sau litera ei. Legile înțelese de populație sunt esența colaborării cetăţenilor pentru respectarea lor.
3) “Referendumul" si "dreptul de VETO" pe legi, adică dreptul populației de a refuza o lege propusă de Parlament în timp real, înainte de adoptare sau ulterior, după ce a fost adoptată, valabil și pentru o lege adoptată prin inițiativă cetățenească și se constată că nu este bună sau nu are efectul scontat.
Procedura ar trebui sa fie ceva de genul următor :
- Guvernul/ Parlamentul ar trebui să fie restricționat la un anumit număr de legi/ an
- Dacă vor dori mai multe, parlamentarii le pot iniția prin strângere de semnături la fel ca ceilalți cetățeni, ei oricum fiind beneficiari ai logisticii partidelor din care fac parte
- Propunerile de legi, în număr limitat, considerate cele mai importante ar trebui supuse direct la referendum (de 4 ori/ an).
- Celelalte puse online pentru 90 - 100 zile, perioadă în care orice cetățean își poate exercita votul negativ, adică să poată vota direct "NU" pe legea respectiva, fără a fi nevoit sa adune numărul necesar de semnături manual.
- Dacă o propunere de lege (a guvernului/ parlamentului) primește 50.000 (sau cate se stabilesc) voturi negative, guvernul/ parlamentul ar avea 2 alternative :
1) să retragă propunerea respectiva
2) să meargă mai departe cu ea la referendum prin asumarea răspunderii.
Dacă pică la referendum, inițiatorii să îsi dea demisia sau să fie demiși automat.
Tehnologia modernă/ internetul permite desfășurarea rapidă, fluidă și cu costuri mici a acestor proceduri.
4) Transparenţa banilor publici si a contractelor încheiate de Statul Român.
Noi credem că publicul are dreptul de a avea acces la toate informațiile cu privire la afacerile publice.
Aceasta include proiecte de acte normative, detalii bugetare, contracte de achiziții publice, taxele și contribuțiile, etc.
Transparența reduce corupția și construiește o bază solidă pentru încrederea publică în guvern și sistemul politic.
5) Abolirea imunităţilor şi privilegiilor de care se bucură cei aflaţi în funcţii publice.
Înţelegând că România are nevoie de o schimbare majoră ne angajăm ca acest program politic să fie respectat şi pus în aplicare prin acţiunile membrilor DDR.
SECȚIUNEA A DOUA
Secțiunea a doua a programului politic a partidului DDR va cuprinde propunerile adoptate in cadrul Adunarii Generale a membrilor partidului care ulterior vor fi supuse sondajelor de opinie la nivel local sau national, dupa caz, sau referendumurilor daca va fi posibil.
SURSA DDR
"VOT DIRECT pentru TOȚI"
PARTIDUL „DEMOCRAŢIE DIRECTĂ ROMÂNIA”, DDR, activ, www.democratiedirecta.com
"Democrație Directă România" - "DDR" "VOT DIRECT pentru TOȚI"
Partidul "Democrație Directă România", nu susține și nu este asociat cu nici o persoană, grup de persoane, partid, ONG sau alt tip de organizație. Partidul "Democrație Directă România" nu își negociază punctele din program, adică implementarea democrației directe în România.
Putem susține la un moment dat, un partid sau organizație care dorește implementarea a cel puțin unui punct din programul nostru, dar punctual pe acel punct, fără a oferi în schimb reciprocitate pentru puncte din programul celuilalt partid/ organizație, decât dacă a trecut înainte printr un referendum.
Pentru noi suveranitatea cetățenilor în stat nu este negociabilă, este ceva ce ar trebui acceptat de facto de orice partid/ organizație, și este o datorie morala a tuturor, nu este o doleanță sau un favor făcut noua personal, și, în consecință, nu se pune problema ca noi, în contrapartidă, să susținem puncte sau obiective fără a fi siguri că le doresc și cetățenii.
Propunerea este ca oricine are un calculator/ laptop /tabletă /smartphone și dorește să se implice activ, să se alăture partidului nostru care nu dorește guvernarea, ci are scopul de a introduce în Constituție uneltele necesare exercitării Democrației Directe.
Pentru a se "disimula", cei ce își doresc doar puterea și accederea la guvernare, acolo unde este "sacul cu bani", adaugă după cuvântul DEMOCRAȚIE (puterea poporului) tot felul de alți termeni ca : reprezentativă, participativă, deliberativă, etc, care să adoarmă vigilența cetățenilor și să le creeze iluzia, cum că, de fapt, am avea și noi ceva de spus sau ca le ar păsa de ce dorim și noi, simplii cetățeni.
Deși DEMOCRAȚIA este una singură, pentru a face acest lucru și mai clar, am fost nevoiți să adaugăm termenul de DIRECTĂ, tocmai pentru a nu mai exista dubii și interpretări.
"Democrația reprezentativă" de astăzi a încetat să funcționeze în conformitate cu teoria. Politicienii de carieră sunt mânați de interese personale sau de grup, iar interesele fundamentale ale cetățenilor sunt ignorate.
Clasa politică, cu intenție, se face că nu înțelege ce înseamnă cu adevarat democrația (Democrație = puterea poporului) cu scopul de a își proteja puterea, cât și pentru a își însuși "partea leului".
Ei nu au argumente pentru dezbateri deschise în fața cetățenilor, susținând că competența lor nu poate fi comparatå cu competența maselor.
Dacă lăsăm această regulă, că "un grup decide pentru toți", să devină normă pentru "democrație", atunci, dictatura ne bate la ușă.
Este foarte important să dezvoltăm, sau mai degrabă să implementăm, democrația reală cât încă este posibil. Încă mai avem dreptul de a ne organiza și de a vota, chiar dacă doar din 4 în 4 ani, așa că, hai să o facem ! Doar împreună putem reuși.
Putem să punem în funcțiune puterea tuturor cetățenilor doar dacă ne putem uni.
Democrația Directă oferă cetățenilor posibilitatea de a elimina rapid politicienii atunci când iau decizii proaste, dar și de a putea îndrepta respectivele decizii înainte ca ele să poată produce efecte devastatoare. Deasemenea oferă capacitatea cetățenilor de a sprijini inițiative benefice venite de la persoane competente.
Patru ani de guvernare coruptă, în care nu avem cum influența deciziile, este mult prea mult.
Cetățenii trebuie să fie în măsură să influențeze totul în orice moment.
Când oamenii încep să înțeleagă politica, ei vor fi mai eficienți și vor vedea mai clar și influența într-un mod mai eficient realitatea în care trăiesc.
Democrația Directă este apolitică și ignoră complet gândirea în "culori de partid" lăsând orice decizie la cetățean, în conformitate cu principiile democrației reale.
În cazul intrării în Parlament, a unui adevărat partid de Democrație Directă (minoritar), toate legile dezbătute trebuie afișate online, iar parlamentarii acelui partid vor trebui să voteze la vedere conform votului întregului electorat, nu doar al membrilor partidului, pe fiecare lege în parte.
Partidul ar trebui în fapt să fie doar o platformă care să facă legătura între reprezentanți și cetățeni.
În cazul obținerii majorității parlamentare, practic, partidul de democrație directă ca atare, nu mai are nici un rol. Odată implementată democrația directă la nivel național ar trebui convocate noi alegeri și democrația poate începe să funcționeze cu adevărat.
Orice asociație, ONG, grup de cetățeni, etc, poate să adopte și să se alature crezului nostru, să inițieze o filială/ organizație locală, total autonomă, cu principalul scop de a ajuta cetățenii să se organizeze, contribuind astfel la mărirea șanselor de implementare a democrației directe și oferind totodată și un exemplu concret despre cum ar putea funcționa. Singura condiție este ca organizația, grupul respectiv, să funcționeze absolut transparent, pe baza principiilor Democrației Directe.
Trecerea la democrația directă nu se poate face fără ca un număr cât mai mare de români să știe de această posibilitate; singura soluție este ca, oricine este de acord cu "DDR", să Distribuie această postare, pentru că nu dispunem de buget pentru publicitate, nu avem interese financiare și suntem bazați în totalitate pe Voluntariat.
SURSA DDR
"Democrație Directă România" - "DDR" "VOT DIRECT pentru TOȚI"
Partidul "Democrație Directă România", nu susține și nu este asociat cu nici o persoană, grup de persoane, partid, ONG sau alt tip de organizație. Partidul "Democrație Directă România" nu își negociază punctele din program, adică implementarea democrației directe în România.
Putem susține la un moment dat, un partid sau organizație care dorește implementarea a cel puțin unui punct din programul nostru, dar punctual pe acel punct, fără a oferi în schimb reciprocitate pentru puncte din programul celuilalt partid/ organizație, decât dacă a trecut înainte printr un referendum.
Pentru noi suveranitatea cetățenilor în stat nu este negociabilă, este ceva ce ar trebui acceptat de facto de orice partid/ organizație, și este o datorie morala a tuturor, nu este o doleanță sau un favor făcut noua personal, și, în consecință, nu se pune problema ca noi, în contrapartidă, să susținem puncte sau obiective fără a fi siguri că le doresc și cetățenii.
Propunerea este ca oricine are un calculator/ laptop /tabletă /smartphone și dorește să se implice activ, să se alăture partidului nostru care nu dorește guvernarea, ci are scopul de a introduce în Constituție uneltele necesare exercitării Democrației Directe.
Pentru a se "disimula", cei ce își doresc doar puterea și accederea la guvernare, acolo unde este "sacul cu bani", adaugă după cuvântul DEMOCRAȚIE (puterea poporului) tot felul de alți termeni ca : reprezentativă, participativă, deliberativă, etc, care să adoarmă vigilența cetățenilor și să le creeze iluzia, cum că, de fapt, am avea și noi ceva de spus sau ca le ar păsa de ce dorim și noi, simplii cetățeni.
Deși DEMOCRAȚIA este una singură, pentru a face acest lucru și mai clar, am fost nevoiți să adaugăm termenul de DIRECTĂ, tocmai pentru a nu mai exista dubii și interpretări.
"Democrația reprezentativă" de astăzi a încetat să funcționeze în conformitate cu teoria. Politicienii de carieră sunt mânați de interese personale sau de grup, iar interesele fundamentale ale cetățenilor sunt ignorate.
Clasa politică, cu intenție, se face că nu înțelege ce înseamnă cu adevarat democrația (Democrație = puterea poporului) cu scopul de a își proteja puterea, cât și pentru a își însuși "partea leului".
Ei nu au argumente pentru dezbateri deschise în fața cetățenilor, susținând că competența lor nu poate fi comparatå cu competența maselor.
Dacă lăsăm această regulă, că "un grup decide pentru toți", să devină normă pentru "democrație", atunci, dictatura ne bate la ușă.
Este foarte important să dezvoltăm, sau mai degrabă să implementăm, democrația reală cât încă este posibil. Încă mai avem dreptul de a ne organiza și de a vota, chiar dacă doar din 4 în 4 ani, așa că, hai să o facem ! Doar împreună putem reuși.
Putem să punem în funcțiune puterea tuturor cetățenilor doar dacă ne putem uni.
Democrația Directă oferă cetățenilor posibilitatea de a elimina rapid politicienii atunci când iau decizii proaste, dar și de a putea îndrepta respectivele decizii înainte ca ele să poată produce efecte devastatoare. Deasemenea oferă capacitatea cetățenilor de a sprijini inițiative benefice venite de la persoane competente.
Patru ani de guvernare coruptă, în care nu avem cum influența deciziile, este mult prea mult.
Cetățenii trebuie să fie în măsură să influențeze totul în orice moment.
Când oamenii încep să înțeleagă politica, ei vor fi mai eficienți și vor vedea mai clar și influența într-un mod mai eficient realitatea în care trăiesc.
Democrația Directă este apolitică și ignoră complet gândirea în "culori de partid" lăsând orice decizie la cetățean, în conformitate cu principiile democrației reale.
În cazul intrării în Parlament, a unui adevărat partid de Democrație Directă (minoritar), toate legile dezbătute trebuie afișate online, iar parlamentarii acelui partid vor trebui să voteze la vedere conform votului întregului electorat, nu doar al membrilor partidului, pe fiecare lege în parte.
Partidul ar trebui în fapt să fie doar o platformă care să facă legătura între reprezentanți și cetățeni.
În cazul obținerii majorității parlamentare, practic, partidul de democrație directă ca atare, nu mai are nici un rol. Odată implementată democrația directă la nivel național ar trebui convocate noi alegeri și democrația poate începe să funcționeze cu adevărat.
Orice asociație, ONG, grup de cetățeni, etc, poate să adopte și să se alature crezului nostru, să inițieze o filială/ organizație locală, total autonomă, cu principalul scop de a ajuta cetățenii să se organizeze, contribuind astfel la mărirea șanselor de implementare a democrației directe și oferind totodată și un exemplu concret despre cum ar putea funcționa. Singura condiție este ca organizația, grupul respectiv, să funcționeze absolut transparent, pe baza principiilor Democrației Directe.
Trecerea la democrația directă nu se poate face fără ca un număr cât mai mare de români să știe de această posibilitate; singura soluție este ca, oricine este de acord cu "DDR", să Distribuie această postare, pentru că nu dispunem de buget pentru publicitate, nu avem interese financiare și suntem bazați în totalitate pe Voluntariat.
SURSA DDR
STATUT DDR
STATUTUL PARTIDULUI “DEMOCRAŢIE DIRECTĂ ROMÂNIA “
Titlul 1 Denumire, reprezentare grafică, sediu
Art. 1
(1) Denumirea partidului este Partidul "Democrație Directă România".
(2) Denumirea prescurtată a partidului este DDR.
Art. 2
(1) Semnul permanent al partidului este un cerc de culoare roșie, cod color hexa #cd0b13, înconjurat de 12 cercuri mai mici de culoare albastră, cod color hexa #008ccb, pe un fond alb. Între cercul mare și cele mici va fi inscripționat obiectivul partidului, Democrație Directă cu litere de culoare albastră, cod color hexa #008ccb. Acesta este inscripționat pe toate însemne oficiale ale partidului.
(2) Semnul electoral al partidului este reprezentat de semnul permanent sub care se află prescurtarea DDR, de culoare albastră, cod color hexa #008ccb.
(3) Semnul permanent sub forma grafică alb-negru şi color se află în anexa nr. 1.
Art. 3
(1) Sediul central se află la urmatoarea adresă: Municipiul București, str. Aurel Vlaicu nr. 154, sector 2.
Art. 4
(1) Partidul se poate organiza şi funcţiona la nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel naţional, cât şi local, conform statutului propriu, având inclusiv sedii teritoriale.
Titlul 2 Scop şi obiective
Art. 5: Precizări
(1) În activitatea sa, partidul urmărește numai obiective politice. Partidul este o asociere cu caracter politic a cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice şi care prin activitatea lor promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice; care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii sale teritoriale.
(2) Partidul “Democrație Directă România” este în acelaşi timp persoană juridică de drept public. Acesta își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul României, în conformitate cu dispozițiile Constituției, Legii partidelor politice, precum și cu prevederile prezentului Statut şi a regulamentelor adoptate pe baza acestuia. DDR desfășoară activități și în exteriorul granițelor României, prin grupuri de dezbatere înființate în conformitate Art. 61.
(3) Deși partidul nu are funcții sau structuri de conducere efective, sunt considerate funcții de conducere, conform legilor in vigoare, funcțiile de președinte şi vice-președinți ai Biroului Executiv al partidului (BEP). Toate funcțiile sau structurile au doar rol de administrare, conducerea fiind exercitată și deciziile fiind luate doar în urma referendumurilor la care pot participa toți membrii cu drept de vot ai partidului. Deci fiecare membru al partidului exercită o funcție de conducere proporțională cu votul său.
Art. 6: Scopul și obiectivele partidului
(1) Scopul partidului este implementarea Democrației Directe în România.
(2) După realizarea scopului propus, în termen de maxim 6 luni, Biroul Executiv al partidului (BEP) va convoca Adunarea Generală a partidului (AGP) cu propunerea de autodizolvare conform Art. 74 litera (a).
(3) Pentru realizarea scopului propus, implementarea Democrației Directe în România, partidul are ca obiective introducerea unui nou articol sau articole în Constituția României, cu respectarea prevederilor si procedurilor din Constituția actuală care să cuprindă:
a) Dreptul de a retrage un ales, sau chiar de a demite o persoană numită de aleși, printr-o procedură asemănătoare lansării unei inițiative legislative cetățenești.
b) Dreptul la “iniţiativă legislativă”, adică, dacă un anumit număr de persoane sunt de acord cu propunerea respectivă, ea se va supune obligatoriu unui referendum.
c) “Referendumul" sau "dreptul de VETO” pe legi, adică dreptul populației de a refuza o lege propusă de Parlament în timp real, înainte de adoptare sau ulterior, după ce a fost adoptată, lucru valabil și pentru o lege adoptată prin inițiativă legislativă, și se constată că nu este funcțională sau nu are efectul scontat.
d) Transparența banilor publici și a contractelor încheiate de stat.
e) Lipsa privilegiilor și a imunităţii parlamentare.
Art. 7
(1) În conformitate cu prevederile prezentului Statut, partidul asigură promovarea principiilor democrației.
(4) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, DDR acționează prin reprezentanții săi în Parlamentul României, Parlamentul European, Guvern, autorități ale administrației publice centrale și locale, orice alte instituții și organisme în care partidul este reprezentat, precum și prin dialogul și cooperarea permanentă cu partidele politice democratice, reprezentanții cultelor, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale, cu structurile societății civile și cu mediul de afaceri.
(5) DDR militează pentru promovarea intereselor României pe plan internațional, în cadrul organismelor internaționale din care face parte și prin participarea la dezbateri locale, regionale și globale.
Art. 8
(1) Art. 6, 7 si 8 nu pot face obiectul unor propuneri în partid și nu pot fi modificate, eliminate, reglementate sau suplimentate de alte articole sau puncte.
Art. 9
(1) Dezvoltarea şi punerea în aplicare a valorilor și principiilor Democrației Directe sunt explicate în: Programul Politic, Programele electorale, Programul de guvernare (ale cărui puncte vor fi supuse obligatoriu la referendum, unul câte unul), Declarațiile, Manifestele, Rezoluțiile și celelalte documente politice și programatice ale partidului.
TITLUL 3 Membrii
SUBTITLUL 3.1. Membrii fondatori
Art. 10
(1) Membrii fondatori sau inițiatori ai DDR sunt cei care au participat la elaborarea statutului, obiectivelor si înregistrarea oficială a partidului. Membrii fondatori sunt de facto membrii cu drept de vot și membrii ai Comitetului de Inițiativă (CI) și apoi ai Comitetului de veghe al statutului (CVS) având drept de VETO.
(2) Toate persoanele care depun cerere de înscriere în primele 7 zile calendaristice de după înființarea oficială a partidului si vor fi acceptate ca membrii, vor fi asimilate ca membrii fondatori.
SUBTITLUL 3.2 Membrii cu drept de vot
Art. 11
(1) Membrii cu drept de vot ai DDR sunt acei membri care doresc și își iau angajamentul scris că vor participa la procesul de vot online în cadrul partidului, în mod constant, sau că vor delega votul în cazul în care delegarea este permisă. Membrii cu drept de vot sunt implicați în mod curent în rezolvarea problemelor de partid și în viața organizației din care fac parte. În cazul în care delegarea votului se suspendă, membrii au obligația să participe personal la procesul de vot, în mod constant.
(2) Membrii cu drept de vot se regăsesc în Registrul General al Membrilor.
Art. 12
(a) Neparticiparea la 3 ședințe de vot online consecutive, sau nedelegarea votului unui delegat în cazul în care delegarea este permisă, poate duce, respectând condițiile Art. 13, la suspendarea respectivului membru până în momentul în care solicită în mod expres ridicarea suspendării și semnarea unui nou angajament că va participa la procesul de vot online în mod constant.
(b) Repetarea de 3 ori a abaterii de la Art. 12 litera (a) duce la excluderea din partid.
(c) O nouă cerere de admitere în partid a celor ce și au pierdut calitatea de membru conform Art. 12 litera (b) nu poate fi admisă mai devreme de 6 luni. Ei pot face parte însă din rândul membrilor aspiranți.
(d) Comisia de administrare şi vot (CAV) are în atribuții să țină evidența privind participarea la vot.
Art. 13
Constatarea abaterii de la Art. 12 litera (a), precum și suspendarea membrilor ce nu au participat la 3 ședințe de vot consecutive se face atunci când un referendum nu a întrunit cvorumul necesar pentru a fi validat. În acest caz se va proceda la verificarea participării la ultimele 3 ședințe de vot, inclusiv cea care nu a întrunit cvorumul necesar. În acest caz, referendumul respectiv, dacă inițiatorul său o dorește, poate fi resupus votului, exact în aceiași formă, fără a mai îndeplini alte condiții. Dacă inițiatorul dorește să modifice ceva în textul referendumului el se va considera ca referendum nou și va trebui să îndeplinească condițiile necesare privind inițierea unui nou referendum.
SUBTITLUL 3.3 Membrii Aspiranți fara drept de vot
Art. 14
Membrii aspiranți nu au drept de vot și nu sunt membrii de partid în sens juridic. Pot deveni membrii aspiranți acele persoane care :
(a) au semnat formularul de membru, dar nu îndeplinesc condițiile Art. 11
(b) și au pierdut calitatea de membrii conform Art. 12 litera (b)
(c) se încadreaza la Art. 22 literele (a) sau (b)
Art. 15
(1) Membrii Aspiranți figurează în Registrul general al membrilor aspiranți.
(2) Membrii Aspiranți pot deveni membrii cu drept de vot printr-o simplă cerere prin care se angajează să îndeplinească condițiile de la Art. 11 cu excepția persoanelor de la Art. 14 literele (b) sau (c) care trebuie să îndeplinească și alte cerințe suplimentare din statut.
(3) Membrii Aspiranți fără drept de vot, pot participa la discuții și pot face propuneri orientative.
SUBTITLUL 3.4. Susținător
Art. 16
Susținătorii DDR sunt acele persoane care aderă la obiectivele și programele partidului, dar care nu au formulat o cerere pentru a deveni membri.
SUBTITLUL 3.5. Dobândirea calității de membru
Art. 17
(1) Partidul este constituit din persoane care aderă liber la prezentul statut și la celelalte documente ale partidului și care vor să contribuie la promovarea și aplicarea acestora în practică, devenind membri ai partidului.
(2) Orice cetațean român cu drept de vot poate înainta o cerere de a deveni membru al partidului.
Art. 18
(1) Poate deveni membru al partidului orice cetațean român cu drept de vot și care îndeplineste, în mod cumulativ, urmatoarele condiții:
a) aderă la principiile și valorile afirmate de partid și dorește să acționeze pentru realizarea acestora;
b) recunoaște și respectă Statutul și celelalte documente ale partidului, precum și regulamentele aprobate pe baza dispozițiilor statutare;
c) îndeplinesc condițiile Art. 11;
d) până în momentul convocării primei Adunări Generale a Partidului (AGP) decizia acceptării de noi membrii se ia de către membrii fondatori prin vot majoritar.
Art. 19
Pot deveni membri ai DDR, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenie română dar au domiciliul în România.
Art. 20
Cetățenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri DDR urmând procedurile de la Art. 23.
Art. 21
(1) O persoana nu poate deveni membru al partidului dacă:
a) a fost condamnată penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția cazului în care a fost reabilitată;
b) i s-a stabilit, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat ca colaborator al Securității în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) îi este interzisă, prin hotărâre judecatorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetățenești; (persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică)
d) promovează sau a promovat idei sau acțiuni de rasism, xenofobie, antisemitism;
e) a ocupat funcții politice de conducere retribuite în aparatul central al Partidului Comunist Român.
Art. 22
Întrucât traseismul și oportunismul politic a devenit o adevarată plagă în politica românească de după 1989, nu pot face parte din partid, decât după o perioadă de minim 1 an de tranziție, efectuată în calitate de membrii aspiranți, persoanele care :
a) în decursul a 5 ani au schimbat mai mult de 2 partide politice
b) s-au mutat dintr un partid aflat în opoziție în altul aflat la guvernare sau într o coaliție de guvernare sau au devenit independenți în timpul exercitării unui mandat obținut cu sprijin politic
c) cei încadrați la oricare din punctele (a) sau (b) ale prezentului articol, nu pot ocupa funcții de conducere în cadrul partidului pe o perioadă de 4 ani din momentul în care devin membrii cu drept de vot
Art. 23
(1) Calitatea de membru al partidului se dobândește pe baza unei adeziuni formulate în scris de către candidat, a unei fișe personale și a unei declarații pe propria răspundere dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic, că nu se încadrează în prevederile Art. 21 si Art. 22 și că îndeplinește condițiile prevăzute la Art. 11, depuse la sediul organizației.
(2) Adeziunea, fișa personală și declarația pe propria răspundere, se pot depune și electronic, în conformitate cu procedura prevăzută în regulamentul de ordine interioară și afișată pe site-ul partidului.
Art. 24
(1) În cel mult 3 zile de la depunerea adeziunii, fișei personale si a declarației pe propria răspundere, organul competent, Comisia centrală de admitere a membrilor (CCAM) va face publică adeziunea pe canalele de comunicare ale partidului. Din momentul în care cererea de adeziune este facută public, vor curge 30 zile pentru ca orice membru să poată depune o contestație. Dacă nu există contestații acesta va deveni membru. În cazul în care există contestații, CCAM va supune la vot general absolut la nivelul partidului validarea sau invalidarea respectivei contestații. CCAM poate face și o recomandare de vot expusă împreuna cu textul contestației, sau contestațiilor.
(2) În cazuri excepționale în care este imposibilă verificarea tuturor cererilor de noi membri și dacă nu există membri dispuși să suplimenteze CCAM, adeziunile și supunerea la vot a contestațiilor se va face de îndată ce va fi procesată cererea de înscriere în partid.
Art. 25
(1) La nivel național va funcționa Registrul General al Membrilor DDR ce va cuprinde toți membrii partidului, precum și datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului General al Membrilor DDR se va specifica prin Regulamentul CCAM.
(2) La nivel național va funcționa Registrul General al Membrilor Aspiranți ai DDR ce va cuprinde toți membrii aspiranți, precum și datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului General al Membrilor Aspiranți al DDR se va specifica prin Regulamentul CCAM.
SUBTITLUL 3.6 Drepturile și îndatoririle membrilor
Art. 26
Drepturile si îndatoririle membrilor sunt urmatoarele:
(1) Dreptul de a porni o initiațivă în vederea convocării unui referendum.
(2) Dreptul de a fi luat în considerare votul său.
(3) Dreptul de a participa la înfăptuirea scopului propus: implementarea Democrației Directe, antrenarea maselor la participarea efectivă și implicarea lor în deciziile care privesc viitorul lor și al copiilor lor.
(4) Demascarea corupției și combaterea acesteia este atât o îndatorire cât și o obligație.
(5) Să vegheze și să susțină transparența.
(6) Să se opună abuzurilor și să facă public abuzurile, atât cele comise de membrii acestui partid cât și de membrii oricărui alt partid sau parlamentari, demnitari, etc.
(7) Să susțină referendumuri și acțiuni pentru înlăturarea de câte ori este necesar a persoanelor corupte din funcții ale aparatului administrativ de stat, central sau local.
(8) Când ocupă funcții externe partidului (parlament, consilii locale, guvern, primarie, etc) să voteze sau să ia decizii doar în conformitate cu dorința majorității populației sau a comunității locale pe care o reprezintă conform Art. 67.
(9) Dreptul de a își schimba votul, în cazul utilizării votului online, pe perioada de votare a unei propuneri, în cazul în care există posibilitatea tehnică.
SUBTITLUL 3.7. Sancțiuni
Art. 27
(1) Membrilor DDR care nu respectă legile țării, Statutul, Programul politic, regulamentele sau celelalte documente ale partidului, deciziile și hotărârile Adunarilor Generale ale partidului, precum și celor care prin inactivitate politică, neparticipare repetată la procesul de vot, conduită negativă, declarații sau activități care provoacă daune partidului, pentru neîndeplinirea atribuțiilor, omisiunea de informatii, prezentarea neadevarată sau incorectă de informații din partid li se poate aplica, după gravitatea faptei în urma unei propuneri ce va fi supusă la vot, următoarele sancțiuni:
a) atenționare;
b) avertisment;
c) suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcțiile deținute;
d) suspendarea pe anumite termene a calității de membru; în cazul arestării preventive, suspendarea se aplică de drept; CCAM ia act de suspendare în prima sa ședință;
e) demiterea din funcții ocupate în structura partidului;
f) retragerea sprijinului politic pentru funcții dobândite prin susținerea partidului;
g) excluderea din partid.
(2) Procedura și competența aplicării sancțiunilor aparține Comisiei de arbitraj a partidului (CAP) dacă nu se prevede în mod expres altfel în prezentul statut.
SUBTITLUL 3.8 Pierderea Calității de Membru
Art. 28
(1) Calitatea de membru al DDR se pierde prin retragere, radiere sau excludere.
(2) Retragerea are loc în baza și la data depunerii cererii scrise de demisie, ca expresie a voinței liber exprimate a persoanei în cauză. Cererea scrisă se depune la CCAM pentru scoaterea din evidență.
(3) Radierea se face de drept, si se constată de către CCAM în următoarele cazuri:
(a) înscrierea într-un alt partid sau formațiune politică;
(b) declararea ca independent a acelui membru care ocupă o funcție aleasă sau numită, în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia;
(c) deces.
(d) condamnarea penală, pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, în România sau în orice altă țară democratică;
(e) interzicerea exercitării drepturilor politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
(4) Excluderea se face de drept și se constată de către CCAM în cazurile următoare :
(a) neparticiparea de 3 ori la câte 3 sedințe de vot consecutive duce la pierderea calității de membru.
(b) nu votează sau nu ia decizii doar în conformitate cu dorința majorității populației sau a comunității locale pe care o reprezintă atunci când ocupă funcții externe partidului (parlament, consilii locale, guvern, primarie) conform Art. 67.
TITLUL 4 Referendumul şi inițiativa
Art. 29
(1) Fiecare referendum are o procedură, un consens necesar, un timp de votare și un timp de contestare.
(2) Referendumurile, pentru toate cazurile în care nu este menționat altfel în mod explicit, în prezentul statut, au timp de vot de 7 zile, un cvorum de peste 30 % și un timp de contestare de 3 zile.
(3) În cazul referendumurilor de urgență, dreptul de VETO se poate exercita doar simultan cu referendumul de urgență.
(4) Contestarea unui referendum se poate face :
(a) urmând aceiași procedură ca în cazul lansării unei inițiative, conform Art. 36.
(b) adresând o cerere CAP, care prin vot intern poate decide să supună contestația la referendum (dacă contestatarul nu are numarul necesar de susținători prevazut la Art. 36).
Art. 30
(1) Referendumul general, se referă la referendumurile la nivelul partidului și se poate desfășura folosind una din procedurile:
A) majoritar:
a) absolut - consens peste 50%
b) special - consens peste 80%
c) de urgență - consens peste 50% și timp de vot 24 ore, fără cvorum.
B) preferențial
(2) Tipul de referendum utilizat, în cazurile în care nu se prevede tipul de vot, în mod expres, în prezentul statut, se va stabili prin referendum general cu vot de urgență.
Art. 31: Definirea referendumului prin "procedura de urgență"
(1) Votul de urgență reprezintă votul absolut cu timp de votare de 24 ore si fără cvorum.
(2) Procedura de urgență se utilizeaza doar în cazurile următoare:
(a) există obligația conformării unor prevederi legale, dispuse în mod direct de autoritățile publice ale statului, ce pot sancționa financiar, suspenda sau duce la radierea partidului;
(b) există invitația prezentării la consultări sau alte protocoale sau acțiuni de PR (relații cu presa).
(c) pentru alegerea unui tip de referendum, altul decât cel de urgență, în cazul în care în statut nu a fost menționat tipul de referendum ce se va folosi.
(d) suplimentarea numărului de membrii al unei comisii
(3) Procedura votului de urgență:
a) situația trebuie adusă la cunostința membrilor partidului prin canalele de comunicare ale acestuia la momentul sesizării problemei de către inițiator.
b) la votul inițiat între orele 22.00 - 06.00, ora României, timpul de votare de 24 de ore se ia in calcul incepand cu ora 06.00, ora Romaniei.
c) toţi membrii partidului cu drept de vot vor fi înștiințați prin e-mail sau prin alte metode personalizate aprobate de AGP în decurs de maxim 3 ore de la momentul inițierii votului.
(4) Procedura de urgență nu poate în nici un caz să aibe ca obiect, direct sau indirect, modificarea statutului, a programului politic sau a altor documente ale partidului adoptate prin referendumuri.
Art. 32: Definirea referendumului prin procedura preferențială
(1) "Procedura preferențială Normală":
a) alegerea unei opțiuni, a unei propuneri;
b) fiecare opțiune de vot aleasă se contorizează cu un punct în favoarea opțiunii alese;
c) în cazul în care sunt mai multe locuri disponibile ce trebuie ocupate, ele vor fi ocupate în ordinea iesită în urma rezultatelor votului preferențial normal.
d) în cazul în care pe ultima poziție se vor regăsi mai multe propuneri cu același punctaj, se va proceda la repetarea procedurii doar între acele propuneri aflate la egalitate pe ultima poziție.
(2) "Procedura preferențiala prin Punctaj":
a) fiecare loc va avea un punctaj.
b) numarul de puncte va fi egal cu numarul de propuneri (exemplu: vor fi 10 propuneri, propunerea de pe locul 1 va avea 10 puncte, cea de pe locul 10 va avea 1 punct)
c) castigă propunerea cu cele mai multe puncte.
d) în cazul în care sunt mai multe locuri disponibile ce trebuie ocupate, ele vor fi ocupate în ordinea ieşită în urma rezultatelor votului preferențial prin punctaj.
e) în cazul în care pe ultima poziție se vor regăsi mai multe propuneri cu același punctaj, se va proceda la repetarea procedurii doar între acele propuneri aflate la egalitate pe ultima poziție.
SUBTITLUL 4.1 Inițierea Referendumurilor si inițiativelor
Art. 33
(1) Referendumurile nu pot face subiectul încălcării procedurilor, statutului sau drepturilor membrilor.
(2) Toate referendumurile vor fi anunțate public pe canalele de comunicare ale partidului. Adițional, membrii cu drept de vot vor fi înștiințați prin e-mail sau prin alte metode personalizate aprobate de AGP de pornirea unui referendum în maxim 24 ore de la inițiere, cu excepția referendumului de urgență care este reglementat expres la Art. 31.
Art. 34
(1) Pentru a iniția un referendum, un membru, care nu deține o funcție cu competența de a iniția un referendum, trebuie să se conformeze Art. 36.
Art. 35
(1) Membrii care, prin funcția lor, sau structurile care prin atribuțiile lor au competențe de a iniția referendumuri, nu sunt condiționați de a avea un anumit suport pentru inițierea referendumurilor făcute în scopul îndeplinirii atribuțiilor. Aceștia pot porni referedumuri conform cu reglementările din prezentul statut și regulamentul comisiei din care fac parte.
Art. 36
(1) Orice membru cu drept de vot poate înainta o inițiativă în vederea pornirii unui referendum.
(2) Condițiile necesare pentru a porni o inițiativă sunt:
(a) strângerea unui număr suficient de susținători între 2% - 10%.
(b) numărul exact de susținători necesari va fi specificat in Regulamentul de ordine interioară (ROI).
(c) inițiativele nu pot contraveni prevederilor statutului sau ale ROI.
(d) inițiativele nu pot face subiectul încălcării procedurilor din statut, sau ale drepturilor membrilor.
(3) Pentru a facilita adunarea numărului de susținători necesar inițierii unui referendum poate exista o platformă sau subplatformă online destinată acestui scop.
(4) O inițiativă care primește îndeajuns de multă susținere va fi supusă tipului de referendum corespunzător prevăzut în statut de către structura abilitată.
Art. 37: Dreptul de VETO
(1) Dreptul de Veto, reprezintă dreptul de a bloca/ anula o decizie luată printr-un referendum care privește modificări in statut sau care contravin prevederilor statutare, programul politic secțiunea întâi, alianțe cu alte fomațiuni politice sau reorganizarea partidului.
(2) Dreptul de VETO poate fi exercitat de către membrii fondatori constituiți în Comitetul de Inițiativă (CI) și ulterior în Comisia de Veghe a Statutului (CVS), respectând procedurile de la Art. 77
(3) Dreptul de VETO poate fi exercitat și de către 10% din numarul total de membrii cu drept de vot.
(4) Dreptul de VETO se exercită în perioada de contestare a unui referendum cât și în timpul desfășurării unui referendum cu excepția cazurilor de la Art. 37 punctul (5)
(5) În cazul referendumurilor desfașurate prin procedura de urgență, dreptul de VETO se exercită doar pe perioada desfășurării votului.
Art. 38
(1) Interpretarea numărului de voturi necesare, privind procentele, se va face prin aproximare prin adaos, dacă prima cifră dupa virgula este 5. În caz contrar se aproximează prin deducere.
Art. 39
(1) Desfășurarea votului se va efectua întotdeauna la vedere utilizând o platformă de vot online stabilită și acceptată printr-un referendum desfășurat cu vot general absolut, cu excepția cazurilor în care în Legea partidelor politice se stipulează că este obligatoriu votul secret.
(2) Dacă platforma de vot online nu poate asigura votul secret în situațiile în care acesta e prevăzut expres de legile în vigoare se vor utiliza metode de vot clasice.
(3) Adunarea generală a partidului (AGP) poate decide și alte modalități de vot, ca de exemplu votul prin corespondență, votul electronic, etc, care nu necesită prezența fizică a membrilor și permite totodată exercitarea dreptului de vot tuturor membrilor. Aceste modalități vor fi reglementate prin ROI si aprobate de AGP prin vot general absolut cu cvorum de peste 50 %.
TITLUL 5. Delegarea Votului
Art. 40
(1) Delegarea votului nu se va utiliza la înființarea partidului.
(2) Activarea sau dezactivarea delegării votului, va fi decisă prin referendum cu vot general absolut și cvorum peste 50 % și înscrisă și reglementată în ROI.
(3) Un membru, numit delegatar, poate alege o persoană, numită delegat, să voteze in locul său, datorită încrederii în capacitățile delegatului sau din cauza lipsei de timp.
Art. 41
(1) Un delegat poate avea mai multi delegatari.
(2) Numărul de delegatari ai unui delegat poate fi cuprins între 1-10.
(3) Numărul exact de delagatari ai unui delegat se stabilește prin referendum cu vot general absolut și cvorum peste 50 % și va fi înscris și reglementat în ROI respectând limitele fixate de la Art. 41 punctul (2).
(4) Un delegat nu poate reprezenta delegatarii altui delegat, inclusiv atunci când unul din delegatarii săi este delegatul altor persoane.
TITLUL 6. Comisii și structuri
Art. 42
Toate comisiile/ structurile își exercită competențele sau obligațiile în conformitate cu statutul și procedurile din statut precum și cu obligațiile și procedurile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară și regulametele specifice fiecărei comisii.
(1) Comisiile/structurile nu pot adăuga reglementări privind dreptul membrilor de a iniția o propunere sau a inițierii sau desfășurării unui referendum.
(2) Comisiile/ structurile nu pot lua nici o decizie fără a fi supusă în prealabil la referendum cu excepția cazurilor în care decizia este o constatare de facto și intră în atribuțiile comisiei/ structurii respective.
(3) Nici un membru al unei comisii/ structuri, indiferent de funcția deținută, nu poate lua nici o decizie în nume propriu sau al comisiei/ structurii din care face parte decât în urma unui referendum. Rezultatele referendumului sunt obligatorii executive și decizionale.
(4) Comisiile/ structurile pot iniția referendumuri în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin conform cu regulamentele lor și aprobate de AGP.
(5) De regulă, toate comisiile își vor iniția referendumurile online prin intermediul CAV, care se ocupă de logistica referendumurilor online. În cazuri excepționale, în care CAV nu funcționează sau membrii CAV nu pot fi contactați în timp util, comisiile pot iniţia direct, online, referendumul, având totodată obligația să asigure întreaga logistică a referendumului respectiv.
(6) Chiar și în cazul în care CAV este cea care iniţiază referendumul online, comisia sau membrul ce a inițiat referendumul are dreptul să urmărească întreg procesul de desfășurare al referendumului respectiv, adică timpul de vot, rezultatele votului, îndeplinirea cvorumui și publicarea rezultatului. Deasemenea orice membru poate semnala către CAP orice disfuncționalitate intervenită în desfășurarea unui referendum.
Art. 43
Art. 37, Art. 42 si Art. 43 nu pot face obiectul unor propuneri în partid și nu pot fi modificate, eliminate, reglementate sau suplimentate de alte articole sau puncte.
Art. 44: Înfiintarea comisiilor
(1) O comisie nouă se poate înființa prin vot general absolut.
(2) Propunerea de înființare a comisiei trebuie să cuprindă un regulament de funcționare al acesteia. Regulamentul trebuie sa fie in conformitate cu Statutul.
(3) Orice comisie nou înființată va fi obligatoriu reglementată conform Art. 42.
Art. 45: Membrii comisiilor
1) Membrii tuturor comisiilor/ structurilor, cu excepția membrilor Biroului executiv al partidului (BEP), care sunt asimilați prin lege ca fiind funcții de conducere și trebuie aleși prin vot secret și ai CVS, care va fi alcătuit din membrii fondatori, sunt aleși prin vot preferențial la vedere, de AGP, dintre membrii voluntari ai partidului care îndeplinesc condițiile prevăzute de regulamentul comisiei din care doresc să facă parte, iar locurile de membrii ale respectivelor comisii vor fi ocupate în ordinea ieșită în urma votului preferențial.
2) Tipul votului preferențial utilizat va fi stabilit printr-un referendum cu vot prin procedura de urgență.
3) Dacă este necesară suplimentarea numărului de locuri, sau ocuparea unor locuri rămase vacante pentru o comisie, ele vor fi ocupate de cei aflați pe locurile următoare în ordinea votului preferențial, dintre cei ce inițial nu au prins un loc in comisia pentru care a candidat.
4) Suplimentarea numărului de locuri se face la cererea membrilor structurii atunci când aceștia constată că nu pot face față atribuțiilor și pe o anumită perioadă ce va fi menționată în cerere și aprobată în urma unui referendum desfășurat prin procedura de urgență.
5) Numărul de locuri alocat fiecărei comisii se stabilește de AGP respectând numărul minim și prevederile prezentului statut pentru fiecare comisie.
6) Toți membrii structurilor, inclusiv ai BEP, cu exceptia membrilor CVS, pot fi retrași oricând printr-un referendum inițiat conform prevederilor Art. 36
7) Între membrii ce alcătuiesc structurile partidului nu există relații de subordonare, ei având doar funcții administrative, de mediere și logistice.
Art. 46: Adunarea Generală a Partidului (AGP)
(1) Adunarea Generală a Partidului (AGP) este formată din toți membrii cu drept de vot ai partidului și reprezintă forul suprem de conducere al partidului.
(2) AGP reprezintă organul ce poate să decidă reorganizarea sau asocierea partidului într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere, în conformitate cu Statutul, procedurile și reglementările prevăzute la Art. 63.
(3) AGP reprezintă organul împuternicit să prezinte și să valideze candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale;
(4) Adunarea generala a partidului se convoacă obligatoriu anual și de desfășoară pe o perioadă de 7 zile, putând participa toți membrii partidului. Adunarea generală a partidului se anunță înainte cu 60 de zile de către BEP pe canalele de comunicare ale partidului și adițional toți membrii cu drept de vot vor fi înștiințați prin e-mail sau prin alte metode personalizate aprobate de AGP.
(5) În afara convocării anuale, obligatorii, AGP poate fi convocată și spontan ori de câte ori este necesar. Convocarea spontană se poate face printr-un referendum inițiat conform procedurii prevăzute la Art. 36. Referendumul se va desfășura prin vot majoritar absolut.
(6) AGP poate alege membrii tuturor structurilor partidului și a conducerii partidului în cazul în care votul secret poate fi asigurat online. În caz contrar toate atribuțiile AGP care necesită vot secret vor fi delegate către Adunarea excepţională a partidului (AEP).
(7) Adunarea generala a partidului (AGP) propune și avizează candidaturile pentru membrii tuturor structurilor ce urmează a fi aleși de AEP la nivelul partidului în cazul în care este obligatoriu votul secret pentru alegerea acestora și acesta nu poate fi asigurat online sau prin alte forme de vot care nu necesita prezenţa fizică a membrilor partidului.
(8) AGP validează și decide candidații pentru funcții externe partidului. Desemnarea acestora se face prin vot preferențial prin punctaj în urma propunerilor făcute conform procedurilor de la Art. 36. Locurile vor fi ocupate în ordinea punctajului obținut.
Dacă există obligația ca candidații pentru funcții externe să fie desemnați prin vot secret, AGP va valida doar candidaturile, procedura de vot fiind derogată AEP.
(9) În cadrul adunării generale a partidului se reconfirmă prin vot general absolut cu cvorum de peste 50% propunerile de la secțiunea a doua din "Programul Politic".
Art. 47: Adunarea excepţională a partidului (AEP)
(1) În cazul în care este necesar votul secret și acesta nu se poate asigura în cadrul AGP, în termen de maxim 30 de zile de la AGP, se va convoca o Adunare Excepțională a partidului (AEP) care se va desfășura într o locație și la o dată, în termenul de 30 de zile, stabilite prin vot de AGP.
(2) La adunarea Excepțională a partidului pot participa toți membrii partidului dispuși a se prezenta la data și în locul stabilit de AGP.
(3) Membrii prezenți la Adunarea Excepțională a partidului vor proceda la luarea deciziilor prin vot secret în toate cazurile în care acest lucru nu a fost posibil în cadrul AGP.
(4) Deciziile se iau utilizând tipul de vot prevăzut în statut, funcție de decizia ce trebuie luată, de către membrii prezenți.
(5) Votarea va fi prelungită astfel încât toți membrii ce vor fi prezenți fizic în momentul încheierii timpului de vot oficial să își poată exercita dreptul la vot. Toate deciziile în cadrul partidului se iau prin vot la vedere cu excepția cazurilor meţionate expres în Legea partidelor politice în care se stipulează că este obligatoriu votul secret.
Art. 48: Biroul Executiv al partidului (BEP)
(1) Biroul Executiv al Partidului (BEP) este organul executiv al partidului care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terții, fiind format din:
(a) un președinte și minim 4 vice-președinți, aleși prin vot secret de către AEP în cazul în care nu se se poate asigura secretul votului online. În cazul în care votul secret online este posibil, ei vor fi aleși de AGP.
(b) alegerile se desfăşoară prin vot preferențial normal. Cel de pe prima poziție va fi președinte, ceilalți, vice-presedinți și vor ocupa funcția de președinte interimar în ordinea ieșită la votul preferențial, dacă funcția de președinte va rămâne vacantă. Se vor asigura condiții privind timpul de vot conform Art. 47 punctul (5).
(2) BEP are urmatoarele obligații si competențe:
a) constată și inițiază propuneri privind problemele partidului.
b) semnează actele legale ale partidului doar după ce au primit acceptul membrilor partidului, accept ce se manifestă prin rezultatul tipului de referendum necesar pe problema respectivă;
c) execută deciziile impuse de către AGP precum și deciziile rezultate în urma referendumurilor;
d) poate propune reorganizarea partidului către AGP în conformitate cu Statutul și procedurile de la Art. 63.
(e) în prima sa reuniune BEP elaborează Regulamentul BEP pe care îl supune avizului si aprobării AGP.
Art. 49
(1) Propunerile în numele BEP către partid se fac după ce se votează în interiorul BEP.
(2) Pentru ca o propunere în numele BEP să poată fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepția celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii BEP. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul BEP este de 3 zile.
(3) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al BEP poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art. 31.
(4) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedură de urgență fără a fi necesar, sau fără respectarea procedurilor, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevazută la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de către CAP sau la sesizarea oricărui membru înaintată catre CAP.
Art. 50: Comisia de Arbitraj (CAP)
(1) Comisia de Arbitraj al Partidului (CAP) reprezintă comisia de arbitraj a diferendelor membrilor la nivelul partidului și este formată din membrii acestuia aleși prin referendum cu vot preferențial.
(2) CAP asigură părților aflate în conflict dreptul la opinie, dreptul de a se apăra, respectând procedurile Art. 50 punctele (8), (9), (10) si (11) si detaliate în Regulamentul CAP
(3) CAP va fi compusă dintr un număr impar de persoane, minim 3.
(4) CAP se poate sesiza din oficiu sau la cererea oricărui membru al partidului.
(5) CAP poate solicita oricând suplimentarea numarului de membrii dacă constată că nu pot face fața problemelor ivite.
(6) CAP are atribuții și privind respectarea statutului și a tuturor documentelor partidului de către toți membrii, structurile sau membrii structurilor.
(7) În prima reuniune a CAP, membrii săi elaborează Regulamentul CAP pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(8) Orice membru care se simte lezat în drepturile sale, constată o încalcare a statutului sau a documentelor partidului se poate adresa CAP.
(9) În urma analizării problemei în discuție, CAP, după epuizarea tuturor căilor de mediere a conflictului, va face o recomandare, decisă prin vot intern în cadrul CAP, privind sancțiunea, și va iniția un referendum general prin "procedura preferențială normală" la care sunt menționate toate tipurile de sancțiuni plus varianta "nici o sancțiune". Recomandarea privind sancțiunea trebuie să aibe o motivare si o bază în Statutul partidului și să respecte procedura de la punctul (10) al prezentului articol.
(10) CAP este obligat să asigure tuturor părților aflate în conflict expunerea unui punct de vedere exprimat concis care va fi expus alături de motivarea dată de CAP.
(11) În cazurile prevăzute expres în prezentul statut, CAP ia act de sancțiunea prevăzută în statut și pentru ce nu intră în atribuțiile sale, comunică structurii competente să ia măsurile necesare.
(12) Propunerile/ avizele/ recomandările în numele CAP se fac dupa ce se votează în interiorul CAP cu excepția celor de care CAP este obligată doar sa ia act.
(13) Pentru ca, CAP să poată face o recomandare de vot în cazul inițierii oricărui tip de referendum, este necesar ca acea recomandare să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CAP. În cazul în care nu se obține procentul necesar, referendumul va fi inițiat fără nici o recomandare de vot. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CAP este de 3 zile.
Art. 51: Comisia de Promovare a partidului (CPP)
(1) Comisia de Promovare al Partidului (CPP) reprezintă organul de promovare al partidului și este format din membrii aleși ai acestuia.
(2) CPP propune materiale, strategii și rectificări privind promovarea. Membrii la rândul lor pot iniția propuneri privind promovarea, în conformitate cu statutul și procedurile de inițiere a propunerilor.
(3) Deciziile privind propunerile CPP sunt luate de AGP sau aprobate prin referendum general absolut.
(4) În cazul alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidentiale, CPP face propuneri privind promovarea, deciziile fiind luate de AGP sau aprobate prin referendum desfăşurat cu vot general absolut.
(5) CPP va fi compus dintr-un numar impar de persoane, minim 3.
(6) CPP poate solicita oricând suplimentarea numarului de membrii dacă constată că nu poate face față problemelor ivite.
(7) În prima reuniune a CPP, membrii săi elaborează Regulamentul CPP pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(8) Propunerile în numele CPP către partid se fac după ce se votează în interiorul CPP.
(9) Pentru ca o propunere în numele CPP să poată fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepția celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CPP. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CPP este de 3 zile.
(10) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al CPP poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art. 31
(11) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedură de urgență fără a fi necesar, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevăzuta la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de catre CAP sau la sesizarea oricărui membru al partidului înaintată către CAP.
Art. 52: Comisia de Transparența a partidului (CTP)
(1) Comisia de Transparența al Partidului (CTP) este organul care ia act de toate cererile oficiale adresate partidului si le distribuie structurilor corespunzatoare ce au competențele necesare și este format din membrii aleși ai partidului.
(2) CTP nu poate lua decizii în numele partidului, structurilor sau membrilor.
(3) CTP are obligația de a menține transparența totală în fața AGP privind toate discuțiile si comunicatele între toate structurile partidului și autoritățile publice sau terți, precum și solicitările acestora.
(4) Nici o structură a partidului nu poate purta discuții secrete în numele partidului cu nici o altă entitate externă.
(5)Toate structurile partidului sunt obligate să comunice CTP toate documentele/ înregistrările/ minutele pentru a fi făcute publice către AGP și către membrii partidului.
(6) CTP va fi compus din minim 3 membri.
(7) între membrii CTP nu există relații de subordonare
(8) În prima reuniune a CTP, membrii săi elaborează Regulamentul CTP pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(9) Propunerile în numele CTP către partid se fac după ce se votează în interiorul CTP.
(10) Pentru ca o propunere în numele CTP să poate fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepția celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CTP. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CTP este de 3 zile.
(11) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al CTP poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art.28
(12) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedura de urgență fără a fi necesar, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevazută la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de către CAP sau la sesizarea oricărui membru sau altei structuri a partidului înaintată către CAP.
Art 53
Art. 44 nu poate face obiectul unor propuneri în partid și nu poate fi modificat, eliminat, reglementat sau suplimentat de alte articole sau puncte.
Art. 54: Comisia de Revizie și Control (CRC)
(1) Comisia de Revizie și Control (CRC) este organismul partidului însărcinat cu controlul economico-financiar intern al partidului, atât preventiv cât și ulterior.
(2) CRC controlează modul de realizare și proveniența fondurilor partidului, oportunitatea și corectitudinea cheltuielilor, în conformitate cu legile în vigoare, prevederile Statutului și regulamentului comisiei, modul de constituire și întreținere a patrimoniului partidului, precum și orice altă activitate economică și financiară a partidului, atât curentă, cât și legată de campaniile electorale
(3) CRC este compusă din minim 3 membrii.
(4) membrii CRC nu pot fi membrii simultan în alte comisii în cadrul partidului.
(5) CRC prezintă CTP săptămânal situația financiară a partidului.
(6) În prima reuniune a CRC, membrii săi elaborează Regulamentul CRC pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(7) Propunerile în numele CRC către partid se fac dupa ce se votează în interiorul CRC.
(8) Pentru ca o propunere în numele CRC să poată fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepţia celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CRC. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CRC este de 3 zile.
(9) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al CRC poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art.28
(10) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedura de urgență fără a fi necesar, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevăzuta la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de către CAP sau la sesizarea oricărui membru sau altei structuri a partidului înaintată către CAP.
(11) AGP poate dispune ca membrii sau parte din membrii CRC (un cenzor de exemplu) să poată face parte din comisie chiar dacă nu este membru al partidului.
Art. 55: Comisia de administrare a Trezoreriei (CAT)
(1) Comisia de administrare a Trezoreriei (CAT) este organismul partidului însărcinat cu administrarea trezoreriei DDR.
(2) CAT este compusă din minim 3 membrii din care va face parte 1 casier și 1 contabil.
(3) Membrii CAT nu pot fi membrii simultan în alte comisii în cadrul partidului.
(4) În prima reuniune a CAT, membrii săi elaborează Regulamentul CAT pe care îl supune avizului si aprobării AGP.
(5) AGP poate decide ca contabilitatea partidului sa fie ținută și administrată de o persoană sau firmă externă partidului.
Art. 56: Comisia centrală de admitere a membrilor (CCAM)
(1) Comisia centrală de admiterea a membrilor (CCAM) este structura care se ocupă cu înscrierea membrilor în Registrul membrilor permanenţi sau aspiranţi după caz.
(2) CCAM este compusă din minim 3 membrii.
(3) CCAM are atribuții și în privința contestațiilor privind acceptarea noilor membrii
(4) În prima reuniune a CCAM, membrii săi elaborează Regulamentul CCAM pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
Art. 57: Comisia de administrare si vot (CAV)
(1) CAV, reprezintă comisia care se ocupă de logistica referendumurilor online la nivelul partidului și este formată din membrii aleși ai partidului.
(2) CAV constată dacă condițiile pornirii unui referendum au fost îndeplinite și se ocupă de logistica lor.
(3) CAV va fi compusă dintr un numar impar de persoane, minim 3.
(4) CAV poate solicita oricând suplimentarea numărului de membrii dacă constată că nu pot face față problemelor ivite.
(5) Toate comisiile și toți membrii partidului care îndeplinesc condițiile pornirii unui referendum se vor adresa CAV pentru inițierea acestuia online.
(6) CAV are atribuții în ce priveste timpul de vot, rezultatele votului, îndeplinirea cvorumului și publicarea rezultatului.
(7) În prima reuniune, membrii CAV elaborează Regulamentul CAV pe care îl supune avizului AGP.
TITLUL 7 Filiale si grupuri
Art. 58
(1) Partidul poate funcționa cu sau fără filiale. La înființarea partidului acesta va funcționa fără filiale. În cazul în care se va opta pentru filiale, acestea vor funcționa conform Art. 59
(2) Decizia de a funcționa cu sau fără filiale este luată de AGP, la propunerea BEP sau a membrilor partidului urmând procedurile conform cu Art. 36, printr un referendum cu vot general special și cvorum peste 50% și intră in vigoare în termen de 10 zile, timp în care se poate exercita dreptul de VETO.
SUBTITLUL 7.1 Înfiinţarea filialelor
Art. 59
În cazul in care AGP va decide ca partidul să aibe și filiale, acestea se vor conforma prezentului articol.
(1) O filialå este compusă din membrii cu drept de vot.
(2) Cererea înființării filialei, adresată la BEP, se poate face îndeplinindu-se următoarele condiții:
a) numarul minim de membrii ai filialei va trebui să fie suficient pentru a ocupa toate structurile prevăzute de statut.
b) propunerea să conțină numele persoanelor care vor ocupa funcții de conducere precum și a celor ce vor constitui toate structurile prevăzute în statut.
c) toate structurile filialelor vor fi constituite pe modelul structurilor la nivel de partid și vor funcționa conform regulamentelor acestora având competențe doar la nivelul filialelor la care sunt constituite.
d) dacă toate condițiile sunt îndeplinite, BEP supune la referendum prin vot general absolut cu cvorum de peste 50 % aprobarea cererii de înființare a unei filiale.
e) adunarea generala a membrilor filialei va fi forul suprem de conducere a filialei și va fi subordonată AGP.
f) alegerea membrilor ce vor constitui conducerea filialelor se va face de către Adunarea generala a membrilor filialei urmând întocmai aceleași proceduri ca și în cazul Adunårii generale a partidului atât în cazurile în care este necesar votul secret cât și în cazul în care acesta nu este necesar.
SUBTITLUL 7.2 Grupuri zonale din România
Art. 60
(1) DDR poate avea grupuri/ subgrupuri de lucru zonale, pe județe/ localități. Acestea nu vor avea autoritate juridică dar se recomandă constituirea de comisii de lucru pentru rezolvarea problemelor în cadrul grupului. Comisiile grupurilor au rolul de a facilita buna funcționare a structurilor la nivelul partidului făcând recomandări și informări acestora.
Nu se pot iniția decât referendumuri informale în cadrul grupurilor iar rezultatele lor vor fi transmise comisiilor competente de la nivel de partid.
(2) Grupurile de lucru zonale vor trebui să aibe o secțiune separată pentru referendumurile informale din cadrul grupului astfel încât acestea să nu se poată confunda cu referendumurile oficiale la nivel de partid.
(3) Cererea înființării unui grup/ subgrup zonal este adresată la BEP. BEP supune la referendum prin vot general absolut aprobarea cererii de înființare a unui grup/ subgrup.
(4) Grupurile/ subgrupurile zonale, în cazul în care se conformează prezentului articol, pot uza de însemnele partidului și utiliza numele partidului urmat de numele grupului.
(5) AGP, BEP sau oricare altă comisie a partidului, precum și orice membru al partidului, conform Art. 36, poate iniția un referendum, prin vot general absolut, privind desființarea unui grup/ subgrup zonal în cazul în care apar conflicte în cadrul grupului și membrii săi sau comisiile grupului nu le pot gestiona corespunzator.
SUBTITLUL 7.3 Grupurile din afara teritoriului României
Art. 61
(1) Organizațiile din toate țările formează grupul DIASPORA DDR care poate constitui subgrupuri pe țări, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
SUBTITLUL 7.4 Alte grupuri
Art. 62
DDR poate constitui organizații, altele decât organizațiile/ grupurile teritoriale. Acestea reunesc membri și susținători grupați pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, etc.
(1) Organizațiile respective se constituie în scopul realizării și promovării de programe și acțiuni ale partidului specifice pentru categoria respectivă, care sunt puse în practică împreună cu comisiile DDR.
TITLUL 8 Alianţe si Reorganizare
Art. 63
(1) Alianțele și reorganizarea partidului se propun de AGP sau de BEP și se decid de AGP în urma rezultatului unui referendum desfășurat prin vot general special cu cvorum de peste 50 % și intră în vigoare în termen de 10 zile, timp în care se poate exercita dreptul de VETO.
(2) Partidul nu se poate alia cu partide care:
a) nu au inclus în obiective explicit Democrația Directă;
b) au întreprins sau întreprind acțiuni împotriva obiectivului de Democrație Directă și principiilor acesteia.
TITLUL 9 Programul Politic al Partidului
Art. 64
Programul politic al partidului cuprinde 2 secțiuni.
(1) Secțiunea întâi cuprinde scopul și obiectivele partidului și nu pot face obiectul votului, modificărilor și anulării, ele constituind motivul constituirii partidului DDR.
(2) Secțiunea a doua cuprinde propuneri adoptate de membrii partidului, după prima convocare a AGP si ulterior. Propunerile se adoptă prin vot general special cu cvorum de peste 50 % și trebuie reconfirmate prin vot general absolut cu cvorum peste 50 % cu ocazia fiecărui AGP. Cele ce nu vor fi confirmate vor fi eliminate sau archivate.
(3) Punctele din Secțiunea a doua, dacă majoritatea populației le dorește, lucru care se va confirma prin metodele prevăzute la Art. 67, vor putea constitui propuneri legislative ce ar putea fi inițiate de membrii ce detin funcții externe partidului în cazul în care partidul va fi minoritar.
(4) Nu se pot face propuneri pentru secțiunea doua care contravin secțiunii întâi.
TITLUL 10 Regulamentul de Ordine Interioara (ROI)
Art. 65
Regulamentul de ordine interioara (ROI) stabilește și reglementează următoarele:
(a) relațiile dintre membrii
(b) folosirea platformei de vot
(c) alte prevederi ale statutului care fac trimitere expresă la ROI.
(d) reglementările prevăzute în ROI se pot modifica doar prin vot general absolut.
TITLUL 11 Modificarea Statutului
Art. 66
(1) Pot fi modificate/ îmbunătățite/ abrogate cu vot general special și cvorum de peste 50% doar acele articole ale prezentului statut care nu au stabilit expres faptul că nu pot face obiectul nici unei modificări sau nu au menționat în mod expres o altă modalitate de modificare printr un alt tip de vot sau cvorum.
(2) Pentru orice modificare a prezentului statut se poate utiliza dreptul de VETO.
Art. 67
(1) Întrucât, până în momentul îndeplinirii obiectivului, partidul nu reprezintă decât o platformă între cetațeni și reprezentanții săi, pentru a afla dorința majorității cetățenilor țarii sau ai unei comunități locale, se vor utiliza doar mijloacele următoare :
(a) referendumuri convocate in mod oficial, la urne, electronic, online sau prin corespondenţă ori de câte ori este posibil
(b) sondaje de opinie efectuate de institute acreditate în acest scop ale caror rezultate nu depăşesc "marja de eroare"
TITLUL 12 Patrimoniul și veniturile partidului
Art. 68
Veniturile DDR se constituie din: cotizații, contribuții, donații, fonduri de la bugetul statului și alte venituri, conform legilor în vigoare.
SUBTITLUL 12.1 Cotizații, donații
Art. 69
(1) Cotizația membrilor reprezintă suma încasată lunar de la membrii DDR
(2) Cuantumul cotizației este stabilit de AGP.
(3) Dovada plății cotizației se face prin eliberarea unei chitanţe.
Art. 70
Donațiile reprezintă sume de bani sau bunuri și servicii primite de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 71
Fondurile provenite de la bugetul statului, în condițiile legii, sunt administrate de trezoreria partidului.
SUBTITLUL 12.2 Patrimoniul partidului
Art. 72
(1) Patrimoniul DDR este constituit din totalitatea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sa sau dobândite sub orice formă în condițiile legii.
(2) Administrarea patrimoniului, folosirea, închirierea, transmiterea de bunuri și orice alte operațiuni se fac cu acordul CAT, acord obtinut în urma unui referendum desfășurat prin vot general absolut și în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al trezoreriei DDR.
SUBTITLUL 12.3 Publicațiile DDR
Art. 73
(1) În vederea colaborării permanente cu militanții, membrii și cu alegătorii și pentru promovarea imaginii sale, DDR poate edita, realiza și difuza propriile publicații ori alte materiale de informare și cultură politică, atât la nivel național, cât și la nivel local.
(2) Toate aceste publicații și materialele de informare și cultură politică sunt proprietatea partidului și conțin obligatoriu acest lucru pe coperta fiecărei publicații sau fiecărui material.
(3) La nivel național se organizează Biroul de Presă al DDR (PRESDDR). Aprobările pentru editarea publicațiilor județene și locale ale DDR se obțin de la Trezoreria DDR privind partea financiara și de la CPP în privința conținutului, în urma unor referendumuri desfășurate prin vot general absolut sau de urgență, după caz.
TITLUL 13 Încetarea Activității
Art. 74
a) autodizolvare, hotărâtă de AGP, cu votul a peste două treimi
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
c) constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii partidelor politice;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
TITLUL 14 Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 75: Consiliul Interimar (CI)
Consiliul Interimar (CI) este organul executiv provizoriu al DDR, validat de către membrii fondatori, care exercită toate atribuţiile executive în numele şi pentru DDR până la alegerea organismelor de conducere precum si a comisiilor prevăzute în prezentul Statut. Deciziile in cadrul CI de iau prin vot majoritar.
Art. 76
(1) Consiliul Interimar îşi va înceta de drept activitatea în momentul alegerii, de către AGP sau a AEP, a organismelor de conducere ale DDR prevăzute în prezentul Statut și se va transforma în Consiliul de Veghe al Statutului (CVS)
(2) Consiliul Interimar are obligația de a convoca prima AGP în termen de maxim 12 luni din momentul înființării oficiale a partidului.
Art. 77: Consiliul de Veghe al Statutului (CVS)
Consiliul de Veghe al Statutului (CVS) este organismul care va veghea la toate schimbările privind statutul și care, din oficiu, sau la solicitarea altor structuri sau membrii, are drept de VETO în privința oricărei modificări a prezentului statut, a deciziilor ce contravin prezentului statut, a încheierii alianțelor cu alte formațiuni politice sau in privinţa reorganizării partidului.
(1) pentru exercitarea dreptului de VETO este suficientă o majoritate simplă a membrilor CSV care votează sau 1/3 din numarul total de membrii al CSV.
(2) dreptul de VETO poate fi exercitat și de către 10% din numărul total de membrii cu drept de vot ai partidului.
(3) CSV nu poate depăși numărul de membrii initial. În cazul în care 1 sau mai mulți membrii ai CSV se vor retrage sau vor fi excluși din partid, ei pot fi înlocuiți doar de membrii care vor întruni un consens de peste 80 % din numărul total al membrilor de partid cu drept de vot.
Art. 78
În cazul dizolvării partidului, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice, ci vor fi donate în scopuri caritabile către o instituție de îngrijire a copiilor, bătrânilor sau persoanelor cu dizabilități, instituție decisă prin vot de către AGP.
Nota: Ideile si conceptele nu se supun dreptului de autor.
SURSA DDR
Titlul 1 Denumire, reprezentare grafică, sediu
Art. 1
(1) Denumirea partidului este Partidul "Democrație Directă România".
(2) Denumirea prescurtată a partidului este DDR.
Art. 2
(1) Semnul permanent al partidului este un cerc de culoare roșie, cod color hexa #cd0b13, înconjurat de 12 cercuri mai mici de culoare albastră, cod color hexa #008ccb, pe un fond alb. Între cercul mare și cele mici va fi inscripționat obiectivul partidului, Democrație Directă cu litere de culoare albastră, cod color hexa #008ccb. Acesta este inscripționat pe toate însemne oficiale ale partidului.
(2) Semnul electoral al partidului este reprezentat de semnul permanent sub care se află prescurtarea DDR, de culoare albastră, cod color hexa #008ccb.
(3) Semnul permanent sub forma grafică alb-negru şi color se află în anexa nr. 1.
Art. 3
(1) Sediul central se află la urmatoarea adresă: Municipiul București, str. Aurel Vlaicu nr. 154, sector 2.
Art. 4
(1) Partidul se poate organiza şi funcţiona la nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel naţional, cât şi local, conform statutului propriu, având inclusiv sedii teritoriale.
Titlul 2 Scop şi obiective
Art. 5: Precizări
(1) În activitatea sa, partidul urmărește numai obiective politice. Partidul este o asociere cu caracter politic a cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice şi care prin activitatea lor promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice; care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii sale teritoriale.
(2) Partidul “Democrație Directă România” este în acelaşi timp persoană juridică de drept public. Acesta își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul României, în conformitate cu dispozițiile Constituției, Legii partidelor politice, precum și cu prevederile prezentului Statut şi a regulamentelor adoptate pe baza acestuia. DDR desfășoară activități și în exteriorul granițelor României, prin grupuri de dezbatere înființate în conformitate Art. 61.
(3) Deși partidul nu are funcții sau structuri de conducere efective, sunt considerate funcții de conducere, conform legilor in vigoare, funcțiile de președinte şi vice-președinți ai Biroului Executiv al partidului (BEP). Toate funcțiile sau structurile au doar rol de administrare, conducerea fiind exercitată și deciziile fiind luate doar în urma referendumurilor la care pot participa toți membrii cu drept de vot ai partidului. Deci fiecare membru al partidului exercită o funcție de conducere proporțională cu votul său.
Art. 6: Scopul și obiectivele partidului
(1) Scopul partidului este implementarea Democrației Directe în România.
(2) După realizarea scopului propus, în termen de maxim 6 luni, Biroul Executiv al partidului (BEP) va convoca Adunarea Generală a partidului (AGP) cu propunerea de autodizolvare conform Art. 74 litera (a).
(3) Pentru realizarea scopului propus, implementarea Democrației Directe în România, partidul are ca obiective introducerea unui nou articol sau articole în Constituția României, cu respectarea prevederilor si procedurilor din Constituția actuală care să cuprindă:
a) Dreptul de a retrage un ales, sau chiar de a demite o persoană numită de aleși, printr-o procedură asemănătoare lansării unei inițiative legislative cetățenești.
b) Dreptul la “iniţiativă legislativă”, adică, dacă un anumit număr de persoane sunt de acord cu propunerea respectivă, ea se va supune obligatoriu unui referendum.
c) “Referendumul" sau "dreptul de VETO” pe legi, adică dreptul populației de a refuza o lege propusă de Parlament în timp real, înainte de adoptare sau ulterior, după ce a fost adoptată, lucru valabil și pentru o lege adoptată prin inițiativă legislativă, și se constată că nu este funcțională sau nu are efectul scontat.
d) Transparența banilor publici și a contractelor încheiate de stat.
e) Lipsa privilegiilor și a imunităţii parlamentare.
Art. 7
(1) În conformitate cu prevederile prezentului Statut, partidul asigură promovarea principiilor democrației.
(4) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, DDR acționează prin reprezentanții săi în Parlamentul României, Parlamentul European, Guvern, autorități ale administrației publice centrale și locale, orice alte instituții și organisme în care partidul este reprezentat, precum și prin dialogul și cooperarea permanentă cu partidele politice democratice, reprezentanții cultelor, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale, cu structurile societății civile și cu mediul de afaceri.
(5) DDR militează pentru promovarea intereselor României pe plan internațional, în cadrul organismelor internaționale din care face parte și prin participarea la dezbateri locale, regionale și globale.
Art. 8
(1) Art. 6, 7 si 8 nu pot face obiectul unor propuneri în partid și nu pot fi modificate, eliminate, reglementate sau suplimentate de alte articole sau puncte.
Art. 9
(1) Dezvoltarea şi punerea în aplicare a valorilor și principiilor Democrației Directe sunt explicate în: Programul Politic, Programele electorale, Programul de guvernare (ale cărui puncte vor fi supuse obligatoriu la referendum, unul câte unul), Declarațiile, Manifestele, Rezoluțiile și celelalte documente politice și programatice ale partidului.
TITLUL 3 Membrii
SUBTITLUL 3.1. Membrii fondatori
Art. 10
(1) Membrii fondatori sau inițiatori ai DDR sunt cei care au participat la elaborarea statutului, obiectivelor si înregistrarea oficială a partidului. Membrii fondatori sunt de facto membrii cu drept de vot și membrii ai Comitetului de Inițiativă (CI) și apoi ai Comitetului de veghe al statutului (CVS) având drept de VETO.
(2) Toate persoanele care depun cerere de înscriere în primele 7 zile calendaristice de după înființarea oficială a partidului si vor fi acceptate ca membrii, vor fi asimilate ca membrii fondatori.
SUBTITLUL 3.2 Membrii cu drept de vot
Art. 11
(1) Membrii cu drept de vot ai DDR sunt acei membri care doresc și își iau angajamentul scris că vor participa la procesul de vot online în cadrul partidului, în mod constant, sau că vor delega votul în cazul în care delegarea este permisă. Membrii cu drept de vot sunt implicați în mod curent în rezolvarea problemelor de partid și în viața organizației din care fac parte. În cazul în care delegarea votului se suspendă, membrii au obligația să participe personal la procesul de vot, în mod constant.
(2) Membrii cu drept de vot se regăsesc în Registrul General al Membrilor.
Art. 12
(a) Neparticiparea la 3 ședințe de vot online consecutive, sau nedelegarea votului unui delegat în cazul în care delegarea este permisă, poate duce, respectând condițiile Art. 13, la suspendarea respectivului membru până în momentul în care solicită în mod expres ridicarea suspendării și semnarea unui nou angajament că va participa la procesul de vot online în mod constant.
(b) Repetarea de 3 ori a abaterii de la Art. 12 litera (a) duce la excluderea din partid.
(c) O nouă cerere de admitere în partid a celor ce și au pierdut calitatea de membru conform Art. 12 litera (b) nu poate fi admisă mai devreme de 6 luni. Ei pot face parte însă din rândul membrilor aspiranți.
(d) Comisia de administrare şi vot (CAV) are în atribuții să țină evidența privind participarea la vot.
Art. 13
Constatarea abaterii de la Art. 12 litera (a), precum și suspendarea membrilor ce nu au participat la 3 ședințe de vot consecutive se face atunci când un referendum nu a întrunit cvorumul necesar pentru a fi validat. În acest caz se va proceda la verificarea participării la ultimele 3 ședințe de vot, inclusiv cea care nu a întrunit cvorumul necesar. În acest caz, referendumul respectiv, dacă inițiatorul său o dorește, poate fi resupus votului, exact în aceiași formă, fără a mai îndeplini alte condiții. Dacă inițiatorul dorește să modifice ceva în textul referendumului el se va considera ca referendum nou și va trebui să îndeplinească condițiile necesare privind inițierea unui nou referendum.
SUBTITLUL 3.3 Membrii Aspiranți fara drept de vot
Art. 14
Membrii aspiranți nu au drept de vot și nu sunt membrii de partid în sens juridic. Pot deveni membrii aspiranți acele persoane care :
(a) au semnat formularul de membru, dar nu îndeplinesc condițiile Art. 11
(b) și au pierdut calitatea de membrii conform Art. 12 litera (b)
(c) se încadreaza la Art. 22 literele (a) sau (b)
Art. 15
(1) Membrii Aspiranți figurează în Registrul general al membrilor aspiranți.
(2) Membrii Aspiranți pot deveni membrii cu drept de vot printr-o simplă cerere prin care se angajează să îndeplinească condițiile de la Art. 11 cu excepția persoanelor de la Art. 14 literele (b) sau (c) care trebuie să îndeplinească și alte cerințe suplimentare din statut.
(3) Membrii Aspiranți fără drept de vot, pot participa la discuții și pot face propuneri orientative.
SUBTITLUL 3.4. Susținător
Art. 16
Susținătorii DDR sunt acele persoane care aderă la obiectivele și programele partidului, dar care nu au formulat o cerere pentru a deveni membri.
SUBTITLUL 3.5. Dobândirea calității de membru
Art. 17
(1) Partidul este constituit din persoane care aderă liber la prezentul statut și la celelalte documente ale partidului și care vor să contribuie la promovarea și aplicarea acestora în practică, devenind membri ai partidului.
(2) Orice cetațean român cu drept de vot poate înainta o cerere de a deveni membru al partidului.
Art. 18
(1) Poate deveni membru al partidului orice cetațean român cu drept de vot și care îndeplineste, în mod cumulativ, urmatoarele condiții:
a) aderă la principiile și valorile afirmate de partid și dorește să acționeze pentru realizarea acestora;
b) recunoaște și respectă Statutul și celelalte documente ale partidului, precum și regulamentele aprobate pe baza dispozițiilor statutare;
c) îndeplinesc condițiile Art. 11;
d) până în momentul convocării primei Adunări Generale a Partidului (AGP) decizia acceptării de noi membrii se ia de către membrii fondatori prin vot majoritar.
Art. 19
Pot deveni membri ai DDR, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenie română dar au domiciliul în România.
Art. 20
Cetățenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri DDR urmând procedurile de la Art. 23.
Art. 21
(1) O persoana nu poate deveni membru al partidului dacă:
a) a fost condamnată penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția cazului în care a fost reabilitată;
b) i s-a stabilit, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat ca colaborator al Securității în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) îi este interzisă, prin hotărâre judecatorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetățenești; (persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică)
d) promovează sau a promovat idei sau acțiuni de rasism, xenofobie, antisemitism;
e) a ocupat funcții politice de conducere retribuite în aparatul central al Partidului Comunist Român.
Art. 22
Întrucât traseismul și oportunismul politic a devenit o adevarată plagă în politica românească de după 1989, nu pot face parte din partid, decât după o perioadă de minim 1 an de tranziție, efectuată în calitate de membrii aspiranți, persoanele care :
a) în decursul a 5 ani au schimbat mai mult de 2 partide politice
b) s-au mutat dintr un partid aflat în opoziție în altul aflat la guvernare sau într o coaliție de guvernare sau au devenit independenți în timpul exercitării unui mandat obținut cu sprijin politic
c) cei încadrați la oricare din punctele (a) sau (b) ale prezentului articol, nu pot ocupa funcții de conducere în cadrul partidului pe o perioadă de 4 ani din momentul în care devin membrii cu drept de vot
Art. 23
(1) Calitatea de membru al partidului se dobândește pe baza unei adeziuni formulate în scris de către candidat, a unei fișe personale și a unei declarații pe propria răspundere dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic, că nu se încadrează în prevederile Art. 21 si Art. 22 și că îndeplinește condițiile prevăzute la Art. 11, depuse la sediul organizației.
(2) Adeziunea, fișa personală și declarația pe propria răspundere, se pot depune și electronic, în conformitate cu procedura prevăzută în regulamentul de ordine interioară și afișată pe site-ul partidului.
Art. 24
(1) În cel mult 3 zile de la depunerea adeziunii, fișei personale si a declarației pe propria răspundere, organul competent, Comisia centrală de admitere a membrilor (CCAM) va face publică adeziunea pe canalele de comunicare ale partidului. Din momentul în care cererea de adeziune este facută public, vor curge 30 zile pentru ca orice membru să poată depune o contestație. Dacă nu există contestații acesta va deveni membru. În cazul în care există contestații, CCAM va supune la vot general absolut la nivelul partidului validarea sau invalidarea respectivei contestații. CCAM poate face și o recomandare de vot expusă împreuna cu textul contestației, sau contestațiilor.
(2) În cazuri excepționale în care este imposibilă verificarea tuturor cererilor de noi membri și dacă nu există membri dispuși să suplimenteze CCAM, adeziunile și supunerea la vot a contestațiilor se va face de îndată ce va fi procesată cererea de înscriere în partid.
Art. 25
(1) La nivel național va funcționa Registrul General al Membrilor DDR ce va cuprinde toți membrii partidului, precum și datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului General al Membrilor DDR se va specifica prin Regulamentul CCAM.
(2) La nivel național va funcționa Registrul General al Membrilor Aspiranți ai DDR ce va cuprinde toți membrii aspiranți, precum și datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului General al Membrilor Aspiranți al DDR se va specifica prin Regulamentul CCAM.
SUBTITLUL 3.6 Drepturile și îndatoririle membrilor
Art. 26
Drepturile si îndatoririle membrilor sunt urmatoarele:
(1) Dreptul de a porni o initiațivă în vederea convocării unui referendum.
(2) Dreptul de a fi luat în considerare votul său.
(3) Dreptul de a participa la înfăptuirea scopului propus: implementarea Democrației Directe, antrenarea maselor la participarea efectivă și implicarea lor în deciziile care privesc viitorul lor și al copiilor lor.
(4) Demascarea corupției și combaterea acesteia este atât o îndatorire cât și o obligație.
(5) Să vegheze și să susțină transparența.
(6) Să se opună abuzurilor și să facă public abuzurile, atât cele comise de membrii acestui partid cât și de membrii oricărui alt partid sau parlamentari, demnitari, etc.
(7) Să susțină referendumuri și acțiuni pentru înlăturarea de câte ori este necesar a persoanelor corupte din funcții ale aparatului administrativ de stat, central sau local.
(8) Când ocupă funcții externe partidului (parlament, consilii locale, guvern, primarie, etc) să voteze sau să ia decizii doar în conformitate cu dorința majorității populației sau a comunității locale pe care o reprezintă conform Art. 67.
(9) Dreptul de a își schimba votul, în cazul utilizării votului online, pe perioada de votare a unei propuneri, în cazul în care există posibilitatea tehnică.
SUBTITLUL 3.7. Sancțiuni
Art. 27
(1) Membrilor DDR care nu respectă legile țării, Statutul, Programul politic, regulamentele sau celelalte documente ale partidului, deciziile și hotărârile Adunarilor Generale ale partidului, precum și celor care prin inactivitate politică, neparticipare repetată la procesul de vot, conduită negativă, declarații sau activități care provoacă daune partidului, pentru neîndeplinirea atribuțiilor, omisiunea de informatii, prezentarea neadevarată sau incorectă de informații din partid li se poate aplica, după gravitatea faptei în urma unei propuneri ce va fi supusă la vot, următoarele sancțiuni:
a) atenționare;
b) avertisment;
c) suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcțiile deținute;
d) suspendarea pe anumite termene a calității de membru; în cazul arestării preventive, suspendarea se aplică de drept; CCAM ia act de suspendare în prima sa ședință;
e) demiterea din funcții ocupate în structura partidului;
f) retragerea sprijinului politic pentru funcții dobândite prin susținerea partidului;
g) excluderea din partid.
(2) Procedura și competența aplicării sancțiunilor aparține Comisiei de arbitraj a partidului (CAP) dacă nu se prevede în mod expres altfel în prezentul statut.
SUBTITLUL 3.8 Pierderea Calității de Membru
Art. 28
(1) Calitatea de membru al DDR se pierde prin retragere, radiere sau excludere.
(2) Retragerea are loc în baza și la data depunerii cererii scrise de demisie, ca expresie a voinței liber exprimate a persoanei în cauză. Cererea scrisă se depune la CCAM pentru scoaterea din evidență.
(3) Radierea se face de drept, si se constată de către CCAM în următoarele cazuri:
(a) înscrierea într-un alt partid sau formațiune politică;
(b) declararea ca independent a acelui membru care ocupă o funcție aleasă sau numită, în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia;
(c) deces.
(d) condamnarea penală, pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, în România sau în orice altă țară democratică;
(e) interzicerea exercitării drepturilor politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
(4) Excluderea se face de drept și se constată de către CCAM în cazurile următoare :
(a) neparticiparea de 3 ori la câte 3 sedințe de vot consecutive duce la pierderea calității de membru.
(b) nu votează sau nu ia decizii doar în conformitate cu dorința majorității populației sau a comunității locale pe care o reprezintă atunci când ocupă funcții externe partidului (parlament, consilii locale, guvern, primarie) conform Art. 67.
TITLUL 4 Referendumul şi inițiativa
Art. 29
(1) Fiecare referendum are o procedură, un consens necesar, un timp de votare și un timp de contestare.
(2) Referendumurile, pentru toate cazurile în care nu este menționat altfel în mod explicit, în prezentul statut, au timp de vot de 7 zile, un cvorum de peste 30 % și un timp de contestare de 3 zile.
(3) În cazul referendumurilor de urgență, dreptul de VETO se poate exercita doar simultan cu referendumul de urgență.
(4) Contestarea unui referendum se poate face :
(a) urmând aceiași procedură ca în cazul lansării unei inițiative, conform Art. 36.
(b) adresând o cerere CAP, care prin vot intern poate decide să supună contestația la referendum (dacă contestatarul nu are numarul necesar de susținători prevazut la Art. 36).
Art. 30
(1) Referendumul general, se referă la referendumurile la nivelul partidului și se poate desfășura folosind una din procedurile:
A) majoritar:
a) absolut - consens peste 50%
b) special - consens peste 80%
c) de urgență - consens peste 50% și timp de vot 24 ore, fără cvorum.
B) preferențial
(2) Tipul de referendum utilizat, în cazurile în care nu se prevede tipul de vot, în mod expres, în prezentul statut, se va stabili prin referendum general cu vot de urgență.
Art. 31: Definirea referendumului prin "procedura de urgență"
(1) Votul de urgență reprezintă votul absolut cu timp de votare de 24 ore si fără cvorum.
(2) Procedura de urgență se utilizeaza doar în cazurile următoare:
(a) există obligația conformării unor prevederi legale, dispuse în mod direct de autoritățile publice ale statului, ce pot sancționa financiar, suspenda sau duce la radierea partidului;
(b) există invitația prezentării la consultări sau alte protocoale sau acțiuni de PR (relații cu presa).
(c) pentru alegerea unui tip de referendum, altul decât cel de urgență, în cazul în care în statut nu a fost menționat tipul de referendum ce se va folosi.
(d) suplimentarea numărului de membrii al unei comisii
(3) Procedura votului de urgență:
a) situația trebuie adusă la cunostința membrilor partidului prin canalele de comunicare ale acestuia la momentul sesizării problemei de către inițiator.
b) la votul inițiat între orele 22.00 - 06.00, ora României, timpul de votare de 24 de ore se ia in calcul incepand cu ora 06.00, ora Romaniei.
c) toţi membrii partidului cu drept de vot vor fi înștiințați prin e-mail sau prin alte metode personalizate aprobate de AGP în decurs de maxim 3 ore de la momentul inițierii votului.
(4) Procedura de urgență nu poate în nici un caz să aibe ca obiect, direct sau indirect, modificarea statutului, a programului politic sau a altor documente ale partidului adoptate prin referendumuri.
Art. 32: Definirea referendumului prin procedura preferențială
(1) "Procedura preferențială Normală":
a) alegerea unei opțiuni, a unei propuneri;
b) fiecare opțiune de vot aleasă se contorizează cu un punct în favoarea opțiunii alese;
c) în cazul în care sunt mai multe locuri disponibile ce trebuie ocupate, ele vor fi ocupate în ordinea iesită în urma rezultatelor votului preferențial normal.
d) în cazul în care pe ultima poziție se vor regăsi mai multe propuneri cu același punctaj, se va proceda la repetarea procedurii doar între acele propuneri aflate la egalitate pe ultima poziție.
(2) "Procedura preferențiala prin Punctaj":
a) fiecare loc va avea un punctaj.
b) numarul de puncte va fi egal cu numarul de propuneri (exemplu: vor fi 10 propuneri, propunerea de pe locul 1 va avea 10 puncte, cea de pe locul 10 va avea 1 punct)
c) castigă propunerea cu cele mai multe puncte.
d) în cazul în care sunt mai multe locuri disponibile ce trebuie ocupate, ele vor fi ocupate în ordinea ieşită în urma rezultatelor votului preferențial prin punctaj.
e) în cazul în care pe ultima poziție se vor regăsi mai multe propuneri cu același punctaj, se va proceda la repetarea procedurii doar între acele propuneri aflate la egalitate pe ultima poziție.
SUBTITLUL 4.1 Inițierea Referendumurilor si inițiativelor
Art. 33
(1) Referendumurile nu pot face subiectul încălcării procedurilor, statutului sau drepturilor membrilor.
(2) Toate referendumurile vor fi anunțate public pe canalele de comunicare ale partidului. Adițional, membrii cu drept de vot vor fi înștiințați prin e-mail sau prin alte metode personalizate aprobate de AGP de pornirea unui referendum în maxim 24 ore de la inițiere, cu excepția referendumului de urgență care este reglementat expres la Art. 31.
Art. 34
(1) Pentru a iniția un referendum, un membru, care nu deține o funcție cu competența de a iniția un referendum, trebuie să se conformeze Art. 36.
Art. 35
(1) Membrii care, prin funcția lor, sau structurile care prin atribuțiile lor au competențe de a iniția referendumuri, nu sunt condiționați de a avea un anumit suport pentru inițierea referendumurilor făcute în scopul îndeplinirii atribuțiilor. Aceștia pot porni referedumuri conform cu reglementările din prezentul statut și regulamentul comisiei din care fac parte.
Art. 36
(1) Orice membru cu drept de vot poate înainta o inițiativă în vederea pornirii unui referendum.
(2) Condițiile necesare pentru a porni o inițiativă sunt:
(a) strângerea unui număr suficient de susținători între 2% - 10%.
(b) numărul exact de susținători necesari va fi specificat in Regulamentul de ordine interioară (ROI).
(c) inițiativele nu pot contraveni prevederilor statutului sau ale ROI.
(d) inițiativele nu pot face subiectul încălcării procedurilor din statut, sau ale drepturilor membrilor.
(3) Pentru a facilita adunarea numărului de susținători necesar inițierii unui referendum poate exista o platformă sau subplatformă online destinată acestui scop.
(4) O inițiativă care primește îndeajuns de multă susținere va fi supusă tipului de referendum corespunzător prevăzut în statut de către structura abilitată.
Art. 37: Dreptul de VETO
(1) Dreptul de Veto, reprezintă dreptul de a bloca/ anula o decizie luată printr-un referendum care privește modificări in statut sau care contravin prevederilor statutare, programul politic secțiunea întâi, alianțe cu alte fomațiuni politice sau reorganizarea partidului.
(2) Dreptul de VETO poate fi exercitat de către membrii fondatori constituiți în Comitetul de Inițiativă (CI) și ulterior în Comisia de Veghe a Statutului (CVS), respectând procedurile de la Art. 77
(3) Dreptul de VETO poate fi exercitat și de către 10% din numarul total de membrii cu drept de vot.
(4) Dreptul de VETO se exercită în perioada de contestare a unui referendum cât și în timpul desfășurării unui referendum cu excepția cazurilor de la Art. 37 punctul (5)
(5) În cazul referendumurilor desfașurate prin procedura de urgență, dreptul de VETO se exercită doar pe perioada desfășurării votului.
Art. 38
(1) Interpretarea numărului de voturi necesare, privind procentele, se va face prin aproximare prin adaos, dacă prima cifră dupa virgula este 5. În caz contrar se aproximează prin deducere.
Art. 39
(1) Desfășurarea votului se va efectua întotdeauna la vedere utilizând o platformă de vot online stabilită și acceptată printr-un referendum desfășurat cu vot general absolut, cu excepția cazurilor în care în Legea partidelor politice se stipulează că este obligatoriu votul secret.
(2) Dacă platforma de vot online nu poate asigura votul secret în situațiile în care acesta e prevăzut expres de legile în vigoare se vor utiliza metode de vot clasice.
(3) Adunarea generală a partidului (AGP) poate decide și alte modalități de vot, ca de exemplu votul prin corespondență, votul electronic, etc, care nu necesită prezența fizică a membrilor și permite totodată exercitarea dreptului de vot tuturor membrilor. Aceste modalități vor fi reglementate prin ROI si aprobate de AGP prin vot general absolut cu cvorum de peste 50 %.
TITLUL 5. Delegarea Votului
Art. 40
(1) Delegarea votului nu se va utiliza la înființarea partidului.
(2) Activarea sau dezactivarea delegării votului, va fi decisă prin referendum cu vot general absolut și cvorum peste 50 % și înscrisă și reglementată în ROI.
(3) Un membru, numit delegatar, poate alege o persoană, numită delegat, să voteze in locul său, datorită încrederii în capacitățile delegatului sau din cauza lipsei de timp.
Art. 41
(1) Un delegat poate avea mai multi delegatari.
(2) Numărul de delegatari ai unui delegat poate fi cuprins între 1-10.
(3) Numărul exact de delagatari ai unui delegat se stabilește prin referendum cu vot general absolut și cvorum peste 50 % și va fi înscris și reglementat în ROI respectând limitele fixate de la Art. 41 punctul (2).
(4) Un delegat nu poate reprezenta delegatarii altui delegat, inclusiv atunci când unul din delegatarii săi este delegatul altor persoane.
TITLUL 6. Comisii și structuri
Art. 42
Toate comisiile/ structurile își exercită competențele sau obligațiile în conformitate cu statutul și procedurile din statut precum și cu obligațiile și procedurile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară și regulametele specifice fiecărei comisii.
(1) Comisiile/structurile nu pot adăuga reglementări privind dreptul membrilor de a iniția o propunere sau a inițierii sau desfășurării unui referendum.
(2) Comisiile/ structurile nu pot lua nici o decizie fără a fi supusă în prealabil la referendum cu excepția cazurilor în care decizia este o constatare de facto și intră în atribuțiile comisiei/ structurii respective.
(3) Nici un membru al unei comisii/ structuri, indiferent de funcția deținută, nu poate lua nici o decizie în nume propriu sau al comisiei/ structurii din care face parte decât în urma unui referendum. Rezultatele referendumului sunt obligatorii executive și decizionale.
(4) Comisiile/ structurile pot iniția referendumuri în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin conform cu regulamentele lor și aprobate de AGP.
(5) De regulă, toate comisiile își vor iniția referendumurile online prin intermediul CAV, care se ocupă de logistica referendumurilor online. În cazuri excepționale, în care CAV nu funcționează sau membrii CAV nu pot fi contactați în timp util, comisiile pot iniţia direct, online, referendumul, având totodată obligația să asigure întreaga logistică a referendumului respectiv.
(6) Chiar și în cazul în care CAV este cea care iniţiază referendumul online, comisia sau membrul ce a inițiat referendumul are dreptul să urmărească întreg procesul de desfășurare al referendumului respectiv, adică timpul de vot, rezultatele votului, îndeplinirea cvorumui și publicarea rezultatului. Deasemenea orice membru poate semnala către CAP orice disfuncționalitate intervenită în desfășurarea unui referendum.
Art. 43
Art. 37, Art. 42 si Art. 43 nu pot face obiectul unor propuneri în partid și nu pot fi modificate, eliminate, reglementate sau suplimentate de alte articole sau puncte.
Art. 44: Înfiintarea comisiilor
(1) O comisie nouă se poate înființa prin vot general absolut.
(2) Propunerea de înființare a comisiei trebuie să cuprindă un regulament de funcționare al acesteia. Regulamentul trebuie sa fie in conformitate cu Statutul.
(3) Orice comisie nou înființată va fi obligatoriu reglementată conform Art. 42.
Art. 45: Membrii comisiilor
1) Membrii tuturor comisiilor/ structurilor, cu excepția membrilor Biroului executiv al partidului (BEP), care sunt asimilați prin lege ca fiind funcții de conducere și trebuie aleși prin vot secret și ai CVS, care va fi alcătuit din membrii fondatori, sunt aleși prin vot preferențial la vedere, de AGP, dintre membrii voluntari ai partidului care îndeplinesc condițiile prevăzute de regulamentul comisiei din care doresc să facă parte, iar locurile de membrii ale respectivelor comisii vor fi ocupate în ordinea ieșită în urma votului preferențial.
2) Tipul votului preferențial utilizat va fi stabilit printr-un referendum cu vot prin procedura de urgență.
3) Dacă este necesară suplimentarea numărului de locuri, sau ocuparea unor locuri rămase vacante pentru o comisie, ele vor fi ocupate de cei aflați pe locurile următoare în ordinea votului preferențial, dintre cei ce inițial nu au prins un loc in comisia pentru care a candidat.
4) Suplimentarea numărului de locuri se face la cererea membrilor structurii atunci când aceștia constată că nu pot face față atribuțiilor și pe o anumită perioadă ce va fi menționată în cerere și aprobată în urma unui referendum desfășurat prin procedura de urgență.
5) Numărul de locuri alocat fiecărei comisii se stabilește de AGP respectând numărul minim și prevederile prezentului statut pentru fiecare comisie.
6) Toți membrii structurilor, inclusiv ai BEP, cu exceptia membrilor CVS, pot fi retrași oricând printr-un referendum inițiat conform prevederilor Art. 36
7) Între membrii ce alcătuiesc structurile partidului nu există relații de subordonare, ei având doar funcții administrative, de mediere și logistice.
Art. 46: Adunarea Generală a Partidului (AGP)
(1) Adunarea Generală a Partidului (AGP) este formată din toți membrii cu drept de vot ai partidului și reprezintă forul suprem de conducere al partidului.
(2) AGP reprezintă organul ce poate să decidă reorganizarea sau asocierea partidului într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere, în conformitate cu Statutul, procedurile și reglementările prevăzute la Art. 63.
(3) AGP reprezintă organul împuternicit să prezinte și să valideze candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale;
(4) Adunarea generala a partidului se convoacă obligatoriu anual și de desfășoară pe o perioadă de 7 zile, putând participa toți membrii partidului. Adunarea generală a partidului se anunță înainte cu 60 de zile de către BEP pe canalele de comunicare ale partidului și adițional toți membrii cu drept de vot vor fi înștiințați prin e-mail sau prin alte metode personalizate aprobate de AGP.
(5) În afara convocării anuale, obligatorii, AGP poate fi convocată și spontan ori de câte ori este necesar. Convocarea spontană se poate face printr-un referendum inițiat conform procedurii prevăzute la Art. 36. Referendumul se va desfășura prin vot majoritar absolut.
(6) AGP poate alege membrii tuturor structurilor partidului și a conducerii partidului în cazul în care votul secret poate fi asigurat online. În caz contrar toate atribuțiile AGP care necesită vot secret vor fi delegate către Adunarea excepţională a partidului (AEP).
(7) Adunarea generala a partidului (AGP) propune și avizează candidaturile pentru membrii tuturor structurilor ce urmează a fi aleși de AEP la nivelul partidului în cazul în care este obligatoriu votul secret pentru alegerea acestora și acesta nu poate fi asigurat online sau prin alte forme de vot care nu necesita prezenţa fizică a membrilor partidului.
(8) AGP validează și decide candidații pentru funcții externe partidului. Desemnarea acestora se face prin vot preferențial prin punctaj în urma propunerilor făcute conform procedurilor de la Art. 36. Locurile vor fi ocupate în ordinea punctajului obținut.
Dacă există obligația ca candidații pentru funcții externe să fie desemnați prin vot secret, AGP va valida doar candidaturile, procedura de vot fiind derogată AEP.
(9) În cadrul adunării generale a partidului se reconfirmă prin vot general absolut cu cvorum de peste 50% propunerile de la secțiunea a doua din "Programul Politic".
Art. 47: Adunarea excepţională a partidului (AEP)
(1) În cazul în care este necesar votul secret și acesta nu se poate asigura în cadrul AGP, în termen de maxim 30 de zile de la AGP, se va convoca o Adunare Excepțională a partidului (AEP) care se va desfășura într o locație și la o dată, în termenul de 30 de zile, stabilite prin vot de AGP.
(2) La adunarea Excepțională a partidului pot participa toți membrii partidului dispuși a se prezenta la data și în locul stabilit de AGP.
(3) Membrii prezenți la Adunarea Excepțională a partidului vor proceda la luarea deciziilor prin vot secret în toate cazurile în care acest lucru nu a fost posibil în cadrul AGP.
(4) Deciziile se iau utilizând tipul de vot prevăzut în statut, funcție de decizia ce trebuie luată, de către membrii prezenți.
(5) Votarea va fi prelungită astfel încât toți membrii ce vor fi prezenți fizic în momentul încheierii timpului de vot oficial să își poată exercita dreptul la vot. Toate deciziile în cadrul partidului se iau prin vot la vedere cu excepția cazurilor meţionate expres în Legea partidelor politice în care se stipulează că este obligatoriu votul secret.
Art. 48: Biroul Executiv al partidului (BEP)
(1) Biroul Executiv al Partidului (BEP) este organul executiv al partidului care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terții, fiind format din:
(a) un președinte și minim 4 vice-președinți, aleși prin vot secret de către AEP în cazul în care nu se se poate asigura secretul votului online. În cazul în care votul secret online este posibil, ei vor fi aleși de AGP.
(b) alegerile se desfăşoară prin vot preferențial normal. Cel de pe prima poziție va fi președinte, ceilalți, vice-presedinți și vor ocupa funcția de președinte interimar în ordinea ieșită la votul preferențial, dacă funcția de președinte va rămâne vacantă. Se vor asigura condiții privind timpul de vot conform Art. 47 punctul (5).
(2) BEP are urmatoarele obligații si competențe:
a) constată și inițiază propuneri privind problemele partidului.
b) semnează actele legale ale partidului doar după ce au primit acceptul membrilor partidului, accept ce se manifestă prin rezultatul tipului de referendum necesar pe problema respectivă;
c) execută deciziile impuse de către AGP precum și deciziile rezultate în urma referendumurilor;
d) poate propune reorganizarea partidului către AGP în conformitate cu Statutul și procedurile de la Art. 63.
(e) în prima sa reuniune BEP elaborează Regulamentul BEP pe care îl supune avizului si aprobării AGP.
Art. 49
(1) Propunerile în numele BEP către partid se fac după ce se votează în interiorul BEP.
(2) Pentru ca o propunere în numele BEP să poată fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepția celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii BEP. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul BEP este de 3 zile.
(3) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al BEP poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art. 31.
(4) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedură de urgență fără a fi necesar, sau fără respectarea procedurilor, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevazută la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de către CAP sau la sesizarea oricărui membru înaintată catre CAP.
Art. 50: Comisia de Arbitraj (CAP)
(1) Comisia de Arbitraj al Partidului (CAP) reprezintă comisia de arbitraj a diferendelor membrilor la nivelul partidului și este formată din membrii acestuia aleși prin referendum cu vot preferențial.
(2) CAP asigură părților aflate în conflict dreptul la opinie, dreptul de a se apăra, respectând procedurile Art. 50 punctele (8), (9), (10) si (11) si detaliate în Regulamentul CAP
(3) CAP va fi compusă dintr un număr impar de persoane, minim 3.
(4) CAP se poate sesiza din oficiu sau la cererea oricărui membru al partidului.
(5) CAP poate solicita oricând suplimentarea numarului de membrii dacă constată că nu pot face fața problemelor ivite.
(6) CAP are atribuții și privind respectarea statutului și a tuturor documentelor partidului de către toți membrii, structurile sau membrii structurilor.
(7) În prima reuniune a CAP, membrii săi elaborează Regulamentul CAP pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(8) Orice membru care se simte lezat în drepturile sale, constată o încalcare a statutului sau a documentelor partidului se poate adresa CAP.
(9) În urma analizării problemei în discuție, CAP, după epuizarea tuturor căilor de mediere a conflictului, va face o recomandare, decisă prin vot intern în cadrul CAP, privind sancțiunea, și va iniția un referendum general prin "procedura preferențială normală" la care sunt menționate toate tipurile de sancțiuni plus varianta "nici o sancțiune". Recomandarea privind sancțiunea trebuie să aibe o motivare si o bază în Statutul partidului și să respecte procedura de la punctul (10) al prezentului articol.
(10) CAP este obligat să asigure tuturor părților aflate în conflict expunerea unui punct de vedere exprimat concis care va fi expus alături de motivarea dată de CAP.
(11) În cazurile prevăzute expres în prezentul statut, CAP ia act de sancțiunea prevăzută în statut și pentru ce nu intră în atribuțiile sale, comunică structurii competente să ia măsurile necesare.
(12) Propunerile/ avizele/ recomandările în numele CAP se fac dupa ce se votează în interiorul CAP cu excepția celor de care CAP este obligată doar sa ia act.
(13) Pentru ca, CAP să poată face o recomandare de vot în cazul inițierii oricărui tip de referendum, este necesar ca acea recomandare să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CAP. În cazul în care nu se obține procentul necesar, referendumul va fi inițiat fără nici o recomandare de vot. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CAP este de 3 zile.
Art. 51: Comisia de Promovare a partidului (CPP)
(1) Comisia de Promovare al Partidului (CPP) reprezintă organul de promovare al partidului și este format din membrii aleși ai acestuia.
(2) CPP propune materiale, strategii și rectificări privind promovarea. Membrii la rândul lor pot iniția propuneri privind promovarea, în conformitate cu statutul și procedurile de inițiere a propunerilor.
(3) Deciziile privind propunerile CPP sunt luate de AGP sau aprobate prin referendum general absolut.
(4) În cazul alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidentiale, CPP face propuneri privind promovarea, deciziile fiind luate de AGP sau aprobate prin referendum desfăşurat cu vot general absolut.
(5) CPP va fi compus dintr-un numar impar de persoane, minim 3.
(6) CPP poate solicita oricând suplimentarea numarului de membrii dacă constată că nu poate face față problemelor ivite.
(7) În prima reuniune a CPP, membrii săi elaborează Regulamentul CPP pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(8) Propunerile în numele CPP către partid se fac după ce se votează în interiorul CPP.
(9) Pentru ca o propunere în numele CPP să poată fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepția celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CPP. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CPP este de 3 zile.
(10) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al CPP poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art. 31
(11) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedură de urgență fără a fi necesar, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevăzuta la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de catre CAP sau la sesizarea oricărui membru al partidului înaintată către CAP.
Art. 52: Comisia de Transparența a partidului (CTP)
(1) Comisia de Transparența al Partidului (CTP) este organul care ia act de toate cererile oficiale adresate partidului si le distribuie structurilor corespunzatoare ce au competențele necesare și este format din membrii aleși ai partidului.
(2) CTP nu poate lua decizii în numele partidului, structurilor sau membrilor.
(3) CTP are obligația de a menține transparența totală în fața AGP privind toate discuțiile si comunicatele între toate structurile partidului și autoritățile publice sau terți, precum și solicitările acestora.
(4) Nici o structură a partidului nu poate purta discuții secrete în numele partidului cu nici o altă entitate externă.
(5)Toate structurile partidului sunt obligate să comunice CTP toate documentele/ înregistrările/ minutele pentru a fi făcute publice către AGP și către membrii partidului.
(6) CTP va fi compus din minim 3 membri.
(7) între membrii CTP nu există relații de subordonare
(8) În prima reuniune a CTP, membrii săi elaborează Regulamentul CTP pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(9) Propunerile în numele CTP către partid se fac după ce se votează în interiorul CTP.
(10) Pentru ca o propunere în numele CTP să poate fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepția celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CTP. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CTP este de 3 zile.
(11) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al CTP poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art.28
(12) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedura de urgență fără a fi necesar, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevazută la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de către CAP sau la sesizarea oricărui membru sau altei structuri a partidului înaintată către CAP.
Art 53
Art. 44 nu poate face obiectul unor propuneri în partid și nu poate fi modificat, eliminat, reglementat sau suplimentat de alte articole sau puncte.
Art. 54: Comisia de Revizie și Control (CRC)
(1) Comisia de Revizie și Control (CRC) este organismul partidului însărcinat cu controlul economico-financiar intern al partidului, atât preventiv cât și ulterior.
(2) CRC controlează modul de realizare și proveniența fondurilor partidului, oportunitatea și corectitudinea cheltuielilor, în conformitate cu legile în vigoare, prevederile Statutului și regulamentului comisiei, modul de constituire și întreținere a patrimoniului partidului, precum și orice altă activitate economică și financiară a partidului, atât curentă, cât și legată de campaniile electorale
(3) CRC este compusă din minim 3 membrii.
(4) membrii CRC nu pot fi membrii simultan în alte comisii în cadrul partidului.
(5) CRC prezintă CTP săptămânal situația financiară a partidului.
(6) În prima reuniune a CRC, membrii săi elaborează Regulamentul CRC pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
(7) Propunerile în numele CRC către partid se fac dupa ce se votează în interiorul CRC.
(8) Pentru ca o propunere în numele CRC să poată fi supusă oricărui tip de referendum, cu excepţia celui de urgență, este necesar ca acea propunere să fi fost votată pozitiv de peste 50% din membrii CRC. Timpul de vot pentru o propunere în cadrul CRC este de 3 zile.
(9) În cazuri de urgență care țin de îndeplinirea atribuțiilor sale, orice membru al CRC poate lansa un referendum prin "procedura de urgență" respectând prevederile Art.28
(10) Dacă se constată că o propunere a fost lansată în procedura de urgență fără a fi necesar, față de inițiator se va lua una din măsurile sancționării prevăzuta la Art. 27 literele (e), (f) sau (g). Constatarea se poate face din oficiu de către CAP sau la sesizarea oricărui membru sau altei structuri a partidului înaintată către CAP.
(11) AGP poate dispune ca membrii sau parte din membrii CRC (un cenzor de exemplu) să poată face parte din comisie chiar dacă nu este membru al partidului.
Art. 55: Comisia de administrare a Trezoreriei (CAT)
(1) Comisia de administrare a Trezoreriei (CAT) este organismul partidului însărcinat cu administrarea trezoreriei DDR.
(2) CAT este compusă din minim 3 membrii din care va face parte 1 casier și 1 contabil.
(3) Membrii CAT nu pot fi membrii simultan în alte comisii în cadrul partidului.
(4) În prima reuniune a CAT, membrii săi elaborează Regulamentul CAT pe care îl supune avizului si aprobării AGP.
(5) AGP poate decide ca contabilitatea partidului sa fie ținută și administrată de o persoană sau firmă externă partidului.
Art. 56: Comisia centrală de admitere a membrilor (CCAM)
(1) Comisia centrală de admiterea a membrilor (CCAM) este structura care se ocupă cu înscrierea membrilor în Registrul membrilor permanenţi sau aspiranţi după caz.
(2) CCAM este compusă din minim 3 membrii.
(3) CCAM are atribuții și în privința contestațiilor privind acceptarea noilor membrii
(4) În prima reuniune a CCAM, membrii săi elaborează Regulamentul CCAM pe care îl supune avizului și aprobării AGP.
Art. 57: Comisia de administrare si vot (CAV)
(1) CAV, reprezintă comisia care se ocupă de logistica referendumurilor online la nivelul partidului și este formată din membrii aleși ai partidului.
(2) CAV constată dacă condițiile pornirii unui referendum au fost îndeplinite și se ocupă de logistica lor.
(3) CAV va fi compusă dintr un numar impar de persoane, minim 3.
(4) CAV poate solicita oricând suplimentarea numărului de membrii dacă constată că nu pot face față problemelor ivite.
(5) Toate comisiile și toți membrii partidului care îndeplinesc condițiile pornirii unui referendum se vor adresa CAV pentru inițierea acestuia online.
(6) CAV are atribuții în ce priveste timpul de vot, rezultatele votului, îndeplinirea cvorumului și publicarea rezultatului.
(7) În prima reuniune, membrii CAV elaborează Regulamentul CAV pe care îl supune avizului AGP.
TITLUL 7 Filiale si grupuri
Art. 58
(1) Partidul poate funcționa cu sau fără filiale. La înființarea partidului acesta va funcționa fără filiale. În cazul în care se va opta pentru filiale, acestea vor funcționa conform Art. 59
(2) Decizia de a funcționa cu sau fără filiale este luată de AGP, la propunerea BEP sau a membrilor partidului urmând procedurile conform cu Art. 36, printr un referendum cu vot general special și cvorum peste 50% și intră in vigoare în termen de 10 zile, timp în care se poate exercita dreptul de VETO.
SUBTITLUL 7.1 Înfiinţarea filialelor
Art. 59
În cazul in care AGP va decide ca partidul să aibe și filiale, acestea se vor conforma prezentului articol.
(1) O filialå este compusă din membrii cu drept de vot.
(2) Cererea înființării filialei, adresată la BEP, se poate face îndeplinindu-se următoarele condiții:
a) numarul minim de membrii ai filialei va trebui să fie suficient pentru a ocupa toate structurile prevăzute de statut.
b) propunerea să conțină numele persoanelor care vor ocupa funcții de conducere precum și a celor ce vor constitui toate structurile prevăzute în statut.
c) toate structurile filialelor vor fi constituite pe modelul structurilor la nivel de partid și vor funcționa conform regulamentelor acestora având competențe doar la nivelul filialelor la care sunt constituite.
d) dacă toate condițiile sunt îndeplinite, BEP supune la referendum prin vot general absolut cu cvorum de peste 50 % aprobarea cererii de înființare a unei filiale.
e) adunarea generala a membrilor filialei va fi forul suprem de conducere a filialei și va fi subordonată AGP.
f) alegerea membrilor ce vor constitui conducerea filialelor se va face de către Adunarea generala a membrilor filialei urmând întocmai aceleași proceduri ca și în cazul Adunårii generale a partidului atât în cazurile în care este necesar votul secret cât și în cazul în care acesta nu este necesar.
SUBTITLUL 7.2 Grupuri zonale din România
Art. 60
(1) DDR poate avea grupuri/ subgrupuri de lucru zonale, pe județe/ localități. Acestea nu vor avea autoritate juridică dar se recomandă constituirea de comisii de lucru pentru rezolvarea problemelor în cadrul grupului. Comisiile grupurilor au rolul de a facilita buna funcționare a structurilor la nivelul partidului făcând recomandări și informări acestora.
Nu se pot iniția decât referendumuri informale în cadrul grupurilor iar rezultatele lor vor fi transmise comisiilor competente de la nivel de partid.
(2) Grupurile de lucru zonale vor trebui să aibe o secțiune separată pentru referendumurile informale din cadrul grupului astfel încât acestea să nu se poată confunda cu referendumurile oficiale la nivel de partid.
(3) Cererea înființării unui grup/ subgrup zonal este adresată la BEP. BEP supune la referendum prin vot general absolut aprobarea cererii de înființare a unui grup/ subgrup.
(4) Grupurile/ subgrupurile zonale, în cazul în care se conformează prezentului articol, pot uza de însemnele partidului și utiliza numele partidului urmat de numele grupului.
(5) AGP, BEP sau oricare altă comisie a partidului, precum și orice membru al partidului, conform Art. 36, poate iniția un referendum, prin vot general absolut, privind desființarea unui grup/ subgrup zonal în cazul în care apar conflicte în cadrul grupului și membrii săi sau comisiile grupului nu le pot gestiona corespunzator.
SUBTITLUL 7.3 Grupurile din afara teritoriului României
Art. 61
(1) Organizațiile din toate țările formează grupul DIASPORA DDR care poate constitui subgrupuri pe țări, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
SUBTITLUL 7.4 Alte grupuri
Art. 62
DDR poate constitui organizații, altele decât organizațiile/ grupurile teritoriale. Acestea reunesc membri și susținători grupați pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, etc.
(1) Organizațiile respective se constituie în scopul realizării și promovării de programe și acțiuni ale partidului specifice pentru categoria respectivă, care sunt puse în practică împreună cu comisiile DDR.
TITLUL 8 Alianţe si Reorganizare
Art. 63
(1) Alianțele și reorganizarea partidului se propun de AGP sau de BEP și se decid de AGP în urma rezultatului unui referendum desfășurat prin vot general special cu cvorum de peste 50 % și intră în vigoare în termen de 10 zile, timp în care se poate exercita dreptul de VETO.
(2) Partidul nu se poate alia cu partide care:
a) nu au inclus în obiective explicit Democrația Directă;
b) au întreprins sau întreprind acțiuni împotriva obiectivului de Democrație Directă și principiilor acesteia.
TITLUL 9 Programul Politic al Partidului
Art. 64
Programul politic al partidului cuprinde 2 secțiuni.
(1) Secțiunea întâi cuprinde scopul și obiectivele partidului și nu pot face obiectul votului, modificărilor și anulării, ele constituind motivul constituirii partidului DDR.
(2) Secțiunea a doua cuprinde propuneri adoptate de membrii partidului, după prima convocare a AGP si ulterior. Propunerile se adoptă prin vot general special cu cvorum de peste 50 % și trebuie reconfirmate prin vot general absolut cu cvorum peste 50 % cu ocazia fiecărui AGP. Cele ce nu vor fi confirmate vor fi eliminate sau archivate.
(3) Punctele din Secțiunea a doua, dacă majoritatea populației le dorește, lucru care se va confirma prin metodele prevăzute la Art. 67, vor putea constitui propuneri legislative ce ar putea fi inițiate de membrii ce detin funcții externe partidului în cazul în care partidul va fi minoritar.
(4) Nu se pot face propuneri pentru secțiunea doua care contravin secțiunii întâi.
TITLUL 10 Regulamentul de Ordine Interioara (ROI)
Art. 65
Regulamentul de ordine interioara (ROI) stabilește și reglementează următoarele:
(a) relațiile dintre membrii
(b) folosirea platformei de vot
(c) alte prevederi ale statutului care fac trimitere expresă la ROI.
(d) reglementările prevăzute în ROI se pot modifica doar prin vot general absolut.
TITLUL 11 Modificarea Statutului
Art. 66
(1) Pot fi modificate/ îmbunătățite/ abrogate cu vot general special și cvorum de peste 50% doar acele articole ale prezentului statut care nu au stabilit expres faptul că nu pot face obiectul nici unei modificări sau nu au menționat în mod expres o altă modalitate de modificare printr un alt tip de vot sau cvorum.
(2) Pentru orice modificare a prezentului statut se poate utiliza dreptul de VETO.
Art. 67
(1) Întrucât, până în momentul îndeplinirii obiectivului, partidul nu reprezintă decât o platformă între cetațeni și reprezentanții săi, pentru a afla dorința majorității cetățenilor țarii sau ai unei comunități locale, se vor utiliza doar mijloacele următoare :
(a) referendumuri convocate in mod oficial, la urne, electronic, online sau prin corespondenţă ori de câte ori este posibil
(b) sondaje de opinie efectuate de institute acreditate în acest scop ale caror rezultate nu depăşesc "marja de eroare"
TITLUL 12 Patrimoniul și veniturile partidului
Art. 68
Veniturile DDR se constituie din: cotizații, contribuții, donații, fonduri de la bugetul statului și alte venituri, conform legilor în vigoare.
SUBTITLUL 12.1 Cotizații, donații
Art. 69
(1) Cotizația membrilor reprezintă suma încasată lunar de la membrii DDR
(2) Cuantumul cotizației este stabilit de AGP.
(3) Dovada plății cotizației se face prin eliberarea unei chitanţe.
Art. 70
Donațiile reprezintă sume de bani sau bunuri și servicii primite de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 71
Fondurile provenite de la bugetul statului, în condițiile legii, sunt administrate de trezoreria partidului.
SUBTITLUL 12.2 Patrimoniul partidului
Art. 72
(1) Patrimoniul DDR este constituit din totalitatea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sa sau dobândite sub orice formă în condițiile legii.
(2) Administrarea patrimoniului, folosirea, închirierea, transmiterea de bunuri și orice alte operațiuni se fac cu acordul CAT, acord obtinut în urma unui referendum desfășurat prin vot general absolut și în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al trezoreriei DDR.
SUBTITLUL 12.3 Publicațiile DDR
Art. 73
(1) În vederea colaborării permanente cu militanții, membrii și cu alegătorii și pentru promovarea imaginii sale, DDR poate edita, realiza și difuza propriile publicații ori alte materiale de informare și cultură politică, atât la nivel național, cât și la nivel local.
(2) Toate aceste publicații și materialele de informare și cultură politică sunt proprietatea partidului și conțin obligatoriu acest lucru pe coperta fiecărei publicații sau fiecărui material.
(3) La nivel național se organizează Biroul de Presă al DDR (PRESDDR). Aprobările pentru editarea publicațiilor județene și locale ale DDR se obțin de la Trezoreria DDR privind partea financiara și de la CPP în privința conținutului, în urma unor referendumuri desfășurate prin vot general absolut sau de urgență, după caz.
TITLUL 13 Încetarea Activității
Art. 74
a) autodizolvare, hotărâtă de AGP, cu votul a peste două treimi
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
c) constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii partidelor politice;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
TITLUL 14 Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 75: Consiliul Interimar (CI)
Consiliul Interimar (CI) este organul executiv provizoriu al DDR, validat de către membrii fondatori, care exercită toate atribuţiile executive în numele şi pentru DDR până la alegerea organismelor de conducere precum si a comisiilor prevăzute în prezentul Statut. Deciziile in cadrul CI de iau prin vot majoritar.
Art. 76
(1) Consiliul Interimar îşi va înceta de drept activitatea în momentul alegerii, de către AGP sau a AEP, a organismelor de conducere ale DDR prevăzute în prezentul Statut și se va transforma în Consiliul de Veghe al Statutului (CVS)
(2) Consiliul Interimar are obligația de a convoca prima AGP în termen de maxim 12 luni din momentul înființării oficiale a partidului.
Art. 77: Consiliul de Veghe al Statutului (CVS)
Consiliul de Veghe al Statutului (CVS) este organismul care va veghea la toate schimbările privind statutul și care, din oficiu, sau la solicitarea altor structuri sau membrii, are drept de VETO în privința oricărei modificări a prezentului statut, a deciziilor ce contravin prezentului statut, a încheierii alianțelor cu alte formațiuni politice sau in privinţa reorganizării partidului.
(1) pentru exercitarea dreptului de VETO este suficientă o majoritate simplă a membrilor CSV care votează sau 1/3 din numarul total de membrii al CSV.
(2) dreptul de VETO poate fi exercitat și de către 10% din numărul total de membrii cu drept de vot ai partidului.
(3) CSV nu poate depăși numărul de membrii initial. În cazul în care 1 sau mai mulți membrii ai CSV se vor retrage sau vor fi excluși din partid, ei pot fi înlocuiți doar de membrii care vor întruni un consens de peste 80 % din numărul total al membrilor de partid cu drept de vot.
Art. 78
În cazul dizolvării partidului, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice, ci vor fi donate în scopuri caritabile către o instituție de îngrijire a copiilor, bătrânilor sau persoanelor cu dizabilități, instituție decisă prin vot de către AGP.
Nota: Ideile si conceptele nu se supun dreptului de autor.
SURSA DDR