Statiunile de iarna din Romania au fost revitalizate in ultimii ani. In multe dintre acestea s-au amenajat partii noi, o parte din ele fiind dotate cu instalatii de nocturna si instalatiii de produs zapada artificiala. Deasemeni in multe alte localitati din tara in care nu existau asemenea amenajari, in ultimii ani au fost create conditii pentru practicarea sporturilor de iarna. Cea mai importanta zona din acest puct de vedere este Brasov-Valea Prahovei, zona in care se gasesc un numar mare de statiuni de schi precum si cel mai mare numar de partii din tara. In Moldova se poate practica schiul mai ales in judetul Suceava, unde se afla cele mai multe partii, precum si in judetul Neamt. Maramuresul detine numeroase statiuni cu posibilitati de practicare a schiului, in ultimii ani fiind amenajate aici mai multe partii. Judetele Harghita si Covasna, datorita conditilor climatice prielnice, detin numeroase partii de schi. Alte statiuni de schi exista si in Muntii Apuseni, Muntii Retezat, Muntii Valcan, Masivul Cindrel, Muntii Parang. SURSA: Experience-Romania
Zona Valea Prahovei - Brasov
In zona Brasov - Valea Prahovei exista cele mai bune amenajari pentru practicarea schiului din tara. Partiile sunt in numar foarte mare, exista o retea bine dezvoltata de instalatii de tractare pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri, babyschiuri) iar o parte dintre partii beneficiaza de instalatii de nocturna si de tunuri de zapada artificiala. Zapada dureaza in general din luna decembrie pana in martie. Pe platoul Bucegiului uneori se poate schia pana la sfarsitul lunii aprilie. Statiuni de schi din zona sunt: Sinaia, Azuga, Busteni, Poiana Brasov, Paraul Rece, Sacele, Pe celalalt versant, vestic, al masivului Bucegi au fost amenajate parti si in apropierea localitatilor Bran, Moieciu, Fundata.
Nordul Moldovei
Principala statiune de schi din nordul Moldovei este Vatra Dornei, unde se gaseste si cea mai lunga partie de schi din tara. In judetul Suceava alte domenii schiabile se mai gasesc in apropierea localitatilor Carlibaba, Campulung Moldovenesc si Sucevita. In judetul Neamt partii de schi se gasesc in municipiul Piatra Neamt si in statiunea Durau.
MaramuresCea mai cunoscuta statiune de iarna din judetul Maramures este Borsa, situata in versantul nordic al Muntilor Rodnei. Aici se gaseste una dintre cele mai dificile partii de schi din tara. Pe versantul sudic al muntilor Rodnei, in judetul Bistrita Nasaud au fost amenajate partii de schi in apropierea taberei de la Valea Blaznei. Celelalte zone schiabile din Maramures sunt concentrate pe suprafata muntilor Ignis-Gutai, in apropierea statiunilor Cavnic, Izvoare, Mogosa, Suior.
Harghita si Covasna
Judetele Harghita si Covasna, datorita iernilor cu temperaturi mai scazute si cu precipitatii mai bogate ca in alte zone ale tarii, beneficiaza de un numar mare de localitati care detin parti de schi. Astfel in judetul Harghita se poate schia la Harghita Bai, Harghita Madaras, Izvorul Muresului, Toplita, Gheorghieni, Ciumani, Meresti, Bucin, Miercurea Ciuc, Baile Homorod, Baile Tusnad, Sanmartin. In judetul Covasna se poate schia la Balvanyos, Comandau, Ghelinta si Sugas. In apropiere, in judetul Mures, se mai poate schia in statiunea Sovata.
BanatIn Banat cea mai cunoscuta statiune de schi este Semenic. Conditiile climatice de aici avantajeaza foarte mult practicarea sporturilor de iarna datorita faptului ca aici zapada tine mai mult fata de toate celelalte zone schiabile din tara (din decembrie pana in mai). In zona mai este o alta statiune de schi, Muntele Mic. In aceasta statiune se poate ajunge cu telescaunul, telescaun al carui traseu este cel mai lung din tara.
Zona Parang - Valea Jiului
In zona Parang - Valea Jiului in ultimi ani s-au dezvoltat mai multe statiuni de iarna care treptat, datorita conditilor oferite, au devenit printre cele mai cautate de catre iubitori de schi din tara. In sudul Muntilor Parang se gaseste statiunea Ranca, cu acces din orasul Novaci. Din orasul Petrosani se poate ajunge cu telescaunul in zona schiabila Parang. Tot din Valea Jiului, din Lupeni se poate ajunge intr-o alta importanta statiune de schi din tara - Straja.
Alte statiuni de schi
In muntii Fagarasului se poate schia la Balea Lac. In masivul Cindrel se poate schia in statiunea situata la cea mai mare altitudine din tara - Paltinis. In zona muntilor Sureanu s-a amenajat o noua zona schiabila in apropiere de localitatea Poarta Raiului. In muntii Retezat a fost amenajata o partie de schi in apropierea complexului Cheile Butii. Muntii Apuseni detin mai multe zone schiabile la Arieseni, Albac, Stana de Vale si Baisoara. O partie a fost amenajata si in apropierea Clujului, pe Dealul Feleacului. In judetul Bistrita-Nasaud, partii de schi au fost amenajate la Piatra Fantanele.
Un sport periculos si spectaculos
Canioningul este un sport relativ recent, care se pare ca a fost inventat in anii '80 de niste speologi francezi si este foarte apreciat in prezent in Europe si in Statele Unite ale Americii. Acest sport se manifesta in special sub forma coborarilor pe torentele din canioane si defilee sau pe torentele cascadelor alpine, a traversarii inot a acumularilor de apa, sau a deplasarii prin apa raurilor de munte. si presupune cunostinte solide de folosire a tehnicilor si echipamentelor de alpinism, precum si dotarea cu costume asemanatoare celor de scafandru. Un practicant de canioning trebuie sa aiba asupra sa o coarda de 40 - 50 m, ham, blocatoare, pitoane, bucati de cordelina, casca de protectie, un costum de neopren precum cel de scafandru si nu in cele din urma foarte mult curaj si spirit de aventura. Pentru practicarea acestui sport este necesara o atentie sporita, fiind totusi un sport extrem de periculos.
Canioane amenajate
In Carpatii romanesti exista un numar mare de canioane ce ar putea prezenta un interes deosebit pentru o mare categorie de turisti. Spectaculozitatea lor dar mai ales dorinta de a le pastra si conserva au facut ca acestea sa fie neamenajate in vederea parcurgerii lor. In Masivul Piatra Mare exista doua canioane amenajate, Canionul Sapte Scari si Cascada Tamina, foarte spectaculoase, primul dintre ele fiind o insiruire de mai multe cascade si avand pe cuprinsul lui amplasate, dupa cum ii spune si numele, sapte scari. Parcurgerea acestor canioane desi nu prezinta dificultati prea mari trebuie totusi facuta cu atentie datorita existentei pericolului de alunecare, mai ales pe timp de iarna, cand totusi nu este recomandata.
Cele mai spectaculoase canioane
Canioningul se poate practica in cele mai multe din marile masive montane din Romania, acolo unde sunt cursuri de apa sapate in albie stancoasa si intrerupte de cascade. Una din cele mai reprezentative zone pentru practicarea acestui sport extrem este partea de sud-vest a Romaniei, mai exact Muntii Parang, Mehedinti, Valcan unde se poate practica acest sport intr-un mod organizat insotiti de persoane cunoscatoare ale fenomenului. Ca trasee se pot recomanda in acesti munti Defileul Gropului cu Apa (Muntii Valcan), Canionul Vanturatoarea (Valea Cernei) si Canionul Ramnutei (Valea Cernei). Muntii Apuseni ofera si ei posibilitatea practicari acestui sport, suprafata lor fiind impanzita de un numar mare de cascade spectaculoase si canioane. Cele mai reprezentative sunt cascadele Bihorului, canioanele Oselului si Galbena. In Munti Vrancei deasemeni intalnim Valea Vacariei, in Muntii Ceahlau Defileul Stanilelor, Cheile Bistrei Mici si Paraul lui Martin cu cascada Duruitoarea. Trasee de canioning se mai pot gasi si in micile defilee care pleaca din Cheile Bicazului - Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului;
Cum se practica in Romania
Acest sport se poate practia la noi mai ales prin intermediul programelor turistice oferite de diverse agentii de turism, unde doritorii de senzatii tari au parte atat de instructori calificati cat si de echipament adecvat. O alta posibilitate ar mai fi inscrierea intr-unul din numeroasele cluburi montane din Romania ai caror membri practica si aceasta activitate. Ca reguli practicaea acestui sport presupune existenta unui grup de minim 3 persoane, o conditie fizica foarte buna, un echipament adecvat in stare buna de functionare, precum si cunostinte solide de folosire a corzii si a echipamentelor de asigurare folosite in escalada sportive.
Mountain bikingul este un sport relativ nou ce se poate spune ca face parte din categoria sporturilor extreme, sport ce consta in strabaterea cu o bicicleta special adaptata a unor zone si suprafete mai accidentate, zone montane, dealuri, vai, carari de munte. Acesta este un sport individual care necesita bune cunostinte de manevrare a bicicletei, curaj si stapanire de sine. Fiind un sport extrem care poate genera accidente mai mult sau mai putin grave, sunt necesare si unele echipamente de protectie cum ar fi casca, cotierele, genuncherele si manusile. Datorita faptului ca traseele pot fi lungi si pot strabate zone salbatice sau mai putin umblate, este necesar ca fiecare practicant sa aiba cunostinte tehnice care sa-i permita sa efectueze unele reparatii la bicicleta in caz de defectiuni. Desi este un sport individual se recomanda ca traseele mai dificile sa fie parcurse in grupuri mai mari, de cateva persoane. Acest sport se imparte in mai multe cateorii: cross country, downhill, free ride si trials. Se pare ca originile acestui sport, in forma sa moderna, sunt in jurul anului 1970, in Statele Unite ale Americii, unde diferite grupuri de biciclisti si-au adaptat bicicletele pentru trasee off-road.
Zone si trasee
Datorita reliefului foarte variat, in care zonele montane se imbina intr-un mod placut cu zonele de deal si campie, Romania poate oferi amatorilor de mountain-biking numeroase posibilitati de practicare a acestui sport. Mountain-bikingul a luat amploare si la noi in tara, din ce in ce mai multe persoane cautand senzatia de libertate si placerea aventurii pe care ti-o ofera mersul cu bicicleta.
Rutele pe care pasionatii de mountain-biking le pot urma pot fi diferite intre ele in functie de zona sau de obiectivele turistice ce urmeaza a fi vizitate. Obiective turistice ce ar putea fi parcurse intr-un circuit cu bicicleta ar putea fi, in functie de zona, manastirile din nordul Moldovei si Bucovina, celebrele biserici de lemn aflate in patrimoniul UNESCO din Maramures, frumosele pesteri din Munti Apuseni, cetatile dacice din judetul Hunedoara, cetatile feudale din Tara Barsei, sau manastirile din nordul Olteniei.
Pentru amatori de ture montane, majoritatea lanturilor muntoase de pe teritoriul tarii le ofera posibilitatea de a le parcurge cu bicicleta. Ascensiunile spre zonele mai inalte se pot face prin zonele impadurite cu panta mai lina, pe drumurile alpine sau forestiere sau pe traseele marcate pe care nu sunt obstacole dificile.
Astfel de ture se pot face in Muntii Gutai, Muntii Calimani, Munti Rodnei, Muntii Rarau-Giumalau, Masivul Ceahlau, Muntii Hasmas, Munti Vrancei, Muntii Ciucas, Muntii Bucegi, Muntii Fagarasului, Masivul Cozia, Muntii Capatanii, Muntii Parang, Masivul Retezat, Muntii Bihorului si Masivul Vladeasa.
Ture de neuitat se pot face si prin principalele chei si defilee din Romania - Defileul Dunarii, Cheile Bicazului, Cheile Turzii, Valea Dambovitei, Valea Oltului, Valea Jiului precum si pe drumurile si potecile ce insotesc majoritatea cursurilor de apa din zonele montane. Un traseu de o spectaculozitate aparte, datorita peisajelor si inaltimilor, poate fi Transfagarasanul, cel mai inalt drum asfaltat din Romania.
Raftingul este un sport ce a capatat popularitate pe la mijlocul anilor 70. Ideea de rafting a aparut ca urmare a unor aplicati militare ale armatei americane. El este foarte apreciat de amatori de aventura si adrenalina din intreaga lume, gasindu-si un loc si in categoria sporturilopr extreme ce pot fi practicate la noi in tara. In principal, tot ce trebuie este o barca pneumatica solida (raft), echipament, un curs de rau rapid si mult curaj si spirit de aventura. Cu toate acestea raftingul poate deveni un sport foarte periculos daca principalele masuri de precautie nu sunt luate. In trecut, acest sport a facut numeroase victime. Cu trecerea anilor, raftingul a devenit un sport din ce in ce mai sigur, datorita experientei acumulate de cei care il practicau, dar mai ales datorita echipamentelor mai performante si mai sigure. In momentul de fata exista 6 grade de dificultate a traseelor de rafting in functie de viteza apei, valuri, cataracte, stanci, si manevrele tehnice ce trebuie folosite. Pe langa barcile pneumatice, care se aleg in functie de dificultatea traseului si numarul de participanti, se recomanda, mai ales pe traseele cu un grad de dificultate mai mare, ca din echipament sa nu lipseasca costumul de neoprene, vesta de salvare, casca de protectie. Este indicat, ca toti cei care participa la o cursa de rafting sa stie sa inoate, pentru situatia in care se rastoarna barca.
La noi in tara cel mai bun sezon pentru rafting este sfarsitul primaverii - inceputul verii, pentru ca in aceasta perioada apele sunt mai mari si involburate.
- Cea mai renumita zona pentru rafting din tara este Valea Jiului. Aici, intre Livezeni si Bumbesti Jiu exista unul dintre cele mai spectaculoase trasee de rafting, traseu deosebit de tehnic si cu un debit de apa destul de fluctuant. Aici se poate face rafting pana in luna octombrie.
- Pe raul Mures se poate face rafting din amonte de Toplita, unde cursul Raului este mai lin. Portiunea cea mai interesanta si tehnica a traseului este in zona defileului Toplita-Deda, zona mult mai spectaculoasa in care valea se stramteaza iar viteza apei creste.
- Un alt traseu recomandat, mai ales in perioadele in care debitul apei este mai mare, este pe raul Bistrita. Aici se poate practica rafting cu plecare in aval de Vatra Dornei si pana in apropiere de Poiana Teiului.
- Crisul Repede se poate parcurege de la confluenta sa cu Valea Iadului si pana la satul Vadul Crisului, oferind niste peisaje absolute superbe.
- Un traseu impresionant, mai ales datorita peisajelor il ofera si raul Nera, pe un traseu cu plecare din Sopotul Nou si pana in zona Vaii Beusnitei.
- Alte cursuri de apa pe care se mai poate face raftuing sunt Ariesul (pe portiunea dintre Albac si Turda), Cerna (cu plecare in aval de cheile Cernei), Lapusul (pe unele portiuni)
Trenurile de epoca sau mocanitele reprezinta de fapt trenurile forestiere aparute la noi cu aproximativ un secol in urma. Aceste trenuri aveau locomotive cu aburi si se foloseau la transportul lemnelor, din punctele de exploatare la gatere. Locomotiva acestui tip de tren a fost construita special pentru curbe cu raze mici si linii cu declivitati mari, nefiind necesare pentru reparatii echipamente prea pretentioase. Combustibilul era format din lemne si deseuri forestiere iar cazanele erau alimentate cu apa din paraiele aflate de-a lungul traseelor.
Prima mocanita a fost data in folosinta la Covasna cu aproximativ un secol in urma, treptat reteaua de trenuri forestiere extinzandu-se la nivelul intregii tari, astfel in anii '60 reteaua de trenuri forestiere avea aproape 6000 km. Cele mai multe trasee de mocanita se gaseau in Carpatii Orientali, datorita numarului mare de exploatari forestiere, iar cel mai mic in Carpatii Meridionali.
Acest tip de transport incepe sa nu mai fie folosit in perioada 1970 - 1975, asta datorita faptului ca au avut loc mari viituri in aceasta perioada, iar in transportul forestier au inceput sa fie folosite din ce in ce mai mult camioane si tractoare forestiere ( TAF).
Astazi mocanita se mai poate intalni doar in cateva locuri din tara. Cel mai bine organizat transport de mocanita, din punct de vedere turistic este cel din Maramures - Valea Vaserului, cu plecare din Viseul de Sus si are apoximativ 60 km lungime. In scop turistic mai este folosita si linia de la Moldovita (jud. Suceava). Deasemeni in scop turistic va fi reamenajata linia de mocanita de pe Valea Ariesului din Muntii Apuseni. Alte zone in care mai poate fi intalnita mocanita sunt Targu Mures (jud. Mures) si Valea Ialomitei (jud. Dambovita).
Linia de mocanita de pe Valea Ariesului a fost repusa in functiune in vara anului 2004, urmarindu-se prin aceasta atragerea unui mare numar de turisti in aceasta zona spectaculoasa. In septembrie 2003, pentru prima da adupa multi ani mocanita a mai putut fi auzita si in apropierea orasului Covasna, urmand ca lucrarile de reabilitare ulterioarela linia cu ecartament ingust sa o poata face din nou o atractie turistica importanta a zonei, pe langa apele minerale deosebit de bogate.
Muntii Bucegi - leaganul alpinismului RomanescMasivul Bucegii reprezinta pentru alpinismul romanesc atat inceputul acestui sport in Romania cat si prinipalul loc de practicare al acestui sport in momentul de fata. In Masivul Bucegi, zonele interesante de practicare a alpinismului si escaladei sportive se gasesc in principal in abruptul prahovean al culmii principale, format din peretii Jepilor Mici, Caraimanului si Costilei, din culmile nordice ale Morarului si Bucsoiului, In partea nord-vestica se gaseste abruptul dinspre Bran al Culmii Strunga, deasemeni loc propice practicarii escaladei. Un loc foarte bun pentru antrenamente scoala se afla in zona centrala a masivului, pe Valea Ialomitei, in zona Pestera - Horoba;
Cheile Bicazului - dificultate maxima Considerate de unii, probabil pe buna dreptate drept cea mai dificila zona de escalada din tara, Cheile Bicazului si Muntii Hasmas ofera un mare numar de trasee alpine, cele mai multe de grad mare de dificultate. Traseele alpine din aceasta zona pot pune numeroase probleme celor ce cuteza sa le strabata, orice traseu facut putand fi considerat drept o mare realizare in domeniul acestui sport. Inaltimile ametitoare ale peretilor, dificultatea traseelor alpine, salbaticia si splendoarea peisajului si nu in ultimul rand provocatoarea senzatie de libertate pe care ti-o da practicarea acestui sport, aduc vara de vara in Cheile Bicazului un numar mare de alpinisti romani si straini. O simpla plimbare pe jos intr-o zi de vara prin Cheile Bicazului, in zona cu abrupturile cele mai impresionante poate crea oricarui turist o imagine de neuitat asupra paradisului alpin din aceasta zona.
Piatra Craiului - paradis alpin Cunoscuta in literature de specialitate ca fiind un accidente geologic, masivul Piatra Craiului se prezinta ca o creasta alba, stralucitoare, din calcar jurasic ce se distinge net fata de muntii din jur prin spectaculozitate. Pentru alpinisti acest masiv reprezinta a doua mare zona de catarare din tara ca numar de trasee. Aria Pietrei Craiului este cuprinsa intre culoarul Rucar - Bran la sud est catre Leaota si Bucegi si culoarul Vailor Dambovitei si Barsei la vest si nord-vest catre Muntii Iezerului si Fagarasului.
Provocari alpine de iarna
Alpinismul de iarna in Romania se poate practica in cele mai mari masive muntoase si presupune un echipament adecvat si o buna pregatire fizica si cunoastere a tehnicilor specifice acestui sport. Cele mai dificile trasee de iarna din Romania sunt creasta Fagarasului, datorita lungimi traseului, cantitatii mari de zapada si iminentului pericol de a se porni avalanse de zapada si creasta Pietrei Craiului, datorita ingustimi crestei si a reliefului deosebi de accidentat. In aceste doua masive montane au avut loc de-a lungul timpului si cele mai multe accidente montane ale pasionatilor de alpinism de iarna. Alte creste interesante de parcurs iarna sunt cele ale muntilor Rodnei, Calimani, Parang, Retezat, Bihor.
Alte destinatii alpine
Romania dispune de un potential de practicare a alpinismului foarte variat. Pe langa cele mai importante trei zone (Bucegi, Piatra Craiului, Cheile Bicazului-Hasmas), exista numeroase alte locuri cu trasee alpine variate ca dificultate. In Carpatii Occidentali se poate practica escalada in Cheile Turzii (cele mai spectaculoase chei din zona), Muntii Trascau cu multitudinea lor de chei si defilee, Cheile Craciunesti din Muntii Metaliferi. Carpatii Meridionali ofera cele mai multe zone propice practicari alpinismului in Muntii Aninei (Cheile Nerei), Muntii Mehedinti (Valea Cernei), Muntii Parang (Cheile Oltetului), Muntii Retezat, Masivul Buila-Vanturarita, Muntii Capatanii, Masivul Cozia, Muntii Fagarasului, Masivul Leaota (Cheile Crovului), Masivul Postavarul (Cheile Rasnoavei) si Masivul Piatra Mare. Carpatii Orientali nu sunt prea bogati in pereti de stanca spectaculosi dar cu toate acestea se pot gasi suficiente zone de practicare a escaladei in Muntii Ciucas, Muntii Harghitei (Cheile Varghisului), Masivul Ceahlau, Masivul Rarau, Muntii Calimani si Muntii Gutai. site recomandat: http://www.roclimbing.net/