“Şefii” judeţelor - antreprenori de succes pe bani publici - 10 Ianuarie 2011 | Valentin Moraru
Majoritatea prefecţilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene mimează corectitudinea în declaraţiile de interese pe care le-au completat la finele lui 2010. In timp ce unii şi-au suspendat activităţile comerciale ori le-au trecut subtil pe numele rudelor sau apropiaţilor, alţii au umplut liniştiţi formularele cu firmele la care sunt asociaţi şi contractele încheiate pe bani publici.
Fie că sunt demnitari aleşi de popor sau funcţionari numiţi de Guvern, mulţi dintre diriguitorii judeţelor ţării nu renunţă la afacerile personale. Mai mult, posturile şi funcţiile publice pe care le deţin nu-i împiedică să încheie contracte cu statul, ba chiar le oferă avantaje pe care aceştia nu ezită să le valorifice. Ei ignoră orice conflict de interese şi realizează astfel venituri consistente, în faţa cărora salariul de bugetar păleşte şi rămâne un simplu “mărunţiş“. SFin a “scanat” declaraţiile de avere ale acestora şi a constat numeroase cazuri de “incompatibilitate”.
“Călare” pe afaceri, dar şi pe judeţ
Prefectul de Bihor, Găvrilă Gilea, este un om de afaceri cu state vechi, atras de câţiva ani de politică. A candidat într-un colegiu unde n-avea şanse de a depăşi candidatul minorităţilor, iar drept recompensă a fost numit prefect. Ajuns în funcţie, a considerat oportun să construiască repede o sală de sport în comuna natală a fostului ministru şi lider de partid Vasile Blaga. Aceasta nu l-a împiedicat să declare apoi senin la un post de televiziune orădean: “După ce am mers în politică, am încetat a <călări> afacerile şi am încercat să-mi fac datoria cum trebuie faţă de cetăţenii acestui judeţ”.
|n calitate de prefect, Ghilea a menţionat în declaraţia de interese că una dintre firmele sale derulează contracte cu diferite instituţii bugetare, în valoare de peste 102 milioane de lei. Este vorba de SC Construcţii SA Bihor, unde Ghilea este acţionar majoritar. Firma derulează contracte cu mai multe instituţii de stat, de la consiliile locale ale unor comune bihorene până la Compania Naţională de Investiţii, Agenţia Naţională a Locuinţelor (ANL) şi chiar Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Potrivit aceleiaşi declaraţii, la capitolul “contracte obţinute sau aflate în derulare în timpul exercitării funcţiilor, mandatelor sau demnităţilor publice finanţate de la bugetul de stat, local şi din fonduri externe, ori încheiate cu societăţi comerciale cu capital de stat sau unde statul este acţionar majoritar sau minoritar”, prefectul de Bihor a notat nu mai puţin de 22 de contracte publice derulate de firma sa de construcţii. Obţinute în urma unor licitaţii deschise, acestea vizează construirea unor blocuri ANL, modernizarea şi extinderea unor reţele de apă şi canalizare în mediul rural, modernizarea unor drumuri, construirea unor săli de sport, reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, reabilitarea unui aşezământ cultural, modernizarea unui centru de sănătate, construirea unui pavilion multifuncţional pentru o unitate militară şi modernizarea clădirii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. Cel mai bănos contract declarat de Ghilea în 2010 este cel încheiat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Tămăşeu - Roşiori, în sumă de 20.353.338 de lei. Prefectul de Bihor a declarat public faptul că este acţionar majoritar şi la SC Oviserga Prest SRL (80%) şi SC Carolina Const SRL (80%). |n cea ce priveşte dividendele încasate în 2010, Ghilea a numărat 453.000 de lei de la prima firmă şi 253.741 de lei de la cea de-a doua.
“Muschetarul” Caracotă percepe taxe de… consultanţă
Un alt reprezentant al Guvernului în teritoriu implicat în afaceri este Iancu Caracotă, prefectul judeţului Dâmboviţa. Fost actor-cascador la Studiourile Buftea până în 1990, acesta a intrat în afaceri şi în prezent este acţionar la cinci societăţi comerciale. |n evidenţele Registrului Comerţului (ONRC), Caracotă apare cu prenumele de Yann Alexandre şi cu… două locuri de naştere diferite: unul în comuna Rîmnic din judeţul Constanţa, şi unul în Clichy, o comună din aria urbană a Parisului. Cert este că prefectul are şi cetăţenie franceză. Una dintre firmele la care deţine părţi sociale, SC Ianlux Consulting SRL, a câştigat nu mai puţin de 31 de licitaţii care au avut ca obiect contracte pe bani publici. Caracotă prestează servicii de consultanţă şi management pentru diverse proiecte derulate îndeosebi în comune din judeţul pe care îl reprezintă. Potrivit datelor ONRC, prefectul este asociat cu Laura Claudia Vişan, persoană care se regăseşte şi pe lista consilierilor juridici din judeţul Dâmboviţa. Şase din cele 31 de contracte au fost încheiate cu firma prefectului prin cerere de ofertă, iar celelalte 25 au fost încredinţate direct. Din totalul contractelor, 20 au fost încheiate cu primării din subordinea instituţiei pe care o conduce Caracotă.
Activitatea prefectului nu se limitează la unitatea administrativă de care răspunde, întrucât SC Ianlux Consulting a câştigat licitaţii şi în judeţele Argeş, Giurgiu şi Teleorman. De asemenea, a semnat contracte cu instituţii bugetare precum Direcţia Silvică Argeş şi chiar Consiliul Judeţean Dâmboviţa. La finele lui 2010, firma prefectului avea nouă contracte în curs de derulare, iar cea mai mare sumă pe care a încasat-o anul trecut dintr-un contract a fost de 224.400 de lei, pentru servicii de consultanţă şi management acordate comunei Crângurile din judeţul Dâmboviţa.
Revenind la declaraţia sa de avere, trebuie spus că, deşi deţine 60% din firma care a încasat anul trecut peste 1,5 milioane de lei doar din bani publici, prefectul a declarat dividende de numai 39.525 de lei. |n declaraţia de avere, oficialul nu a uitat să noteze şi sumele pe care le-a încasat ca dividende corespondente anului 2007 de la firma sa din Franţa (10.777 de euro). |n afară de firma de consultanţă, Iancu Caracotă mai deţine părţi sociale şi la SC Ianlux SRL (70%), SC Ianlux Prod SRL (80%), SC Caralux Prod SRL (60%) şi Cavero SARL (înregistrată în Paris - 40%).
Milionarul Trihenea
Un alt om de afaceri care a fost şi prefect în 2010 este Constantin Trihenea, din Sibiu. El a deţinut funcţia publică până în martie, când a făcut “saltul” la Ministerul Economiei, de la 1 ianuarie fiind numit director general la Hidroelectrica.
Pe durata mandatului de la prefectură, afacerile sale au prosperat. Trihenea a patronat zeci de contracte care au înglodat în datorii de milioane Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, s-a impus ca unic furnizor şi prestator de servicii legate de iluminatul centurii ocolitoare a Sibiului şi are contracte de servicii cu Transelectrica şi Electrica Serv. La ONRC, fostul prefect figurează ca asociat la SC Conelt SRL, SC Conelt Leasing Imob SRL şi SC Universal Construct Market SRL.
Oportunistul
Teodor Niţulescu, din Teleorman, este un alt prefect care nu renunţă la afaceri, deşi ţine foarte mult la funcţiile publice. A schimbat partidele ca pe cămăşi, iar din funcţia actuală s-a ocupat de dotarea spitalului din Roşiori de Vede. Firma la care este acţionar, SC Venus Mob SRL a devenit la sfârşitul lui 2009 principalul furnizor de mobilier pentru spital, iar la începutul lui 2010 a încasat sume de până la patru ori mai mari decât pe piaţa liberă pentru mobiler şi electronice. Exemplele sunt cât se poate de sugestive: în timp ce o canapea extensibilă costă 995 de lei în magazine, spitalul a plătit 2.380 de lei pe bucată. Unitatea medicală a mai achiziţionat fotolii de piele de 2.975 de lei bucata şi canapele de 2.500 de lei, scaune care costă 67 de lei cu 226 de lei bucata şi zeci de coşuri de gunoi din metal cu 238 de lei bucata. Un cărucior pentru transportul rufelor a costat nu mai puţin de 3.000 de lei. Mai mult, pentru a fenta sistemul de licitaţii publice, s-a ales varianta împărţirii sumei totale în mai multe contracte, cu valori mici, astfel încât achiziţiile să se poată face prin încredinţare directă. Niţulescu este abonat la contracte cu statul de mai mulţi ani, fiind chiar cercetat în două dosare penale. |n trecut, prefectul a obţinut un contract de construire a două blocuri cu fonduri ANL şi un contract cu Primăria Alexandria pentru reabilitarea unor străzi şi construirea noului sediu al Direcţiei Judeţene de Muncă.
“Vinovaţii fără vină”… nu vor să se facă lumină
Demersul de a evalua afacerile prefecţilor şi ale preşedinţilor de Consilii Judeţene are la bază onestitatea celor care au completat declaraţiile de avere şi de interese, documente de a căror verificare se ocupă Agenţia Naţională de Integritate. Cazurile expuse, ale “şefilor” de judeţe care consideră că afacerile se împacă lejer cu funcţia publică sunt în mod paradoxal nişte cazuri fericite. Cazurile nefericite, în care cei aflaţi în posturi-cheie în stat nu binevoiesc să-şi completeze declaraţiile, “uită” de unele afaceri sau îşi ascund averile şi acţiunile în familie sunt mai numeroase. Uneori e vorba de neatenţie şi neglijenţă, alteori de rea-voinţă şi chiar batjocură pentru că funcţionarii şi aleşii ajung să se încurce în propriile vicleşuguri. De exemplu, prefectul de Braşov, Ion Gonţea, declară că are un hotel în oraş şi o pensiune în Bran, dar în acelaşi timp nu este asociat în nicio firmă. Attila Dezsi, de la Hunedoara, uită să menţioneze în declaraţii plasamentele sale pe piaţa de capital, iar prefectul de Cluj, Florin Vasile Stamatian, omite să declare asocierea în SC Intelmed SRL, firmă care vinde spitalelor sisteme de gestiune electronică a pacienţilor. Ervin Gyorgy, prefectul de Covasna, ignoră legea şi nu trece nicio firmă în declaraţia de interese, deşi este asociat în cadrul unei societăţi cooperative meşteşugăreşti din Sf. Gheorghe şi la SC GTG Com Turism SRL, firmă căreia i-a acordat şi un spaţiu pentru desfăşurarea activităţii. Prefectul de Argeş, Gheorge Davidescu, şi-a transferat afacerile pe numele fiului său Mugurel, pe care l-a cadorisit apoi şi cu un teren în zona turistică Arefu-Vidraru.
Preşedintele CJ Botoşani, Mihai Tâbuleac, omite din declaraţii SC Movila Parului SRL şi SC Nord Invest MTM SRL. Tiberiu Marc de la Sălaj uită că e unic asociat la SC Vimar Trade SRL, iar declaraţia de interese a lui Constantin Ostaficiuc este complet goală, deşi timişoreanul este asociat într-o societate cooperativă. Preşedintele CJ Covasna pozează cu steagul Ungariei pe site-ul instituţiei pe care o conduce, iar în declaraţii strecoară şi… o vacă, “primită cadou de la prieteni”.
Eşalonul secund nu se lasă mai prejos
La fel ca unii dintre superiorii lor, subprefecţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene nu văd niciun conflict de interese între funcţiile pe care le deţin şi afacerile încheiate cu instituţiile aflate în subordine. De exemplu, Ioan Ciugulea, vicepreşedintele CJ Olt, a încasat 490.056 de lei prin firma sa (SC Delta Star SRL), un contract pentru construirea unui imobil finanţat de Consiliul Local al comunei Traian. Vicepreşedintele CJ Prahova, Adrian Semcu, a semnat, prin intermediul firmei sale (SC Senax Prod SRL) un contract de doi ani cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pentru care a primit 654.473 de euro din bani publici.
Mai departe, Henning Laszlo, vicepreşedintele de la Covasna, deţine două firme (SC Mediasoft SRL şi SC Medwinsoft SRL) prin intermediul cărora furnizează servicii de Internet şi programe informatice către mai multe instituţii de învăţământ (de la grădiniţe până la universităţi). Din cele 57 de contracte de acest gen, 56 au fost acordate direct. Vicepreşedintele CJ Brăila, Giana Pătraşcu, preferă să opereze prin firma soţului, iar în 2010 a executat lucrări pentru şcoli, societatea Electrica SA şi Direcţia Judeţeană de Tineret Brăila.
SURSA: Dealwatch Saptamana Financiara
Majoritatea prefecţilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene mimează corectitudinea în declaraţiile de interese pe care le-au completat la finele lui 2010. In timp ce unii şi-au suspendat activităţile comerciale ori le-au trecut subtil pe numele rudelor sau apropiaţilor, alţii au umplut liniştiţi formularele cu firmele la care sunt asociaţi şi contractele încheiate pe bani publici.
Fie că sunt demnitari aleşi de popor sau funcţionari numiţi de Guvern, mulţi dintre diriguitorii judeţelor ţării nu renunţă la afacerile personale. Mai mult, posturile şi funcţiile publice pe care le deţin nu-i împiedică să încheie contracte cu statul, ba chiar le oferă avantaje pe care aceştia nu ezită să le valorifice. Ei ignoră orice conflict de interese şi realizează astfel venituri consistente, în faţa cărora salariul de bugetar păleşte şi rămâne un simplu “mărunţiş“. SFin a “scanat” declaraţiile de avere ale acestora şi a constat numeroase cazuri de “incompatibilitate”.
“Călare” pe afaceri, dar şi pe judeţ
Prefectul de Bihor, Găvrilă Gilea, este un om de afaceri cu state vechi, atras de câţiva ani de politică. A candidat într-un colegiu unde n-avea şanse de a depăşi candidatul minorităţilor, iar drept recompensă a fost numit prefect. Ajuns în funcţie, a considerat oportun să construiască repede o sală de sport în comuna natală a fostului ministru şi lider de partid Vasile Blaga. Aceasta nu l-a împiedicat să declare apoi senin la un post de televiziune orădean: “După ce am mers în politică, am încetat a <călări> afacerile şi am încercat să-mi fac datoria cum trebuie faţă de cetăţenii acestui judeţ”.
|n calitate de prefect, Ghilea a menţionat în declaraţia de interese că una dintre firmele sale derulează contracte cu diferite instituţii bugetare, în valoare de peste 102 milioane de lei. Este vorba de SC Construcţii SA Bihor, unde Ghilea este acţionar majoritar. Firma derulează contracte cu mai multe instituţii de stat, de la consiliile locale ale unor comune bihorene până la Compania Naţională de Investiţii, Agenţia Naţională a Locuinţelor (ANL) şi chiar Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Potrivit aceleiaşi declaraţii, la capitolul “contracte obţinute sau aflate în derulare în timpul exercitării funcţiilor, mandatelor sau demnităţilor publice finanţate de la bugetul de stat, local şi din fonduri externe, ori încheiate cu societăţi comerciale cu capital de stat sau unde statul este acţionar majoritar sau minoritar”, prefectul de Bihor a notat nu mai puţin de 22 de contracte publice derulate de firma sa de construcţii. Obţinute în urma unor licitaţii deschise, acestea vizează construirea unor blocuri ANL, modernizarea şi extinderea unor reţele de apă şi canalizare în mediul rural, modernizarea unor drumuri, construirea unor săli de sport, reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, reabilitarea unui aşezământ cultural, modernizarea unui centru de sănătate, construirea unui pavilion multifuncţional pentru o unitate militară şi modernizarea clădirii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. Cel mai bănos contract declarat de Ghilea în 2010 este cel încheiat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Tămăşeu - Roşiori, în sumă de 20.353.338 de lei. Prefectul de Bihor a declarat public faptul că este acţionar majoritar şi la SC Oviserga Prest SRL (80%) şi SC Carolina Const SRL (80%). |n cea ce priveşte dividendele încasate în 2010, Ghilea a numărat 453.000 de lei de la prima firmă şi 253.741 de lei de la cea de-a doua.
“Muschetarul” Caracotă percepe taxe de… consultanţă
Un alt reprezentant al Guvernului în teritoriu implicat în afaceri este Iancu Caracotă, prefectul judeţului Dâmboviţa. Fost actor-cascador la Studiourile Buftea până în 1990, acesta a intrat în afaceri şi în prezent este acţionar la cinci societăţi comerciale. |n evidenţele Registrului Comerţului (ONRC), Caracotă apare cu prenumele de Yann Alexandre şi cu… două locuri de naştere diferite: unul în comuna Rîmnic din judeţul Constanţa, şi unul în Clichy, o comună din aria urbană a Parisului. Cert este că prefectul are şi cetăţenie franceză. Una dintre firmele la care deţine părţi sociale, SC Ianlux Consulting SRL, a câştigat nu mai puţin de 31 de licitaţii care au avut ca obiect contracte pe bani publici. Caracotă prestează servicii de consultanţă şi management pentru diverse proiecte derulate îndeosebi în comune din judeţul pe care îl reprezintă. Potrivit datelor ONRC, prefectul este asociat cu Laura Claudia Vişan, persoană care se regăseşte şi pe lista consilierilor juridici din judeţul Dâmboviţa. Şase din cele 31 de contracte au fost încheiate cu firma prefectului prin cerere de ofertă, iar celelalte 25 au fost încredinţate direct. Din totalul contractelor, 20 au fost încheiate cu primării din subordinea instituţiei pe care o conduce Caracotă.
Activitatea prefectului nu se limitează la unitatea administrativă de care răspunde, întrucât SC Ianlux Consulting a câştigat licitaţii şi în judeţele Argeş, Giurgiu şi Teleorman. De asemenea, a semnat contracte cu instituţii bugetare precum Direcţia Silvică Argeş şi chiar Consiliul Judeţean Dâmboviţa. La finele lui 2010, firma prefectului avea nouă contracte în curs de derulare, iar cea mai mare sumă pe care a încasat-o anul trecut dintr-un contract a fost de 224.400 de lei, pentru servicii de consultanţă şi management acordate comunei Crângurile din judeţul Dâmboviţa.
Revenind la declaraţia sa de avere, trebuie spus că, deşi deţine 60% din firma care a încasat anul trecut peste 1,5 milioane de lei doar din bani publici, prefectul a declarat dividende de numai 39.525 de lei. |n declaraţia de avere, oficialul nu a uitat să noteze şi sumele pe care le-a încasat ca dividende corespondente anului 2007 de la firma sa din Franţa (10.777 de euro). |n afară de firma de consultanţă, Iancu Caracotă mai deţine părţi sociale şi la SC Ianlux SRL (70%), SC Ianlux Prod SRL (80%), SC Caralux Prod SRL (60%) şi Cavero SARL (înregistrată în Paris - 40%).
Milionarul Trihenea
Un alt om de afaceri care a fost şi prefect în 2010 este Constantin Trihenea, din Sibiu. El a deţinut funcţia publică până în martie, când a făcut “saltul” la Ministerul Economiei, de la 1 ianuarie fiind numit director general la Hidroelectrica.
Pe durata mandatului de la prefectură, afacerile sale au prosperat. Trihenea a patronat zeci de contracte care au înglodat în datorii de milioane Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, s-a impus ca unic furnizor şi prestator de servicii legate de iluminatul centurii ocolitoare a Sibiului şi are contracte de servicii cu Transelectrica şi Electrica Serv. La ONRC, fostul prefect figurează ca asociat la SC Conelt SRL, SC Conelt Leasing Imob SRL şi SC Universal Construct Market SRL.
Oportunistul
Teodor Niţulescu, din Teleorman, este un alt prefect care nu renunţă la afaceri, deşi ţine foarte mult la funcţiile publice. A schimbat partidele ca pe cămăşi, iar din funcţia actuală s-a ocupat de dotarea spitalului din Roşiori de Vede. Firma la care este acţionar, SC Venus Mob SRL a devenit la sfârşitul lui 2009 principalul furnizor de mobilier pentru spital, iar la începutul lui 2010 a încasat sume de până la patru ori mai mari decât pe piaţa liberă pentru mobiler şi electronice. Exemplele sunt cât se poate de sugestive: în timp ce o canapea extensibilă costă 995 de lei în magazine, spitalul a plătit 2.380 de lei pe bucată. Unitatea medicală a mai achiziţionat fotolii de piele de 2.975 de lei bucata şi canapele de 2.500 de lei, scaune care costă 67 de lei cu 226 de lei bucata şi zeci de coşuri de gunoi din metal cu 238 de lei bucata. Un cărucior pentru transportul rufelor a costat nu mai puţin de 3.000 de lei. Mai mult, pentru a fenta sistemul de licitaţii publice, s-a ales varianta împărţirii sumei totale în mai multe contracte, cu valori mici, astfel încât achiziţiile să se poată face prin încredinţare directă. Niţulescu este abonat la contracte cu statul de mai mulţi ani, fiind chiar cercetat în două dosare penale. |n trecut, prefectul a obţinut un contract de construire a două blocuri cu fonduri ANL şi un contract cu Primăria Alexandria pentru reabilitarea unor străzi şi construirea noului sediu al Direcţiei Judeţene de Muncă.
“Vinovaţii fără vină”… nu vor să se facă lumină
Demersul de a evalua afacerile prefecţilor şi ale preşedinţilor de Consilii Judeţene are la bază onestitatea celor care au completat declaraţiile de avere şi de interese, documente de a căror verificare se ocupă Agenţia Naţională de Integritate. Cazurile expuse, ale “şefilor” de judeţe care consideră că afacerile se împacă lejer cu funcţia publică sunt în mod paradoxal nişte cazuri fericite. Cazurile nefericite, în care cei aflaţi în posturi-cheie în stat nu binevoiesc să-şi completeze declaraţiile, “uită” de unele afaceri sau îşi ascund averile şi acţiunile în familie sunt mai numeroase. Uneori e vorba de neatenţie şi neglijenţă, alteori de rea-voinţă şi chiar batjocură pentru că funcţionarii şi aleşii ajung să se încurce în propriile vicleşuguri. De exemplu, prefectul de Braşov, Ion Gonţea, declară că are un hotel în oraş şi o pensiune în Bran, dar în acelaşi timp nu este asociat în nicio firmă. Attila Dezsi, de la Hunedoara, uită să menţioneze în declaraţii plasamentele sale pe piaţa de capital, iar prefectul de Cluj, Florin Vasile Stamatian, omite să declare asocierea în SC Intelmed SRL, firmă care vinde spitalelor sisteme de gestiune electronică a pacienţilor. Ervin Gyorgy, prefectul de Covasna, ignoră legea şi nu trece nicio firmă în declaraţia de interese, deşi este asociat în cadrul unei societăţi cooperative meşteşugăreşti din Sf. Gheorghe şi la SC GTG Com Turism SRL, firmă căreia i-a acordat şi un spaţiu pentru desfăşurarea activităţii. Prefectul de Argeş, Gheorge Davidescu, şi-a transferat afacerile pe numele fiului său Mugurel, pe care l-a cadorisit apoi şi cu un teren în zona turistică Arefu-Vidraru.
Preşedintele CJ Botoşani, Mihai Tâbuleac, omite din declaraţii SC Movila Parului SRL şi SC Nord Invest MTM SRL. Tiberiu Marc de la Sălaj uită că e unic asociat la SC Vimar Trade SRL, iar declaraţia de interese a lui Constantin Ostaficiuc este complet goală, deşi timişoreanul este asociat într-o societate cooperativă. Preşedintele CJ Covasna pozează cu steagul Ungariei pe site-ul instituţiei pe care o conduce, iar în declaraţii strecoară şi… o vacă, “primită cadou de la prieteni”.
Eşalonul secund nu se lasă mai prejos
La fel ca unii dintre superiorii lor, subprefecţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene nu văd niciun conflict de interese între funcţiile pe care le deţin şi afacerile încheiate cu instituţiile aflate în subordine. De exemplu, Ioan Ciugulea, vicepreşedintele CJ Olt, a încasat 490.056 de lei prin firma sa (SC Delta Star SRL), un contract pentru construirea unui imobil finanţat de Consiliul Local al comunei Traian. Vicepreşedintele CJ Prahova, Adrian Semcu, a semnat, prin intermediul firmei sale (SC Senax Prod SRL) un contract de doi ani cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pentru care a primit 654.473 de euro din bani publici.
Mai departe, Henning Laszlo, vicepreşedintele de la Covasna, deţine două firme (SC Mediasoft SRL şi SC Medwinsoft SRL) prin intermediul cărora furnizează servicii de Internet şi programe informatice către mai multe instituţii de învăţământ (de la grădiniţe până la universităţi). Din cele 57 de contracte de acest gen, 56 au fost acordate direct. Vicepreşedintele CJ Brăila, Giana Pătraşcu, preferă să opereze prin firma soţului, iar în 2010 a executat lucrări pentru şcoli, societatea Electrica SA şi Direcţia Judeţeană de Tineret Brăila.
SURSA: Dealwatch Saptamana Financiara
PREFECTUL IANCU CARACOTA: “IANLUX CONSULTING A ADUS ÎN JUDEȚ PESTE 50 DE MILIOANE DE EURO!”
PREFECTUL IANCU CARACOTA: “IANLUX CONSULTING A ADUS ÎN JUDEȚ PESTE 50 DE MILIOANE DE EURO!”
- Posted on 15 ianuarie 2011 by mihai eremia
„Ca urmare a articolelor publicate în săptămânalul „Săptămâna Financiară” („Şefii judeţelor, antreprenori de succes pe bani publici”) şi în cotidianul „Gândul” din data de 12 ianuarie 2011 („Harta politicienilor locali şi afacerile lor cu statul”), prefectul judeţului Dâmboviţa, Iancu Caracota, a ţinut să facă următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice: „Firma SC IANLUX CONSULTING SRL a fost înfiinţată în anul 2007, înainte de a deţine funcţia de prefect al judeţului Dâmboviţa şi funcţionează în conformitate cu legile din România. Sunt om de afaceri încă din anul 1990 şi, în majoritatea lor, firmele mele nu au lucrat cu fonduri publice. Nu sunt administrator, ci acţionar al SC IANLUX CONSULTING SRL, societate care lucrează atât cu mediul privat, cât şi cu autorităţi ale administraţiei publice locale sau instituţii publice, oferind servicii de consultanţă şi management în vederea accesării fondurilor europene. Aşa cum reiese din declaraţiile de avere şi de interese postate pe site-ul www.prefecturadambovita.ro în conformitate cu prevederile legale în vigoare, multe dintre contractele semnate de SC IANLUX CONSULTING SRL sunt în derulare sau au fost încheiate înainte de a deţine funcţia de prefect. Este eronată interpretarea pur jurnalistică, potrivit căreia au fost încasate sume în valoare de 450.000 de euro. Aceasta este valoarea totală a contractelor, care se întind pe doi sau chiar trei ani. Consider că judecăţile de valoare – cel puţin în privinţa firmelor de consultanţă – trebuie să plece de la eficienţa lor, adică în ce măsură au fost capabile să câştige proiecte finanţate din fonduri europene. O astfel de firmă aduce bani, care intră în economie şi care ajută fundamental la dezvoltarea comunităţilor. De aceea, moral este ca ele să fie performante şi să nu încaseze bani de la beneficiari fără să aibă rezultate. Toate proiectele întocmite de SC IANLUX CONSULTING SRL au fost eligibile. Din situaţia solicitată administratorului, rezultă că au fost câştigate proiecte în valoare totală de peste 50 de milioane de euro. Mai trebuie spus că, în conformitate cu legea, nu există relaţii de subordonare între primari şi prefecţi, aşa cum eronat se interpretează. Prin urmare, din punct de vedere legal, nu este vorba despre nicio incompatibilitate. La fel cum nu poate fi vorba despre imoralitate, atunci când sunt accesate – în favoarea comunităţilor locale – milioane de euro din fonduri europene.”
SURSA: Clicktgv
- Posted on 15 ianuarie 2011 by mihai eremia
„Ca urmare a articolelor publicate în săptămânalul „Săptămâna Financiară” („Şefii judeţelor, antreprenori de succes pe bani publici”) şi în cotidianul „Gândul” din data de 12 ianuarie 2011 („Harta politicienilor locali şi afacerile lor cu statul”), prefectul judeţului Dâmboviţa, Iancu Caracota, a ţinut să facă următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice: „Firma SC IANLUX CONSULTING SRL a fost înfiinţată în anul 2007, înainte de a deţine funcţia de prefect al judeţului Dâmboviţa şi funcţionează în conformitate cu legile din România. Sunt om de afaceri încă din anul 1990 şi, în majoritatea lor, firmele mele nu au lucrat cu fonduri publice. Nu sunt administrator, ci acţionar al SC IANLUX CONSULTING SRL, societate care lucrează atât cu mediul privat, cât şi cu autorităţi ale administraţiei publice locale sau instituţii publice, oferind servicii de consultanţă şi management în vederea accesării fondurilor europene. Aşa cum reiese din declaraţiile de avere şi de interese postate pe site-ul www.prefecturadambovita.ro în conformitate cu prevederile legale în vigoare, multe dintre contractele semnate de SC IANLUX CONSULTING SRL sunt în derulare sau au fost încheiate înainte de a deţine funcţia de prefect. Este eronată interpretarea pur jurnalistică, potrivit căreia au fost încasate sume în valoare de 450.000 de euro. Aceasta este valoarea totală a contractelor, care se întind pe doi sau chiar trei ani. Consider că judecăţile de valoare – cel puţin în privinţa firmelor de consultanţă – trebuie să plece de la eficienţa lor, adică în ce măsură au fost capabile să câştige proiecte finanţate din fonduri europene. O astfel de firmă aduce bani, care intră în economie şi care ajută fundamental la dezvoltarea comunităţilor. De aceea, moral este ca ele să fie performante şi să nu încaseze bani de la beneficiari fără să aibă rezultate. Toate proiectele întocmite de SC IANLUX CONSULTING SRL au fost eligibile. Din situaţia solicitată administratorului, rezultă că au fost câştigate proiecte în valoare totală de peste 50 de milioane de euro. Mai trebuie spus că, în conformitate cu legea, nu există relaţii de subordonare între primari şi prefecţi, aşa cum eronat se interpretează. Prin urmare, din punct de vedere legal, nu este vorba despre nicio incompatibilitate. La fel cum nu poate fi vorba despre imoralitate, atunci când sunt accesate – în favoarea comunităţilor locale – milioane de euro din fonduri europene.”
SURSA: Clicktgv
Cine trage clopotele DNA pentru un miliardar din bani publici
Cine trage clopotele DNA pentru un miliardar din bani publici - 21 Noi, 2015
”Suspiciuni de corupție masivă în achiziționarea de lucrări publice”, primari de Suceava cu pamperșii uzi de teama DNA, percheziții acasă la vice șeful județului Satu Mare, curtea unei firme luate cu asalt de jandarmi la Botoșani, sunt doar o parte din textele care u fost publicate în cursul acestei săptămâni. Elementul central al materialelor de presă a fost miliardarul de top Mirel Vlas și firma Tehnic Asist. Nimeni nu a pomenit, însă, de cauza întregului foileton de acum. Asocierea a fost simplă: Vlas – Tehnic Asist – primari / politicieni = CORUPȚIE! Și, evident, nicio reacție, nicio declarație publică a magnatului Mirel Vlas. Că doar omul își cunoaște interesele, are experiențe similare și are și soluția PR pentru astfel de situații. Nu suflă nimeni o vorbă până nu se așează apele. Răstimp în care pionii lucrează. Pe bani buni, pe promisiuni, pe intervenții, sau chiar pe principiul strângerii de… cuib. Problema este că dosarul DNA a adunat niscaiva sute de pagini iar îngroparea lui în etapa actuală, pe principiul sfintei tradiții de castă, aclamă o bună parte din averea miliardarului. Și n-ar fi asta o problemă. Dar dacă există riscul ca întreaga avere să fie tocată pe ”proceduri Ariel” și un ”nesimțit” de procuror sau judecător să spună în final ”GUILTY”?
Totul se învârte în jurul președintelui PSD Satu Mare, Mircea Govor, care este și vicepreședinte al CJ. Norocul și nenorocul lui Mirel Vlas este că s-a aflat și este legat de anturajul acestui om. Nenoroc pentru că dacă nu erau prieteni Vlas nu avea acum probleme cu DNA și noroc pentru că altfel nu făcea o parte din averea sa.
Cloșca cu pui de aur, PSD
Totul a pornit cu circa un an în urmă. Cam tot de pe atunci datează și dosarul DNA în care este cercetat acum Vlas. Senatorul Valer Marian, cel pe care Govor l-a lăsat fără timona cloștii cu ouă de aur PSD, a depus nu unul ci trei denunțuri penale. Plus vreo câteva sesizări. Așa ca garnitură. Toate denunțurile vizau abuzul în serviciu contra intereselor publice, luarea de mită, fals intelectual, înșelăciune, uz de fals. Ținta acestor calificative era Govor și anturajul său. Pesedistul sătmărean a fost acuzat că împreună cu camarila sa a direcționat către firmele de casă lucrări de zeci de milioane de euro, inclusiv bani europeni. În acest context, ca firmă de casă a bronului social democrat, apare Tehnic Asist. Prima acuzație a fost atribuirea unor lucrări, de vreo 20 de milioane de euro amărâți, firmei Tehnic Asist SRL Botoșani, deținută de Mirel Vlas, prietenul lui Govor. Arhivele ascund uneori comori pentru viitor. Pentru presă. Și pentru DNA. Iată ce spunea pe atunci Valer Marian despre colegul său de partid și, în același timp, aruncând tăciunii aprinși la temelia edificiului Tehnic Asist. “Există indicii că licitaţiile câştigate de SC Tehnic Asist SRL au fost aranjate de numitul Govor Mircea Vasile prin modul de întocmire a caietelor de sarcini, prin modul de descalificare a unor societăţi concurente şi prin modul de acordare a punctajului, cu concursul subalternilor săi de la Direcţia Achiziţii Publice”, se arată în denunţ. Potrivit aceleași surse, Govor a primit, în contrapartidă, bani de la Mirel Vlas și prin intermediari. Evident, intermediarii erau tot de-ai Vrâncioaiei: Mirel Inocențiu (fratele lui Mircea Govor), fiul Răzvan Mircea Govor și Ioan Timiș (administrator al firmei de presă de casă Media Total, dar și colonel în rezervă, fost șef al Garnizoanei Satu Mare). Pentru a acoperi plata banilor, SC Tehnic Asist SRL încheia contracte de subantrepriză cu firmele fratelui Govor Inocenţiu Mirel sau ale unor afacerişti apropiaţi ai acestuia din municipiul Carei, sau încheia contracte de publicitate pentru ziarul Gazeta de Nord-Vest, prin administratorul Timiş Ioan, de la SC Media Total SRL”.
Alte milioane de euro la Drumul Suspinelor
Alte milioane de euro, alt episod, aceași regie și distribuție. Peste 23 de milioane de euro. Valoarea unui contract atribuit pentru reabilitarea ”drumului suspinelor”, DN18, Moisii- Iacobeni. DN 18 a intrat într-un program de modernizare cu finanţarea asigurată prin BEI în anul 2011, iar pe tronsonul Moisei – Iacobeni, de 89 de kilometri, lucrările au fost atribuite companiei Shapir Structures, din Israel şi aveau ca termen de finalizare data de 31 august 2013. Numai că, contractul de 81 de milioane euro a fost reziliat în mai 2014, iar drumul a devenit impracticabil. Relicitarea lucrărilor s-a făcut în decembrie 2014, dar atribuirea contractelor s-a făcut abia în vara acestui an, 2015. Cele două contracte au fost câştigate de o asociere şi un antreprenor, iar valoarea lor însumează circa 148 de milioane de lei, fără TVA. Contractul „Proiectare şi Execuţie Reabilitare DN 18 Moisei – Iacobeni pentru remedierea lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor rămase de executat: Lot 1 Moisei – Borşa, km 131+627 – km 156+232” a fost atribuit Asocierii Tehnic Asist – Specialist Consulting şi are o valoare totală de 83,72 milioane lei, fără TVA.
Potrivit site-ului firmei, Tehnic Asist Botoşani are contracte cu CJ Botoşani, CJ Vaslui şi CJ Satu Mare, dar şi cu diverse primării din judeţele Botoşani, Suceava, Bacău sau Iaşi. Compania s-a înfiinţat în 1997, având ca domeniu principal de activitate lucrări de instalaţii industriale şi termice, iar din 2005, firma investeşte în domenii conexe ca producerea mixturilor asfaltice şi a execuţiei lucrărilor complexe de drumuri, reţele de alimentare cu apă şi canalizare.
Anumite calcule arată că Tehnic Asist SRL a câşigat contracte cu statul, conform datelor oficiale, de peste 1, 1 miliarde de lei în ultimii 6 ani, adică undeva la 300 de milioane de euro.
Prietenul Govor și ”Ariel” de 150.000 de euro de la Vlas
În perioada 2005 – 2008, Govor a fost anchetat de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, chiar de procurorul șef Ioan Moldovan, pentru deturnarea, respectiv pentru folosirea în alt scop a aproape 12,5 miliarde de lei vechi, provenind din sumele alocate clubului FC Olimpia Satu Mare de către Consiliul Județean în anii 2003, 2004 și 2005. Moldovan a început urmărirea penală împotriva sa și a vrut să-l aresteze, dar Govor, vicepreședinte și consilier județean al PSD în perioada respectivă, a apelat la înalte nivele politice și judiciare de la București, reușind să scape. Conform propriilor destăinuiri, a reușit să scape cu ajutorul procurorului inspector Ion Burlacu de la DNA, care l-a convins pe șeful DNA Oradea să nu-l aresteze. Govor a ajuns la procurorul inspector Burlacu cu concursul patronului SC Tehnic Asist Botoșani, care a apelat în acest sens la avocatul Gheorghe Șuhan, fost procuror șef al Parchetului Curții de Apel Iași și apoi procuror general adjunct al DNA până în 2005. Pesedistul Govor a declarat ulterior că această scăpare l-a costat suma de 150.000 de euro, pe care i-a primit de la patronul SC Tehnic Asist, devenit ulterior protejatul și favorizatul său la asfaltările din județul Satu Mare. Negocierea prealabilă și predarea banilor s-au realizat în Cluj, astfel că actualmente competența de soluționare a acestui caz de corupție aparține Serviciului Teritorial Cluj al DNA. Precizăm că după 2008 procurorul şef Moldovan s-a pensionat, iar în locul său a fost numit procurorul sătmărean Marius Iancu, cu care Govor se laudă că este prieten la cataramă. Cert este că după ce Marius Iancu a devenit procuror şef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA, Govor a primit scoatere de sub urmărire penală în dosarul FC Olimpia.
Influența lui Vlas slobodă în țară și stăpână în Guvern
”Continuam asadar baroniada mergand in micul si saracul judet Botosani. De aici vom devoala o retea de interese economice si politice care duc spre judetele Suceava si Satu Mare si apoi pana in Guvernul Romaniei. De data asta, personajul principal este un om de afaceri necunoscut la Bucuresti. El este legat insa, evident, de baronii politici locali. Afaceristul se numeste Mirel Vlas si patroneaza un grup de companii de constructii. In ultimii 3 ani, de cand USL a ajuns la putere, Vlas castiga aproape toate licitatiile importante din Nordul tarii: la Botosani, Satu Mare si Suceva. Acum 6 ani, afacerile lui Vlas erau modeste. Se multumea de exemplu sa carpeasca strazile in localitatea Ipotesti din Botosani. Firma sa avea sediul intr-un sat sarac din Botosani, la Catamarasti- Deal. Acum, afaceristul Vlas se plimba cu elicopterul personal. Vlas este in acest moment cel mai puternic mogul al drumurilor din nordul Romaniei. Nici o mare companie de constructii nu se poate atinge de judetele Botosani, Satu Mare si Suceava, unde Vlas castiga licitatiile pe banda rulanta. De exemplu, mogulul Vlas a castigat in 2013 contractul de modernizare a aeroportului din Suceava pentru suma de 100 de milioane de lei, circa 25 de milioane de euro. Alte contracte recente vizeaza introducerea retelelor de apa in judetele Satu Mare si Botosani pentru sume ce se ridica la 20 de milioane de euro: banii sunt platiti de companiile de apa subordonate consiliilor judetene. La Satu Mare, Vlas are relatii apropiate cu Mircea Govor- seful PSD – dar si vicepresedinte al consiliului judetean. Vlas a construit si autostrada Tarii Oasului, un drum judetean in Satu Mare, pentru alte 13 milioane de euro. In acest proiect Vlas este asociat cu societatea Tel Drum din Alexandria, apropiata de vicepremierul Liviu Dragnea. Vlas participa la evenimente publice, merge in excursii inafara tarii, alaturi de PSD-istul Govor dar si de seful judetului Satu Mare, Radu Stef. Vlas intretine relatii apropiate si cu Dorel Coica, primarul orasului satu Mare, lider PSD si el, dar si cu Dan Stegerean seful companiei de apa a judetului Satu Mare. Compania de apa, cum spuneam, lucreaza direct cu societatea afaceristului Vlas”, este o frântură din umila analiză a jurnalistului Silviu Mănăstire pentru emisiunea TV ”Dosarul Zilei”. Difuzarea ei avea loc cu circa un an în urmă. Dar jurnalistul a avut și o proorocire pentru Vlas: ”Vestea proasta pentru Vlas si prietenii sai politici este ca procurorii au pus lupa pe ei. Intr-o buna zi, nu va fi nicio surpriza daca mascatii vor asalta feudele baronilor de la Satu Mare si Botosani. Este, in definitiv, o problema de timp… ceasul ticaie domnilor!”.
Nu știu dacă în România zilelor noastre Mirel Vlas este de condamnat. Poate că o Românie dezvoltată sănătos l-ar fi adus pe Vlas în 2015 într-o secvență SF în care obținerea de contracte se face fără aportul producătorului CORUPȚIE. Cert este că unii politicieni întinează to ce ating și, asemeni unei găuri negre, absorb în decăderea lor inclusiv firme și patroni care, dacă nu sunt iremediabil atinși de flagelul corupției, pot fi oricând buni manageri și antreprenori de succes. În alte condiții, în alte împrejurări.
Concluzia: cu parlamentari, guvernanți și procurori din dosare periculoase, gen Flota lui Băsescu, toți aflați în anturajul sau pe statul de plată discretă al lui Vlas, crede cineva că Mirel Vlas poate fi oprit de un amărât de dosar pe la DNA? Greu de spus. Dar vorba lui Mănăstire: CEASUL TICĂIE DOMNILOR!
SURSA: INFORMATORUL BT
”Suspiciuni de corupție masivă în achiziționarea de lucrări publice”, primari de Suceava cu pamperșii uzi de teama DNA, percheziții acasă la vice șeful județului Satu Mare, curtea unei firme luate cu asalt de jandarmi la Botoșani, sunt doar o parte din textele care u fost publicate în cursul acestei săptămâni. Elementul central al materialelor de presă a fost miliardarul de top Mirel Vlas și firma Tehnic Asist. Nimeni nu a pomenit, însă, de cauza întregului foileton de acum. Asocierea a fost simplă: Vlas – Tehnic Asist – primari / politicieni = CORUPȚIE! Și, evident, nicio reacție, nicio declarație publică a magnatului Mirel Vlas. Că doar omul își cunoaște interesele, are experiențe similare și are și soluția PR pentru astfel de situații. Nu suflă nimeni o vorbă până nu se așează apele. Răstimp în care pionii lucrează. Pe bani buni, pe promisiuni, pe intervenții, sau chiar pe principiul strângerii de… cuib. Problema este că dosarul DNA a adunat niscaiva sute de pagini iar îngroparea lui în etapa actuală, pe principiul sfintei tradiții de castă, aclamă o bună parte din averea miliardarului. Și n-ar fi asta o problemă. Dar dacă există riscul ca întreaga avere să fie tocată pe ”proceduri Ariel” și un ”nesimțit” de procuror sau judecător să spună în final ”GUILTY”?
Totul se învârte în jurul președintelui PSD Satu Mare, Mircea Govor, care este și vicepreședinte al CJ. Norocul și nenorocul lui Mirel Vlas este că s-a aflat și este legat de anturajul acestui om. Nenoroc pentru că dacă nu erau prieteni Vlas nu avea acum probleme cu DNA și noroc pentru că altfel nu făcea o parte din averea sa.
Cloșca cu pui de aur, PSD
Totul a pornit cu circa un an în urmă. Cam tot de pe atunci datează și dosarul DNA în care este cercetat acum Vlas. Senatorul Valer Marian, cel pe care Govor l-a lăsat fără timona cloștii cu ouă de aur PSD, a depus nu unul ci trei denunțuri penale. Plus vreo câteva sesizări. Așa ca garnitură. Toate denunțurile vizau abuzul în serviciu contra intereselor publice, luarea de mită, fals intelectual, înșelăciune, uz de fals. Ținta acestor calificative era Govor și anturajul său. Pesedistul sătmărean a fost acuzat că împreună cu camarila sa a direcționat către firmele de casă lucrări de zeci de milioane de euro, inclusiv bani europeni. În acest context, ca firmă de casă a bronului social democrat, apare Tehnic Asist. Prima acuzație a fost atribuirea unor lucrări, de vreo 20 de milioane de euro amărâți, firmei Tehnic Asist SRL Botoșani, deținută de Mirel Vlas, prietenul lui Govor. Arhivele ascund uneori comori pentru viitor. Pentru presă. Și pentru DNA. Iată ce spunea pe atunci Valer Marian despre colegul său de partid și, în același timp, aruncând tăciunii aprinși la temelia edificiului Tehnic Asist. “Există indicii că licitaţiile câştigate de SC Tehnic Asist SRL au fost aranjate de numitul Govor Mircea Vasile prin modul de întocmire a caietelor de sarcini, prin modul de descalificare a unor societăţi concurente şi prin modul de acordare a punctajului, cu concursul subalternilor săi de la Direcţia Achiziţii Publice”, se arată în denunţ. Potrivit aceleași surse, Govor a primit, în contrapartidă, bani de la Mirel Vlas și prin intermediari. Evident, intermediarii erau tot de-ai Vrâncioaiei: Mirel Inocențiu (fratele lui Mircea Govor), fiul Răzvan Mircea Govor și Ioan Timiș (administrator al firmei de presă de casă Media Total, dar și colonel în rezervă, fost șef al Garnizoanei Satu Mare). Pentru a acoperi plata banilor, SC Tehnic Asist SRL încheia contracte de subantrepriză cu firmele fratelui Govor Inocenţiu Mirel sau ale unor afacerişti apropiaţi ai acestuia din municipiul Carei, sau încheia contracte de publicitate pentru ziarul Gazeta de Nord-Vest, prin administratorul Timiş Ioan, de la SC Media Total SRL”.
Alte milioane de euro la Drumul Suspinelor
Alte milioane de euro, alt episod, aceași regie și distribuție. Peste 23 de milioane de euro. Valoarea unui contract atribuit pentru reabilitarea ”drumului suspinelor”, DN18, Moisii- Iacobeni. DN 18 a intrat într-un program de modernizare cu finanţarea asigurată prin BEI în anul 2011, iar pe tronsonul Moisei – Iacobeni, de 89 de kilometri, lucrările au fost atribuite companiei Shapir Structures, din Israel şi aveau ca termen de finalizare data de 31 august 2013. Numai că, contractul de 81 de milioane euro a fost reziliat în mai 2014, iar drumul a devenit impracticabil. Relicitarea lucrărilor s-a făcut în decembrie 2014, dar atribuirea contractelor s-a făcut abia în vara acestui an, 2015. Cele două contracte au fost câştigate de o asociere şi un antreprenor, iar valoarea lor însumează circa 148 de milioane de lei, fără TVA. Contractul „Proiectare şi Execuţie Reabilitare DN 18 Moisei – Iacobeni pentru remedierea lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor rămase de executat: Lot 1 Moisei – Borşa, km 131+627 – km 156+232” a fost atribuit Asocierii Tehnic Asist – Specialist Consulting şi are o valoare totală de 83,72 milioane lei, fără TVA.
Potrivit site-ului firmei, Tehnic Asist Botoşani are contracte cu CJ Botoşani, CJ Vaslui şi CJ Satu Mare, dar şi cu diverse primării din judeţele Botoşani, Suceava, Bacău sau Iaşi. Compania s-a înfiinţat în 1997, având ca domeniu principal de activitate lucrări de instalaţii industriale şi termice, iar din 2005, firma investeşte în domenii conexe ca producerea mixturilor asfaltice şi a execuţiei lucrărilor complexe de drumuri, reţele de alimentare cu apă şi canalizare.
Anumite calcule arată că Tehnic Asist SRL a câşigat contracte cu statul, conform datelor oficiale, de peste 1, 1 miliarde de lei în ultimii 6 ani, adică undeva la 300 de milioane de euro.
Prietenul Govor și ”Ariel” de 150.000 de euro de la Vlas
În perioada 2005 – 2008, Govor a fost anchetat de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, chiar de procurorul șef Ioan Moldovan, pentru deturnarea, respectiv pentru folosirea în alt scop a aproape 12,5 miliarde de lei vechi, provenind din sumele alocate clubului FC Olimpia Satu Mare de către Consiliul Județean în anii 2003, 2004 și 2005. Moldovan a început urmărirea penală împotriva sa și a vrut să-l aresteze, dar Govor, vicepreședinte și consilier județean al PSD în perioada respectivă, a apelat la înalte nivele politice și judiciare de la București, reușind să scape. Conform propriilor destăinuiri, a reușit să scape cu ajutorul procurorului inspector Ion Burlacu de la DNA, care l-a convins pe șeful DNA Oradea să nu-l aresteze. Govor a ajuns la procurorul inspector Burlacu cu concursul patronului SC Tehnic Asist Botoșani, care a apelat în acest sens la avocatul Gheorghe Șuhan, fost procuror șef al Parchetului Curții de Apel Iași și apoi procuror general adjunct al DNA până în 2005. Pesedistul Govor a declarat ulterior că această scăpare l-a costat suma de 150.000 de euro, pe care i-a primit de la patronul SC Tehnic Asist, devenit ulterior protejatul și favorizatul său la asfaltările din județul Satu Mare. Negocierea prealabilă și predarea banilor s-au realizat în Cluj, astfel că actualmente competența de soluționare a acestui caz de corupție aparține Serviciului Teritorial Cluj al DNA. Precizăm că după 2008 procurorul şef Moldovan s-a pensionat, iar în locul său a fost numit procurorul sătmărean Marius Iancu, cu care Govor se laudă că este prieten la cataramă. Cert este că după ce Marius Iancu a devenit procuror şef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA, Govor a primit scoatere de sub urmărire penală în dosarul FC Olimpia.
Influența lui Vlas slobodă în țară și stăpână în Guvern
”Continuam asadar baroniada mergand in micul si saracul judet Botosani. De aici vom devoala o retea de interese economice si politice care duc spre judetele Suceava si Satu Mare si apoi pana in Guvernul Romaniei. De data asta, personajul principal este un om de afaceri necunoscut la Bucuresti. El este legat insa, evident, de baronii politici locali. Afaceristul se numeste Mirel Vlas si patroneaza un grup de companii de constructii. In ultimii 3 ani, de cand USL a ajuns la putere, Vlas castiga aproape toate licitatiile importante din Nordul tarii: la Botosani, Satu Mare si Suceva. Acum 6 ani, afacerile lui Vlas erau modeste. Se multumea de exemplu sa carpeasca strazile in localitatea Ipotesti din Botosani. Firma sa avea sediul intr-un sat sarac din Botosani, la Catamarasti- Deal. Acum, afaceristul Vlas se plimba cu elicopterul personal. Vlas este in acest moment cel mai puternic mogul al drumurilor din nordul Romaniei. Nici o mare companie de constructii nu se poate atinge de judetele Botosani, Satu Mare si Suceava, unde Vlas castiga licitatiile pe banda rulanta. De exemplu, mogulul Vlas a castigat in 2013 contractul de modernizare a aeroportului din Suceava pentru suma de 100 de milioane de lei, circa 25 de milioane de euro. Alte contracte recente vizeaza introducerea retelelor de apa in judetele Satu Mare si Botosani pentru sume ce se ridica la 20 de milioane de euro: banii sunt platiti de companiile de apa subordonate consiliilor judetene. La Satu Mare, Vlas are relatii apropiate cu Mircea Govor- seful PSD – dar si vicepresedinte al consiliului judetean. Vlas a construit si autostrada Tarii Oasului, un drum judetean in Satu Mare, pentru alte 13 milioane de euro. In acest proiect Vlas este asociat cu societatea Tel Drum din Alexandria, apropiata de vicepremierul Liviu Dragnea. Vlas participa la evenimente publice, merge in excursii inafara tarii, alaturi de PSD-istul Govor dar si de seful judetului Satu Mare, Radu Stef. Vlas intretine relatii apropiate si cu Dorel Coica, primarul orasului satu Mare, lider PSD si el, dar si cu Dan Stegerean seful companiei de apa a judetului Satu Mare. Compania de apa, cum spuneam, lucreaza direct cu societatea afaceristului Vlas”, este o frântură din umila analiză a jurnalistului Silviu Mănăstire pentru emisiunea TV ”Dosarul Zilei”. Difuzarea ei avea loc cu circa un an în urmă. Dar jurnalistul a avut și o proorocire pentru Vlas: ”Vestea proasta pentru Vlas si prietenii sai politici este ca procurorii au pus lupa pe ei. Intr-o buna zi, nu va fi nicio surpriza daca mascatii vor asalta feudele baronilor de la Satu Mare si Botosani. Este, in definitiv, o problema de timp… ceasul ticaie domnilor!”.
Nu știu dacă în România zilelor noastre Mirel Vlas este de condamnat. Poate că o Românie dezvoltată sănătos l-ar fi adus pe Vlas în 2015 într-o secvență SF în care obținerea de contracte se face fără aportul producătorului CORUPȚIE. Cert este că unii politicieni întinează to ce ating și, asemeni unei găuri negre, absorb în decăderea lor inclusiv firme și patroni care, dacă nu sunt iremediabil atinși de flagelul corupției, pot fi oricând buni manageri și antreprenori de succes. În alte condiții, în alte împrejurări.
Concluzia: cu parlamentari, guvernanți și procurori din dosare periculoase, gen Flota lui Băsescu, toți aflați în anturajul sau pe statul de plată discretă al lui Vlas, crede cineva că Mirel Vlas poate fi oprit de un amărât de dosar pe la DNA? Greu de spus. Dar vorba lui Mănăstire: CEASUL TICĂIE DOMNILOR!
SURSA: INFORMATORUL BT
Incredibila devalizare a bugetelor consiliilor judeţene
Incredibila devalizare a bugetelor consiliilor judeţene: Căncescu îngroaşă la 11 numărul şefilor de judeţe acuzaţi de furt din banii publici - 7 oct 2014 Autori: Andrei Cîrchelan , Iulian Anghel
Unul dintre cei mai puternici şi mai influenţi liberali din teritoriu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov Aristotel Căncescu a intrat de ieri oficial sub lupa DNA, provocând un mic cutremur, dar şi noi întrebări grave: ce se întâmplă în administraţia locală unde 11 şefi de consilii judeţene, încă în funcţie, din 41 sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată în arest la domiciliu sau fugiţi din ţară, majoritatea pentru că au furat din banii publici?
Pe mâna cui stau miliarde de lei şi cum sunt aceştia gestionaţi, de vreme ce peste un sfert din bugetul administraţiilor judeţene planează suspiciuni de fraudare? Bugetul celor 12 consilii judeţene ai căror şefi sunt acuzaţi de procurori (11 din şefii acestor consilii sunt încă în funcţii) a fost anul trecut de 3 miliarde de lei.
Aşadar, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov nu este decât ultimul dintr-o lungă listă de preşedinţi de consilii judeţene care trebuie să răspundă la DNA pentru modul în care, susţin procurorii, uită mandatul public şi îl îndreaptă spre propriile lor interese.
Potrivit lui Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, cei din parchete au început să iasă din paradigma cu înregistrările şi flagrantul şi se uită pe acte, la cifre. Urmăresc contabilitatea şi acolo e simplu şi eficient, se vede foarte clar unde sunt transferaţi banii.
„Documentele sunt acolo, ele nu mint. În ţara asta, fiecare al doilea sau al treilea contract are probleme, pentru că nimeni nu s-a gândit că vor fi verificate documentele, iar acum nu e nevoie decât să găseşti un contract pentru a merge mai departe cu dosarul.“
Căncescu este suspectat de procurori de fapte de corupţie şi a fost adus ieri de anchetatori la sediul DNA Braşov, nu înainte ca anchetatorii să-i percheziţionize locuinţa şi şediul CJ. În această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).
Potrivit Mediafax, ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.
Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Căncescu deţine, pe lângă case şi terenuri, un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare - 3.988.792 de dolari. Or, în tot acest timp Căncescu a fost “angajatul“ statului.
Puterea preşedinţilor de consilii judeţene a crescut substanţial, de când sunt aleşi uninominal nimeni - în afară de DNA -nu-i mai întreabă de sănătate, pentru că mandatul lor nu mai depinde de jocul politic la nivelul judeţului. Covârşitor, acuzaţiile care li se aduc celor aflaţi în anchete sunt acelea de mită, de favorizarea unor firme. Iau, spun procurorii, mită în schimbul contractelor publice acordate din banii publici, cu umflarea facturilor ce sunt apoi achitate de cetăţeni.
La Braşov, la Cluj, la Constanţa, Brăila, Dolj sau Mehedinţi, şefii de consilii judeţene au acordat contracte preferenţiale, acuză procurorii. Şi-au băgat mâna în banii publici, pentru că la nivelul administraţiei locale se învârt mulţi bani, în ciuda a ceea ce se spune, anume că adminstraţia publică este săracă. Administraţia publică în România are pe mână 12 miliarde de euro anual.
Consiliul Judeţean Braşov a avut în ultimii şase ani venituri de 1,36 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,35 miliarde de lei, potrivit datelor de la Direcţia Generală de Administraţie Publică.
Câţi bani are Căncescu pe mână
Pentru anul acesta, CJ Braşov şi-a bugetat venituri de 227 milioane de lei şi cheltuieli de 245 mil. lei. Este destul pentru un consiliu judeţean, iar puterea şefului de consiliu este aceea că, în mare, el are ultimul cuvânt când vine vorba de a arăta cum sunt împărţiţi aceşti bani mai departe.
În ultimii ani, Consiliul Judeţean Braşov a desfăşurat din ce în ce mai puţine proceduri prin sistemul public SEAP cumpărând „transparent“ în cele mai multe cazuri produse alimentare pentru şcoli.
Date din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice arată că anul acesta CJ Braşov a atribuit doar trei contracte prin acest sistem, în valoare totală de 1,7 milioane de lei, vizând servicii de transport aerian (0,3 mil. lei), dotări pentru un spital (0,74 mil. lei) şi mere pentru şcoli, în cadrul programelor naţionale (0,68 mil. lei).
Spre comparaţie, în 2013, CJ Braşov a atribuit contracte în valoare totală de 56,56 mil. lei, iar mai mult de jumătate din această sumă, 37,26 mil. lei, a mers către achiziţia de cornuri, lapte şi mere pentru şcoli.
Legislaţia în vigoare spune că achiziţiile publice derulate de autorităţi trebuie să treacă prin SEAP, în afară de cele cu o valoare mai mică de 30.000 euro când e vorba de achiziţii de produse sau servicii şi 100.000 euro când e vorba de lucrări. Iar faptele vizate de procurori vizează contractele publice.
Contractele Gotic S.A. din Braşov
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că procurorii DNA vizează inclusiv contractele atribuite de autorităţile din Braşov firmei SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.
Date din SEAP arată că firma lui Diniţă a câştigat, începând cu anul 2008, contracte în valoare totală de 10,9 mil. lei, toate în judeţul Braşov, atribuite de CNADNR, CJ Braşov, APA Braşov sau primării de comune. CJ Braşov a semnat cu Gotic un contract 2,14 mil. lei în data de 22 iunie, 2009 pentru modernizarea unui drum judeţean de pe raza municipiului Făgăraş.
Cel mai mare contract primit de Gotic a fost acordat de comuna Tărlungeni, în valoare de 7,12 mil. lei, şi s-a referit la modernizarea infrastructurii comunei.
Cu toate aceastea, declaraţia de interese depusă de Diniţă la 10 iunie 2014 arată că Gotic S.A. a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu autorităţi din Braşov, în valoare totală de 112 mil. lei.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Gotic S.A. a avut anul trecut afaceri de 15,7 mil. lei şi un profit de 21.594 lei, în timp ce în 2012 a avut afaceri de 27,2 mil. lei şi un profit de 1,22 mil. lei.
SURSA: ZF
Unul dintre cei mai puternici şi mai influenţi liberali din teritoriu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov Aristotel Căncescu a intrat de ieri oficial sub lupa DNA, provocând un mic cutremur, dar şi noi întrebări grave: ce se întâmplă în administraţia locală unde 11 şefi de consilii judeţene, încă în funcţie, din 41 sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată în arest la domiciliu sau fugiţi din ţară, majoritatea pentru că au furat din banii publici?
Pe mâna cui stau miliarde de lei şi cum sunt aceştia gestionaţi, de vreme ce peste un sfert din bugetul administraţiilor judeţene planează suspiciuni de fraudare? Bugetul celor 12 consilii judeţene ai căror şefi sunt acuzaţi de procurori (11 din şefii acestor consilii sunt încă în funcţii) a fost anul trecut de 3 miliarde de lei.
Aşadar, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov nu este decât ultimul dintr-o lungă listă de preşedinţi de consilii judeţene care trebuie să răspundă la DNA pentru modul în care, susţin procurorii, uită mandatul public şi îl îndreaptă spre propriile lor interese.
Potrivit lui Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, cei din parchete au început să iasă din paradigma cu înregistrările şi flagrantul şi se uită pe acte, la cifre. Urmăresc contabilitatea şi acolo e simplu şi eficient, se vede foarte clar unde sunt transferaţi banii.
„Documentele sunt acolo, ele nu mint. În ţara asta, fiecare al doilea sau al treilea contract are probleme, pentru că nimeni nu s-a gândit că vor fi verificate documentele, iar acum nu e nevoie decât să găseşti un contract pentru a merge mai departe cu dosarul.“
Căncescu este suspectat de procurori de fapte de corupţie şi a fost adus ieri de anchetatori la sediul DNA Braşov, nu înainte ca anchetatorii să-i percheziţionize locuinţa şi şediul CJ. În această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).
Potrivit Mediafax, ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.
Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Căncescu deţine, pe lângă case şi terenuri, un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare - 3.988.792 de dolari. Or, în tot acest timp Căncescu a fost “angajatul“ statului.
Puterea preşedinţilor de consilii judeţene a crescut substanţial, de când sunt aleşi uninominal nimeni - în afară de DNA -nu-i mai întreabă de sănătate, pentru că mandatul lor nu mai depinde de jocul politic la nivelul judeţului. Covârşitor, acuzaţiile care li se aduc celor aflaţi în anchete sunt acelea de mită, de favorizarea unor firme. Iau, spun procurorii, mită în schimbul contractelor publice acordate din banii publici, cu umflarea facturilor ce sunt apoi achitate de cetăţeni.
La Braşov, la Cluj, la Constanţa, Brăila, Dolj sau Mehedinţi, şefii de consilii judeţene au acordat contracte preferenţiale, acuză procurorii. Şi-au băgat mâna în banii publici, pentru că la nivelul administraţiei locale se învârt mulţi bani, în ciuda a ceea ce se spune, anume că adminstraţia publică este săracă. Administraţia publică în România are pe mână 12 miliarde de euro anual.
Consiliul Judeţean Braşov a avut în ultimii şase ani venituri de 1,36 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,35 miliarde de lei, potrivit datelor de la Direcţia Generală de Administraţie Publică.
Câţi bani are Căncescu pe mână
Pentru anul acesta, CJ Braşov şi-a bugetat venituri de 227 milioane de lei şi cheltuieli de 245 mil. lei. Este destul pentru un consiliu judeţean, iar puterea şefului de consiliu este aceea că, în mare, el are ultimul cuvânt când vine vorba de a arăta cum sunt împărţiţi aceşti bani mai departe.
În ultimii ani, Consiliul Judeţean Braşov a desfăşurat din ce în ce mai puţine proceduri prin sistemul public SEAP cumpărând „transparent“ în cele mai multe cazuri produse alimentare pentru şcoli.
Date din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice arată că anul acesta CJ Braşov a atribuit doar trei contracte prin acest sistem, în valoare totală de 1,7 milioane de lei, vizând servicii de transport aerian (0,3 mil. lei), dotări pentru un spital (0,74 mil. lei) şi mere pentru şcoli, în cadrul programelor naţionale (0,68 mil. lei).
Spre comparaţie, în 2013, CJ Braşov a atribuit contracte în valoare totală de 56,56 mil. lei, iar mai mult de jumătate din această sumă, 37,26 mil. lei, a mers către achiziţia de cornuri, lapte şi mere pentru şcoli.
Legislaţia în vigoare spune că achiziţiile publice derulate de autorităţi trebuie să treacă prin SEAP, în afară de cele cu o valoare mai mică de 30.000 euro când e vorba de achiziţii de produse sau servicii şi 100.000 euro când e vorba de lucrări. Iar faptele vizate de procurori vizează contractele publice.
Contractele Gotic S.A. din Braşov
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că procurorii DNA vizează inclusiv contractele atribuite de autorităţile din Braşov firmei SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.
Date din SEAP arată că firma lui Diniţă a câştigat, începând cu anul 2008, contracte în valoare totală de 10,9 mil. lei, toate în judeţul Braşov, atribuite de CNADNR, CJ Braşov, APA Braşov sau primării de comune. CJ Braşov a semnat cu Gotic un contract 2,14 mil. lei în data de 22 iunie, 2009 pentru modernizarea unui drum judeţean de pe raza municipiului Făgăraş.
Cel mai mare contract primit de Gotic a fost acordat de comuna Tărlungeni, în valoare de 7,12 mil. lei, şi s-a referit la modernizarea infrastructurii comunei.
Cu toate aceastea, declaraţia de interese depusă de Diniţă la 10 iunie 2014 arată că Gotic S.A. a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu autorităţi din Braşov, în valoare totală de 112 mil. lei.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Gotic S.A. a avut anul trecut afaceri de 15,7 mil. lei şi un profit de 21.594 lei, în timp ce în 2012 a avut afaceri de 27,2 mil. lei şi un profit de 1,22 mil. lei.
SURSA: ZF
27 din 41: bilantul judetelor in care baronii locali si primarii marilor orase au probleme cu legea
27 din 41: bilantul judetelor in care baronii locali si primarii marilor orase au probleme cu legea de Catiusa Ivanov - Luni, 29 iunie 2015,
In 27 de judete din Romania din cele 41, plus Bucurestiul, primarii orasului resedinta de judet si/sau presedintii de Consilii Judetene au probleme cu legea, fiind cercetati penal, arestati sau condamnati definitiv. Alesii locali sunt acuzati de procurorii DNA ca ar fi luat comisioane intre 10 si 20% pentru contracte incheiate cu bani publici, pentru ilegalitati la alegeri, retrocedari ilegale, abuz in serviciu si alte infractiuni. Printre cei certati cu legea se numara:
- Radu Mazare, fostul primar al Constantei,
- Tudor Pendiuc - primarul Pitestiului,
- Romeo Stavarache - Primarul Bacaului,
- George Scripcaru - primarul Brasovului.
Judetul Arges
Tudor Pendiuc
Primarul orasului Pitesti, Tudor Pendiuc, a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in martie 2015, fiind acuzat de luare de mita si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata. Prejudiciul in acest dosar este de peste 6,3 milioane euro. Pendiuc se afla in stare de arest preventiv.
Emanuela Elena Pendiuc, fiica primarului, a fost trimisa in judecata sub control judiciar sub acuzatia de complicitate la luare de mita si spalare de bani.
Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din Romania. El a fost ales primar al municipiului Pitesti pentru prima data in anul 1992 si de atunci ocupa fara intrerupere aceasta functie, fiind reales de pitesteni la fiecare patru ani.
Citeste aici mai mult despre acuzatiile care i se aduc primarului Pendiuc.
Fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Arges, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv, in februarie 2015, la 7 ani si 8 luni de inchisoare, de Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul "Zeus I (Bani europeni pentru scoli)" in care este acuzat ca a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, in baza unor documente false. Curtea de Apel Bucuresti a mai decis ca Nicolescu si ceilalti condamnati in dosar sa plateasca Ministerului Finantelor peste 880.000 de euro.
Constantin Nicolescu
In dosarul Zeus I, seful CJ Arges, baronul PSD Constantin Nicolescu este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de compania Zeus SA, o firma de casa a PSD.
Nicolescu a si fost arestat preventiv in ianuarie 2011, iar la aflarea deciziei de arest, Nicolescu a lesinat si a fost dus de urgenta la Bucuresti unde a fost operat pe cord deschis. Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la Tribunalul Arges, dar in februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul Bucuresti. Citeste aici mai mult.
Nicolescu si-a dat demisia din functia de presedinte al CJ Arges la inceputul anului 2014, in urma unei incompatibilitati constatate de Agentia de Integritate.
Florin Tecau este presedinte al Consiliului Judetean Arges din 2014, cand au fost organizate alegeri dupa incetarea inainte de termen a mandatului lui Constantin Nicolescu (PSD), pentru conflict de interese.
Pe 30 aprilie 2015, si noul presedinte al Consiliului Judetean Arges, Florin Tecau, a venit la sediul Directiei Nationale Anticoruptie, pentru a fi audiat intr-un dosar in care se fac cercetari pentru fapte de coruptie. Acesta ar fi adus la DNA documente privind activitatea institutiei, procurorii solicitand documente privind activitatea CJ din mandatul fostului presedinte Constantin Nicolescu, sustineau surse din administratia judeteana, citate de Mediafax.
Judetul Bacau
Romeo Stavarache
Primarul Bacaului, Romeo Stavarache, a fost trimis in judecata de procurorii DNA si a fost suspendat mai bine de sapte luni in 2014-2015, fiind in arest preventiv si apoi la domiciliu intr-un dosar de coruptie.
La 25 iulie 2014, DNA a dispus trimiterea in judecata a primarului din Bacau, pentru cinci infractiuni de luare de mita comise in perioada 2008 - 2011, suma totala pe care ar fi primit-o edilul ridicandu-se la peste 2,3 milioane de lei.
In acelasi dosar, sunt judecati oamenii de afaceri Costel Casuneanu, Liviu Vasile Cenusa si Liviu Goian, precum si directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol.
Potrivit procurorilor DNA, in perioada 2008 - 2011, Romeo Stavarache a pretins si primit, direct sau prin intermediul celorlalti inculpati, de la patru oameni de afaceri, mai multe sume de bani. Procurorii anticoruptie mai spun ca toate sumele de bani au fost primite de catre Stavarache prin intermediul mai multor societati comerciale si asociatii sportive, administrate de Liviu Goian, Liviu Vasile Cenusa si Constantin Apostol.
In acest dosar s-a dispus instituirea sechestrului pe mai multe bunuri ale lui Stavarache: un teren compus din trei loturi si patru corpuri de cladire, pana la concurenta sumei de 2.390.459 de lei. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bacau.
Judetul Botosani
Florin Turcanu
Fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) si al PNL Botosani, Florin Turcanu, a fost condamnat, in decembrie 2014, la sase luni de inchisoare cu suspendare, de Curtea de Apel Suceava, decizia fiind definitiva.
Magistratii de la Curtea de Apel Suceava l-au gasit vinovat pe Turcanu de fals si uz de fals, dupa ce a consemnat nereal ca membri ai PNL Botosani au fost exclusi din partid, acestia pierzandu-si astfel functiile de consilieri judeteni sau locali.
Florin Turcanu a fost trimis in judecata in anul 2011.
Judetul Braila
Presedintele Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost trimis in judecata de procurorii DNA in octombrie 2014 fiind acuzat de DNA ca a atribuit ilegal mai multe contracte de achizitii publice in calitate de sef al Consiliului Judetean Braila. DNA a cerut la inceputul lunii august 20014 ca Bunea Stancu sa fie arestat preventiv, dar instanta l-a plasat atunci in arest la domiciliu
Gheorghe Bunea Stancu
Potrivit procurorilor, in perioada 16.07.2009 - 04.08.2010, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, presedinte al Consiliului Judetean Braila, a aprobat si a avizat documentatia in procedurile de achizitii publice organizate de institutia pe care o conduce, finalizate cu incheierea a sase contracte, desi a cunoscut faptul ca firmele care au oferit preturile cele mai mici (criteriul principal de atribuire), au fost descalificate prin interpretarea discriminatorie a conditiilor tehnice sau financiare.
Aceasta, in scopul vadit de a atribui lucrarile respective firmelor agreate si anume SC TANCRAD SRL Galati, SC CONCIVIA SA Braila si SC TANCRAD CONSTRUCT SRL Braila, determinand, prin incalcarea atributiilor ce-i reveneau in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Braila si de ordonator principal de credite, privitor la folosirea si gestionarea eficienta a fondurilor publice, alaturi de alti functionari din subordinea sa (membrii comisiei de evaluare a ofertelor) producerea unui prejudiciu in valoare totala de 2.924.817,60 lei la bugetul Consiliului Judetean Braila si vatamarea intereselor legitime ale participantilor descalificati in mod discriminatoriu din procedurile de achizitii publice la care au participat. De altfel, la una din firme Bunea era in mod indirect, actionar, mai spun procurorii. Citeste aici mai mult.
Judetul Brasov
Aristotel Cancescu
Procurorii DNA efectueaza luni dimineata perchezitii la Primaria din Brasov si la domiciliul primarului George Scripcaru, informeaza surse judiciare. Potrivit surselor citate, procurorii il acuza pe primarul George Scripcaru de abuz in serviciu, intr-un dosar in care prejudiciul s-ar ridica la peste un milion de euro. Citeste aici mai mult.
Aristotel Cancescu
Foto: AGERPRES
Seful suspendat CJ Brasov, Aristotel Cancescu, se afla in prezent in arest la domniciliu in dosarul in care este acuzat de abuz in serviciu, luare de mita si spalare de bani. Presedintele suspendat al CJ Brasov, Aristotel Cancescu, s-a aflat in arestul IPJ Brasov din 24 octombrie 2014 pana in februarie 2015.
In 17 decembrie 2014, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie Brasov l-au trimis in judecata pe Aristotel Adrian Cancescu, presedinte al Consiliului Judetean Brasov la data faptelor, in prezent suspendat, pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infractiuni), luare de mita, spalare a banilor, trafic de influenta si instigare la tentativa la abuz in serviciu.
Potrivit anchetatorilor, in urma abuzului in serviciu exercitat de Aristotel Cancescu in favoarea firmei SC Ramb Sistem, acesteia i-ar fi fost acordate preferential doua contracte, in 2007 si 2008. Din documentele din dosar rezulta ca, in schimbul decontarii abuzive a unor sumelor in cuantum de 664.180,54 lei catre SC Ramb Sistem, firma i-a construit lui Cancescu un teren de tenis la resedinta acestuia din Rasnov.
La randul sau, deputatul PC Ion Dinita este cercetat pentru complicitate la abuz in serviciu si dare de mita, dupa ce Consiliul Judetean Brasov ar fi fost prejudiciat, in urma platilor nelegale facute firmei parlamentarului, cu peste7,6 milioane de euro.
In documente din dosar, obtinute de MEDIAFAX, anchetatorii arata ca SC Gotic SA, a deputatului Dinita, era una dintre firmele "de casa" ale Consiliului Judetean (CJ) Brasov, "calitate" rezultata din numarul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire, cu modificarea ulterioara a pretului, precum si din continutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instantei in cauza.
In aceleasi documente, anchetatorii precizeaza ca, din cercetarile facute pana la acest moment rezulta ca presedintele CJ Brasov Aristotel Cancescu a oferit firmei lui Dinita, cu sprijinul si prin complicitatea vicepresedintelui institutiei si a functionarilor cu functii de conducere din CJ Brasov, doua contracte. Primul, incheiat in 2006, a vizat lucrari de reabilitarea DJ131C km 17+000 - 29+050 Racos- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racos-Sercaia.
Procurorii anticoruptie detaliaza platile facute firmei lui Dinita, precizand astfel ca firma deputatului a primit un milion de lei, suma considerata exorbitanta de catre DNA, in schimbul a doua straturi de asfalt turnate pe doi kilometri de drum in localitatea Racos, dupa care Costea Viorel, director al Directiei de Administrare Drumuri si Poduri din cadrul Consiliului Judetean, a intocmit un referat prin care a propus alocarea unei alte sume de 2.900.000 lei, pentru plata acelorasi lucrari. Costea este cercetat si el in acest dosar, pentru abuz in serviciu.
Bucuresti
Marian Vanghelie
Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 al Capitalei, a fost arestat preventiv pe 14 martie, intr-un dosar in care este acuzat de DNA de abuz in serviciu, luare de mita si spalare de bani. "In perioada 2007 - prezent, inculpatul Vanghelie, in schimbul unor foloase materiale, a ajutat un om de afaceri sa obtina, pentru societatile pe care acesta din urma le controleaza, acordarea a numeroase contracte de lucrari publice, contracte in valoare totala de aproximativ 2 miliarde de lei (noi). Pentru atribuirea si plata contractelor de executie de lucrari publice inculpatul Vanghelie Marian-Daniel a perceput un 'comision' de aproximativ 20% din valoarea contractelor incheiate intre Primaria sectorului 5 si institutii din subordinea acesteia, pe de o parte, si societatile controlate de catre omul de afaceri, pe de alta parte", sustine DNA.
"Comisionul" respectiv a fost platit de omul de afaceri Dumitru Marin lui Vanghelie prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae (varul primarului) si al unei alte persoane apropiate lor, mai spun procurorii. Pe 6 aprilie 2015 Vanghelie a fost suspendat din functia de primar.
Andrei Chiliman
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, se afla sub control judiciar de pe 20 iunie 2015 fiind acuzat de procurorii DNA din Ploiesti de constituire de grup infractional organizat si complicitate la trafic de influenta in forma continuata. Alaturi de Andrei Chiliman sunt cercetati Ioana Costescu, Ion Brad si Vlad Moisescu.
Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, si Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzati de constituire a unui grup infractional organizat si trafic de influenta, iar Andrei Chiliman si consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infractional organizat si complicitate la trafic de influenta intr-un dosar privind atribuirea preferentiala de lucrari unor firme de la care primeau "comisioane" de 10% din valoarea contractelor incheiate.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii au descoperit un contract incheiat la notar prin care soacra lui Vlad Moisescu a imprumutat-o pe sotia lui Moisescu cu 670 milioane de euro, contract suspectat de procurorii DNA ca fiind fictiv. Este posibil, potrivit unor surse, ca sumele efective sa fie mult mai mici. Citeste aici mai mult.
Judetul Buzau
Constantin Boscodeala
Primarul municipiului Buzau, Constantin Boscodeala (PSD), a fost condamnat, in februarie 2015, la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul in care a fost trimis in judecata de DNA in iulie 2013, fiind acuzat ca a acordat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei catre Fotbal Club Gloria Buzau. Decizia a fost data de magistratii Judecatoriei Brasov si nu este definitiva.
In iunie 2014, Constantin Boscodeala a fost trimis in judecata intr-un nou dosar, in care este acuzat ca a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Statiunea de Cercetare pentru Legumicultura Buzau, in conditiile in care primise un alt teren, prejudicul fiind de peste 24 milioane de lei.
Acest dosar este judecat de Tribunalul Dambovita. In ambele dosare, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra mai multor imobile, terenuri si masini ale primarului. Boscodeala este la al cincilea mandat de primar al muncipiului Buzau. Din 2010, el este liderul organizatiei judetene PSD Buzau. De-a lungul timpului, a mai fost membru PDL si ApR.
Cristinel Bigiu
Presedintele Consiliului Judetean Buzau, Marian Cristinel Bigiu, a fost trimis in judecata in februarie 2015 de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sub acuzatiile de luare de mita, conflict de interese si tentativa de spalare a banilor.
In perioada noiembrie 2013 - decembrie 2014, Marian Bigiu a cerut, iar in zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014, a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Buzau - functie de demnitate publica, respectiv aprobarea atribuirii catre firma Asociatia pentru Dezvoltare, Inovatie, Cultura si Antreprenoriat (A.D.I.C.A.) Calarasi, prin procedura directa, a doua contracte, precum si aprobarea platilor aferente, dupa receptionarea lucrarilor.
Cele doua contracte vizau elaborarea primelor doua componente ale "Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Buzau 2014-2020". Citeste aici mai mult.
Judetul Caras Severin
Sorin Frunzaverde
Presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, este urmarit penal de procurorii DNA, incepand cu luna mai 2015, aflandu-se sub control judiciar pentru 60 de zile. Acesta este acuzat de instigare la santaj si folosirea influentei.
Potrivit procurorilor, in perioada cuprinsa intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014, Frunzaverde si-a folosit influenta pe care o avea in calitatea sa de presedinte al Consiliului Judetean Caras Severin si de vicepresedinte al unui partid, asupra persoanei care avea calitate de vicepresedinte al Consiliului Judetean si membru in acelasi partid, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite - respectiv sa obtina, in al doilea tur de scrutin, un numar mai mare de voturi pentru candidatul formatiunii din care facea parte si, implicit, sa-si consolideze pozitia in cadrul acestei formatiuni politice, dar si in plan administrativ, prin conditionarea repartizarilor bugetare de rezultatul votului.
De asemenea, Frunzaverde a determinat aceeasi persoana, vicepresedinte al Consiliului Judetean, sa ii santajeze pe primarii care au parasit partidul politic din care fac parte cei doi, amenintandu-i ca, daca nu vor face demersuri in vederea obtinerii unor rezultate favorabile candidatului formatiunii din care faceau parte, la turul doi al alegerilor prezidentiale, nu vor primi alocari bugetare de la Consiliul Judetean in anii 2015-2016.
Citeste aici mai mult.
Judetul Cluj
Horea Uioreanu
Presedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost arestat preventiv la sfarsitul lunii mai 2014, fiind acuzat de doua infractiuni de luare de mita in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma participatiei improprii ca instigator si complicitate la spalare de bani, iar omul de afaceri, de dare de mita in forma continuata (7 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata sub forma participatiei improprii ca instigator si spalare de bani, potrivit unui comunicat al DNA.
Concret, Horea Uioreanu este suspectat ca ar fi perceput un procent de 15% din alocarile bugetare acordate pentru lucrari firmei omului de afaceri Ioan Bene. Citeste aici mai mult.
Judetul Constanta
Radu Mazare,
Radu Mazare, primarul orasului Constanta, si-a dat demisia din functia de primar pe 22 mai 2015. Acesta se afla sub control judiciar in dosarul in care este acuzat ca a luat mita noua milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit in obtinerea de autorizatii. Mazare s-a aflat in arest in perioada 2 aprilie - 24 iunie 2015.
Radu Mazare este acuzat ca, in perioada 2006 - 2009, beneficiind de ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky, a solicitat si primit circa doua milioane de euro de la reprezentantii a doua societati comerciale, in scopul facilitarii emiterii documentatiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri in Constanta.
Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive incheiate de reprezentantii societatii respective cu o firma controlata de Mazare, atat direct, cat si prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.
Mazare mai este acuzat ca, in perioada 2008 - 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comerciala, peste sapte milioane de euro pentru ca a asigurat acesteia castigarea unei licitatii organizate de Primaria Constanta pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orasului. In acelasi timp, intre firma respectiva si primarie a fost incheiat un contract avand ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioada de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).
Ca urmare a acestor actiuni a fost produs un prejudiciu in suma de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), suma care constituie in acelasi timp un folos necuvenit obtinut de societatea comerciala beneficiara a contractului, mai spun procurorii. Radu Mazare a ocupat functia de primar al Constantei din anul 2000. Citeste aici mai mult.
Nicusor Constantinescu
Nicusor Constantinescu, presedintele CJ Constanta, in prezent suspendat din functia de presedinte al Consiliului Judetean, este anchetat in trei dosare de coruptie, toate trei conexate. Procurorii anticoruptie il acuza de mai multe infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave. Prejudiciul? Peste 5 milioane de euro. Dupa ce a fost saltat de DNA cu mare scandal in ianuarie 2014, Nicusor Constantinescu a plecat in Statele Unite pentru tratament medical si nu s-a mai intors, pe numele sau fiind emise mandate internationale de arest. In doua din cele trei dosare, baronul de Constanta a fost deja trimis in judecata.
In 24 februarie 2015, Nicusor Constantinescu a fost suspendat din functia de presedinte al CJ Constanta, printr-un ordin emis de catre prefectul judetului, Ion Constantin. Acum el se afla sub control judiciar. Citeste aici mai mult.
Judetul Dambovita
Gabriel Boriga
In mai 2014, primarul orasului Targoviste, Gabriel Boriga, a fost condamnat definitiv la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, sentinta fiind pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti.
Primarul Gabriel Boriga a fost trimis in judecata in luna mai 2011 de catre procurorii DNA Ploiesti, alaturi de Gheorghe Simoiu, finul sau, patronul firmei SC Utilex Construct SRL Pucioasa, si de directorul fostei Directii de Constructii a Primariei Targoviste, in prezent SC Municipal Construct SA Targoviste, Mihai Olaru, pentru prejudicierea bugetului Consiliului Local Targoviste cu suma de 399.832,12 de lei, aproximativ 100.000 de euro, reprezentand achizitia supraevaluata de echipamente pentru amenajarea locurilor de joaca. Mandatul lui Boriga a incetat pe 19 iunie 2014.
Judetul Dolj
Ion Prioteasa
Directia Nationala Anticoruptie a inceput urmarirea penala fata de presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, in decembrie 2013. Acestia sunt acuzati ca ar fi atribuit nelegal contracte finantate din fonduri locale si europene.
Potrivit unui comunicat al DNA publicat marti, Ion Prioteasa este acuzat de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata.
Din rezolutia de incepere a urmaririi penale, a rezultat ca exista date si indicii potrivit carora, in perioada 2012-2013, invinuitul Prioteasa uzand de autoritatea cu care a fost investit si beneficiind de sprijinul functionarilor publici din institutia respectiva pe care i-a numit in functiile respective, a intervenit in procedurile de atribuire a unor contracte, directionandu-le catre firmele agreate, in schimbul unui 'comision' din valoarea contractelor.
'Concret, invinuitii Prioteasa, Iovan si Pappa au actionat astfel incat, prin crearea conditiilor tehnice si organizatorice favorizante, contractele privind modernizarea Aeroportului Craiova si cel privind 'Proiectarea si executia punctului de operare aeromedicala SMURD' sa fie atribuite unor firme agreate, aceleasi in cazul celor doua contracte. Folosindu-si autoritatea, Ion Prioteasa i-a interzis sefului Biroului audit al CJ Dolj sa consemneze intr-un document oficial aspectele deficitare rezultate in urma unui control derulat in octombrie 2012', sustin procurorii. Potrivit DNA, in schimbul sustinerii la atribuirea lucrarilor din cadrul proiectului 'Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail - Muzeul de Arta Craiova' (proiect realizat, in parte, din fonduri europene), Ion Prioteasa a primit o suma de bani de la unul din actionarii firmei beneficiare.
Judetul Gorj
Florin Carciumaru
Primarul municipiului Targu-Jiu, Florin Carciumaru, a declarat pe 19 mai 2015, la finalul perchezitiilor efectuate de procurorii DNA la locuinta sa din cartierul Vadeni, ca sunt in cercetare doua dosare, unul care vizeaza lucrarile de apa si canalizare de la nivelul orasului si altul care a fost deschis in urma unei sesizari facute in cazul achizitionarii unei case de vacante in Ranca de catre fiica si ginerele sau.
Potrivit edilului, atat in cazul perchezitiilor facute la biroul sau din Primarie, cat si la domiciliu, procurorii au verificat fila cu fila documentele de vanzare-cumparare a imobilului din Ranca, precum si contractele acordate de municipalitate firmei Presanitas. El a afirmat ca elementul comun al celor doua dosare il reprezinta firma Presanitas, patronul societatii fiind cel care a vandut catre fiica si ginerele primarului casa de vacanta din Ranca.
Perchezitii au avut loc si la sediul Aparegio, societatea care asigura alimentarea cu apa in Targu-Jiu si alte orase din judet si care, de asemenea, a derulat mai multe contracte cu firma Presanitas. Citeste aici mai mult.
Judetul Harghita
Raduly Robert-Kalman
Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert-Kalman, si-a dat demisia din functie pe 17 iunie 2015, dupa ce a fost trimis in judecata de DNA, intr-un dosar in care este acuzat de abuz in serviciu.
Primarul si viceprimarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, respectiv Szoke Domokos, au fost suspendati din functie in data de 14 mai. Potrivit unui comunicat al DNA, Raduly Robert-Kalman este acuzat de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (3 infractiuni) si conflict de interese.
Printre acuzatiile aduse primarului Raduly este si aceea ca, in perioada septembrie-octombrie 2014, in calitate de edil, a aprobat ilegal o autorizatie de constructie pe baza unor documentatii incomplete, aferente reabilitarii/modernizarii unui imobil in care isi desfasoara activitatea filiala din Miercurea Ciuc a Universitatii Sapientia.
Acest lucru s-a produs si ca urmare a relatiilor existente intre Robert-Kalman Raduly si conducerea institutiei de invatamant, primarul fiind si cadru didactic la filiala din municipiu a universitatii respective.
De asemenea, potrivit sursei citate, in perioada 2007 - 2011, Robert-Kalman Raduly si Domokos Szoke au aprobat efectuarea de plati nejustificate, in mai multe transe, in favoarea SC Topo Service SA in lipsa receptiei legale a lucrarilor de cadastru general efectuate de aceasta firma. Citeste aici mai mult.
Judetul Hunedoara
Mircea Molot
In 28 ianuarie, prefectul judetului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis ordinul de incetare a mandatului de presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot, dupa ce acesta a fost declarat incompatibil in urma unei sesizari a Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
Mircea Molot a fost retinut de procurorii DNA in decembrie 2014, iar in prezent se afla in arest la domiciliu, intr-un dosar in care este acuzat de fapte de coruptie. In acelasi dosar sunt cercetati si fostul vicepresedintele al CJ Hunedoara Tiberiu Balint, ginerele lui Molot, Roberto Patrik Venter, si alti doi oameni de afaceri, Vasile Axinte si Emanoil Milica Pup.
Potrivit DNA, Mircea Molot este acuzat de trafic de influenta in forma continuata, luare de mita in forma continuata, folosirea influentei ori autoritatii in scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spalare de bani, in forma instigarii, conflict de interese si detinerea fara drept a unui document care contine informatii secrete de stat.
Molot este acuzat ca, in perioada 2010 - 2014, a creat si pus in functiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns in conturile unor societati care nu indeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnica si/sau profesionala, economico-financiara, precum si experienta.
Mircea Molot a fost suspendat din functia de presedinte al CJ Hunedoara in 11 decembrie, prin ordin al prefectului judetului. Mircea Molot, a castigat, in 2012, al treilea mandat la conducerea CJ Hunedoara din partea USL. Citeste aici mai mult.
Judetul Ialomita
Silvian Ciuperca
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Ialomita, Silvian Ciuperca (PSD), a fost a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucuresti in februarie 2015, el fiind acuzat de DNA de luare de mita si abuz in serviciu, in dosarul privind interventii la un consilier din Ministerul Sanatatii si la conducerea ADR Sud Muntenia.
Ciuperca este cercetat de DNA pentru interventii la seful Agentiei Finantelor Publice Ialomita pentru rezolvarea problemei falimentului fabricii din Tandarei - SC Ultex SA -, dar si la ANAF nivel central pentru mentinerea in functie a directorului AJFP, precizau surse judiciare in 29 octombrie anul trecut, cand au avut loc perchezitii la sediul CJ Ialomita si Spitalul Judetean.
Sursele mentionate au precizat ca directorul Ultex Tandarei, Vasile Nitescu, i-a solicitat presedintelui CJ Ialomita sa intervina la ANAF pentru a influenta decizia legata de fabrica, aflata in procedura falimentului, in sensul schimbarii avizului negativ cu privire la vanzarea acesteia intr-unul pozitiv.
Aceleasi surse au mentionat ca Silvian Ciuperca, beneficiind de parghiile politice si de o buna relationare cu sefii unor institutii publice, a luat legatura cu seful AJFP Ialomita, Petre Tenea, pentru a sustine interesele Ultex, acesta, la randul sau, solicitandu-i presedintelui CJ sa intervina la nivel central pentru a obtine prelungirea numirii pe functia detinuta.
Potrivit surselor, Silvian Ciuperca, cunoscand ca SC Ultex SA, fiind in procedura falimentului, nu putea in mod legal sa incheie noi contracte de vanzare-cumparare, i-a solicitat directorului fabricii sa incheie, in fals, un contract de sponsorizare (ulei) a unui liceu, cu o data anterioara (antedatat). Citeste aici mai mult.
Alexandru Stoica, primarul Sloboziei, Gabriela Costea
Alexandru Stoica, primarul Sloboziei, Gabriela Costea, a fost trimisa in judecata pe 2 iunie 2015 de Parchetul General pentru fals intelectual si instigare la fals intelectual pentru ca ar fi atestat in fals existenta avizelor necesare pentru constructia unei benzinarii.
Judetul Iasi
Gheorghe Nichita
Primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, se afla in arest la domiciliu in dosarul in care este cercetat pentru ca ar fi apelat la angajatii Politiei Locale ca sa-si urmareasca fosta iubita si a fost suspendat din functie in 22 mai 2015.
Primarul Gheorghe Nichita este cercetat in arest la domiciliu din 8 mai, decizie luata de Curtea de Apel Bucuresti, care a inlocuit hotararea Tribunalului Bucuresti de cercetare a edilului sub control judiciar. Citeste aici mai mult.
Presedintele Consiliului Judetean Iasi, liberalul Cristian Adomnitei, cercetat de DNA pentru favorizarea faptuitorului si fals intelectual, a fost plasat in arest la domiciliu pe 14 mai 2015.
Cristian Adomnitei a fost retinut, in 7 mai, de procurorii DNA in acest dosar. Pe 19 mai acesta a fost suspendat din functia de presedinte CJ.
Judetul Maramures
Catalin Chereches
Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa. Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, pe 18 iunie 2013. Citeste mai mult.
Judetul Mehedinti
Adrian Duicu
Presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duicu, a fost retinut de procurori in aprilie 2014, acesta fiind trimis in judecata pentru fapte de coruptie. Dupa cateva luni de arest, pe 18 octombrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis, definitiv, ca acesta sa stea in arest la domiciliu.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) l-au trimis in judecata pe Ioan Adrian Duicu, presedintele Consiliului Judetean Mehedinti la data faptelor, pentru trafic de influenta, cumparare de influenta, trei infractiuni de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite, doua infractiuni de dare de mita, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase necuvenite, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite si doua infractiuni de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia.
Duicu a declarat ca este nevinovat si ca va proba acest lucru in instanta.
Judetul Mures
Dorin Florea
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Tirgu Mures au dispus efectuarea urmaririi penale fata de Dorin Florea, primarul orasului Tiargu Mures, pe 26 martie 2015.
Procurorii afirma ca, in 18 iulie 2013, Dorin Florea "si-a indeplinit defectuos atributiile de serviciu prin incalcarea prevederilor mai multor acte normative care interziceau alocarea de fonduri de la bugetul local catre Asociatia Sportiva Fotbal Club Municipal Tirgu Mures, intrucat aceasta avea obligatii de plata neonorate privind impozitele si taxele catre stat, precum si contributiile catre asigurarile sociale de stat".
Concret, suspectul a initiat un proiect de hotarare de consiliu local, care a stat la baza adoptarii, la data de 25 iulie 2013, a hotararii Consiliului Local Municipal privind "aprobarea alocarii, de la bugetul local, a sumei de 4.000.000 lei pentru sezonul competitional 2013-2014, in vederea continuarii asocierii dintre municipiul Tg. Mures si Fotbal Club Municipal Tg. Mures".
"Ulterior, suspectul Dorin Florea a incheiat si semnat in conditii ilegale, ca reprezentant al municipiului Tirgu Mures, alaturi de suspecta Kiss Imola, in calitate de directorul economic, un contract de asociere cu Asociatia Sportiva Fotbal Club Municipal Tirgu Mures, contract vizat de suspectul Macesanu Virgil in calitate de jurist, prin care s-a alocat acestei asociatii sportive, de la bugetul local, suma de bani respectiva", se arata intr-un comunicat al DNA.
Prejudiciul creat bugetului local al municipiului Tirgu Mures este de 4.000.000 lei.
Judetul Neamt
Gheorghe Stefan 'Pinalti'
Pe 26 martie 2015, primarul Gheorghe Stefan Pinalti a demisionat din functia de primar al municipiului Piatra Neamt. Dorin Cocos, Nicolae Dumitru si Gheorghe Stefan sunt acuzati in dosarul Microsoft de trafic de influenta si spalare de bani. In acelasi dosar, Gabriel Sandu, ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, este acuzat de luare de mita si spalare de bani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocos ar fi pretins si primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florica si Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului si vicepresedinte PDL, sa asigure firmelor sustinute de Florica incheierea si derularea contractului de licentiere Microsoft cu Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale.
Totodata, potrivit procurorilor, Dorin Cocos ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Stefan si Gabriel Sandu, pentru a interveni in achizitionarea dreptului de utilizare a licentelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns in contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
Cocos, Sandu, Nicolae si Stefan au fost arestati preventiv in acest dosar in 29 oct. 2014.
Judetul Olt
Minel Prina
Primarul municipiului Slatina, Minel Prina, care a fost suspendat din functie timp de aproape trei luni pentru ca s-a aflat in arest la domiciliu, a demisionat pe 24 iunie 2015 din functie. Prina este cercetat in dosarul in care este trimis in judecata fostul ministru al Finantelor, Darius Valcov, in arest la domiciliu.
Judetul Prahova
Primarul municipiului Ploiesti, Iulian Badescu, a demisionat in martie 2015 din functie dupa ce a fost arestat preventiv in dosarul privind premierea din bugetul local a echipei FC Petrolul Ploiesti. Actiunea penala a fost pusa in miscare in martie 2015.
Primarul Iulian Badescu si seful CJ Prahova, Mircea Cosma
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, si fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma, se afla sub control judiciar in dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, Iulian Hertanu.
Seful CJ Prahova, Mircea Cosma, si deputatii Vlad Cosma si Sebastian Ghita se afla sub control judiciar de circa 130 de zile in dosarul in care DNA Ploiesti ancheteaza modul de derulare a contractului pe fonduri europene pentru extinderea lucrarilor de canalizare din orasul Comarnic.
Acesta este al doilea dosar penal instrumentat de DNA Ploiesti, in care Mircea si Vlad Cosma sunt inculpati. In aprilie 2014, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, fiul sau, deputatul PSD Vlad Cosma, si alte doua persoane au fost trimisi in judecata de catre procurorii DNA pentru fapte de coruptie.
Astfel, deputatul Vlad Cosma este acuzat de trafic de influenta, tatal acestuia, Mircea Cosma, de luare de mita si abuz in serviciu, directorul Directiei "Patrimoniu" din cadrul CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, este acuzat de luare de mita si abuz in serviciu, iar Razvan Alexe, de trafic de influenta si dare de mita. Procesul se afla pe rolul instantei supreme.
DNA a inceput ancheta penala in care Cosma este acuzat de luare de mita si trafic de influenta dupa ce acesta ar fi primit de la administratorii unor firme care au contracte cu CJ Prahova aproximativ un milion de euro pentru acordarea unor contracte de lucrari in care beneficiar este Consiliul Judetean.
Judetul Sibiu
Ioan Cindrea
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Sibiu, Ioan Cindrea, a fost condamnat de instanta suprema, in decembrie 2014, la un an de inchisoare cu suspendare, pentru ca in mandatul sau de deputat si-a angajat sotia la biroul parlamentar, aceasta obtinand astfel peste 35.000 de lei. Decizia nu este definitiva, potrivit Mediafax.
Judetul Timis
Titu Bojin
Presedintele CJ Timis, Titus Bojin, este cercetat sub control judiciar dupa ce procurorii DNA au facut pe 10 decembrie 2014 percehzitii la sediul CJ si a fost saltat pentru audieri.
Potrivit unor documente ale procurorilor, obtinute de Mediafax, Titu Bojin, folosindu-se de functia de presedinte al CJ Timis si de pozitia de lider al filialei judetene a PSD, ar fi identificat primarii din Timis, conduse de alesi locali din PSD, cu care George Didila, prin SC Ecomet West SRL, a incheiat contracte de achizitii publice, cu atribuire directa. In acest demers, Didila ar fi fost sprijinit atat de Titu Bojin, cat si de Marcel Mihoc, consilier judetean in CJ Timis.
Anchetatorii au mai stabilit ca, in cazul in care primariile care au incheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor incheiate, George Didila apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii sa plateasca, cu celeritate, aceste contracte.
Intrucat unele dintre primariile care au incheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevazute in buget fonduri pentru plata produselor achizitionate, consilierul judetean Marcel Mihoc ar fi promis, la data incheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificarilor bugetare, se mai arata in documentele citate.
Procurorii il suspecteaza pe Titu Bojin ca directiona alocari bugetare din bugetul Consiliului Judetean Timis catre unitati administrativ teritorial din judet, in vederea finantarii contractelor pe care acestgea le aveau in derulare cu SC Ecomet West SRL.
In aprilie 2015, procurorii anticoruptie au dispus disjungerea cauzei si continuarea urmaririi penale intr-un dosar distinct.
Judetul Tulcea
Constantin Hogea
Pe 29 mai 2015, DNA a pus in miscare actiunea penala si l-a retinut pe primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea pentru luare de mita, acesta fiind acuzat ca a emis autorizatia de construire a unui bloc langa obiective cu regim special, fara a se fi obtinut avizele prealabile, edilul primind in 2009 un apartament de trei camere.
Potrivit procurorilor, fiica si sotia primarului au incheiat cu administratorul firmei care cosntruia blocul un contract de vanzare cumparare, in care au atestat in mod mincinos faptul ca contravaloarea locuintei fusese achitata anterior.
Judetul Valcea
Valentin-Emilian Francu
Pe 26 martie 2014, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Valentin-Emilian Francu, fost primar al municipiului Ramnicu Valcea, la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si interzicerea, atat pe perioada executarii pedepsei cat si pe o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita.
Sentinta este definitiva. Francu a fost trimis in judecata de catre DNA la data de 20 mai 2013.
Judetul Vrancea
Marian Oprisan
Pe 6 februarie 2015, Marian Oprisan, seful CJ Vrancea, a fost achitat in dosarul Caprioara. Decizia nu este definitiva. Procurorii il acuza pe Oprisan ca, aflat in fruntea unei Comisii de licitatie, a atribuit lucrari de constructie unor firme neeligibile, conduse de apropiati ai sai.
Pana in prezent in judetele Alba, Arad, Bihor, Bistrita Nasaud, Calarasi, Covasna, Galati, Giurgiu, Ilfov, Salaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman si Vaslui presedintii de Consilii Judetene si primarii oraselor resedinta de judet inca nu au intrat in atentia DNA.
SURSA: HotNews.ro
In 27 de judete din Romania din cele 41, plus Bucurestiul, primarii orasului resedinta de judet si/sau presedintii de Consilii Judetene au probleme cu legea, fiind cercetati penal, arestati sau condamnati definitiv. Alesii locali sunt acuzati de procurorii DNA ca ar fi luat comisioane intre 10 si 20% pentru contracte incheiate cu bani publici, pentru ilegalitati la alegeri, retrocedari ilegale, abuz in serviciu si alte infractiuni. Printre cei certati cu legea se numara:
- Radu Mazare, fostul primar al Constantei,
- Tudor Pendiuc - primarul Pitestiului,
- Romeo Stavarache - Primarul Bacaului,
- George Scripcaru - primarul Brasovului.
Judetul Arges
Tudor Pendiuc
Primarul orasului Pitesti, Tudor Pendiuc, a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in martie 2015, fiind acuzat de luare de mita si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata. Prejudiciul in acest dosar este de peste 6,3 milioane euro. Pendiuc se afla in stare de arest preventiv.
Emanuela Elena Pendiuc, fiica primarului, a fost trimisa in judecata sub control judiciar sub acuzatia de complicitate la luare de mita si spalare de bani.
Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din Romania. El a fost ales primar al municipiului Pitesti pentru prima data in anul 1992 si de atunci ocupa fara intrerupere aceasta functie, fiind reales de pitesteni la fiecare patru ani.
Citeste aici mai mult despre acuzatiile care i se aduc primarului Pendiuc.
Fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Arges, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv, in februarie 2015, la 7 ani si 8 luni de inchisoare, de Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul "Zeus I (Bani europeni pentru scoli)" in care este acuzat ca a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, in baza unor documente false. Curtea de Apel Bucuresti a mai decis ca Nicolescu si ceilalti condamnati in dosar sa plateasca Ministerului Finantelor peste 880.000 de euro.
Constantin Nicolescu
In dosarul Zeus I, seful CJ Arges, baronul PSD Constantin Nicolescu este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de compania Zeus SA, o firma de casa a PSD.
Nicolescu a si fost arestat preventiv in ianuarie 2011, iar la aflarea deciziei de arest, Nicolescu a lesinat si a fost dus de urgenta la Bucuresti unde a fost operat pe cord deschis. Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la Tribunalul Arges, dar in februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul Bucuresti. Citeste aici mai mult.
Nicolescu si-a dat demisia din functia de presedinte al CJ Arges la inceputul anului 2014, in urma unei incompatibilitati constatate de Agentia de Integritate.
Florin Tecau este presedinte al Consiliului Judetean Arges din 2014, cand au fost organizate alegeri dupa incetarea inainte de termen a mandatului lui Constantin Nicolescu (PSD), pentru conflict de interese.
Pe 30 aprilie 2015, si noul presedinte al Consiliului Judetean Arges, Florin Tecau, a venit la sediul Directiei Nationale Anticoruptie, pentru a fi audiat intr-un dosar in care se fac cercetari pentru fapte de coruptie. Acesta ar fi adus la DNA documente privind activitatea institutiei, procurorii solicitand documente privind activitatea CJ din mandatul fostului presedinte Constantin Nicolescu, sustineau surse din administratia judeteana, citate de Mediafax.
Judetul Bacau
Romeo Stavarache
Primarul Bacaului, Romeo Stavarache, a fost trimis in judecata de procurorii DNA si a fost suspendat mai bine de sapte luni in 2014-2015, fiind in arest preventiv si apoi la domiciliu intr-un dosar de coruptie.
La 25 iulie 2014, DNA a dispus trimiterea in judecata a primarului din Bacau, pentru cinci infractiuni de luare de mita comise in perioada 2008 - 2011, suma totala pe care ar fi primit-o edilul ridicandu-se la peste 2,3 milioane de lei.
In acelasi dosar, sunt judecati oamenii de afaceri Costel Casuneanu, Liviu Vasile Cenusa si Liviu Goian, precum si directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol.
Potrivit procurorilor DNA, in perioada 2008 - 2011, Romeo Stavarache a pretins si primit, direct sau prin intermediul celorlalti inculpati, de la patru oameni de afaceri, mai multe sume de bani. Procurorii anticoruptie mai spun ca toate sumele de bani au fost primite de catre Stavarache prin intermediul mai multor societati comerciale si asociatii sportive, administrate de Liviu Goian, Liviu Vasile Cenusa si Constantin Apostol.
In acest dosar s-a dispus instituirea sechestrului pe mai multe bunuri ale lui Stavarache: un teren compus din trei loturi si patru corpuri de cladire, pana la concurenta sumei de 2.390.459 de lei. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bacau.
Judetul Botosani
Florin Turcanu
Fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) si al PNL Botosani, Florin Turcanu, a fost condamnat, in decembrie 2014, la sase luni de inchisoare cu suspendare, de Curtea de Apel Suceava, decizia fiind definitiva.
Magistratii de la Curtea de Apel Suceava l-au gasit vinovat pe Turcanu de fals si uz de fals, dupa ce a consemnat nereal ca membri ai PNL Botosani au fost exclusi din partid, acestia pierzandu-si astfel functiile de consilieri judeteni sau locali.
Florin Turcanu a fost trimis in judecata in anul 2011.
Judetul Braila
Presedintele Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost trimis in judecata de procurorii DNA in octombrie 2014 fiind acuzat de DNA ca a atribuit ilegal mai multe contracte de achizitii publice in calitate de sef al Consiliului Judetean Braila. DNA a cerut la inceputul lunii august 20014 ca Bunea Stancu sa fie arestat preventiv, dar instanta l-a plasat atunci in arest la domiciliu
Gheorghe Bunea Stancu
Potrivit procurorilor, in perioada 16.07.2009 - 04.08.2010, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, presedinte al Consiliului Judetean Braila, a aprobat si a avizat documentatia in procedurile de achizitii publice organizate de institutia pe care o conduce, finalizate cu incheierea a sase contracte, desi a cunoscut faptul ca firmele care au oferit preturile cele mai mici (criteriul principal de atribuire), au fost descalificate prin interpretarea discriminatorie a conditiilor tehnice sau financiare.
Aceasta, in scopul vadit de a atribui lucrarile respective firmelor agreate si anume SC TANCRAD SRL Galati, SC CONCIVIA SA Braila si SC TANCRAD CONSTRUCT SRL Braila, determinand, prin incalcarea atributiilor ce-i reveneau in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Braila si de ordonator principal de credite, privitor la folosirea si gestionarea eficienta a fondurilor publice, alaturi de alti functionari din subordinea sa (membrii comisiei de evaluare a ofertelor) producerea unui prejudiciu in valoare totala de 2.924.817,60 lei la bugetul Consiliului Judetean Braila si vatamarea intereselor legitime ale participantilor descalificati in mod discriminatoriu din procedurile de achizitii publice la care au participat. De altfel, la una din firme Bunea era in mod indirect, actionar, mai spun procurorii. Citeste aici mai mult.
Judetul Brasov
Aristotel Cancescu
Procurorii DNA efectueaza luni dimineata perchezitii la Primaria din Brasov si la domiciliul primarului George Scripcaru, informeaza surse judiciare. Potrivit surselor citate, procurorii il acuza pe primarul George Scripcaru de abuz in serviciu, intr-un dosar in care prejudiciul s-ar ridica la peste un milion de euro. Citeste aici mai mult.
Aristotel Cancescu
Foto: AGERPRES
Seful suspendat CJ Brasov, Aristotel Cancescu, se afla in prezent in arest la domniciliu in dosarul in care este acuzat de abuz in serviciu, luare de mita si spalare de bani. Presedintele suspendat al CJ Brasov, Aristotel Cancescu, s-a aflat in arestul IPJ Brasov din 24 octombrie 2014 pana in februarie 2015.
In 17 decembrie 2014, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie Brasov l-au trimis in judecata pe Aristotel Adrian Cancescu, presedinte al Consiliului Judetean Brasov la data faptelor, in prezent suspendat, pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infractiuni), luare de mita, spalare a banilor, trafic de influenta si instigare la tentativa la abuz in serviciu.
Potrivit anchetatorilor, in urma abuzului in serviciu exercitat de Aristotel Cancescu in favoarea firmei SC Ramb Sistem, acesteia i-ar fi fost acordate preferential doua contracte, in 2007 si 2008. Din documentele din dosar rezulta ca, in schimbul decontarii abuzive a unor sumelor in cuantum de 664.180,54 lei catre SC Ramb Sistem, firma i-a construit lui Cancescu un teren de tenis la resedinta acestuia din Rasnov.
La randul sau, deputatul PC Ion Dinita este cercetat pentru complicitate la abuz in serviciu si dare de mita, dupa ce Consiliul Judetean Brasov ar fi fost prejudiciat, in urma platilor nelegale facute firmei parlamentarului, cu peste7,6 milioane de euro.
In documente din dosar, obtinute de MEDIAFAX, anchetatorii arata ca SC Gotic SA, a deputatului Dinita, era una dintre firmele "de casa" ale Consiliului Judetean (CJ) Brasov, "calitate" rezultata din numarul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire, cu modificarea ulterioara a pretului, precum si din continutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instantei in cauza.
In aceleasi documente, anchetatorii precizeaza ca, din cercetarile facute pana la acest moment rezulta ca presedintele CJ Brasov Aristotel Cancescu a oferit firmei lui Dinita, cu sprijinul si prin complicitatea vicepresedintelui institutiei si a functionarilor cu functii de conducere din CJ Brasov, doua contracte. Primul, incheiat in 2006, a vizat lucrari de reabilitarea DJ131C km 17+000 - 29+050 Racos- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racos-Sercaia.
Procurorii anticoruptie detaliaza platile facute firmei lui Dinita, precizand astfel ca firma deputatului a primit un milion de lei, suma considerata exorbitanta de catre DNA, in schimbul a doua straturi de asfalt turnate pe doi kilometri de drum in localitatea Racos, dupa care Costea Viorel, director al Directiei de Administrare Drumuri si Poduri din cadrul Consiliului Judetean, a intocmit un referat prin care a propus alocarea unei alte sume de 2.900.000 lei, pentru plata acelorasi lucrari. Costea este cercetat si el in acest dosar, pentru abuz in serviciu.
Bucuresti
Marian Vanghelie
Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 al Capitalei, a fost arestat preventiv pe 14 martie, intr-un dosar in care este acuzat de DNA de abuz in serviciu, luare de mita si spalare de bani. "In perioada 2007 - prezent, inculpatul Vanghelie, in schimbul unor foloase materiale, a ajutat un om de afaceri sa obtina, pentru societatile pe care acesta din urma le controleaza, acordarea a numeroase contracte de lucrari publice, contracte in valoare totala de aproximativ 2 miliarde de lei (noi). Pentru atribuirea si plata contractelor de executie de lucrari publice inculpatul Vanghelie Marian-Daniel a perceput un 'comision' de aproximativ 20% din valoarea contractelor incheiate intre Primaria sectorului 5 si institutii din subordinea acesteia, pe de o parte, si societatile controlate de catre omul de afaceri, pe de alta parte", sustine DNA.
"Comisionul" respectiv a fost platit de omul de afaceri Dumitru Marin lui Vanghelie prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae (varul primarului) si al unei alte persoane apropiate lor, mai spun procurorii. Pe 6 aprilie 2015 Vanghelie a fost suspendat din functia de primar.
Andrei Chiliman
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, se afla sub control judiciar de pe 20 iunie 2015 fiind acuzat de procurorii DNA din Ploiesti de constituire de grup infractional organizat si complicitate la trafic de influenta in forma continuata. Alaturi de Andrei Chiliman sunt cercetati Ioana Costescu, Ion Brad si Vlad Moisescu.
Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, si Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzati de constituire a unui grup infractional organizat si trafic de influenta, iar Andrei Chiliman si consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infractional organizat si complicitate la trafic de influenta intr-un dosar privind atribuirea preferentiala de lucrari unor firme de la care primeau "comisioane" de 10% din valoarea contractelor incheiate.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii au descoperit un contract incheiat la notar prin care soacra lui Vlad Moisescu a imprumutat-o pe sotia lui Moisescu cu 670 milioane de euro, contract suspectat de procurorii DNA ca fiind fictiv. Este posibil, potrivit unor surse, ca sumele efective sa fie mult mai mici. Citeste aici mai mult.
Judetul Buzau
Constantin Boscodeala
Primarul municipiului Buzau, Constantin Boscodeala (PSD), a fost condamnat, in februarie 2015, la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul in care a fost trimis in judecata de DNA in iulie 2013, fiind acuzat ca a acordat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei catre Fotbal Club Gloria Buzau. Decizia a fost data de magistratii Judecatoriei Brasov si nu este definitiva.
In iunie 2014, Constantin Boscodeala a fost trimis in judecata intr-un nou dosar, in care este acuzat ca a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Statiunea de Cercetare pentru Legumicultura Buzau, in conditiile in care primise un alt teren, prejudicul fiind de peste 24 milioane de lei.
Acest dosar este judecat de Tribunalul Dambovita. In ambele dosare, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra mai multor imobile, terenuri si masini ale primarului. Boscodeala este la al cincilea mandat de primar al muncipiului Buzau. Din 2010, el este liderul organizatiei judetene PSD Buzau. De-a lungul timpului, a mai fost membru PDL si ApR.
Cristinel Bigiu
Presedintele Consiliului Judetean Buzau, Marian Cristinel Bigiu, a fost trimis in judecata in februarie 2015 de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sub acuzatiile de luare de mita, conflict de interese si tentativa de spalare a banilor.
In perioada noiembrie 2013 - decembrie 2014, Marian Bigiu a cerut, iar in zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014, a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Buzau - functie de demnitate publica, respectiv aprobarea atribuirii catre firma Asociatia pentru Dezvoltare, Inovatie, Cultura si Antreprenoriat (A.D.I.C.A.) Calarasi, prin procedura directa, a doua contracte, precum si aprobarea platilor aferente, dupa receptionarea lucrarilor.
Cele doua contracte vizau elaborarea primelor doua componente ale "Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Buzau 2014-2020". Citeste aici mai mult.
Judetul Caras Severin
Sorin Frunzaverde
Presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, este urmarit penal de procurorii DNA, incepand cu luna mai 2015, aflandu-se sub control judiciar pentru 60 de zile. Acesta este acuzat de instigare la santaj si folosirea influentei.
Potrivit procurorilor, in perioada cuprinsa intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014, Frunzaverde si-a folosit influenta pe care o avea in calitatea sa de presedinte al Consiliului Judetean Caras Severin si de vicepresedinte al unui partid, asupra persoanei care avea calitate de vicepresedinte al Consiliului Judetean si membru in acelasi partid, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite - respectiv sa obtina, in al doilea tur de scrutin, un numar mai mare de voturi pentru candidatul formatiunii din care facea parte si, implicit, sa-si consolideze pozitia in cadrul acestei formatiuni politice, dar si in plan administrativ, prin conditionarea repartizarilor bugetare de rezultatul votului.
De asemenea, Frunzaverde a determinat aceeasi persoana, vicepresedinte al Consiliului Judetean, sa ii santajeze pe primarii care au parasit partidul politic din care fac parte cei doi, amenintandu-i ca, daca nu vor face demersuri in vederea obtinerii unor rezultate favorabile candidatului formatiunii din care faceau parte, la turul doi al alegerilor prezidentiale, nu vor primi alocari bugetare de la Consiliul Judetean in anii 2015-2016.
Citeste aici mai mult.
Judetul Cluj
Horea Uioreanu
Presedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost arestat preventiv la sfarsitul lunii mai 2014, fiind acuzat de doua infractiuni de luare de mita in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma participatiei improprii ca instigator si complicitate la spalare de bani, iar omul de afaceri, de dare de mita in forma continuata (7 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata sub forma participatiei improprii ca instigator si spalare de bani, potrivit unui comunicat al DNA.
Concret, Horea Uioreanu este suspectat ca ar fi perceput un procent de 15% din alocarile bugetare acordate pentru lucrari firmei omului de afaceri Ioan Bene. Citeste aici mai mult.
Judetul Constanta
Radu Mazare,
Radu Mazare, primarul orasului Constanta, si-a dat demisia din functia de primar pe 22 mai 2015. Acesta se afla sub control judiciar in dosarul in care este acuzat ca a luat mita noua milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit in obtinerea de autorizatii. Mazare s-a aflat in arest in perioada 2 aprilie - 24 iunie 2015.
Radu Mazare este acuzat ca, in perioada 2006 - 2009, beneficiind de ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky, a solicitat si primit circa doua milioane de euro de la reprezentantii a doua societati comerciale, in scopul facilitarii emiterii documentatiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri in Constanta.
Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive incheiate de reprezentantii societatii respective cu o firma controlata de Mazare, atat direct, cat si prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.
Mazare mai este acuzat ca, in perioada 2008 - 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comerciala, peste sapte milioane de euro pentru ca a asigurat acesteia castigarea unei licitatii organizate de Primaria Constanta pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orasului. In acelasi timp, intre firma respectiva si primarie a fost incheiat un contract avand ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioada de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).
Ca urmare a acestor actiuni a fost produs un prejudiciu in suma de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), suma care constituie in acelasi timp un folos necuvenit obtinut de societatea comerciala beneficiara a contractului, mai spun procurorii. Radu Mazare a ocupat functia de primar al Constantei din anul 2000. Citeste aici mai mult.
Nicusor Constantinescu
Nicusor Constantinescu, presedintele CJ Constanta, in prezent suspendat din functia de presedinte al Consiliului Judetean, este anchetat in trei dosare de coruptie, toate trei conexate. Procurorii anticoruptie il acuza de mai multe infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave. Prejudiciul? Peste 5 milioane de euro. Dupa ce a fost saltat de DNA cu mare scandal in ianuarie 2014, Nicusor Constantinescu a plecat in Statele Unite pentru tratament medical si nu s-a mai intors, pe numele sau fiind emise mandate internationale de arest. In doua din cele trei dosare, baronul de Constanta a fost deja trimis in judecata.
In 24 februarie 2015, Nicusor Constantinescu a fost suspendat din functia de presedinte al CJ Constanta, printr-un ordin emis de catre prefectul judetului, Ion Constantin. Acum el se afla sub control judiciar. Citeste aici mai mult.
Judetul Dambovita
Gabriel Boriga
In mai 2014, primarul orasului Targoviste, Gabriel Boriga, a fost condamnat definitiv la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, sentinta fiind pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti.
Primarul Gabriel Boriga a fost trimis in judecata in luna mai 2011 de catre procurorii DNA Ploiesti, alaturi de Gheorghe Simoiu, finul sau, patronul firmei SC Utilex Construct SRL Pucioasa, si de directorul fostei Directii de Constructii a Primariei Targoviste, in prezent SC Municipal Construct SA Targoviste, Mihai Olaru, pentru prejudicierea bugetului Consiliului Local Targoviste cu suma de 399.832,12 de lei, aproximativ 100.000 de euro, reprezentand achizitia supraevaluata de echipamente pentru amenajarea locurilor de joaca. Mandatul lui Boriga a incetat pe 19 iunie 2014.
Judetul Dolj
Ion Prioteasa
Directia Nationala Anticoruptie a inceput urmarirea penala fata de presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, in decembrie 2013. Acestia sunt acuzati ca ar fi atribuit nelegal contracte finantate din fonduri locale si europene.
Potrivit unui comunicat al DNA publicat marti, Ion Prioteasa este acuzat de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata.
Din rezolutia de incepere a urmaririi penale, a rezultat ca exista date si indicii potrivit carora, in perioada 2012-2013, invinuitul Prioteasa uzand de autoritatea cu care a fost investit si beneficiind de sprijinul functionarilor publici din institutia respectiva pe care i-a numit in functiile respective, a intervenit in procedurile de atribuire a unor contracte, directionandu-le catre firmele agreate, in schimbul unui 'comision' din valoarea contractelor.
'Concret, invinuitii Prioteasa, Iovan si Pappa au actionat astfel incat, prin crearea conditiilor tehnice si organizatorice favorizante, contractele privind modernizarea Aeroportului Craiova si cel privind 'Proiectarea si executia punctului de operare aeromedicala SMURD' sa fie atribuite unor firme agreate, aceleasi in cazul celor doua contracte. Folosindu-si autoritatea, Ion Prioteasa i-a interzis sefului Biroului audit al CJ Dolj sa consemneze intr-un document oficial aspectele deficitare rezultate in urma unui control derulat in octombrie 2012', sustin procurorii. Potrivit DNA, in schimbul sustinerii la atribuirea lucrarilor din cadrul proiectului 'Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail - Muzeul de Arta Craiova' (proiect realizat, in parte, din fonduri europene), Ion Prioteasa a primit o suma de bani de la unul din actionarii firmei beneficiare.
Judetul Gorj
Florin Carciumaru
Primarul municipiului Targu-Jiu, Florin Carciumaru, a declarat pe 19 mai 2015, la finalul perchezitiilor efectuate de procurorii DNA la locuinta sa din cartierul Vadeni, ca sunt in cercetare doua dosare, unul care vizeaza lucrarile de apa si canalizare de la nivelul orasului si altul care a fost deschis in urma unei sesizari facute in cazul achizitionarii unei case de vacante in Ranca de catre fiica si ginerele sau.
Potrivit edilului, atat in cazul perchezitiilor facute la biroul sau din Primarie, cat si la domiciliu, procurorii au verificat fila cu fila documentele de vanzare-cumparare a imobilului din Ranca, precum si contractele acordate de municipalitate firmei Presanitas. El a afirmat ca elementul comun al celor doua dosare il reprezinta firma Presanitas, patronul societatii fiind cel care a vandut catre fiica si ginerele primarului casa de vacanta din Ranca.
Perchezitii au avut loc si la sediul Aparegio, societatea care asigura alimentarea cu apa in Targu-Jiu si alte orase din judet si care, de asemenea, a derulat mai multe contracte cu firma Presanitas. Citeste aici mai mult.
Judetul Harghita
Raduly Robert-Kalman
Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert-Kalman, si-a dat demisia din functie pe 17 iunie 2015, dupa ce a fost trimis in judecata de DNA, intr-un dosar in care este acuzat de abuz in serviciu.
Primarul si viceprimarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, respectiv Szoke Domokos, au fost suspendati din functie in data de 14 mai. Potrivit unui comunicat al DNA, Raduly Robert-Kalman este acuzat de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (3 infractiuni) si conflict de interese.
Printre acuzatiile aduse primarului Raduly este si aceea ca, in perioada septembrie-octombrie 2014, in calitate de edil, a aprobat ilegal o autorizatie de constructie pe baza unor documentatii incomplete, aferente reabilitarii/modernizarii unui imobil in care isi desfasoara activitatea filiala din Miercurea Ciuc a Universitatii Sapientia.
Acest lucru s-a produs si ca urmare a relatiilor existente intre Robert-Kalman Raduly si conducerea institutiei de invatamant, primarul fiind si cadru didactic la filiala din municipiu a universitatii respective.
De asemenea, potrivit sursei citate, in perioada 2007 - 2011, Robert-Kalman Raduly si Domokos Szoke au aprobat efectuarea de plati nejustificate, in mai multe transe, in favoarea SC Topo Service SA in lipsa receptiei legale a lucrarilor de cadastru general efectuate de aceasta firma. Citeste aici mai mult.
Judetul Hunedoara
Mircea Molot
In 28 ianuarie, prefectul judetului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis ordinul de incetare a mandatului de presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot, dupa ce acesta a fost declarat incompatibil in urma unei sesizari a Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
Mircea Molot a fost retinut de procurorii DNA in decembrie 2014, iar in prezent se afla in arest la domiciliu, intr-un dosar in care este acuzat de fapte de coruptie. In acelasi dosar sunt cercetati si fostul vicepresedintele al CJ Hunedoara Tiberiu Balint, ginerele lui Molot, Roberto Patrik Venter, si alti doi oameni de afaceri, Vasile Axinte si Emanoil Milica Pup.
Potrivit DNA, Mircea Molot este acuzat de trafic de influenta in forma continuata, luare de mita in forma continuata, folosirea influentei ori autoritatii in scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spalare de bani, in forma instigarii, conflict de interese si detinerea fara drept a unui document care contine informatii secrete de stat.
Molot este acuzat ca, in perioada 2010 - 2014, a creat si pus in functiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns in conturile unor societati care nu indeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnica si/sau profesionala, economico-financiara, precum si experienta.
Mircea Molot a fost suspendat din functia de presedinte al CJ Hunedoara in 11 decembrie, prin ordin al prefectului judetului. Mircea Molot, a castigat, in 2012, al treilea mandat la conducerea CJ Hunedoara din partea USL. Citeste aici mai mult.
Judetul Ialomita
Silvian Ciuperca
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Ialomita, Silvian Ciuperca (PSD), a fost a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucuresti in februarie 2015, el fiind acuzat de DNA de luare de mita si abuz in serviciu, in dosarul privind interventii la un consilier din Ministerul Sanatatii si la conducerea ADR Sud Muntenia.
Ciuperca este cercetat de DNA pentru interventii la seful Agentiei Finantelor Publice Ialomita pentru rezolvarea problemei falimentului fabricii din Tandarei - SC Ultex SA -, dar si la ANAF nivel central pentru mentinerea in functie a directorului AJFP, precizau surse judiciare in 29 octombrie anul trecut, cand au avut loc perchezitii la sediul CJ Ialomita si Spitalul Judetean.
Sursele mentionate au precizat ca directorul Ultex Tandarei, Vasile Nitescu, i-a solicitat presedintelui CJ Ialomita sa intervina la ANAF pentru a influenta decizia legata de fabrica, aflata in procedura falimentului, in sensul schimbarii avizului negativ cu privire la vanzarea acesteia intr-unul pozitiv.
Aceleasi surse au mentionat ca Silvian Ciuperca, beneficiind de parghiile politice si de o buna relationare cu sefii unor institutii publice, a luat legatura cu seful AJFP Ialomita, Petre Tenea, pentru a sustine interesele Ultex, acesta, la randul sau, solicitandu-i presedintelui CJ sa intervina la nivel central pentru a obtine prelungirea numirii pe functia detinuta.
Potrivit surselor, Silvian Ciuperca, cunoscand ca SC Ultex SA, fiind in procedura falimentului, nu putea in mod legal sa incheie noi contracte de vanzare-cumparare, i-a solicitat directorului fabricii sa incheie, in fals, un contract de sponsorizare (ulei) a unui liceu, cu o data anterioara (antedatat). Citeste aici mai mult.
Alexandru Stoica, primarul Sloboziei, Gabriela Costea
Alexandru Stoica, primarul Sloboziei, Gabriela Costea, a fost trimisa in judecata pe 2 iunie 2015 de Parchetul General pentru fals intelectual si instigare la fals intelectual pentru ca ar fi atestat in fals existenta avizelor necesare pentru constructia unei benzinarii.
Judetul Iasi
Gheorghe Nichita
Primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, se afla in arest la domiciliu in dosarul in care este cercetat pentru ca ar fi apelat la angajatii Politiei Locale ca sa-si urmareasca fosta iubita si a fost suspendat din functie in 22 mai 2015.
Primarul Gheorghe Nichita este cercetat in arest la domiciliu din 8 mai, decizie luata de Curtea de Apel Bucuresti, care a inlocuit hotararea Tribunalului Bucuresti de cercetare a edilului sub control judiciar. Citeste aici mai mult.
Presedintele Consiliului Judetean Iasi, liberalul Cristian Adomnitei, cercetat de DNA pentru favorizarea faptuitorului si fals intelectual, a fost plasat in arest la domiciliu pe 14 mai 2015.
Cristian Adomnitei a fost retinut, in 7 mai, de procurorii DNA in acest dosar. Pe 19 mai acesta a fost suspendat din functia de presedinte CJ.
Judetul Maramures
Catalin Chereches
Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa. Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, pe 18 iunie 2013. Citeste mai mult.
Judetul Mehedinti
Adrian Duicu
Presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duicu, a fost retinut de procurori in aprilie 2014, acesta fiind trimis in judecata pentru fapte de coruptie. Dupa cateva luni de arest, pe 18 octombrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis, definitiv, ca acesta sa stea in arest la domiciliu.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) l-au trimis in judecata pe Ioan Adrian Duicu, presedintele Consiliului Judetean Mehedinti la data faptelor, pentru trafic de influenta, cumparare de influenta, trei infractiuni de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite, doua infractiuni de dare de mita, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase necuvenite, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite si doua infractiuni de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia.
Duicu a declarat ca este nevinovat si ca va proba acest lucru in instanta.
Judetul Mures
Dorin Florea
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Tirgu Mures au dispus efectuarea urmaririi penale fata de Dorin Florea, primarul orasului Tiargu Mures, pe 26 martie 2015.
Procurorii afirma ca, in 18 iulie 2013, Dorin Florea "si-a indeplinit defectuos atributiile de serviciu prin incalcarea prevederilor mai multor acte normative care interziceau alocarea de fonduri de la bugetul local catre Asociatia Sportiva Fotbal Club Municipal Tirgu Mures, intrucat aceasta avea obligatii de plata neonorate privind impozitele si taxele catre stat, precum si contributiile catre asigurarile sociale de stat".
Concret, suspectul a initiat un proiect de hotarare de consiliu local, care a stat la baza adoptarii, la data de 25 iulie 2013, a hotararii Consiliului Local Municipal privind "aprobarea alocarii, de la bugetul local, a sumei de 4.000.000 lei pentru sezonul competitional 2013-2014, in vederea continuarii asocierii dintre municipiul Tg. Mures si Fotbal Club Municipal Tg. Mures".
"Ulterior, suspectul Dorin Florea a incheiat si semnat in conditii ilegale, ca reprezentant al municipiului Tirgu Mures, alaturi de suspecta Kiss Imola, in calitate de directorul economic, un contract de asociere cu Asociatia Sportiva Fotbal Club Municipal Tirgu Mures, contract vizat de suspectul Macesanu Virgil in calitate de jurist, prin care s-a alocat acestei asociatii sportive, de la bugetul local, suma de bani respectiva", se arata intr-un comunicat al DNA.
Prejudiciul creat bugetului local al municipiului Tirgu Mures este de 4.000.000 lei.
Judetul Neamt
Gheorghe Stefan 'Pinalti'
Pe 26 martie 2015, primarul Gheorghe Stefan Pinalti a demisionat din functia de primar al municipiului Piatra Neamt. Dorin Cocos, Nicolae Dumitru si Gheorghe Stefan sunt acuzati in dosarul Microsoft de trafic de influenta si spalare de bani. In acelasi dosar, Gabriel Sandu, ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, este acuzat de luare de mita si spalare de bani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocos ar fi pretins si primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florica si Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului si vicepresedinte PDL, sa asigure firmelor sustinute de Florica incheierea si derularea contractului de licentiere Microsoft cu Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale.
Totodata, potrivit procurorilor, Dorin Cocos ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Stefan si Gabriel Sandu, pentru a interveni in achizitionarea dreptului de utilizare a licentelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns in contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
Cocos, Sandu, Nicolae si Stefan au fost arestati preventiv in acest dosar in 29 oct. 2014.
Judetul Olt
Minel Prina
Primarul municipiului Slatina, Minel Prina, care a fost suspendat din functie timp de aproape trei luni pentru ca s-a aflat in arest la domiciliu, a demisionat pe 24 iunie 2015 din functie. Prina este cercetat in dosarul in care este trimis in judecata fostul ministru al Finantelor, Darius Valcov, in arest la domiciliu.
Judetul Prahova
Primarul municipiului Ploiesti, Iulian Badescu, a demisionat in martie 2015 din functie dupa ce a fost arestat preventiv in dosarul privind premierea din bugetul local a echipei FC Petrolul Ploiesti. Actiunea penala a fost pusa in miscare in martie 2015.
Primarul Iulian Badescu si seful CJ Prahova, Mircea Cosma
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, si fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma, se afla sub control judiciar in dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, Iulian Hertanu.
Seful CJ Prahova, Mircea Cosma, si deputatii Vlad Cosma si Sebastian Ghita se afla sub control judiciar de circa 130 de zile in dosarul in care DNA Ploiesti ancheteaza modul de derulare a contractului pe fonduri europene pentru extinderea lucrarilor de canalizare din orasul Comarnic.
Acesta este al doilea dosar penal instrumentat de DNA Ploiesti, in care Mircea si Vlad Cosma sunt inculpati. In aprilie 2014, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, fiul sau, deputatul PSD Vlad Cosma, si alte doua persoane au fost trimisi in judecata de catre procurorii DNA pentru fapte de coruptie.
Astfel, deputatul Vlad Cosma este acuzat de trafic de influenta, tatal acestuia, Mircea Cosma, de luare de mita si abuz in serviciu, directorul Directiei "Patrimoniu" din cadrul CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, este acuzat de luare de mita si abuz in serviciu, iar Razvan Alexe, de trafic de influenta si dare de mita. Procesul se afla pe rolul instantei supreme.
DNA a inceput ancheta penala in care Cosma este acuzat de luare de mita si trafic de influenta dupa ce acesta ar fi primit de la administratorii unor firme care au contracte cu CJ Prahova aproximativ un milion de euro pentru acordarea unor contracte de lucrari in care beneficiar este Consiliul Judetean.
Judetul Sibiu
Ioan Cindrea
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Sibiu, Ioan Cindrea, a fost condamnat de instanta suprema, in decembrie 2014, la un an de inchisoare cu suspendare, pentru ca in mandatul sau de deputat si-a angajat sotia la biroul parlamentar, aceasta obtinand astfel peste 35.000 de lei. Decizia nu este definitiva, potrivit Mediafax.
Judetul Timis
Titu Bojin
Presedintele CJ Timis, Titus Bojin, este cercetat sub control judiciar dupa ce procurorii DNA au facut pe 10 decembrie 2014 percehzitii la sediul CJ si a fost saltat pentru audieri.
Potrivit unor documente ale procurorilor, obtinute de Mediafax, Titu Bojin, folosindu-se de functia de presedinte al CJ Timis si de pozitia de lider al filialei judetene a PSD, ar fi identificat primarii din Timis, conduse de alesi locali din PSD, cu care George Didila, prin SC Ecomet West SRL, a incheiat contracte de achizitii publice, cu atribuire directa. In acest demers, Didila ar fi fost sprijinit atat de Titu Bojin, cat si de Marcel Mihoc, consilier judetean in CJ Timis.
Anchetatorii au mai stabilit ca, in cazul in care primariile care au incheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor incheiate, George Didila apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii sa plateasca, cu celeritate, aceste contracte.
Intrucat unele dintre primariile care au incheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevazute in buget fonduri pentru plata produselor achizitionate, consilierul judetean Marcel Mihoc ar fi promis, la data incheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificarilor bugetare, se mai arata in documentele citate.
Procurorii il suspecteaza pe Titu Bojin ca directiona alocari bugetare din bugetul Consiliului Judetean Timis catre unitati administrativ teritorial din judet, in vederea finantarii contractelor pe care acestgea le aveau in derulare cu SC Ecomet West SRL.
In aprilie 2015, procurorii anticoruptie au dispus disjungerea cauzei si continuarea urmaririi penale intr-un dosar distinct.
Judetul Tulcea
Constantin Hogea
Pe 29 mai 2015, DNA a pus in miscare actiunea penala si l-a retinut pe primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea pentru luare de mita, acesta fiind acuzat ca a emis autorizatia de construire a unui bloc langa obiective cu regim special, fara a se fi obtinut avizele prealabile, edilul primind in 2009 un apartament de trei camere.
Potrivit procurorilor, fiica si sotia primarului au incheiat cu administratorul firmei care cosntruia blocul un contract de vanzare cumparare, in care au atestat in mod mincinos faptul ca contravaloarea locuintei fusese achitata anterior.
Judetul Valcea
Valentin-Emilian Francu
Pe 26 martie 2014, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Valentin-Emilian Francu, fost primar al municipiului Ramnicu Valcea, la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si interzicerea, atat pe perioada executarii pedepsei cat si pe o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita.
Sentinta este definitiva. Francu a fost trimis in judecata de catre DNA la data de 20 mai 2013.
Judetul Vrancea
Marian Oprisan
Pe 6 februarie 2015, Marian Oprisan, seful CJ Vrancea, a fost achitat in dosarul Caprioara. Decizia nu este definitiva. Procurorii il acuza pe Oprisan ca, aflat in fruntea unei Comisii de licitatie, a atribuit lucrari de constructie unor firme neeligibile, conduse de apropiati ai sai.
Pana in prezent in judetele Alba, Arad, Bihor, Bistrita Nasaud, Calarasi, Covasna, Galati, Giurgiu, Ilfov, Salaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman si Vaslui presedintii de Consilii Judetene si primarii oraselor resedinta de judet inca nu au intrat in atentia DNA.
SURSA: HotNews.ro