Comuna Cîrligele în topul finanţărilor europene
Cîrligele de Vrancea - Faceţi la fel!!! Comuna Cîrligele conduce în topul finanţărilor europene
Primăria Cîrligele a reuşit să asfalteze aproape toate drumurile din comună cu fonduri europene Primăria Cîrligele a reuşit să asfalteze aproape toate drumurile din comună cu fonduri europene
Cu peste 2,5 milioane euro obţinute de la Uniunea Europeană, localitatea conduce în topul celor 10 investiţii de succes date ca exemplu în Vrancea de Agenţia de Plăţi şi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.Cei mai mulţi bani au mers în ferme de vaci, porci, producţia de ouă, crame şi livezi.Au fost şi proiecte finanţate de UE care au dat faliment, cum ar fi afacerea cu flori iniţiată de familia actualului prefect Popescu, de la care se încearcă recuperarea sumelor.Ziarul nostru vă spune în ce afaceri rurale de succes au mers banii europenilor în ultimii ani
De la investiţii de cateva mii de euro pană la cateva milioane de euro, fondurile europene au contribuit la dezvoltarea multor afaceri în mediul rural din judeţul nostru, au arătat vizitele organizate de APRDP la zece proiecte implementate cu succes în Vrancea. Şi autorităţile - nu doar firmele - pot îmbunătăţi condiţiile de trai ale locuitorilor, comuna Cîrligele obţinand fonduri UE cate bugetul pe trei decenii. Fermele de vaci, de porci, pentru producţia de ouă, cramele, livezile au făcut investiţii de milioane de euro în ultimi ani, iar deţinătorii afacerilor vor să acceseze în continuare finanţări prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest sens, APDRP a demarat proiectul de înfiinţare a unei reţele de multiplicatori a informaţiilor despre fonduri europene.
Dintre cele zece proiecte de succes finanţate cu fonduri europene în Vrancea, prezentate săptămana trecută de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, comuna Cîrligele a luat cei mai mulţi bani pentru dezvoltare. Localitatea condusă de primarul Ştefan Moscu (PSD) a atras în timpul guvernării PDL cateva milioane de euro pentru infrastructură. Prin Măsura 322 “Renovarea şi dezvoltarea satelor” s-au modernizat şi reabilitat drumurile locale, a fost construită o grădiniţă în satul Bonţeşti, s-a înfiinţat şi dotat un centru de asistenţă după programul şcolar şi a fost dotat Căminul cultural "Mihai Sambotin". Valoarea totală a proiectului a fost de 12,6 milioane de lei, din care valoarea eligibilă a reprezentat 10,6 milioane de lei. Cu banii obţinuţi s-au asfaltat 9,8 km de drumuri de interes local şi drumul comunal DC 146 pe o lungime de 3,67 km. Grădiniţa din satul Bonţeşti are două săli de clasă, iar centrul de asistenţă după program şcolar a fost realizat în pateneriat cu Centrul de zi "Dănuţ", din comuna Broşteni. Pentru căminul cultural s-au achiziţionat cu fonduri europene sistem de sonorizare, sistem audio – video, costume populare, în parteneriat cu Fundaţia Iliescu, comuna Goleşti. Proiectul s-a întins pe durata a trei ani, între 2010 şi 2013. Pană la aprobare, proiecul a fost depus de două ori şi respins. Cu fondurile obţinute, aproape toate drumurile din Cîrligele au fost asfaltate, în schimb drumurul judeţean DJ 205 B, care face legătura cu comuna, este într-o stare mult mai proastă.
Vacile din Vrancea dau lapte pentru Danone
Ferma de vaci Agroind de la Doaga şi-a îmbunătăţit performanţele prin grajdul şi utilajele achiziţionate cu finanţare UE
Trei dintre proiectele implementate de firme cu succes în Vrancea au reuşit să atragă fiecare fonduri europene de aproximativ 1 milion de euro fiecare. Investiţiile au fost însă mult mai mari, întrucat acestea au fost de două sau chiar trei ori mai mari decat valoarea finanţărilor nerambursabile obţinute.
Agroinda Doaga a construit un grajd modern pentru vaci, în care animalele ascultă muzică simfonică pentru a se relaxa şi a-şi mări astfel producţia de lapte. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 8,2 milioane lei, iar fondurile obţinute prin Măsura 121- Exploataţii agricole s-au ridicat la 4,2 milioane lei. Agroind este unul dintre cei doi furnizori de lapte din Vrancea pentru compania franceză Danone, alături de firma Viorelo International, care deţine o fermă de vaci la Bătineşti, comuna Ţifeşti. Proiectul Viorelo este aproape la fel ca cel de la Doaga. Valoarea eligibilă a fost de 7,7 milioane lei, iar fondurile nerambursabile s-au ridicat la 4,2 milioane lei pentru extinderea fermei de vaci. Omul de afaceri Daniel Guzu a luat pentru viile şi livezile de la Ţifeşti toate fondurile europene pe care le-a putut obţine. Pe langă producţia de vinuri, pe care s-a axat iniţial, acesta a devenit şi producător de fructe, sucuri şi dulceţuri. Pentru înfiinţarea unei plantaţii de meri, peri şi cireşi pe o suprafaţă de 46 de hectare şi efectuarea lucrărilor de întreţinere pană la intrarea pe rod, firma Natura SRL a realizat un proiect de 11 milioane lei, din care 7,6 milioane lei au reprezentat valoare eligibilă şi 4,2 milioane lei - fonduri europene luate prin Măsura 121.
Porcii crescuţi la noi ar putea ajunge în alte ţări
Consinterfin, ferma de porci a danezilor de la Slobozia Ciorăşti, a derulat cea mai mare investiţie dintre proiectele de succes implementate cu fonduri europene în Vrancea, însă finanţarea nerambursabilă primită cu ajutorul APDRP a fost ceva mai mică decat în cazul altor proiecte. Valoare totală a fost de nu mai puţin de 16,2 milioane lei, din care valoarea eligibilă s-a ridicat la 7,2 milioane lei. Jumătate din aceşti bani au fost obţinuţi prin Măsura 121, pentru extinderea şi modernizarea fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor. La ora actuală, Consinterfin a ajuns la o capacitate de 14.000 de porci pentru îngrăşat, pe care vrea să îi vandă la export. La randul său, compania Aviputna Goleşti a derulat, tot prin Măsura 121, un proiect care a avut ca obiectiv “introducerea de tehnologii performante prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi în raport cu structura fermei zootehnice actuale pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiei zootehnice, ceea ce va duce la creşterea competitivităţii economice”. Societatea a obţinut fonduri europene în valoare 3,3 milioane lei. Prin proiectul cu o valoare totală de 8 milioane lei, s-a urmărit realizarea unor investiţii pentru creşterea producţiei la găini outoare prin montarea de baterii specializate, achiziţionarea unei maşini automate pentru sortarea şi ambalarea ouălor cu o capacitate maximă de 30.000 ouă pe oră, moară pentru cereale cu o capacitate de 10 tone/oră.
Vinurile premiate au început cu fonduri UE
Crama Gîrboiu s-a dotat cu utilaje performante cu ajutorul fondurilor obţinute prin PNDR 2007 – 2013
Investiţiile în combinate de vinificaţie au fost în topul accesărilor de la apariţia fondurilor europene prin SAPARD. Mera Com International SRL, care deţine Crama Gîrboiu, a derulat în anii 2009 – 2010 un proiect în valoare de 7 milioane lei, din care 3 milioane lei, prin Măsura 123 Creşterea valorii adăugate. Prin această investiţie s-a achiziţionat o linie tehnologică pentru procesare struguri, două prese, vinificatoare pentru fermentarea controlată a mustului, centrală de frig, rezervoare de frig, sistem de pasarele, utilaje pentru filtrare şi condiţionare vin. Vinurile Cramei Gîrboiu au caştigat numeroase premii în ultimii ani şi încep să fie vandute şi în străinătate. La randul său, Odobeşti Vinex SRL, de la Jariştea, şi-a modernizat crama printr-un proiect în valoare totală de 3,3 milioane lei. Din această sumă, prin Măsura 123, s-au obţinut 1,4 milioane lei.
Banii UE merg şi la afaceri mai mici
Fondurile europene nu se acordă doar pentru proiecte de milioane de euro, ci şi pentru afaceri mai mici, dar cu potenţial de dezvoltare. Un exemplu în acest sens este firma Rocada Edil, din Vulturu, care şi-a mărit capacitatea de producere a produselor din beton, în special bolţari şi pavele, iar acum urmăreşte accesarea altor fonduri prin noul PNDR. Prin Măsura 312 Microîntreprinderi, Rocada Edil a achiziţionat o instalaţie automată de executare a produselor din beton pentru construcţii şi a construit o hală nouă pentru această activitate. Valoarea proiectului a fost de 1,2 milioane lei, din care 849.396 lei au fost fonduri nerambursabile. În continuare, firma vrea să producă piatră decorativă, care se importă la ora actuală. Măsura 112 dedicată tinerilor fermieri a fost una dintre cele mai atractive pentru cei care au vrut să înceapă o afacere în mediul rural. Dacă în PNDR 2007 – 2013 suma maximă care se putea obţine era de 40.000 de euro, în viitorul PNDR plafonul ar putea ajunge la 60.000 de euro, după cum au propus autorităţile din domeniul agriculturii. Maricel Dimăncean, din Goleşti, a solicitat o finanţare de 25.000 de euro pentru dezvoltarea exploataţiei apicole pe care o deţine şi îndeplinrea standardelor comunitare în domeniul agriculturii.
Scandalurile şi falimentele nu ocolesc finanţările de la UE
Fondurile europene au avut un rol esenţial în dezvoltarea afacerilor din mediul rural în ultimii ani. Accesarea acestora nu este însă uşoară, iar îndeplinirea condiţiilor impuse trebuie trebuie făcută cu stricteţe. Nu toţi cei care au obţinut finanţare au la ora actuală succes. MTR Enoprod Cîmpineanca, un combinat de vinificaţie, a fost sub lupa DNA. În urmă cu trei ani, DNA a dispus trimiterea în judecată a italianului Giuseppe Morielo, asociat şi administrator al firmei, pentru că a obţinut pe nedrept fonduri europene în valoare de aproape 1 milion euro. Combinatul funcţionează şi la ora actuală, potrivit informaţiilor Ministerului Finanţelor, avand în 2012 o cifră de afaceri de aproape 300.000 lei. În schimb, afacerea cu flori a prefectului Cătălin Kanty Popescu, în care acesta nu mai este implicat, cel puţin în acte, a dat faliment. Firma Ilimarflor a fost declarată falimentară de Tribunalul Vrancea în 2012, iar la ora actuală se încearcă valorificarea bunurilor. Printre cei care vor să-şi recupereze banii este chiar APDRP, înscrisă în randul creditorilor cu suma 972.444 lei,33 lei.
Top 10 proiecte PNDR de succes în judeţ
Natura SRL Valoare totală 11 milioane lei Valoare eligibilă 7,6 milioane lei Valoare finanţare nerambursabilă – 4,2 milioane lei
Agroind Focşani Valoare totală 10 milioane lei Valoare eligibilă – 8,4 milioane lei Valoarea finanţare nerambursabilă - 4,2 milioane lei
Viorelo International Com SRL Valoare totală - 10 mil. lei Valoare eligibilă – 7,7 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 4,2 mil lei
Odobeşti Vinex SRL Valoare totală – 3,3 mil. lei Valoare eligibilă – 2,8 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 1,4 milioane lei
Comuna Cîrligele Valoare totală – 12,6 mil. lei Valoare eligibilă – 10,6 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă -10,6 milioane lei
Stupina Dimăncean Maricel PFA - 25.000 euro
Aviputna Valoare totală – 7,8 mil. lei Valoare eligibilă – 6,6 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 3,3 milioane lei
Consinterfin Valoare totală – 16,2 mil. lei Valoare totala eligibilă – 7,2 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 3,6 milioane lei
Rocada Edil SRL Valoare totală -1,2 mil. lei Valoare totală eligibilă – 1,2 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 849.396 lei
Mera Com International SRL Val. totală - 7,7 mil. lei Valoare tot. eligibilă - 6 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă - 3 mil. lei
Sursa:
1. Ziarul de Vrancea
2. Ziarul de Vrancea
Primăria Cîrligele a reuşit să asfalteze aproape toate drumurile din comună cu fonduri europene Primăria Cîrligele a reuşit să asfalteze aproape toate drumurile din comună cu fonduri europene
Cu peste 2,5 milioane euro obţinute de la Uniunea Europeană, localitatea conduce în topul celor 10 investiţii de succes date ca exemplu în Vrancea de Agenţia de Plăţi şi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.Cei mai mulţi bani au mers în ferme de vaci, porci, producţia de ouă, crame şi livezi.Au fost şi proiecte finanţate de UE care au dat faliment, cum ar fi afacerea cu flori iniţiată de familia actualului prefect Popescu, de la care se încearcă recuperarea sumelor.Ziarul nostru vă spune în ce afaceri rurale de succes au mers banii europenilor în ultimii ani
De la investiţii de cateva mii de euro pană la cateva milioane de euro, fondurile europene au contribuit la dezvoltarea multor afaceri în mediul rural din judeţul nostru, au arătat vizitele organizate de APRDP la zece proiecte implementate cu succes în Vrancea. Şi autorităţile - nu doar firmele - pot îmbunătăţi condiţiile de trai ale locuitorilor, comuna Cîrligele obţinand fonduri UE cate bugetul pe trei decenii. Fermele de vaci, de porci, pentru producţia de ouă, cramele, livezile au făcut investiţii de milioane de euro în ultimi ani, iar deţinătorii afacerilor vor să acceseze în continuare finanţări prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest sens, APDRP a demarat proiectul de înfiinţare a unei reţele de multiplicatori a informaţiilor despre fonduri europene.
Dintre cele zece proiecte de succes finanţate cu fonduri europene în Vrancea, prezentate săptămana trecută de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, comuna Cîrligele a luat cei mai mulţi bani pentru dezvoltare. Localitatea condusă de primarul Ştefan Moscu (PSD) a atras în timpul guvernării PDL cateva milioane de euro pentru infrastructură. Prin Măsura 322 “Renovarea şi dezvoltarea satelor” s-au modernizat şi reabilitat drumurile locale, a fost construită o grădiniţă în satul Bonţeşti, s-a înfiinţat şi dotat un centru de asistenţă după programul şcolar şi a fost dotat Căminul cultural "Mihai Sambotin". Valoarea totală a proiectului a fost de 12,6 milioane de lei, din care valoarea eligibilă a reprezentat 10,6 milioane de lei. Cu banii obţinuţi s-au asfaltat 9,8 km de drumuri de interes local şi drumul comunal DC 146 pe o lungime de 3,67 km. Grădiniţa din satul Bonţeşti are două săli de clasă, iar centrul de asistenţă după program şcolar a fost realizat în pateneriat cu Centrul de zi "Dănuţ", din comuna Broşteni. Pentru căminul cultural s-au achiziţionat cu fonduri europene sistem de sonorizare, sistem audio – video, costume populare, în parteneriat cu Fundaţia Iliescu, comuna Goleşti. Proiectul s-a întins pe durata a trei ani, între 2010 şi 2013. Pană la aprobare, proiecul a fost depus de două ori şi respins. Cu fondurile obţinute, aproape toate drumurile din Cîrligele au fost asfaltate, în schimb drumurul judeţean DJ 205 B, care face legătura cu comuna, este într-o stare mult mai proastă.
Vacile din Vrancea dau lapte pentru Danone
Ferma de vaci Agroind de la Doaga şi-a îmbunătăţit performanţele prin grajdul şi utilajele achiziţionate cu finanţare UE
Trei dintre proiectele implementate de firme cu succes în Vrancea au reuşit să atragă fiecare fonduri europene de aproximativ 1 milion de euro fiecare. Investiţiile au fost însă mult mai mari, întrucat acestea au fost de două sau chiar trei ori mai mari decat valoarea finanţărilor nerambursabile obţinute.
Agroinda Doaga a construit un grajd modern pentru vaci, în care animalele ascultă muzică simfonică pentru a se relaxa şi a-şi mări astfel producţia de lapte. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 8,2 milioane lei, iar fondurile obţinute prin Măsura 121- Exploataţii agricole s-au ridicat la 4,2 milioane lei. Agroind este unul dintre cei doi furnizori de lapte din Vrancea pentru compania franceză Danone, alături de firma Viorelo International, care deţine o fermă de vaci la Bătineşti, comuna Ţifeşti. Proiectul Viorelo este aproape la fel ca cel de la Doaga. Valoarea eligibilă a fost de 7,7 milioane lei, iar fondurile nerambursabile s-au ridicat la 4,2 milioane lei pentru extinderea fermei de vaci. Omul de afaceri Daniel Guzu a luat pentru viile şi livezile de la Ţifeşti toate fondurile europene pe care le-a putut obţine. Pe langă producţia de vinuri, pe care s-a axat iniţial, acesta a devenit şi producător de fructe, sucuri şi dulceţuri. Pentru înfiinţarea unei plantaţii de meri, peri şi cireşi pe o suprafaţă de 46 de hectare şi efectuarea lucrărilor de întreţinere pană la intrarea pe rod, firma Natura SRL a realizat un proiect de 11 milioane lei, din care 7,6 milioane lei au reprezentat valoare eligibilă şi 4,2 milioane lei - fonduri europene luate prin Măsura 121.
Porcii crescuţi la noi ar putea ajunge în alte ţări
Consinterfin, ferma de porci a danezilor de la Slobozia Ciorăşti, a derulat cea mai mare investiţie dintre proiectele de succes implementate cu fonduri europene în Vrancea, însă finanţarea nerambursabilă primită cu ajutorul APDRP a fost ceva mai mică decat în cazul altor proiecte. Valoare totală a fost de nu mai puţin de 16,2 milioane lei, din care valoarea eligibilă s-a ridicat la 7,2 milioane lei. Jumătate din aceşti bani au fost obţinuţi prin Măsura 121, pentru extinderea şi modernizarea fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor. La ora actuală, Consinterfin a ajuns la o capacitate de 14.000 de porci pentru îngrăşat, pe care vrea să îi vandă la export. La randul său, compania Aviputna Goleşti a derulat, tot prin Măsura 121, un proiect care a avut ca obiectiv “introducerea de tehnologii performante prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi în raport cu structura fermei zootehnice actuale pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiei zootehnice, ceea ce va duce la creşterea competitivităţii economice”. Societatea a obţinut fonduri europene în valoare 3,3 milioane lei. Prin proiectul cu o valoare totală de 8 milioane lei, s-a urmărit realizarea unor investiţii pentru creşterea producţiei la găini outoare prin montarea de baterii specializate, achiziţionarea unei maşini automate pentru sortarea şi ambalarea ouălor cu o capacitate maximă de 30.000 ouă pe oră, moară pentru cereale cu o capacitate de 10 tone/oră.
Vinurile premiate au început cu fonduri UE
Crama Gîrboiu s-a dotat cu utilaje performante cu ajutorul fondurilor obţinute prin PNDR 2007 – 2013
Investiţiile în combinate de vinificaţie au fost în topul accesărilor de la apariţia fondurilor europene prin SAPARD. Mera Com International SRL, care deţine Crama Gîrboiu, a derulat în anii 2009 – 2010 un proiect în valoare de 7 milioane lei, din care 3 milioane lei, prin Măsura 123 Creşterea valorii adăugate. Prin această investiţie s-a achiziţionat o linie tehnologică pentru procesare struguri, două prese, vinificatoare pentru fermentarea controlată a mustului, centrală de frig, rezervoare de frig, sistem de pasarele, utilaje pentru filtrare şi condiţionare vin. Vinurile Cramei Gîrboiu au caştigat numeroase premii în ultimii ani şi încep să fie vandute şi în străinătate. La randul său, Odobeşti Vinex SRL, de la Jariştea, şi-a modernizat crama printr-un proiect în valoare totală de 3,3 milioane lei. Din această sumă, prin Măsura 123, s-au obţinut 1,4 milioane lei.
Banii UE merg şi la afaceri mai mici
Fondurile europene nu se acordă doar pentru proiecte de milioane de euro, ci şi pentru afaceri mai mici, dar cu potenţial de dezvoltare. Un exemplu în acest sens este firma Rocada Edil, din Vulturu, care şi-a mărit capacitatea de producere a produselor din beton, în special bolţari şi pavele, iar acum urmăreşte accesarea altor fonduri prin noul PNDR. Prin Măsura 312 Microîntreprinderi, Rocada Edil a achiziţionat o instalaţie automată de executare a produselor din beton pentru construcţii şi a construit o hală nouă pentru această activitate. Valoarea proiectului a fost de 1,2 milioane lei, din care 849.396 lei au fost fonduri nerambursabile. În continuare, firma vrea să producă piatră decorativă, care se importă la ora actuală. Măsura 112 dedicată tinerilor fermieri a fost una dintre cele mai atractive pentru cei care au vrut să înceapă o afacere în mediul rural. Dacă în PNDR 2007 – 2013 suma maximă care se putea obţine era de 40.000 de euro, în viitorul PNDR plafonul ar putea ajunge la 60.000 de euro, după cum au propus autorităţile din domeniul agriculturii. Maricel Dimăncean, din Goleşti, a solicitat o finanţare de 25.000 de euro pentru dezvoltarea exploataţiei apicole pe care o deţine şi îndeplinrea standardelor comunitare în domeniul agriculturii.
Scandalurile şi falimentele nu ocolesc finanţările de la UE
Fondurile europene au avut un rol esenţial în dezvoltarea afacerilor din mediul rural în ultimii ani. Accesarea acestora nu este însă uşoară, iar îndeplinirea condiţiilor impuse trebuie trebuie făcută cu stricteţe. Nu toţi cei care au obţinut finanţare au la ora actuală succes. MTR Enoprod Cîmpineanca, un combinat de vinificaţie, a fost sub lupa DNA. În urmă cu trei ani, DNA a dispus trimiterea în judecată a italianului Giuseppe Morielo, asociat şi administrator al firmei, pentru că a obţinut pe nedrept fonduri europene în valoare de aproape 1 milion euro. Combinatul funcţionează şi la ora actuală, potrivit informaţiilor Ministerului Finanţelor, avand în 2012 o cifră de afaceri de aproape 300.000 lei. În schimb, afacerea cu flori a prefectului Cătălin Kanty Popescu, în care acesta nu mai este implicat, cel puţin în acte, a dat faliment. Firma Ilimarflor a fost declarată falimentară de Tribunalul Vrancea în 2012, iar la ora actuală se încearcă valorificarea bunurilor. Printre cei care vor să-şi recupereze banii este chiar APDRP, înscrisă în randul creditorilor cu suma 972.444 lei,33 lei.
Top 10 proiecte PNDR de succes în judeţ
Natura SRL Valoare totală 11 milioane lei Valoare eligibilă 7,6 milioane lei Valoare finanţare nerambursabilă – 4,2 milioane lei
Agroind Focşani Valoare totală 10 milioane lei Valoare eligibilă – 8,4 milioane lei Valoarea finanţare nerambursabilă - 4,2 milioane lei
Viorelo International Com SRL Valoare totală - 10 mil. lei Valoare eligibilă – 7,7 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 4,2 mil lei
Odobeşti Vinex SRL Valoare totală – 3,3 mil. lei Valoare eligibilă – 2,8 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 1,4 milioane lei
Comuna Cîrligele Valoare totală – 12,6 mil. lei Valoare eligibilă – 10,6 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă -10,6 milioane lei
Stupina Dimăncean Maricel PFA - 25.000 euro
Aviputna Valoare totală – 7,8 mil. lei Valoare eligibilă – 6,6 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 3,3 milioane lei
Consinterfin Valoare totală – 16,2 mil. lei Valoare totala eligibilă – 7,2 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 3,6 milioane lei
Rocada Edil SRL Valoare totală -1,2 mil. lei Valoare totală eligibilă – 1,2 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă – 849.396 lei
Mera Com International SRL Val. totală - 7,7 mil. lei Valoare tot. eligibilă - 6 mil. lei Valoare finanţare nerambursabilă - 3 mil. lei
Sursa:
1. Ziarul de Vrancea
2. Ziarul de Vrancea