Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2014 - 2020
În prezent: ”Deşi în Bistriţa-Năsăud există puncte de atracţie numeroase şi variate, lipsesc soluţiile de valorificare, patrimoniul nu este exploatat adecvat, capacitatea de cazare este mult mai mică în raport cu media pe ţară, iar infrastructura de acces şi transportul public sunt deficitare”. În viitor: ”E nevoie de inovare şi creativitate în turism”.
”Punctele curente principale de atracţie pentru activitatea turistică sunt centrate în jurul următoarelor tipuri de turism:
- montan (parcurile naţionale Rodnei şi Călimani, Munţii Bârgăului, Suhardului şi Țibleşului),
- balnear (staţiunile Sîngeorz-Băi şi Figa),
- climateric (Colibiţa, Valea Vinului),
- sportiv (Piatra Fântânele, Valea Blaznei, Colibiţa, Valea Rebrei, Valea Bistriţei),
- cultural-istoric şi religios (există un bogat patrimoniu cultural şi istoric),
- etno-cultural, turism rural, agroturism şi ecoturism (Văile Someşului Mare, Ilvei, Leşului, Cormaiei, Rebrei, Sălăuţei, Ideciului, Bârgăului, Şieului, Luţului, Ilişua).
Pe teritoriul judeţului există două rezervaţii peisagistice:
- Cheile Bistriţei Ardelene (cu Cascada Diavolului) şi
- Stâncile Tătarului (Tatarcile – situată la iesirea din localitatea Bistriţa Bârgăului, în extremitatea nord-vestică a Călimanilor).
Comparativ cu celelalte regiuni ale României, judeţul Bistriţa-Năsăud are – prin toate aceste puncte – un grad de atractivitate mediu spre ridicat, în special din punct de vedere peisagistic.
O analiză sumară indică un deficit major de unităţi de cazare (şi implicit de locuri oferite). De exemplu judeţul Mureş, care din punct de vedere peisagistic este mai puţin atractiv decât Bistriţa-Năsăud, avea o capacitate de cazare de peste 3 ori mai mare la nivelul anului 2012. În 2012 au fost raportate 54 de unităţi clasificate (oferind 2934 de locuri).
În judeţul Bistriţa-Năsăud este raportată o singură reţea de turism (Reţeaua de Turism din Regiunea Nord-Vest, înfiinţată în anul 2009 şi acoperind mai multe judeţe), din care – din Bistriţa-Năsăud – fac parte 5 firme.
Se poate concluziona că gradul de ocupare a unităţilor de cazare din judeţul Bistriţa-Năsăud este mult sub media pe ţară, şi – mai mult – turiştii străini atraşi sunt semnificativ mai puţini decât media pe ţară, deşi există numeroase repere istorice şi culturale care ar fi trebuit să influenţeze acest indicator.
Nu a fost identificat nici un festival cultural cu impact semnificativ în judeţ (catalizator pentru turism – de exemplu similar cu Electric Castle de la Bonţida, Festivalul de Jazz Gărâna sau Peninsula Târgu-Mureş / Cluj). De asemenea, nu a fost identificată nici o reţea eficientă / eficace de turism la nivel local (de exemplu precum cea din Sâncraiu din judeţul Cluj).
În zonele montane (parcurile naţionale Rodnei şi Călimani) există 22 trasee turistice marcate şi aproximativ 110 nemarcate. În cele două parcuri amintite există o cabană şi 5 refugii montane (inclusiv refugii Salvamont). Nu există nici un traseu amenajat pentru mountainbiking, dar au fost identificate 8 trasee potenţiale. Punctele de acces pentru drumeţii în cele două parcuri naţionale sunt foarte greu accesibile folosind transportul public, mai ales pentru drumeţiile mai lungi pentru care punctul de pornire şi cel final nu coincid, cum ar fi traseele de creastă.
În concluzie, deşi există în judeţul Bistriţa-Năsăud puncte de atracţie numeroase şi variate, capacitatea de cazare este mult mai mică în raport cu media pe ţară, gradul de ocupare al acesteia este foarte mic, nu există factori catalizatori semnificativi, iar infrastructura de acces şi transportul public (atât de scurt cât şi de lung parcurs) sunt deficitare. Pe lângă aceste aspecte, o serie de elemente cu potenţial turistic ridicat nu sunt exploatate deloc sau sunt exploatate necorespunzător (de exemplu cabana de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu de la Dealul Negru, în prezent în stare de degradare, care ar putea deveni în sine un important obiectiv turistic).
În anul 2012 în judeţul Bistriţa-Năsăud activau 3663 sportivi de performanţă, în creştere faţă de anii precedenţi (2874 în anul 2009). Numărul de asociaţii ale pescarilor şi vânătorilor sportivi era de 33 în anul 2012, în timp ce în anul 2001 erau înregistrate doar 2 astfel de asociaţii. Numărul de asociaţii sportive a crescut de asemenea, de la 39 în anul 2001, la 129 în anul 2012.
În ceea ce priveşte infrastructura sportivă a judeţului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o îmbogăţire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001. În anul 2012 erau în evidenţă doar 50 de terenuri de sport, în timp ce în anul 2001 erau 104 terenuri. Sălile de sport au fost 25 în anul 2012 (în creştere faţă de de 2009 când erau doar 17, dar în scădere faţă de 2001 când erau 28).
În anul 2012 în judeţul Bistriţa-Năsăud erau 183 de cămine culturale, în creştere faţă de 2001 când erau doar 53 de astfel de unităţi. În întreg judeţul există un singur cinematograf, Dacia, nu există parcuri de distracţii, grădini botanice sau zoologice.
Conform informaţiilor disponibile, posibilitatea de petrecere a timpului liber, folosind infrastructura existentă, este redusă.
În direcţia susţinerii unui turism responsabil în relaţie cu natura pot fi luate în considerare idei novatoare precum: înfiinţarea „Şcolii de Turism” care să asigure educaţia pe toate nivelele necesare, colaborarea cu entităţile relevante (ANTREC şi alte asociaţii, birouri judeţene, asociaţii sportive, formaţii culturale, meşteşugari etc.), să susţină dezvoltarea strategiei sectoriale pe turism, planul de implementare aferent şi să contribuie la managementul acestuia; înfiinţarea unui „Centru Judeţean pentru Turism de Aventură şi Sporturi Extreme”; dezvoltarea a minimum 5 reţele integrate de obiective turistice culturale şi naturale, sisteme de educare şi antreprenoriat, intervenţii de voluntariat; dezvoltarea şcolii pentru „Managementul Patrimoniului Cultural şi Natural”: ex. minimum 10 programe concrete pentru valorificarea integrată a capitalului cultural şi natural prin afaceri; derularea proiectelor de dezvoltare a competenţelor în domeniul inovării şi creativităţii în turism pentru a crea premize favorabile pentru crearea de servicii turistice novatoare, sofisticate.
Există un potenţial turistic uriaş în judeţ însă lipsesc soluţiile de valorificare. Capacităţile de cazare sunt reduse în zona rurală cu potenţial turistic, la fel ca şi calificarea resursei umane. Lanţul valorii în acest sector este ineficace şi cu o productivitate redusă. Deşeurile aruncate în ariile naturale, poluarea cursurilor de apă (în special datorită gaterelor), balastierele, microhidrocentralele (care distrug ecosistemul în special la amplasarea pe albiile superioare), activităţile de off-road (distrugerea solului, în special în zona înaltă), braconajul şi – cel mai important – defrişările afectează masiv capacitatea de valorificare economică prin turism a potenţialului natural al judeţului.
Judeţul Bistriţa-Năsăud posedă un patrimoniu istoric şi cultural bogat, cu numeroase elemente de diferenţiere, care poate contribui major atât la dezvoltarea culturală a judeţului cât şi la dezvoltarea turismului. Judeţul Bistriţa-Năsăud este remarcabil de bogat în resurse materiale, de la terenuri valoroase economic şi turistic, până la resursele naturale, de la localităţile bine organizate care trebuie să asigure o calitate ridicată a vieţii până la cadrul natural înconjurător care contribuie semnificativ la valoarea spaţiului urban şi rural. Din păcate însă, rezultatele – în special pe componenta de turism – indică faptul că tot acest patrimoniu nu este exploatat adecvat.
Reţeaua siturilor, ansamblurilor şi monumentelor cu valoare de patrimoniu ar trebui completată şi integrată cu elementele de factură memorială, culturală imaterială în beneficiul asigurării valorii adăugate. În ceea ce priveşte infrastructura sportivă a judeţului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o îmbogăţire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001”. (Din Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020) SURSA: TIMP ONLINE
Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras-Severin - Vrsac - Banatul de Sud
Argument
Continutul acestui document constituie prioritatea nr. 1. - ,,TURISMUL’’ în cadrul Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Caras-Severin 2007-2013, document de referinta pentru dezvoltarea judetului Caras-Severin 2007-2013, elaborat de Consiliul Judetean si Prefectura Caras-Severin.
Elaborarea prioritatii nr. 1 - ,,TURISMUL’’, adica ,,Strategia de dezvoltare integrata a turismului în zona Caras-Severin – Vršac – Banatul de Sud’’ din cadrul proiectului ,,Centrul de Informare si Promovare a Atractiilor Turistice Banat la Garâna’’ (C.I.P.A.T.B.), cod RO 2004/016-943.01.01., are drept scop elaborarea si implementarea politicii de turism a Consiliului Judetean Caras-Severin.
În Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala (C.S.D.T.) România 2030, care este un document strategic privind dezvoltarea teritoriala durabila si integrata, pe termen mediu si lung a României, sunt precizate doua categorii de obiective care includ si dezvoltarea turismului.
Obiectivul fundamental: afirmarea identitatii regionale, cresterea coeziunii spatiale, dezvoltarea competitivitatii si dezvoltarea durabila, iar Obiectivul general este detaliat în trei obiective strategice majore cu impact în dezvoltarea turismului:
1.Racordarea la reteaua europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare.
2.Consolidarea si dezvoltarea retelei de legaturi inter-regionale.
3.Protejarea, dezvoltarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural.
Trebuie facuti pasi importanti pentru curatarea si protejarea mediului natural. Acum, este vital ca planul de dezvoltare a turismului sa fie integrat cu sistemul de management pentru mediu si vice versa. În acelasi mod, conservarea mostenirii culturale ar putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului. În ambele cazuri, este necesara o monitorizare atenta pentru a se asigura mentinerea unor standarde înalte de conservare.
În plus, daca turismul si calatoriile urmeaza sa fie un instrument pentru dezvoltarea rurala, atunci este vitala implicarea acestor comunitati în acest domeniu. Ar trebui sa fie promovate legaturile dintre diferitele sectoare si producatorii locali si prioritizate implicarea si comunicarea factorilor implicati.
Strategia de fata îsi aduce o contributie originala prin integrarea aspectelor economic, social si de mediu care se manifesta în spatiul Vârsetului, în contextul cooperarii transfrontaliere si al provocarilor pe care actualul proces de transformare indus de extinderea Uniunii Europene îl presupune.
Atentia s-a concentrat asupra turismului, având în vedere potentialul natural si antropic, precum si particularitatile acestui sector al activitatii economice de a crea oportunitati pentru atragerea investitiilor straine si dezvoltarea sectorului privat în turism. S-a pus un accent deosebit pe posibilitatile de dezvoltare a turismului montan cu toate formele sale, a turismului balnear în noua sa viziune internationala – SPA (Aceasta forma de turism s-a practicat în urma cu doua mii de ani la Baile Herculane de catre romani), turismul cultural, turismul rural – dezvoltarea traseelor (vin/manastiri, gastronomie, traditii, obiceiuri si promovarea festivalurilor), MICE – turismul de afaceri, fiind detaliate aspecte referitoare la programe de actiune pentru dezvoltarea facilitatilor turistice, implementare, asigurarea resurselor umane, implicarea comunitatilor locale, marketing si promovare. Derularea unor proiecte de protectie a naturii care contribuie la refacerea unor ecosisteme valoroase nu numai din punct de vedere stiintific, dar si în ceea ce priveste potentialul lor pentru practicarea unor forme de turism noi, inedite, pentru care se manifesta o cerere în crestere la nivelul marilor tari emitatoare de turisti, s-a constituit într-un nou argument pentru analiza impactului dezvoltarii turismului.
În elaborarea Strategiei de dezvoltare integrata a turismului în zona Caras-Severin – Vârset – Banatul de Sud, pentru a pune bazele implementarii unei abordari durabile a dezvoltarii turismului, am utilizat Master Planul pentru Turismul National al României 2007 – 2026 si Strategia program pentru dezvoltarea industriei turismului si a ospitalitatii Vršac 2007 – 2014, elaborata la Vârset în septembrie 2007, precum si Strategiile, conceptele si studiile elaborate în cadrul Consiliului Judetean si a Prefecturii Caras-Severin si Strategia de dezvoltare durabila. Judetul Caras-Severin 2007-2013, de asemenea si teza de doctorat a domnului dr. ing. Sorin Frunzaverde, Managementul dezvoltarii turismului zonal; Strategia de dezvoltare economico-sociala a Regiunii Vest; Strategiile de dezvoltare a turismului din judetele Hunedoara, Timis, Mehedinti, Sibiu,Satu Mare, Gorj, Cluj, etc. De asemenea am adaptat unele programe turistice europene de succes, la specificul resurselor turistice atractive si la particularitatile spatiului multicultural si multietnic ale judetului Caras-Severin si a microregiunii Vârset.
Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea si managementul durabil al industriei turismului în ceea ce priveste resursele naturale si culturale.
În afara muncii de cercetare de peste 20 de ani a turismului banatean, în aceasta vara, am efectuat numeroase deplasari în judet, la Vârset, întâlniri de lucru între reprezentantii Judetului Caras-Severin – în frunte cu domnul vicepresedinte Ionesie Ghiorghioni si reprezentantii Autoritatii Comunale Vârset, în care s-au prezentat cele mai importante obiective si actiuni comune ale ,,Strategiei de dezvoltare integrata a turismului Caras-Severin – Vârset – Banatul de Sud’’ si în luna octombrie, delegatia condusa de domnul Director executiv Arh. Victor Naidan, a prezentat rezultatele din faza finala a strategiei. S-au elaborat si aplicat chestionare la antreprenorii în turism si s-au interpretat raspunsurile la întrebarile puse si de asemenea, rezultatele obtinute au fost prezentate la diferite manifestari stiintifice care au avut ca tematica turismul la: Novi Sad, Sofia, Busteni, Timisoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Castellan.
Strategia este însotita de un material grafic elaborat pe baza datelor statistice si dupa cele mai moderne metode GIS.
În perioada elaborarii Strategiei s-au purtat discutii cu numeroase persoane si reprezentanti din sectorul privat al turismului, s-a întocmit statutul si s-a înfiintat Asociatia Proprietarilor de Pensiuni Turistice Rurale din Judetul Caras-Severin.
Desi toate aceste contacte sunt prea numeroase pentru a fi mentionate, contributia lor si punctele de vedere exprimate au fost inestimabile. Tuturor care m-au ajutat le aduc sincere multumiri.
- Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la Nivelul Zonei Formate din Judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti
- Studiu de dezvoltare a turismului tematic in Caras-Severin
- Ghidul de promovare a turismului activ, sportiv si de aventura din judetul Caras-Severin
- Coperta 1
- Coperta 2
- Cuprins
- Argument
- Cap. 1 - Turismul
- Cap. 2 - Oferta turistica
- Cap. 3 - Cererea turistica
- Cap. 4 - Directii de dezvoltare si de investitii directe in turismul Caras-Severinean
- Cap. 5 - Ecoturismul
- Cap. 6 - Managementul si marketingul in turismul rural din judetul Caras-Severin si Varset
- Cap. 7 - Strategii de dezvoltare durabila in turism
- Cap. 8 - Managementul durabil al destinatiilor turistice de excelenta in dezvoltare, bazate pe atractii naturale, culturale, religioase, balneologice, industriale vechi, rurale, mosteniri
- Cap. 9 - Planul de prioritati si masuri pentru dezvoltarea turismului din judetul Caras-Sevrin - Varset
- Cap. 10 - Sinteza strategiei de dezvoltare a turismului judetul Caras-Sevrin - Varset
- Bibliografie
- Materiale cartografice
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN JUDEŢUL NEAMŢ
Un sector turistic competitiv, pilon al economiei județului Neamt
5.1. Sprijinirea și dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul turismulu
5.1.1. Dezvoltarea de incubatoare pentru agro-turism în județul Neamț
Formarea profesionala a fermierilor pentru dezvoltarea activităților de agro-turism
Crearea unui centru de incubare pentru afacerile în domeniul eco-turistic
Crearea unor circuite de agro-turism în judet
5.1.2. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale în domeniul turistic
Dezvoltarea site-ului de turism CJ Neamț și transformarea într-un portal web al întregului turism județean
Furnizarea de training pentru marketing-ul online pentru profesioniștii din sectorul turistic
5.2. Dezvoltarea de produse turistice integrate și introducerea lor pe piața
5.2.1. Dezvoltarea infrastructurii și echipamentelor turistice pentru crearea de produse competitive
- Turism montan - pe cărări de munte în Munţii Neamţului
- Realizare pârtie de schi în stațiunea Durău
- Turism de agrement - valorificarea potenţialului turistic din zona Lacului Izvorul Muntelui, judeţul Neamţ
- Turism balnear - modernizarea bazei de tratament Staţiunea Bălţăteşt
- Punct de informare, bază de salvamont și administrare parc, pe platoul Masivului Ceahlău
5.2.2. Dezvoltarea marketingului turistic al județului Neamț
- Valorificarea potenţialului turistic din zona Masivului Ceahlău
- Identificarea , adoptarea și promovarea brand-ului turistic al județului Neamț
- Rețea de centre de informare turistică la nivel județean care să fie conectate la rețeaua regională și națională de centre de informare turistică
- Elaborarea Masterplanului turistic al județului Neamț cu studierea nișelor turistice cu potențial ridicat de dezvoltare
5.2.3. Dezvoltarea activității Asociației de turism Neamț - structură asociativă public-privată/publică/privată
- Dezvoltarea și consolidarea Asociaţiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului Neamţ - structură asociativă public-privată
5.2.4. Organizarea unor evenimente cheie culturale, folclorice, sportive și artistice
- Organizarea de evenimente cultural-artistice sau sportive pentru creșterea atractivității județului Neamț ca destinație turistică
5.3. Conservarea, protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și natural al județului Neamt
5.3.1. Reabilitarea patrimoniului natural și cultural de pe teritoriul județului Neamț și valorificarea lui turistică
- Turism cultural - restaurarea, protecţia şi valorificarea unor case memoriale din Judeţul Neamţ
Turism cultural -reabilitarea/restaurarea, protecţia şi valorificarea unor muzee din Judeţul Neamţ
5.4. Dezvoltarea accesibilității durabile a atracțiilor turistice din județul Neamț
5.4.1. Studierea posibilității de realizare de trasee verzi (Greenways) în zonele de atractivitate turistică
- Analize în vederea posibilei realizări a unor drumuri verzi în judeţul Neamţ
* Provocări strategice - Dezvoltare economică
- Creşterea capacităţii de conectare a IMM-urilor între sectoarele economice (comerț-industrie prelucrătoare - servicii turistice, etc.)
6. Turism
6.1. Descrierea sectorului turistic
Dezvoltarea turistică presupune existenţa într-o zonă a unui potenţial turistic atractiv, care poate să asigure integrarea acelui teritoriu în circuitul turistic intern şi internaţional. Pentru ca această integrare să se poată realiza, zona trebuie să dispună de o serie de componente esenţiale: infrastructură turistică şi generală (pentru accesibilitate în teritoriu), potenţial turistic atât natural, cât şi antropic şi structuri turistice, ca bază tehnică şi materială a turismului.
În judeţul Neamţ, zonele dezvoltate din punct de vedere al activităţii turistice sunt arealele Tîrgu Neamţ, Piatra Neamţ şi Ceahlău (Durău).
6.1.1.Turism cultural
În judeţul Neamţ pot fi vizitate, conform listei monumentelor istorice 2010 a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, 537 de astfel de monumente istorice, printre care se regăsesc: 35 de situri arheologice, 103 aşezări din care 3 sunt aşezări fortificate, 9 cetăţi, 19 necropole, 80 de case, conace şi hanuri tradiţionale, 7 ziduri de incintă şi fortificate, 2 centre urbane istorice la Roman şi Tîrgu Neamţ, 41 de clădiri monument istoric, 36 turnuri şi clopotniţe. În judeţ se găsesc de asemenea 54 de mănăstiri şi schituri
6.1.2. Turism de agrement
Arealul turistic Piatra Neamţ s-a dezvoltat datorită resurselor montane din zonă şi a fost susţinut de proiectele de dezvoltare turistică din ultima perioadă.
Pentru zona Ceahlău, elementul principal de interes este arealul masivului Ceahlău, alături de microclimatul din staţiunea Durău şi barajul Izvorul Muntelui.
Judeţul Neamţ beneficiază de un relief structurat în trepte de la vest la est, cu Masivul Ceahlău, având ca punct maxim vârful Ocolaşul Mare - 1907 m, urmând Subcarpații Moldovei şi Podişul Moldovei şi apoi Lunca Siretului, cu cea mai joasă altitudine - 169 m. Râurile Siret, Moldova, Bistriţa şi Cracău, cu afluenţii lor şi diferitele lacuri hidroenergetice, de regularizare şi irigaţii, piscicultură şi agrement, alcătuiesc bogata reţea hidrografică şi sporesc atracţia zonei, pe parte de turism de agrement, recreere şi agroturism.
Arii protejate în judeţul Neamţ:
- 10 rezervaţii forestiere (Pădurea de argint, Codrii de aramă, Pângăraţi, etc.);
- 3 rezervaţii paleontologice şi fosilifere (munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamț);
- 5 rezervaţii geologice (Cheile Șugăului, Cascada Duruitoarea, etc.);
- 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
- 12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
- 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului, etc.).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă o suprafaţă de 38 448 ha. Dintre acestea, cele mai impresionante sunt
- Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7 742,5 ha şi
- Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hășmaș cu o suprafaţă de 6 575 ha.
O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători, care cuprinde 30 818 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (150 ha), rezervaţia floristică Dealul Vulpii şi rezervorul fosilifer (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (comuna Ştefan cel Mare), de asemenea
Pădurea de argint şi Codrii de aramă, situate în localităţile Agapia şi Văratec.
* Capacitatea de cazare şi fluxurile de turişti
Cu toate că deţine resurse naturale şi antropice de mare valoare turistică, judeţul Neamţ nu are un profil marcat turistic. În ciuda potenţialului pe care îl are, judeţul se poziţionează în jumătatea inferioară a clasamentului naţional pe judeţe în ce priveşte intensitatea turistică (numărul de locuri-zile per cap de locuitor).
- Viabilitatea economică a firmelor care deţin spaţii de cazare turistică în judeţ este puternic pusă la încercare de rata foarte scăzută de ocupare a capacităţii de cazare: de numai 16% în 2013.
* Analiza SWOT - Dezvoltare turistică
Puncte Tari
- Atracţii majore pentru turismul cultural - religios - istoric sau de agrement (Mănăstirile Secu, Văratec, Agapia, Neamţ, lacul şi barajul de la Bicaz, Bistriţa, Cetatea Neamţului, satul lui Ion Creangă, etc.)
- O destinaţie cunoscută în ţară
- Capacitate de cazare modernă în anumite locaţii
- Peisaj diversificat, biodiversitate bogată
- Existenţa unor pensiuni turistice de interes naţional şi local
- Existenţa unor produse de turism de aventură
* Puncte slabe
- Intensitate turistică mică faţă de alte judeţe
- Sezonalitate pronunţată (sezon vara şi fluxuri foarte mici iarna şi primăvara)
- Rata de ocupare scăzută a capacităţii de cazare
- Turism de afaceri MICE scăzut
- Ponderea turiştilor străini în total foarte scăzută
- Lipsa de vizibilitate a ofertei turistice (produsele turistice nu sunt cunoscute)
Oportunități
* Amenințări
- Dezvoltarea unor filiere turistice legate de cererea potenţială şi de resursele endogene: agro-turism, turism de sănătate, turism de aventură, etc.
- Dezvoltarea de clustere care să includă activitatea turistică alături de sectoare economice dezvoltate, unde există componente la nivel local (textile, agricultură, etc.) pentru a dezvolta produse turistice integrate şi inovatoare (produse de turism culinar, turism legat de modă, turism de aventură)
- Maximizarea externalităților pozitive asupra sectoarelor conexe turismului (agenții de turism, alimentatie publică, transporturi, ghizi, media, etc.) prin adoptarea unei abordări durabile a dezvoltării turistice în cadrul Masterplanului turistic al județului Neamț.
- Utilizarea strategică a fondurilor europene (POR, PNDR, POCU 2014-2020) prin intermediul GAL-urilor, pentru crearea de produse de agro-turism, turism de aventură, turism culinar, etc.
- Distanţa faţă de principalul bazin emitent al ţării (Bucureşti) şi faţă de porţile de intrare în ţară dinspre vest poate face dificilă atragerea clienților
- Distanţa faţă de principalele aeroporturi internaţionale
- Concurența turistică a judeţelor învecinate (Suceava, Bacău, Iaşi, Harghita) care fie
au atracţii mai cunoscute, pe aceleaşi filiere (turism religios-cultural-istoric, turism de agrement/munte/sănătate), fie destinaţii mature pe filiere unde Neamţul ar putea să se dezvolte (Iaşi pentru turism MICE şi City-break), face dificilă poziţionarea marketing a judeţului şi a produselor sale turistic
* Provocări strategice
– Dezvoltare turistică
Dezvoltarea de produse turistice integrate competitive
Restaurarea, conservarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric
Integrarea patrimoniului cultural şi natural în produse turistice integrate
Dezvoltarea marketingului on-line al produselor turistice
Dezvoltarea şi adoptarea de instrumente de guvernanţă a sectorului turistic (ghiduri
de bune practici pentru furnizorii de servicii turistice, dezvoltarea de instrumente de e-reputație, e-marketing pentru produsele turistice din judeţ)
Organizarea sectorului turistic (oficii de turism, centre de informare, primire, etc.)
Dezvoltarea accesibilităţii durabile a atracţiilor turistice din judeţ
* Concluzie
Sectorul turistic din judeţul Neamţ se confruntă cu o serie de probleme care sunt similare cu cele care afectează în linii mari întreaga ţară.
Ele sunt accentuate de accesibilitatea scăzută a judeţului pentru principalele pieţe şi/sau bazine emitente de turişti (Bucureşti, vestul ţării, etc.) cuplată cu lipsa de produse turistice integrate care să valorifice bogatele resurse şi patrimoniul local.
O problemă majoră o reprezintă şi starea în care se găseşte mare parte din patrimoniul cultural-religios-istoric al judeţului şi/sau lipsa de utilizare durabilă a sa în produse turistice moderne şi inovatoare.
Infrastructura de marketing şi informare/primire turistică este doar parţial dezvoltată, fiind puternic influenţată în mod negativ de slaba prezenţă a unor produse turistice competitive (care iau în considerare, in construirea ofertelor, aşteptările clientelelor potenţiale în mod strategic şi realist şi reuşesc să conducă la creşterea frecventării turistice).
* Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020
- Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local, prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potențial turistic și crearea/ modernizarea infrastructurii specifice de turism
- 5. Un sector turistic competitiv, pilon al economiei județene
Orientările actuale ale turismului nemțean, împreună cu investițiile efectuate până în prezent, prin accesarea de fonduri nerambursabile, sau în curs de concretizare, își propun să genereze o serie de schimbări profunde pentru economia turistică a acestui teritoriu. În acest sens, prezentul obiectiv general își propune sprijinirea și dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul turismului, dezvoltarea de produse turistice integrate și a unei accesibilități durabile a atracțiilor turistice din județ, totodată contribuind la conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural al județului Neamț. Aceste ținte reprezintă demersurile necesare unei puneri în valoare coerente a avantajelor turistice majore ale județului Neamț.
Având în vedere atât rolul economic major pe care îl deține în prezent turismul, cât și impactul de dezvoltare care îl poate exercita asupra acestui teritoriu, acestea motivează includerea sectorului turistic printre obiectivele generale de dezvoltare în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Județului Neamț. Pe termen mediu și lung, acest sector poate aduce un aport semnificativ la dezvoltarea economică a județului, în special în partea de vest a acestuia.
- Unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei județului Neamț poate fi reprezentat de turism, prin prisma potenţialului pe care îl are partea de vest a județului și care permite practicarea unei game largi de tipuri de turism. De asemenea, unul din principalele aspecte care trebuie abordat în cadrul Strategiei îl reprezintă utilizarea insuficientă a potenţialului turistic sau utilizarea acestuia în condiţii neadecvate.
În prezent, județul Neamț beneficiază de un potențial cultural și turistic ridicat, fapt ce favorizează dezvoltarea și practicarea unei activități turistice variate și complexe. Cu toate acestea, analiza situației actuale relevă un nivel al dezvoltării turismului inferior potențialului existent în mare parte datorat unei lipse acute de produse turistice competitive. Acest lucru implică necesitatea unui efort semnificativ și concentrat pentru dezvoltare. Creșterea aportului turismului în județul Neamț se poate face pe o bază solidă, conturând un concept unitar de turism integrat și sustenabil, diferențiat prin calitate, respect față de natură și accesibilitate pentru turiști.
În viitor, actorii locali, publici și privați implicați în activitatea turistică a județului Neamț vor trebui să se concentreze pe valorificarea în condiţii optime a potenţialului turistic, prin diversificarea, modernizarea şi adaptarea permanentă a produselor și a ofertelor turistice la nivelul aşteptărilor turiştilor interni şi internaţionali. Este necesară, astfel, creşterea atractivităţii turismului montan şi rural, precum şi a turismului din zonele cu impact cultural-religios major, fapt ce va contribui la crearea de noi locuri de muncă la nivel local. În ceea ce privește produsele turistice, acestea trebuie să devină integrate și să îmbine diverse sectoare productive, astfel contribuind la valorizarea producțiilor locale, fie ele agricole sau de alta natură.
* Programul Operațional Regional 2014-2020
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
OS 7.1.1. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin turism și domenii conexe acestuia.
* Un sector turistic competitiv, pilon al economiei județene
5.1. Sprijinirea și dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul turismului
5.2. Dezvoltarea de produse turistice integrate și introducerea lor pe piață
5.3. Conservarea, protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și natural al județului Neamț
5.4. Dezvoltarea accesibilității durabile a atracțiilor turistice din județul Neamt
* Sprijinirea și dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul turismului
În ceea ce privește sectorul turistic, experiența dovedește faptul că pentru a obține rezultate tangibile și produse turistice sustenabile din punct de vedere economic, sprijinirea și dezvoltarea antreprenoriatului, împreună cu asocierea actorilor responsabili cu furnizarea de servicii turistice și conexe reprezintă elemente cruciale.
Sprijinirea și dezvoltarea competențelor antreprenoriale în domeniul turismului va duce
la crearea unei valori adăugate considerabile ce poate fi tradusă prin diminuarea riscurilor investiționale, creșterea numărului de clienți, iar asocierea actorilor responsabili cu furnizarea de servicii turistice și conexe va conduce la crearea unei baze de date integrate, asigurarea complementarității serviciilor turistice și implicit creșterea veniturilor.
* Surse de finanțare:
POR AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
OS 7.1.1. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin turism și domenii conexe acestuia.
POCU AP2: Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs OS 2.3. Funcţionarea mecanismului naţional integrat de sprijin care vizează identificarea şi înregistrarea la SPO a tinerilor din categoria NEETs
POCU AP3: Locuri de muncă pentru toți OS 3.4.
Actualizarea cunoștințelor, competențelor și a aptitudinilor angajaților din întreprinderile din sectoarele prioritare cu potențial competitiv, identificate conform SNC şi SNCDI
* Dezvoltarea de produse turistice integrate și introducerea lor pe piață
Nevoia dezvoltării unor produse turistice integrate este datorată, în principal, necesității identificării și corelării unor proiecte turistice care să permită ieșirea din sfera turismului de tip clasic. Impactul dorit prin realizarea acestor tipuri de produse turistice se dorește a fi concretizat prin creșterea timpului de staționare a turiștilor pe teritoriul județului Neamț și prin diversificarea și creșterea sezonalități turistice.
Aceste produse turistice integrate vor contribui la ieșirea din anonimat a turismului nemțean.
Surse de finanțare:
POR AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii OS 2.2. Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC.
POR AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului OS 7.1.1. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin turism și domenii conexe acestuia.
POC AP 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă OS 2.4. Dezvoltarea infrastructurii și sistemelor TIC, precum și a competențelor digitale pentru susținerea e-educației, e-sănătății, a culturii online și a incluziunii digitale.
POC AP 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă OS 2.2. Creșterea integrării pe verticală a soluțiilor inovative TIC în economie.
POCU AP3: Locuri de muncă pentru toți OS 3.4. Actualizarea cunoștințelor, competențelor și a aptitudinilor angajaților din întreprinderile din sectoarele prioritare cu potențial competitiv, identificate conform SNC şi SNCDI.
POCA AP 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente O.S 2.1
Modernizarea structurilor și proceselor autorităților și instituțiilor publice locale pentru oferirea de servicii publice de calitate.
* Dezvoltarea accesibilității durabile a atracțiilor turistice din județul Neamț
Având în vedere atât tipologia reliefului, cât și repartiția teritorială a unităților administrative și a centrelor urbane, în raport cu concentrările de atracții turistice, putem observa o nevoie de conectare a zonelor de atractivitate turistică. O accesibilitate facilă și în acelasi timp “prietenă cu mediul înconjurător” va asigura nu numai o conectivitate a diferitelor atracții turistice prezente pe teritoriul județului Neamț, dar va contribui de asemenea, într-o mare măsură, la crearea unor produse turistice integrate cu o puternică identitate locală. De asemenea, pentru a asigura o creștere a vizibilității turistice a județului, prezentul obiectiv își propune și dezvoltarea unei infrastructuri integrate multi-canal de informare turistică.
Surse de finanțare:
POR AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii OS 2.1. Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri.
POR AP 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile OS 4.1. Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.
POR AP 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural OS 5.1.1. Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale pentru impulsionarea dezvoltării locale.
POC AP 2: Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă OS 2.2. Creșterea integrării pe verticală a soluțiilor inovative TIC în economie
* Obiectiv general 5. Un sector turistic competitiv, pilon al economiei județene
Turismul reprezintă o resursă considerabilă pentru diversificarea competitivă a economiei județului Neamț. El poate reprezenta o oportunitate pentru reinserția în viața activă a unor persoane aflate în risc de excluziune socială, prin dezvoltarea economiei serviciilor turistice.
Nu în ultimul rând, produsele turistice din judeţ trebuie să se dezvolte pentru a creşte externalitățile pozitive ale turismului de tranzit.
Pentru a asigura atingerea acestor deziderate, Strategia de dezvoltare a judeţului Neamţ propune o serie de proiecte indicative care vizează toate domeniile şi aspectele unui turism competitiv:
- crearea de produse turistice integrate,
- dezvoltarea marketingului şi a promovării produselor turistice din județ,
- crearea şi funcţionarea structurii asociative de pilotare şi management partenerial public-privat a sectorului.
Conex acestor domenii strict turistice şi pentru a le susţine eficacitatea sunt prevăzute proiecte care să asigure restaurarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural (active fundamentale pentru crearea de produse turistice prin proiectele menţionate anterior), proiecte care să asigure accesibilitatea specific turistică a atracţiilor reabilitate şi puse în valoare (ex.: drumuri verzi) şi proiecte de încurajare şi sprijinire ale antreprenoriatului în domeniul turistic care să asigure dezvoltarea unui ţesut robust de IMM-uri în sectorul serviciilor turistice, partener inconturnabil al administraţiei publice în efortul de a crea şi promova produse turistice competitive. Cum se poate observa, proiectele sunt coerente şi vizează obţinerea unui efect conjugat care este esenţial pentru succes într-un domeniu atât de special precum este turismul. În lipsa antreprenorilor dinamici, capabili să aducă pe piaţă produse turistice competitive şi inovatoare, eforturile de promovare sunt sortite eşecului, tot aşa cum, în lipsa unor atracţii bine semnalizate, accesibile şi bine integrate în produse turistice complexe, existenţa unor spaţii de cazare şi a eforturilor de promovare nu vor avea efectele scontate. De asemenea, oferirea de produse turistice integrateși a unui program de evenimente cultural-artistice specifice atractive reprezintă singura modalitate prin care pot fi atrase diverse categorii de clientelă şi poate fi asigurată fidelizarea acestora. În lipsa integrării serviciilor, echipamentelor şi atracţiilor turistice în produse complexe, economia turistică riscă să rămână sub dezvoltată, iar externalitățile turismului riscă să fie negative: utilizarea infrastructurii de agrement asociate unor sejururi scurte, sezonalitate dezechilibrată, piaţă a muncii în sectorul turistic subdezvoltată, oferind oportunităţi sezoniere de calitate scăzută, etc. De aceea, proiectele indicative prezentate mai jos vizează o abordare sinergică în atingerea obiectivului general.
5. Un sector turistic competitiv, pilon al economiei județene
5.1. Sprijinirea și dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul turismului
5.1.1. Dezvoltarea de incubatoare pentru agro-turism în județul Neamț
5.1.2. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale în domeniul turistic
5.2. Dezvoltarea de produse turistice integrate și introducerea lor pe piață
5.2.1. Dezvoltarea infrastructurii și echipamentelor turistice pentru crearea de produse competitive
5.2.2. Dezvoltarea marketingului turistic al județului Neamț
5.2.3. Dezvoltarea activității Asociației de turism Neamț - structură asociativă public-privată/publică/privată
5.2.4. Organizarea unor evenimente cheie culturale, folclorice, sportive și artistice
5.3. Conservarea, protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și natural al județului Neamț
5.3.1. Reabilitarea patrimoniului natural și cultural de pe teritoriul județului Neamț și valorificarea lui turistică
5.4. Dezvoltarea accesibilității durabile a atracțiilor turistice din județul Neamț
5.4.1. Studierea posibilității de realizare de trasee verzi (Greenways) în zonele de atractivitate turistică
SURSA: Viziteaza Neamt1
SURSA: Viziteaza Neamt2