Ca şi în alte domenii, strategia lansată, joi, pentru turism, pune accentul pe promovarea ideilor inovatoare şi a imaginaţiei, precum şi pe implicarea tuturor actorilor din acest sector la creşterea potenţialului turismului din toate zonele litorale ale Europei. Punctul de la care s-a pornit în întocmirea acestei strategii este recunoaşterea faptului că turismul litoral şi maritim este unul dintre motoarele principale de creştere economică şi de creare de noi locuri de muncă pentru europeni şi cu precădere pentru tineri. Audio: Turismul litoral şi maritim, sursă majoră de creştere economică.
Potenţialul mării se află în centrul eforturilor de realizare a ceea ce frumos a fost numit „economia albastră”.
Aici ar intra atât exploatarea potenţialului turistic al mării – care înseamnă atât vacanţele în staţiunile de pe litoral cât şi turismul de tip croazieră - precum şi alte domenii precum: cercetarea marină, monitorizarea şi protejarea mediului, conservarea în domeniul pescuitului, biotehnologia albastră şi energia oceanelor.
Turismul la mare şi pe mare este cea mai importantă activitate maritimă din Europa, care reprezintă mai mult de o treime din valoarea economiei maritime în ansamblu şi în care activează peste 3 milioane de persoane.
Marea Neagră, inclusă în această strategie
Aproape jumătate din cazările din ţările Uniunii se fac în hoteluri şi pensiuni de pe litoral.
De aceea, acest tip de turism este considerat o sursă majoră de creştere economică şi de noi locuri de muncă, mai ales pentru tineri, întrucât 45 % dintre lucrătorii din acest domeniu au între 16 şi 35 de ani.
În acelaşi timp, sectorul se confruntă cu numeroase provocări, între care concurenţa acerbă cu alte destinaţii similare din lume, incidenţa acestei activităţi asupra mediului, penuria de mână de lucru calificată.
Strategia Comisiei propune soluţii şi măsuri pentru a face faţă acestor provocări, încurajează investițiile în serviciile bazate pe tehnologiile informației și comunicațiilor, precum şi în exploatarea potențialului produselor locale tradiționale.
Este prevăzută, de asemenea, elaborarea unor programe de formare a lucrătorilor din sectorul turismului, care să asigure nu numai necesarul curent, dar şi să se constituie într-o rezervă de personal calificat, capabil să facă față oricând complexității și diversității sporite a nevoilor acestui sector.
Şi Marea Neagră este inclusă în această strategie, ea reprezentând o zonă unde converg interesele a şase ţări şi culturi, un loc caracterizat de o largă varietate de activităţi economice cu impact asupra întregii regiuni, iar potenţialul său turistic poate fi mai bine exploatat. SURSA: Romania-Actualitati
Proasta organizare a CNADNR poate paraliza turismul pe litoral
Proasta organizare a CNADNR poate paraliza turismul pe litoral, în perioada sezonului estival, potrivit unui comunicat de presă al comitetului director FTPR.
Patronatele din turism au aflat ieri din mass-media, cu neplăcută surprindere, despre anunţul privind reparațiile care urmează să fie făcute în plin sezon estival, atât pentru podul de la Agigea, cât și pentru un tronson de 40 de kilometri al Autostrăzii Soarelui, precizează sursa citată.
"Deşi suntem conştienţi că lucrări de reparaţii sunt necesare şi ne bucura faptul că acestea sunt efectuate, constatam că nu exista o planificare raţională a exploatării autostrăzii de către CNADNR. Eventualele reabilitări nu au fost corect planificate, analizate şi nu a fost evaluat impact ul economic asupra activităţii turistice pe litoral, în sezonul estival. Constatăm, încă o dată, că nu există, așa cum ar fi normal, un schimb de informații interministeriale pe subiecte care pot afecta anumite sectoare ale economiei. CNADNR nu a informat autoritățile din turism și, cu atât mai puțin, mediul privat despre începerea acestor reparații, care vor afecta traficul de turiști pe litoral în sezonul estival", scrie în comunicatul FTPR.
Patronatele din turism se tem că lucrările anunțate pentru la vară, care vizează reparația unui tronson de autostradă și a podului de la Agigea, vor afecta fluxul de turiști către litoral, potrivit sursei citate.
"Solicităm CNADNR să prezinte un calendar al executiilor lucrarilor, din care să rezulte evitarea efectelor economice negative, asupra industriei turismului", se mai arată în comunicat.
În contextul în care o serie de destinații turistice europene au devenit nesigure din cauza atentatelor teroriste sau a amenințărilor venite din această direcție, șansa României, considerată o țară sigură, de a trage turiști, este boicotată de piedicile puse de CNADNR.
Dacă mulți turiști aleg în fiecare weekend să meargă pe litoral, atrași și de durata scurtă a călătoriei, în jur de două ore, în care ajung din București la mare, ne întrebăm ce vor decide aceștia când vor constata că vor petrece de două ori mai mult timp în trafic. Ne întrebăm, de asemenea, ce se va întâmpla în cazul unui accident pe tronsonul pe care circulația va fi restricţionată în timpul lucrărilor și în cât timp vor ajunge, în acest caz, turiștii la mare.
FPTR solicită ca CNADNR să evaluează şi să planifice lucrările necesare în mod judicios evitând atât afectarea confortului turiştilor care vor veni pe litoral, în perioada sezonului estival, cât şi afectarea activităţii economice din industria turismului.
SURSA: BURSA
5 ani fără baldachine - Avem plaje noi. NU le putem valorifica!
Avem plaje de dimensiuni impresionante, la fel ca în Miami, însă de noua întindere de nisip se vor putea bucura doar cei care își aduc cearșafurile de acasă. Pe 5 zone - Tomis Nord (zona Reyna), Tomis Centru (zona Trei Papuci), Tomis Sud (plaja Modern), plaja din Eforie Nord și cea din Mamaia Sud, acolo unde în anii trecuți nu puteai vedea fundul mării și doar cei mai curajoși se aventurau, începând din acest sezon estival turiștii vor putea păși pe uscat - pe nisip fin adus tocmai din larg. Însă, dacă veți dori să vă așezați pe un șezlong sau baldachin și să vă bucurați de imensitatea de nisip, va trebui să mai așteptați 5 ani de acum înainte, în cazul plajelor care au fost reabilitate în urma proiectului implementat de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL), care dorește salvarea zonelor costiere ale litoralului românesc de la eroziune, oprirea înaintării apei către uscat şi extinderea plajei turistice. Și asta deoarece operatorii economici nu vor putea închiria noua porțiune de plajă. ”Potrivit proiectului european, timp de 5 ani nu ai voie să scoți profit de pe plajele noi. Asta este situația, plajele noi nu se vor scoate la licitație la fel ca celelalte care nu sunt închiriate. Plajele noi vor fi ecologizate de Administrația Bazinală de Apă, însă nu vor fi date în administrarea unor operatori economici”, a precizat purtătorul de cuvânt al ABADL, Marieta Iorga.
PLAJELE NU SUNT ÎN PROPRIETATEA STATULUI
Turiștii se bucură că pe plajele nou-create nu vor mai fi nevoiți să se strecoare printre baldachine sau să plătească pentru închirierea unui șezlong, însă operatorii economici se zgârie pe ochi că nu vor putea face profit. În ultimii ani s-au iscat adevărate scandaluri în care administratori de plaje i-au luat pe sus pe cei care și-au așezat prosopul sau cearșaful pe porțiunea de plajă închiriată de ei fără să plătească pentru un șezlong. ”Suntem în discuție cu Ministerul Fondurilor Europene și, practic, și cu Comisia Europeană, pentru că aceste suprafețe trebuie să intre în cadastru, să fie intabulate pentru a fi în mod juridic în proprietatea statului român și trebuie găsită o soluție, să vedem cum se vor da operatorilor economici. Sperăm să se întâmple cât de curând”, a precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Palmer, care a efectuat o vizită la Constanța vineri, 18 martie, pentru a verifica dacă plajele sunt pregătite să primească turiști. ”Sunt impresionată. Cred că este, probabil, unul din puținele proiecte de infrastructură mare care s-au finalizat în România în doar doi ani. Speranța mea e să vină mult mai mulți turiști”, a precizat Palmer.
42 DE HECTARE DE PLAJĂ A CÂȘTIGAT ROMÂNIA
Plajele sunt garantate să reziste 50 de ani. ”Suntem în perioada de notificare a defectelor, când facem o urmărire corespunzătoare a lor și trebuie să le întreținem, pentru că, așa cum întreții un lucru, așa îl păstrezi în timp”, a spus șeful unității de implementare proiecte din cadrul ABADL, Stelică Hagi. De administrarea noilor plaje se va ocupa Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) pe toată durata anului, până ce ele vor putea intra în circuitul turistic. Celelalte porțiuni de plajă urmează să fie predate operatorilor economici înainte de începerea sezonului estival. ”Între 1 și 15 aprilie, plajele (nu cele noi - n.r.) vor fi predate operatorilor economici cu care există contracte pe mai mulți ani. Vor urma niște lucrări de ecologizare, de curățire, de reașezare a nisipului, astfel încât să li se predea operatorilor în cea mai bună stare. Pe perioada verii, operatorii sunt cei care asigură curățenia și ei le vor preda Apelor Române în octombrie”, a explicat Palmer.
Ministerul Mediului pregătește și un alt proiect de reabilitare, mult mai amplu, pentru celelalte plaje turistice ale litoralului românesc. ”Valoarea proiectului este mai mare - sunt aproape 800 de milioane de euro, el fiind împărțit în două etape”, potrivit oficialului de la Ministerul Mediului. Proiectul vizează reabilitarea mai multor loturi de plajă - în Mamaia, dar și în sudul litoralului, din Eforie Sud și până în Vama Veche. Dacă în cele 5 zone s-a lucrat pe o lungime de 7,3 kilometri, de data aceasta va fi implicată în proiect o suprafață de minimum 24 de kilometri. SURSA: Telegraf Online
Strategia bulgarilor pentru a atrage mai multi turisti pe litoralul lor
Bulgaria isi promoveaza statiunile de la Marea Neagra la Targul de la Berlin, cel mai mare targ de turism din lume, in speranta ca ii va atrage pe turistii speriati de atentatele teroriste din destinatii populare precum Egipt sau Tunisia, informeaza Reuters, citata de Agerpres. "Asteptarile sunt atat de mari incat multi hotelieri sunt ingrijorati ca nu au suficiente spatii de cazare ", a declarat Plamen Bakalov, consulul Bulgariei la Frankfurt.
Touroperatorul Suntours, cu sediul la Varna, a informat ca rezervarile pentru sezonul estival din Germania sunt cu 12% peste nivelul de anul trecut, iar in cazul rezervarilor din Rusia se asteapta la o crestere de 10-15%. "Explicatia probabila este ca suntem perceputi ca o destinatie sigura", a declarat directorul Suntours, Nina Chamova.
In cursul anului trecut o serie de atentate teroriste in Tunisia si Paris au afectat increderea turistilor, astfel ca rezervarile spre multe destinatii populare precum Tunisia si Egiptul su scazut dramatic. Turcia a fost afectata si ea de o serie de atentate teroriste iar Grecia, este in prima linie a crizei refugiatilor. De aceasta situatie profita tarile percepute ca avand un risc mai mic de atacuri sunt sunt Spania, Portugalia si Bulgaria.
Datele furnizate de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor arata ca turismul este responsabil pentru aproximativ 13% din PIB-ul Bulgariei. SURSA: TURISM BZI
Ce prevede „Litoralul pentru ruşi“
Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral- Delta Dunării, prezentă la Moscova pentru stabilirea unor legături cu marile agenţii de turism a avansta ideea unor oferte şoc pentru a atrage turişti ruşi în România.
„Noi am purtat corespondenţă cu ei la scurt timp după ce preşedintele Vladimir Putin a suspendat toate zborurile charter către Turcia şi Egipt, unde mergeau anual 5 milioane de turişti ruşi. Şi după sărbătorile noastre şi ale lor am stabilit o serie de întâlniri cu marile agenţii de turism de le ei în perioada 24-30 ianuarie. Numai că şi o delegaţie a Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) a mers la Moscova în zilele de 27 şi 28 ianuarie, fără ca noi să fim invitaţi“, spune Corina Martin.
Cu ocazia vizitei la Moscova s-au promovat mai multe destinaţii turistice din România: litoral, Delta Dunării, dar şi castelele din Transilvania. „Agenţii mari din Rusia ne întrebau: «Unde este litoralul şi Delta Dunării? Arătaţi-ne pe hartă». Tot ei ne întrebau unde am dispărut timp de 25 de ani de nu am mai venit cu oferte turistice pe piaţa Rusiei. Un mare nume din Rusia în domeniul turismului, KMD, ne-a spus că în 2005 a vândut doar două vacanţe în România“, reclamă Corina Martin, în condiţiile în care, spune ea, România are un reprezentant ANT la Moscova. Anul trecut, conform informaţiilor primite de la Moscova, în România au intrat între 6.000 şi 10.000 de cetăţeni ruşi.
Ofertă-şoc
Preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării susţine că le-a făcut agenţiilor de turism din Rusia o ofertă bună: vacanţe la malul Mării Negre la preţuri promoţionale, de 10 euro pe noapte, sumă în care să nu fie inclus şi micul dejun sau alte facilităţi, ci doar cazarea. „Vreau să vă spun că şi bulgarii au anunţat că vor veni cu oferte foarte bune pentru piaţa din Rusia şi m-am gândit să nu pierdem şi acest val“, a adăugat Martin.
Hotelierii din sud nu acceptă turişti în aceste condiţii
Puşi la curent cu negocierile purtate de şefa Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, membrii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc au reclamat faptul că nu pot susţine tarifele avansate prin aşa numitul program „Litoralul pentru ruşi“. Nicolae Moroianu, reprezentantul Patronatului Neptun-Olimp, spune că hotelierii din sudul litoralului n-au fost consultaţi atunci când la Moscova s-au negociat oferte de 10 euro pe noapte.
„Nu ai cum să iei 10 euro pe noapte, când numai micul dejun la un hotel de patru stele costă 25 de lei. Ieşi în pierdere. Plus că la patru stele trebuie să oferi şi alte servicii: curier, piscină. Cred însă că ar fi un preţ bun pentru hotelurile de două şi trei stele, însă cu o reducere drastică a costurilor“, a spus Nicolae Moroianu.
Turişti ruşi, spune Moroianu, n-au fost mai deloc în ultimii ani pe litoralul românesc. Nici turişti de alte naţionalităţi nu s-au înghesuit să se bucure de vacanţă pe litoralul românesc, din mai multe cauze. Spre exemplu, adaugă reprezentantul Patronatului Neptun-Olimp, turiştii din Olanda, Franţa şi Norvegia ajung în România prin Varna. De la aeroportul bulgăresc ajung în România cu autocarele, variantă mai ieftină.
În ciuda scandalului iscat între autorităţi, sunt hotelieri care deţin structuri de primire turistică de patru stele care sunt dispuşi să primească turişti ruşi pentru 10 euro pe noapte.
Până în prezent, s-au înscris în programul „Litoralul pentru ruşi“, care se va derula în extrasezon, în lunile mai şi septembrie, trei mari hoteluri din Mamaia şi cinci din Delta Dunării. Unul dintre ele este Complexul Green Village Resort din localitatea Sfântu Gheorghe, clasificat la cinci stele. SURSA: Adevarul.ro
Ruptură între oamenii de turism de pe litoral
Numirea Ancăi Nedea la șefia Autorității Naționale pentru Turism este rezultatul unei lupte de culise dusă timp de mai multe luni.
Era clar că fostul președinte, Simona Papp, președintele PP-DD, a fost o alegere extrem de proastă. După plecarea ei, postul a fost ocupat de Mirela Matichescu. O doamnă cunoscută în mediul local de peste 10 ani, de când organiza conferințe de presă în care se plângea de greutățile pe care trebuie să le suporte proprietarii de beach-baruri, printre care se afla. Matichescu era însă vicepreședinte și a condus ANT-ul până la numirea unui președinte. În cercurile din Constanța se știa că este susținută de echipa Mazăre-Constantinescu. De fapt, aceeași echipă îl susținuse în funcție pe un alt constănțean, Răzvan Filipescu, o figură ștearsă, care nu a fost în stare să iasă în față cu nimic în perioada de un an și jumătate cât a condus ANT (până în septembrie 2014).
Anca Nedea a fost una dintre persoanele apropiate de Corina Martin. Aceasta s-a ocupat de comunicarea Asociației Litoral Delta Dunării, condusă de Corina Martin, unde a ocupat funcția de purtător de cuvânt. Mai mult, i-a stat acesteia alături atunci când, într-o ședință de consiliu local, Corina Martin a cerut și a obținut instituirea celebrei taxe de promovare impusă agenților economici din Mamaia și Satul de Vacanță, dar și persoanelor fizice care dețin locuințe în stațiune. Anca Nedea a luat atunci cuvântul și a spus că hotelierii doresc această taxă. Îl avea alături pe Nicolae Bucovală, nașul său și președintele Asociației Patronale din Mamaia (unde Anca Nedea era vicepreședinte).
Relațiile dintre Corina Martin și Anca Nedea s-au răcit însă. Cea din urmă a părăsit Asociația Litoral Delta Dunării. Răcirea relațiilor este însă numai vârful icebergului. Ea denotă o ruptură mai adâncă, între viziunea Corinei Martin despre litoral și mai ales despre modul cum se cheltuie cei peste 250.000 de euro proveniți din taxa de promovare, și viziunea hotelierilor despre aceste chestiuni. Când vorbim despre hotelieri ne referim la două nume importante pentru turismul de pe litoral. Nicolae Bucovală, pe care l-am menționat mai devreme, care deține unități de cazare în Mamaia, dar și în Eforie, dar și de Mohammad Murad, unul dintre cei mai puternici investitori din turismul românesc, nu numai de pe litoral. Cei doi s-au depărtat tot mai mult de modul de conducere al Corinei Martin și se pare că această depărtare nu mai are cale de întoarcere.
Dovadă, cum spuneam, este numirea Ancăi Nedea la președinția ANT. Surse neoficiale spun că Murad și Bucovală au făcut lobby puternic pe lângă ministru pentru Anca, iar decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri pe care au avut-o pe litoral. Murad și Bucovală au demonstrat că sunt cea mai puternică voce din turismul de pe litoral prin această mutare. De fapt, ei sunt și cei care fac turism, spre deosebire de Corina Martin, care se ocupă de promovare. Aceasta s-a implicat în domeniul hotelieri, dar culmea, nu e litoral, pe care îl promovează, ci în Moeciu. Hotelul pe care îl deține a intrat în insolvență.
Numirea Ancăi Nedea este importantă, pentru că ANT are atribuții care pot duce la dezvoltarea turismului pe litoral și nu numai. Oficial, Autoritatea Nationala pentru Turism implementează strategia natională de dezvoltare turistică, strategia de dezvoltare a produselor si destinatiilor turistice, strategia de privatizare si postprivatizare în domeniul turismului, elaborată la nivelul ministrului delegat pentru întreprinderi mici si mijlocii, mediul de afaceri si turism.
Atribuțiile sale exacte le găsiți AICI.
Pe scurt, ANT este tot ce își propune Asociația Litoral Delta Dunării și mult mai mult în plus. Dacă ANT își va face treaba bine, asociația Corinei Martin și va pierde rațiunea de a fi. Acest lucru înseamnă că taxa de promovare, care nu mai este susținută de mulți hotelieri, ar putea fi desființată. Bugetul de stat poate găsi 250.000 de euro pe an pentru Mamaia, pentru a-i degreva pe hotelieri de plata acestei taxe.
Cine este Anca Nedea
Anca Nedea a absolvit Universitatea Spiru Haret din Constanta. În preszent susține două doctorate, unul la Universiatea Dimitrie Cantemir din București și la Universitatea de Stat din Chișinău. Primul este în Studii Economice, al doilea în Administrarea Afacerilor și Management. A susținut și un curs de specializare în turism în București, pentru care a susținut însă examenul în Elveția. Este și expert contabil. A fost general manager la hotelurile pe care le dețin pe litoral Gheorghe Hagi și George Copos. Anca Nedea este soția fostului șef de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Constanța, Aurelian Pavel, și este cumnata tenismenului Andrei Pavel. SURSA: CT100
PRIN CE METODĂ va atrage ROMÂNIA TURIŞTI în 2015
Dezvoltarea pieţei all-inclusive, abordarea de noi pieţe turistice internaţionale, o strategie de dezvoltare a traficului aerian pe aeroportul Constanţa sunt doar câteva dintre atuurile creşterii numărului de turişti pe litoralul românesc în sezonul din 2015, a declarat, pentru AGERPRES, Corina Martin, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării.
“La început de an, mizăm, pentru viitorul sezon pe litoralul românesc şi în Delta Dunării, pe dezvoltarea pieţei all-inclusive printr-un număr în creştere al hotelurilor ce oferă astfel de servicii, pe reamenajarea principalelor zone de agrement, prin implementarea proiectelor europene, pe abordarea unor noi pieţe internaţionale, care este, de fapt, o strategie coordonată de Asociaţia Litoral - Delta Dunării care produce deja efecte evidente. Avem o Campanie, avem buget de promovare, avem film oficial de promovare, o întreagă strategie. Avem şi o strategie de dezvoltare a traficului aerian pe aeroportul Constanţa prin introducerea unui zbor dinspre Milano de o companie low-cost şi dublarea numărului de zboruri charter Tel Aviv - Constanţa, negocieri cu o altă companie low-cost pentru o cursă Constanţa - Londra, continuarea zborurilor Turkish Airlines”, ne-a precizat Corina Martin.
Reducerea TVA-ului în turism la 9% la serviciile turistice reprezintă pentru reprezentanţii asociaţilor un alt atu. Această măsură va duce la scăderea tarifelor pentru vacanţele în destinaţiile din România şi, implicit, la atragerea unui număr mai mare de turişti. “Există, însă, şi minusuri - o slabă promovare la nivel de ţară, pe pieţele ţintă, bugete insuficiente alocate la nivel public şi ineficient coordonate. Mă refer aici la absenţa produsului Litoral din strategia oficială de promovare a brandului turistic al României”, spune Corina Martin.
Principalele pieţe externe targetate pentru sezonul 2015, cu cel mai mare potenţial de emitere de turişti pentru Litoral, sunt Israel, Moldova, Polonia, Marea Britanie. 'Pe aceste pieţe am demarat deja campanii de promovare, pe care vom continua să le dezvoltăm în 2015, prin participarea la târgurile de turism reprezentative din aceste ţări, campanii de promovare, infotripuri cu agenţii de turism din aceste ţări, conferinţe de promovare a destinaţiilor Mamaia şi Delta Dunării la Londra, Chişinău, Varşovia', spune Corina Martin.
Pentru Delta Dunării, agenţiile de turism specializate în produsele turistice locale combină, adesea, sejurul la mare şi plaje într-o staţiune de pe Litoral cu o excursie de o zi în Delta Dunării, excursii tip croazieră, cu deplasarea pe canale mici şi dejun pescăresc sau cu un week-end într-un resort sau la o pensiune din Deltă.
Turiştii străini sunt mai interesaţi să viziteze şi Delta Dunării, iar pentru turiştii de pe navele de croazieră, de asemenea, combinăm turul de Constanţa şi Mamaia cu varianta de croazieră în Delta Dunării. Pentru turiştii aflaţi în vacanţă pe Litoral, croaziera de o zi în Delta Dunării este cea mai bine vândută excursie locală', adaugă preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării.
Pentru ca destinaţia Litoral-Delta Dunării să fie cât mai vizibilă, ALDD va participa, în 2015, la mai multe târguri de turism - International Mediteranean Tourism Market - Tel Aviv, ITB Berlin, Târgul de Turism al României - Ediţia de primăvară şi la Tourism.Leisure.Hotels Moldova. SURSA: EVZ
Peste 1,5 milioane turişti pe litoralul românesc în 2014
Peste 1,5 milioane de turişti au vizitat Litoralul românesc în sezonul 2014, dintre care 5% au fost străini, a precizat, marţi, Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-o conferinţă de specialitate. 'Estimările noastre se bazează luând în calcul un grad mediu de ocupare de 55% a structurilor de cazare clasificate de pe întreg Litoralul. Ajungem astfel la o cifră de 1,2 milioane de turişti, la care mai adăugăm, circa o treime, copiii care au stat în cameră cu părinţii. Conform INS, însă, ar trebui să credem că Litoralul a fost vizitat de mai puţin de 900.000 de turişti. Există o problemă în colectarea datelor, iar cifra avansată de ANAT rămâne de 1,5 milioane turişti', a spus Lucia Morariu.
În actualul sezon estival, durata medie de vacanţă pe Litoralul românesc a fost de 4,5 zile, în uşoară scădere faţă de 2013. Cu toate acestea, patronatele din turism apreciază că 70% dintre turiştii care au venit pe Litoral au plecat mulţumiţi de serviciile oferite, în creştere faţă de 2013 când gradul de satisfacţie era de 50%.
'Există o creştere de 25% pe zona de all inclusive. Acesta este un produs foarte căutat, dar din păcate, din cauza taxelor şi impozitelor sunt puţini hotelieri care îl pot oferi. Turismul înseamnă imagine şi comunicare, iar noi nu avem un canal de comunicare cu ministerul de resort. Din totalul încasărilor hotelierilor peste 35% sunt impozite şi taxe locale şi centrale', a spus preşedintele federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.
Reprezentanţii asociaţiilor din turism cer autorităţilor centrale, ministerului de resort o implicare reală, cu fonduri suficiente de la bugetul de stat pentru promovarea imaginii României pe plan extern şi numai pe acele canale care au ca target posibilul consumator de turism în România.
'Pentru 2015, pieţele ţintă pentru Litoralul românesc vor fi Polonia, Israel, Republica Moldova dar şi ţările din Vestul Europei. Avem în plan şi o strategie de atragerea unor turişti din Turcia. Litoralul românesc este un produs turistic care poate concura cu Grecia şi Turcia', a mai spus Corina Martin, vice-preşedinte ANAT. AGERPRES SURSA: CAPITAL
REMEMBER 2010 - Litoralul românesc, un produs turistic nereprezentantiv din cauza lipsei de interes a statului
Litoralul românesc nu este un produs turistic reprezentantiv internaţional pentru România, însă această situaţie a fost determinată atât de lipsa de interes a statului pentru dezvoltarea turismului, cât şi de politizarea acestui domeniu, inclusiv lipsa de strategii la nivelul autorităţilor locale, precizează într-un comunicat de presă Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunării (APDTL – Delta Dunării).
‘Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunării confirmă declaraţiile ministrului Elena Udrea, potrivit cărora Litoralul românesc nu este un produs turistic reprezentativ internaţional pentru România, dar nu este de acord cu argumentaţia conform căreia ‘litoralul este afectat de starea infrastructurii şi de lipsa de interes a investitorilor şi autorităţilor locale’. Situaţia gravă a infrastructurii turistice caracterizează toate regiunile turistice din România, din păcate’, se menţionează în comunicatul citat.
Potrivit documentului, deşi litoralul nu putea fi reprezentat în brand-ul turistic al României, deoarece nu prezintă caracteristici care să facă deosebirea de litoralul altor ţări, pentru situaţia existentă sunt mai multe cauze:
dezinteresul statului faţă de dezvoltarea şi promovarea turismului românesc, politizarea turismului, incoerenţa şi absenţa unei strategii la nivelul autorităţilor centrale, blocarea repetată şi insistentă a proiectelor autorităţilor locale şi ale operatorilor locali din turism (şoseaua de coastă, orăşelul lacustru, teleschi-ul nautic, marinele de yachturi etc).
Totodată, lipsa de finanţare a programelor şi ofertelor speciale organizate de patronatele din turism, reprezintă un alt motiv al situaţiei actuale a litoralului românesc, consideră APDTL – Delta Dunării. ‘Deşi pe Litoral există o strategie şi o politică locală de dezvoltare şi de promovare a turismului local, aceasta este stabilită şi finanţată exclusiv prin eforturile autorităţilor locale şi ale operatorilor locali de turism (hotelieri, agenţii, operatori privaţi), şi anume în cadrul Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunării…
Autorităţile centrale din turism nu pot finanţa proiecte ale asociaţiilor de promovare şi dezvoltare a turismului local (…) Solicităm autorităţii centrale modificarea legislaţiei în sensul sprijinirii proiectelor asociaţiilor regionale de dezvoltare şi promovare a turismului, singura formulă eficientă şi corectă de dezvoltare rapidă şi coerenta a turismului în România’, se mai arată în comunicatul de presă. APDTL-Delta Dunării este o structură tripartită, care include autorităţi locale, companii reprezentând iniţiative private şi ONG-uri, cu scopul de a capitaliza şi canaliza energii pozitive în favoarea dezvoltării rivierei româneşti. SURSA: FINANCIARUL
REMEMBER 2009 - Ce strategii au cei 300 de hotelieri pentru atragerea turistilor: dubleaza preturile in plin
Dominat de hoteluri construite inainte de 1989, cu o capacitate de cazare de trei ori mai mica decat a bulgarilor, litoralul romanesc incearca in acest sezon estival sa atraga peste un milion de turisti, cu preturi insa care nu rivalizeaza deocamdata cu ofertele puse pe masa de bulgari, greci si turci.
La inceput de sezon estival turismul de pe litoralul romanesc nu are nicio cifra exacta. Fie ca este vorba despre numarul de turisti romani sau straini, despre numarul de hoteluri sau de incasarile operatorilor, toate cifrele sunt estimate si mai mult, difera in functie de institutia care face aprecierea.
Astfel, litoralul incepe sezonul estival cu o raportare la un numar de 800.000 de turisti in 2008 (Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc-FPTR), dar si cu un nivel de 1,3 milioane de persoane (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism-ANAT).
"Nu exista o monitorizare a numarului de turisti in Romania care sa ofere date oficiale. Putem face aprecieri doar pe baza pachetelor vandute in agentiile de turism si pe baza datelor oferite de Institutul National de Statistica, ce prezinta insa doar indicatori precum numarul de innoptari si intrari in tara", a declarat Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT.
Mai mult, aprecieri diferite sunt oferite si in legatura cu numarul de camere de pe litoral vandute prin intermediul agentiilor de turism. Daca reprezentantii FPTR apreciaza ca aproape 60% din locurile de cazare din hoteluri se ocupa prin agentiile de turism, reprezentantii ANAT sustin ca acest nivel se ridica la peste 80%.
Astfel, turistul care vine fara rezervare in lunile de varf de sezon risca sa nu mai gaseasca nicio camera libera sau risca sa cumpere o noapte de cazare la un pret de receptie de pana la 30% mai mare.
Preturi mai mici prin agentiile de turism
"Negociem cu hotelurile tarifele pe camera inca de la inceputul anului. Turistul poate cumpara doar doua nopti de cazare sau un sejur de sapte nopti, iar pretul pe care il va plati prin agentie este mai mic fata de cel de receptie", a declarat Noemi Hagan, asistent manager la agentia de turism Eximtur, unul dintre primii trei jucatori de pe piata.
Ea a mai adaugat ca depinde si de hotelul la care merge turistul, reducerile oferite agentiei de turism de catre hoteluri fiind diferite de la o unitate la alta. "Cu tot cu comisionul adaugat de noi de pana la 10% avem un pret mai mic comparativ cu pretul de receptie de pana la 30%", a spus Noemi Hagan, asistent manager al agentiei de turism Eximtur, unul dintre cei mai mari touroperatori de pe litoral, alaturi de Mareea, Novatravel, Intertour sau Magest Turism.
Nicolae Bucovala, proprietarul hotelului de trei stele Tomis din Mamaia, ce opereaza 188 de camere, a spus ca 95% din camere sunt contractate de catre touroperatori in perioada sezonului de vara si ca turistii care vin fara rezervare au sanse mici sa gaseasca o camera libera.
Un alt hotelier de pe litoral, Ciprian Constantinescu, proprietarul a 450 de camere pe litoralul romanesc, prin hotelurile de trei stele Delta din statiunea Jupiter si California din Cap Aurora, spune ca aproape toate camerele sunt vandute de agentiile de turism cu care lucreaza.
"Vadul comercial pe care il are o agentie nu se compara cu cel al unui hotel. Cred ca fiecare hotel ar trebui sa aiba propria lui agentie de turism pentru a vinde camerele", a spus Constantinescu.
Directorul general al hotelului Tismana a spus ca are parteneriate cu trei agentii de turism locale. "Eu am oferite reduceri la foarte bune la camere. Nu pot preciza cu exactitate un procent, pentru ca difera de la o agentie la alta. Insa pot spune ca daca agentia adauga un comision de 12%, pretul acesteia va fi mai mic decat pretul pe care il avem noi la receptie", a spus el.
Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), a spus ca aceasta intermediere realizata de agentiile de turism in vanzarea camerelor este necesara dat fiind faptul ca litoralul detine 40% din capacitatea de cazare in toata tara. Daca litoralul si statiunile balneo se vand in acest mod, muntele si statiuile rurale fac exceptie.
"Cei mai multi turisti cumpara direct de la unitatea de cazare de la care isi face de asemenea rezervare directa. Mai ales in cazul pensiunilor, cu care agentiile de turism nu au incheiate prea multe contracte", a spus el.
Infrastructura turistica: 10-20 de hoteluri construite de la zero dupa 1989
Numarul de locuri de cazare in hotelurile de pe litoral se ridica la 78.000, dupa cum apreciaza Raducan, in timp ce pe litoralul bulgaresc sunt aproape 190.000 de locuri de cazare in cele 716 hoteluri, potrivit datelor de pe novinite.com, care citeaza Institutul de Statistica din Bulgaria.
Capacitatea turistica de cazare totala de pe intreg litoralul romanesc (hoteluri, moteluri, vile, pensiuni), inclusiv orasul Constanta, indica un numar de de 122.000 de locuri de cazare, potrivit datelor ANAT.
Numarul total de hoteluri de pe litoralul romanesc nu este cunsocut cu exactitate, estimarile reprezentantilor ANAT indicand circa 300 de hoteluri, dintre care clasate la cinci stele sunt doar cinci, respectiv hotel Vega, Mamaia, Palm Beach, Rex din Mamaia si hotel Saturn din statiunea Saturn, ce totalizeaza un numar de 580 de locuri.
"In statiunea Mamaia sunt aproape 70 de hoteluri, numarul de locuri de cazare fiind de 23.000-25.000, cele mai multe locuri fiind in hoteluri de trei stele", a declarat Nicolae Bucovala, presedintele interimar al Asociatiei Patronale din Mamaia.
El a mai spus ca majoritatea hotelurilor sunt clasate la trei stele si foarte putine sunt clasate la o stea. Totodata patru din cinci hoteluri de cinci stele sunt in statiunea Mamaia.
In plus, pe intreg litoralul romanesc doar 10-20 de hoteluri sunt construite de la zero dupa 1989, majoritatea dintre ele fiind renovate si moderizate.
"Cateva din hotelurile nou construite pe litoralul romanesc sunt President din Mangalia, Malibu sau Palm Beach din Mamaia", a spus Traian Badulescu, purtator de cuvant al ANAT.
Aparthotelurile: o alternativa la hotelurile de trei si patru stele
Cel putin sase noi hoteluri construite de la zero de tip aparthotel au aparut anul trecut in zona Mamaia si Navodari. "Acesta reprezinta un produs turistic nou ce va continua probabil sa fie dezvoltat pe litoralul romanesc in urmatorii ani", a declarat Corina Martin, presedinte al Asociatiei Litoral.
Aparthotelurile sau apartment hotel reprezinta un complex de apartamente care folosesc un sistem de rezervari similar cu cel din hoteluri. Aceste unitati de cazare mizeaza pe pe contracte de cazare incheiate pe o perioada mai lunga de timp.
Estimarile operatorilor de pe litoral: scadere a numarului de turisti sau crestere cu 10-15% in scenariul optimist
Operatorii din turism au pareri impartite in ceea ce priveste numarul turistilor de pe litoral anul acesta, de la prognoze ce indica o scadere a traficului pana la estimari optimiste ce arata o crestere de 10-15% a turistilor pe litoral. "Anul acesta am incheiat mai multe contracte cu agentiile de turism si cu reprezentantii de platforme ce vand online. Datorita acestor contracte asteptam o crestere a numarului turistilor fata de anul anterior", a spus Mihai Luchian, director de marketing al hotelului de cinci stele Vega, care opereaza 125 de camere.
Reprezentantii ANAT vad o crestere 10-15% anul acesta, fata de anul anterior cand s-au inregistrat 1,3 milioane de turisti veniti prin agentiile de turism, potrivit propriilor aprecieri.
Pe de alta parte, nu toti operatorii au aceeasi parere.
"Numarul turistilor de pe litoral va fi in scadere anul acesta fata de anul anterior. Primul lucru la care renunta oamenii sunt vacantele. Atunci cand nu esti sigur de faptul ca vei mai avea un job a doua zi, nu iti cumperi o vacanta. Trebuie sa fim realisti. Situatia actuala nu permite o crestere a numarului turistilor", a spus Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), care sustine ca anul trecut au fost cel mult 800.000 de turisti pe litoral, din care 50.000 straini.
Ion Mihai, proprietarul hotelului Stefania, clasat la trei stele din Costinesti, spune ca spera ca anul acesta sa se mentina numarul de turisti, in conditiile actuale din piata. "Statiunea aceasta are un anume specific, care atrage mai mult tinerii si nu atat de mult turistii straini".
Numar redus de turisti straini: intre 50.000- 100.000
Raducan precizeaza ca litoralul romanesc are foarte putini turisti straini.
"Nu avem nicio sansa in urmatoarea perioada sa atragem mai multi din cauza absentei promovarii. Pana acum nu s-a facut nicio promovare litoralului romanesc", a spus el.
Se incearca insa cresterea numarului de turisti straini pe litoral prin lansari de noi curse directe operate de companiile aeriene. Spre exemplu, pe cursa Constanta-Pisa, operata de compania low-cost Ryanair, anul trecut au fost transportati 10.000 de pasageri in perioada aprilie-septembrie 2008, din care 4.500 au fost turisti italieni.
"Incepand cu luna aprilie anul acesta avem inca doua curse directe catre Bologna (prin compania Ryanair) si Bruxelles prin Blue Air", a spus Corina Martin, presedinte al Asociatiei Litoral. Ea a precizat ca este posibil ca pe litoralul romanesc sa intre si un touroperator israelian. "Nu pot spune inca despre ce turoperator este vorba, stiu doar ca se poarta discutii cu acesta."
SURSA: ZF
REMEMBER 2008 - Min. Turism face strategii pentru litoral fără... Litoral
Turismul de pe litoral marchează, anul acesta, o etapă cît se poate de importantă. Preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului „Litoral”, Corina Martin, a anunţat o nouă strategie, pe care a pregătit-o împreună cu Consiliul Judeţean Constanţa, de atragere a cît mai multor turişti pe litoral în perioada Summitului NATO şi a minivacanţei de 1 Mai. „În intervalul 2 - 4 aprilie şi în perioada de 1 Mai, preţurile de pe litoralul românesc vor fi mai mici decît pe litoralul grecesc sau bulgăresc”, a declarat Corina Martin, precizînd că preţurile vor fi cît se poate de permisibile. Pentru aceste perioade de libere, oferta Asociaţiei Litoral este de 16 euro pe zi de persoană! Anul acesta, sezonul se va deschide de la 1 aprilie.
Cu toate că reprezentanţii Asociaţiei Litoral depun toate eforturile pentru ca litoralul românesc să fie una dintre destinaţiile cele mai atrăgătoare pentru turiştii din toate colţurile ţării, se pare că Ministerul Turismului are alte scopuri. Corina Martin a declarat că, prin ordinul ministrului Ovidiu Silaghi, s-a înfiinţat, în cadrul ministerului, un Consiliu Consultativ al Turismului, care are în componenţă secretari de stat, ministere, directori ai diverselor direcţii de promovare turistică şi relaţii internaţionale, etc. şi ca scop, aprobarea planurilor de marketing şi agenda tîrgurilor internaţionale la care România va participa în 2008. „Ne exprimăm surprinderea asupra eficienţei şi reprezentativităţii acestui Consiliu Consultativ, odată ce sînt incluse diverse ministere fără o conexiune reală cu elaborarea Brandurilor turistice ale României, iar Asociaţiile de Promovare nu sînt cooptate!!! De asemenea, ne exprimăm dezamăgirea că nici Patronatul Parthenopolis Costineşti nu a fost luat în considerare, deşi este înfiinţat legal, în cursul anului 2007, şi are nu mai puţin de 40 de membri activi, fiind, de asemenea, membru cu drepturi depline al Asociaţiei Litoral. Ne exprimăm surprinderea că membrii numiţi în acest Consiliu Consultativ ar putea aproba brandurile turistice ale României - obiectiv inclus pe ordinea de zi a întîlnirii de mîine (astăzi – n.r.) - în speţă ar putea decide asupra brandului Litoralul Românesc - fără ca noi să fim consultaţi!! Membrii Asociaţiei Litoral lucrează de 10 luni la elaborarea strategiei şi planului local de promovare, ca şi la stabilirea brandului Litoralul Românesc, obiective asupra cărora am adoptat propriile decizii. Aceste decizii sînt luate de comunitatea regională de turism, autorităţile locale şi judeţene, patronatele hoteliere, patronatul ANAT, Camera de Comerţ Constanţa, Aeroportul Constanţa, Administraţia Port Constanţa, TUI România, etc. Niciuna dintre asociaţiile importante de promovare a turismului din ţara noastră (Litoral, Bucovina, Maramureş, Banat, Sibiu) nu a fost invitată să facă parte din acest program. Ca urmare, Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral a trimis astăzi (ieri - n.r.), la minister, un protest semnat de toate aceste organisme”, a mai declarat Corina Martin. Răspunsul acestei probleme a fost furnizat de secretarul de stat pentru turism, Lucia Morariu, care spune că reacţia i se pare exagerată. „Cred că este o exagerare acest protest. Consiliul Consultativ al Turismului este un organism deschis, iar Asociaţia Litoral poate să adere oricînd doreşte”, a declarat ea. Nemulţumirile hotelierilor nu se opresc însă aici. La Comandamentul Litoral care a avut loc la Ministerul Turismului nu a fost invitat, din nou, niciunul dintre reprezentanţii asociaţiilor de promovare a turismului. În replică la fireasca nedumerire, Lucia Morariu a recunoscut că nu a invitat niciuna dintre asociaţiile turistice, susţinînd că a fost doar o întîlnire cu uşile închise, între factorii guvernamentali?!? SURSA: Telegraf Online
REMEMBER 2005 - Litoralul, turismul cultural, balnear si montan, avantajele competitive in strategie
"Presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), Ovidiu Marian, a anuntat, ieri, ca strategia de turism pe termen lung a Romaniei va fi definitivata la sfarsitul lunii viitoare de catre Organizatia Internationala a Turismului. Avantajele competitive ale Romaniei pe plan extern sunt, potrivit presedintelui ANT, turismul cultural, turismul balnear si cel montan."
Strategia de turism pe termen lung va imbraca forma unui proiect de lege pentru a nu mai interveni schimbari pe termen mediu si lung, in functie de alternanta la putere, a precizat Ovidiu Marian. "Concurenta internationala ne va determina sa ne pozitionam acolo unde ne este locul. Romania are si avantaje competitive: litoralul – care cred ca este excesiv de mult "speculat" pentru ce sezon estival poate sa asigure, turismul balnear, cel cultural, montan sunt cateva produse individuale care reprezinta strategia pe termen scurt", a afirmat Ovidiu Marian.
In acelasi timp, acesta a criticat politica tarifara a hotelierilor autohtoni care presteaza servicii cu mult sub asteptari. "Din pacate, oferta turisica romaneasca nu este foarte competitiva pe piata internationala a turismului, luand in considerare tarile cu care ne putem compara. Infrastructura turistica si calitatea serviciilor sunt cu mult sub asteptari", a declarat, ieri, la Bursa de Turism Montan de la Brasov, presedintele ANT. Acesta spune ca aceste tarife "ne arunca de pe piata internationala", situatie la care concura "fragmentarea exagerata a proprietatii si lipsa marilor investitori internationali din turismul autohton".
De altfel, tarifele anuntate la acest targ vin sa confirme pozitia sefului ANT. Cu toate ca in medie tarifele penttru sezonul de iarna 2005-2006 sunt mai mari, in medie, cu 8-10% fata de cele practicate anul trecut. Exista insa si situatii in care majorarile de tarife sunt de peste 10%. Pentru un pachet de servicii care asigura pensiune completa timp de cinci nopti si masa de Revelion, la patru stele, se cer in Poiana Brasov 900-1.000 de euro pentru o persoana. Alaturi de Poiana Brasiov, cele mai scumpe hoteluri si pensiuni raman cele de pe Valea Prahovei, unul dintre motive fiind apropierea de Capitala, ceea ce genereaza implicit si o cerere mai mare. Astfel, la un hotel de trei stele din Predeal, un loc intr-o camera dubla in perioada sarbatorilor de iarna variaza intre 17-18 milioane, pretuiri care includ cazarea pe timpul a cinci nopti, micul dejun si cina festiva din noaptea Anului Nou precum si tichete valorice pentru masa. Tot in Predeal, la un hotel de doua stele, un pachet de asemanator poate fi achizitionat cu circa 11 milioane de lei.
Preturi mult mai joase se pot gasi insa in statiunile balneo-climaterice, unde pachetul de servicii care cuprinde pensiune completa timp de trei nopti si masa de Revelion costa intre 7,5 si 7,9 milioane lei de persoana la categoria doua stele, respectiv aproximativ noua milioane la categoria de trei stele. SURSA: Wall-Street
Remember 2005 - Strategie pentru cresterea circulatiei turistice in sezon
Sa-ti faci iarna car si vara sanie
In urma consultarilor cu patronatele din turism, Institutia Prefectului a elaborat un plan de revigorare a activitatii turistice de pe litoral * Materialul cu propuneri a fost remis de reprezentantul Guvernului in teritoriu Agentiei Nationale pentru Turism si Guvernului Romaniei
Un element de baza al economiei judetului nostru il constituie turismul, care concentreaza circa 43% din potentialul turistic al tarii. Bazele turistice din judet reunesc 121.000 locuri de cazare, din care 110.000 locuri sunt sezoniere.
Pentru cresterea continua a circulatiei turistice, tinand seama de propunerile asociatiilor patronale si sindicale, formulate cu prilejul consultarilor din cadrul Institutiei Prefectului si participantii la Targul de Turism, a fost finalizat planul de revigorare a activitatii turistice de pe litoral. Materialul cu propuneri a fost remis de reprezentantul Guvernului in teritoriu Agentiei Nationale pentru Turism si Guvernului Romaniei.Prefectul judetului, Danut Culetu a precizat ca din punctul sau de vedere, va trebui reinfiintat ministerul turismului sau ca solutie salvatoare, agentia existenta sa treaca in subordinea primului ministru pentru o mai buna gestionare a problemelor din domeniu.Masuri pentru revigorarea turismului litoral
Prefectura Constanta apreciaza ca o reducere a TVA-ului pentru serviciile turistice pentru turistii straini ar reprezenta un punct de plecare in strategia de imbunatatire a turismului.Eliberarea autorizatiei de functionare pentru toti comerciantii de pe litoral pentru perioada 01 mai-30 septembrie, iar cei care nu deschid sezonul la 1 mai sa nu mai primeasca drept de functionare, este o alta masura propusa de Institutia Prefectului.Culetu apreciaza ca nu exista alta varianta de a deschide litoralul, in special pentru strainii care vin in luna mai, si care vad doar hoteluri si unitati inchise.O alta masura care ar trebui pusa in practica de urgenta este organizarea statiunilor ca entitati de sine statatoare, printr-un parteneriat stat - privat. "Daca patronatul dintr-o statiune (care, evident, va veni cu resurse financiare), impreuna cu Consiliul Judetean (care va participa cu resurse) si Primaria, vor reusi sa conlucreze, sa aiba un plan unic de dezvoltare a statiunii, cu siguranta ca statiunile vor arata altfel. Privatizarea la noi s-a facut hotel cu hotel, ceea ce face ca sa nu existe un interes pentru produsul general", spune reprezentantul Guvernului in teritoriu.
Monitorizarea permanenta a plajelor
Prefectul judetului propune de asemenea rezolvarea din timp si coerent a problemei plajelor prin cooptarea reprezentantilor patronatului, care sa urmareasca calitatea prestatiei Directiei Apelor Romane, pentru ca, in fond, de calitatea plajei depinde intregul mers al activitatii in zona.15 ani organizarea turismului a suferit multiple transformari. Pentru a avea forta in exterior, prefectul Danut Culetu considera ca trebuie sa fim o forta si in interior, pentru ca trebuie dezvoltate relatiile internationale, avand in vedere integrarea europeana in turism si reprezentarea Romaniei in cadrul Comisiei Europene de Turism, a Asociatiei de Promovare Turistica Internationala "Die Donau", a Organizatiei Mondiale a Turismului si a altor organisme internationale, aspecte care in opinia prefectului nu pot fi realizate de o directie in care turismul este privit ca o activitate secundara.Pentru a putea fi puse in practica toate aspectele semnalate, in concluzie, reprezentantul Guvernului in teritoriu propune includerea turismului intr-un minister cu un domeniu de activitate vast, cum este cel al transporturilor si al constructiilor, ce presupune automat situarea turismului pe plan secund, ceea ce a creat asupra agentilor economici de profil impresia ca turismul reprezinta in conceptia Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului o activitate periferica. Propunerea survine ca urmare a faptului ca turismul a fost declarat domeniu prioritar al economiei nationale si prin urmare aceasta activitate ar trebui coordonata de o institutie autonoma care sa poata avea autoritate si putere de decizie in vederea aplicarii politicii Guvernului in domeniul turismului. Alte solutii optime in opinia Institutiei conduse de Danut Culetu ar putea fi: reinfiintarea unui minister al turismului sau trecerea Autoritatii Nationale pentru Turism in subordinea directa a primului ministru. "Aceasta din urma ar fi mai usor de realizat avand in vedere structura actuala de organizare a turismului", sustine prefectul judetului.Avantaje pentru forta de munca sezonieraProblema fortei de munca sezoniera este relativ usor de rezolvat, sustin autorii materialului. Danut Culetu apreciaza ca printr-o hotarare de guvern, se poate stabili ca pentru turismul de litoral, care este o zona speciala, pentru 4 luni de contract de munca, sa se acorde 8 luni de somaj. "Evident, va trebui ca angajatorii sa plateasca diferentele de taxe (contributiile la sanatate, somaj, etc)", apreciaza oficialul constantean.El mai spune ca in perioada de somaj, trebuie stipulata obligativitatea efectuarii a minim doua luni de cursuri. "Daca Autoritatea Nationala pentru Turism va acorda un program de pregatire in acest sens, lucrurile ar lua-o pe un fagas coerent. In acest sens, CCINA a elaborat o propunere de modificare legislativa care a fost adusa si la cunostinta parlamentarilor constanteni". SURSA: Ziua de Constanta