Autorităţile locale ar putea prelua de la ANT activitatea de clasificare a hotelurilor, autorizarea plajelor, emiterea brevetelor de turism şi omologarea pârtiilor de schi, potrivit unei strategii de descentralizare a turismului elaborată de Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism.
Majoritatea prevederilor din această strategie s-au regăsit în Legea descentralizării (lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa parlamentului în luna noiembrie 2013), care a fost declarată neconstituţională, pe 10 ianuarie 2014, de CCR.
Ce ar urma să treacă în competenţa autorităţii locale
În cadrul Strategiei de Turism 2014-2016, Departamentul propune transferul următoarelor atribute ale Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) către autorităţile administraţiei publice locale:
Clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare;
Clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică;
Autorizarea turistică a plajelor;
Autorizarea turistică a agrementului nautic;
Omologarea pârtiilor de schi;
Omologarea traseelor turistice montane;
Acreditarea centrelor naționale de informare și promovare turistică.
Emiterea brevetului de turism
Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic
Emiterea avizului de specialitate pentru: a) documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente; b) documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică; c) documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora; d) documentaţii privind construcţiile ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.
Ce rămâne ANT, cum se pune proiectul în practică
În urma descentralizării, elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale, reglementarea, monitorizarea, controlul şi inspecţia vor fi în continuare exercitate de către autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului, respectiv Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).
Prevederile strategiei vot fi iniţial testate printr-un proiect-pilot, urmând ca apoi să fie extinse la nivel naţional.
În faza pilot vor fi stabilite criteriile de selecţie a unităţilor administrativ-teritoriale şi zonele unde urmează fie implementat proiectul. Perioada de implementare a fazei pilot se va desfăşura în trimestrele III şi IV din 2014.
“Pentru această perioadă, ANT va asigura resursele necesare procesului de descentralizare în domeniul turismului pe perioada de desfăşurare a fazelor pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor, care vor fi de ordin informaţional şi financiar”, se mai spune în proiect.
Patronatele din turism se opun strategiei guvernamentale
“Referitor la descentralizare, în teorie sună frumos. Într-o zonă ideală, în Germania să zicem, poate că ar fi ok. Din păcate, suntem români. Or, noi suntem nemulţumiţi chiar şi de modul în care se face clasificarea în condiţiile în care sunt la ANT oameni care doar asta fac de 20 de ani şi sunt nişte specialişti. Acum, cu descentralizarea, o dăm în Stan şi Bran. Haideţi să ne imaginăm comuna Vadu, care are plajă şi se apucă să dea licenţe şi brevete la spaţii de cazare, comuna având un primar şi şase salariaţi, dintre care unul e şofer”, a declarat agenţiei Mediafax Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Alin Burcea crede că, la nivel naţional, primăriile nu sunt pregătite din punct de vedere profesional să facă autorizări şi brevete şi se declară total împotriva descentralizării.
“E la Bucureşti, la un kilometru de Guvern, la 1,5 kilometri de DNA, care e principala sperietoare… Lumea se mai teme. Dacă însă autorizarea o dai în provincie va fi folosită din punct de vedere politic – nu-ţi dau licenţă, nu-ţi dau brevet decât dacă… În momentul de faţă România nu este pregătită pentru o astfel de descentralizare. Acum generează corupţie şi se alege praful”, a mai spus Alin Burcea.
Şi preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi, totodată, cel mai mare investitor în turismul de pe litoral, unde deţine 4.000 de locuri de cazare, crede că autorităţile locale nu sunt pregătite pentru descentralizare.
“Când se ajunge ca tu, ca investitor, să fii în mâna unei singure puteri, cea locală, este foarte riscant. Este clar că nu există un management de calitate la nivelul tuturor localităţilor din ţară. Nouă, oamenilor care investim în turism, ne este foarte frică de această putere care i se dă unui primar”, a spus preşedintele FPTR.
Oficialul patronatului crede că dacă li se va da putere mare unor primari, investiţiile vor fi blocate pe o scară foarte largă.
Turism în România – statistici şi clasamente
România se situează pe ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria, 7 ori mai mici decât în Polonia sau Cehia şi de 15 ori mai mici decât în Turcia, Grecia sau Austria.
Asta în pofida poziţiei şi configuraţiei sale geografice, şi a faptului că România dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistică între ţările Europei Centrale şi de Est, cu circa 4.000 de unităţi de cazare. În schimb numărul de turişti şi numărul de înnoptări rămân foarte scăzute.
Contribuţia sectorului turistic la PIB a crescut de la 1,5% în 2001 la 2% în 2004 şi s-a plafonat undeva în jur dela 3,5% pe ultimii trei ani.
Ca referinţă, media mondială a ponderii turismului în PIB este de 5,2%.
România se află pe locul al 68-lea într-un clasament privind competitivitatea turismului în 140 de țări, clasament publicat în raportul pe 2013 al Forumului Economic Mondial.
La nivel european, România ocupă locul al 35-lea, din cele 42 de state evaluate, lista fiind încheiată de Republica Moldova.
* (Descărcaţi AICI Strategia elaborată de Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism) http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2014/08/Strategie-Turism-2014-2016.pdf
* (Citiți și: ”INS/ Majoritatea străinilor sosiţi în România vin pentru afaceri, nu pentru turism. Cine sunt beneficiarii banilor cheltuiţi”) http://cursdeguvernare.ro/ins-majoritatea-strainilor-sositi-in-romania-vin-pentru-afaceri-nu-pentru-turism-cine-sunt-beneficiarii-banilor-cheltuiti.html
* Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc - De Valentin Lazea | 17.4.2012 .
Turismul: cum stau lucrurile pe-un picior de plai, cum scoatem bani din gură de rai
Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă.
Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi?
A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? (Redacţia)
Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României:
Spre deosebire de ţări precum Bulgaria (care înregistrează un excedent de aproximativ 4 procente din PIB din turismul internaţional) sau Croaţia (care înregistrează un excedent de peste 6 procente din PIB), România “reuşeşte” contraperformanţa rară de a înregistra anual un deficit de 0,2-0,3 procente din PIB din turismul internaţional. La noi nu s-a înţeles faptul că turismul reprezintă modalitatea cea mai atractivă şi cea mai la îndemână de a face export. Iar “păcatul capital” al turismului românesc a fost acela că s-a orientat prea puţin înspre atragerea investitorilor străini şi a clienţilor străini, întrucât aceştia – nu-i aşa? – sunt pretenţioşi şi doresc calitate în schimbul banilor cheltuiţi în timp ce la turiştii români se aplică expresia “merge şi aşa….”
În continuare vom prezenta zece simptome ale bolii de care suferă turismul internaţional din România. Toate au însă legătură, într-un fel sau altul, cu ideea de a nu-i lăsa pe străini să intre prea mult în acest domeniu.
1. Spre deosebire de bulgari, care au atras în mod activ investitori străini în turism, la noi aceştia au fost ţinuţi deliberat la distanţă, printr-o privatizare confuză a activelor, prin lipsa de claritate în ce priveşte proprietatea asupra acestora etc. Aşa se explică faptul că din stocul total de Investiţii Străine Directe, de circa 53 miliarde euro, mai puţin de 1 la sută reprezintă bani investiţi de străini în turismul românesc.
2. Nu poţi să faci turism de lux amestecat cu turismul sindical, de exemplu. Până şi Ceauşescu înţelesese, prin anii ’60, că dacă doreşti să atragi turişti străini, atunci o serie de staţiuni (Poiana Braşov, Olimp-Cap Aurora) trebuie să aibă o infrastructură hotelieră de 4 şi 5 stele, iar staţiunile cu hoteluri de 2 sau 3 stele, accesibile tuturor, trebuie sa fie separate. Acum, la noi nu există nici o separare a staţiunilor între categoria “lux” şi categoria “popular”, astfel încât chiar Mamaia, considerată perla litoralului românesc, are mai multe hoteluri de 2 sau 3 stele, decât hoteluri de 4 sau 5 stele.
3. Miza prea mare pe turismul litoral (pe care sezonul prea scurt, de numai patru luni, îl face necompetitiv cu Grecia, Turcia, Cipru etc.) a făcut să fie neglijată infrastructura altor tipuri de turism. De exemplu, turismul balneo-climateric (pentru care România are cel de al doilea potenţial din Europa) este complet rămas în urmă, chiar şi faţă de vecinii unguri. Şi când te gândeşti că acum o sută douăzeci de ani Băile Herculane rivalizau cu Karlovy Vary….De asemenea, turismul cultural-religios este cvasi-inexistent. Dintre cele şapte monumente UNESCO găzduite de România, unele sunt accesibile numai dacă faci programare telefonică dinainte (bisericile săseşti fortificate), iar altele se află într-o stare avansată de degradare (cetăţile dacice din Muntii Orăştiei). La fel, în materie de turism legat de competiţiile sportive, nu suntem în stare să organizăm un Campionat European- la orice tip de sport- măcar odată la cinci ani, în timp ce sârbii organizează anual unul sau două astfel de evenimente.
4. Cine aşteaptă ca turiştii din Germania, Franţa, Italia (principalele “bazine” de turişti străini care pot şi vor să viziteze România) să călătorească până aici cu mjloace auto, poate să aştepte mult şi bine. Ar fi fost necesară o dezvoltare inteligentă a aeroporturilor aflate în apropierea principalelor zone turistice (Suceava, Baia Mare, Sibiu, Tulcea) şi a şoselelor de legătură a acestora cu monumentele respective.
5. Politica în materie de taxare (cu TVA “normală”, redusă sau zero) a introdus şi ea suficientă confuzie. În mod normal, fiind asimilabil expoturilor, turismul internaţional ar trebui să se bucure, ca şi acestea, de exceptare de la plata TVA.
6. Nu poţi face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din întreaga economie, exceptând personalul din agricultură. În ţările occidentale, salariile din turism se situează, de regulă, peste media economiei naţionale.
7. La fel, nu poţi face turism de calitate cu personal care nu vorbeşte cel puţin două limbi străine. A se vedea exemplul vecinilor bulgari, care şi-au instruit personalul foarte bine în acest domeniu. La noi, reacţia patronilor din turism este aceea că, dacă îi trimit la cursuri de limbi străine pe salariaţi, îi vor pierde imediat după terminarea cursului.
8. Politica de tarife bazată pe turismul de week-end, în care îl prinzi pe turist pentru două nopţi şi “îl jupoi de piele” este cea mai contraproductivă formă de promovare. Iar pe turiştii străini poţi să-i păcăleşti odată, după care…
9. Agenţiile de turism autohtone se concetrează mai mult pe ducerea de români în străinătate şi prea puţin pe aducerea de străini în România. Este adevărat că pentru “incoming” este nevoie de eforturi de promovare, de intrare în alianţe cu agenţii de turism străine etc.
10. Nu în ultimul rând, la conducerea acestui sector s-au perindat, în ultimii douăzecişidoi de ani (sub toate guvernele post-decembriste) persoane cu afaceri în acest sector, care nu aveau nici un interes să “revoluţioneze” sistemul.
Notă: Articolul reprezintă viziunea lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, şi nu implică poziţia Băncii Naţionale a României
* Cifrele vacanţei. Turismul românesc– megapotenţial cu minirezultate De Marin Pana | 3.7.2011
România se situează pe ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria, 7 ori mai mici decât în polonia sau cehia şi de 15 ori mai mici decât în Turcia, grecia sau Austria.
Asta în pofida poziţiei şi configuraţiei sale geografice, şi a faptului că România dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistică între ţările Europei Centrale şi de Est, cu circa 4.000 de unităţi de cazare. În schimb numărul de turişti şi numărul de înnoptări rămân foarte scăzute.
De aceea, aportul turismului românesc la economia naţională este foarte redus dacă ne raportăm la alte ţări din vecinătate.Contribuţia sectorului turistic la PIB a crescut de la 1,5% în 2001 la 2% în 2004 şi s-a plafonat undeva în jur dela 3,5% pe ultimii trei ani.
Valoarea apare ca nesemnificativă dacă se au în vedere contribuţii ale turismului de peste 10% din PIB realizate de alte ţări precum Ungaria sau Polonia. Pondere pe care o vizează şi actualul ministru de resort, Elena Udrea pentru anul 2015 dar este foarte greu de crezut că se va transpune în realitate.
În sectorul IMM-urilor, mai puţin de 5% din cifra de afaceri a sectorului provine din activităţile turistice. Cele mai importante unităţi turistice sunt în continuare companiile hoteliere şi marile lanţuri de restaurante. Mare parte cu o bază materială învechită şi cu structuri concentrate pe zona de 2 – 3 stele, nu 3 – 4 stele cum se obişnuieşte la nivel internaţional.
Este de remarcat şi faptul că sursa a peste 50% din investiţiile în turism reprezintă reinvestirea profitului obţinut din alte afaceri. Adică afacerile se dezvoltă în cea mai mare parte din fondurile proprii pe măsură ce cresc şi nu din credite luate pentru a valorifica rapid oportunităţile apărute.
Pentru a vă forma o imagine asupra performanţelor turismului românesc, sunt utile câteva date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare exprimat în procente din total capacitate ( “gradul de ocupare” ) variază pe parcursul anului de la 15-16% în luna ianuarie şi până la cel mult 35% în luna august.
La asemenea indicatori economici, nu e de mirare că se lucrează cu costuri de operare mari sau calitatea serviciilor are de suferit. În plus, nici infrastructura nu favorizează deplasarea turiştilor la mai multe obiective în perioada de vacanţă deja aleasă.
Un factor-cheie este chestiunea raportărilor eronate, menite să permită desfăşurarea activităţii la negru, fără plata corespunzătoare a taxelor. Cu cât avem de-a face cu unităţi mai mici, pensiuni, hosteluri, minihoteluri, campinguri, cabane etc., fenomenul este mai greu de controlat. N-ar fi exclus ca şi ponderea reală a turismului în PIB să fie ceva mai consistentă, dar, în lipsa unor date certe, nu se pot face decât presupuneri.
Oficial, numărul de înnoptări pe lună variază undeva între 700 de mii în ianuarie şi 2,5 milioane în august, ceea ce înseamnă extrem de puţin pentru o ţară cu populaţia României. Mai mult, balanţa turistică ne este net defavorabilă, cu o medie în ultimele 12 luni de circa 620 de mii de vizitatori străini şi de 900 de mii de plecări ale românilor în străinătate.
Cea mai mare parte a acestor intrări şi ieşiri sunt date de micul trafic de frontieră, ceea ce explică de ce topul vizitatorilor este dominat de Ungaria şi Bulgaria, care reprezintă cam o treime din “turişti”. Într-o lună de vârf, precum august, cam câte 5% din total este dat de polonezi şi germani, 4% de italieni, 2% de austrieci şi 1% de britanici, la care se adaugă în jur de 2% nord-americani şi asiatici.
Mai neplăcut pentru balanţa de plăţi este că numărul mediu de nopţi de cazare este mai mic în cazul turiştilor care vin în România şi mai mare în cazul românilor care pleacă peste hotare. Explicaţia obiectivă este dată de costurile de transport relativ mai ridicate pentru veniturile noastre, care impun repartizarea lor pe un număr mai mare de zile petrecute afară din ţară.
Pe de altă parte, se manifestă un fenomen de plasare inversă a preţurilor care nu ne avantajează per total. Dacă preţurile la cazare şi masă sunt cel puţin egale sau mai mari la noi, cheltuielile adiacente se fac la un cost considerabil mai mic. Îndeosebi în cazul destinaţiilor din Occident, costurile sunt rezonabile pentru serviciile de bază, dar se obţin sume importante din serviciile suplimentare şi achiziţionarea de produse.
Pe primele patru luni din 2011, balanţa turismului a rămas deficitară, cu 287 milioane euro încasări de la turiştii străini şi 377 milioane euro cheltuieli ale turiştilor români în străinătate. Ceea ce a dat un sold negativ de 90 milioane euro şi o situaţie în care la trei lei încasaţi dăm patru lei pentru deplasări în străinătate.
Cât despre turismul intern, acesta este puţin dezvoltat prin comparaţie cu ţările din UE, atât din cauza veniturilor reduse ale potenţialolor turişti, cât şi din motive culturale şi de slabă promovare. Rezultatul este irosirea unor importante resurse naturale şi pierderea unui număr considerabil de locuri de muncă, ce ar fi aproape certe într-o ţară cu un sistem turistic dezvoltat.
SURSA: Curs de Guvernare1
SURSA: Curs de Guvernare2
SURSA: Curs de Guvernare3
Stațiunile din sudul litoralului, strategie nouă pentru dezvoltarea turismului
Turiștii care caută mai degrabă liniște și mai puține stele la unitatea hotelieră, în loc de distracție până în zori și un confort mai mare la cazare, și-au cumpărat vacanțe în stațiunile din sudul litoralului românesc. Mamaia rămâne însă locul în care distracția e la ea acasă, iar asta îi asigură un loc greu de egalat.
Din urmă vin celelalte stațiuni din sudul litoralului care au realizat între timp că investițiile făcute la timp și cu rigurozitate sunt calea către succes.
Una peste alta, agențiile și hotelierii pleacă astăzi acasă mulțumiți: rezervări au, iar sezonul se anunță mai bun decât cel de anul trecut. „Sunt interesați în special de ofertele pe litoralul românesc. Anul acesta, ca noutate- all inclusive, litoralul romanesc all inclusive, a spus Anca Jigmond, manager agenție.
„În special familii cu copii optează pentru celelalte stațiuni, în afară de Mamaia. Ca si ordine ar fi Eforie Nord, Jupiter, Neptun, Venus, Saturn“, a spus Marius Usturoiu, director agenție.
Dovadă a faptului că munca în echipă poate avea rezultate fructuoase, primăria Mangalia s-a implicat și i-a ajutat pe investitorii din domeniul hotelier să se promoveze la Târgul de Turism 2014.
De aceea, stațiunile s-au prezentat cu un concept unitar de această dată, într-un spațiu generos, organizat pe tema Povestea lui 7. Cifra aleasă definește suma cifrelor care formează anul 2014 și care poate fi regăsită și în culorile curcubeului ce vor reprezenta, de acum înainte, fiecare stațiune. Astfel Olimp înseamnă roșu, Neptun – oranj, Jupiter – galben, Cap Aurora – verde, Venus – albastru, Saturn – indigo și Mangalia – violet.
„Avem și oferte early booking cu 15 % reducere, avem și oferte pentru grupuri organizate, tabere școlare. Încercăm să ne promovăm, să ajungem așa, să zicem încet încet ca și Mamaia, cu toate că suntem un pic mai mici și avem de muncit“, a afirmat Nicoleta Daluta, reprezentant hotel stațiunea Olimp.
Promisiunile de dezvoltare a stațiunilor din sud aduc și ele noi investitori. Unul dintre ei și-a deschis anul acesta un hotel în Mangalia. „Turiștii au pretenții din ce în ce mai mari pentru că atâta timp cât au mers în străinătate au văzut hoteluri clasificate la 4-5 stele“, a afirmat Răzvan Chivu, patronul unui hotel.
Cu toate că oferta pentru litoralul nostru nu e de neglijat, sunt și români care își doresc anul acesta să petreacă un sejur pe alte plaje ale Europei. „Aș opta pentru Grecia sau România. Cam astea ar fi cele două destinații. Mă interesează o stațiune gen Neptun de exemplu. Eforie, cam asta. Zona de sud a litoralului“, a spus un turist. „Având în vedere că în ultimii 7 ani am mers numai în Turcia, copiilor le place foarte tare. Preferăm Turcia“ׂ, a adăugat un altul.
În timp ce turiștii aleg ce știu mai bine, stațiunile românești se pregătesc de haine noi. În Mamaia se lucrează la amenajarea falezei și la noile pasarele, iar Mangalia se pregateste să își schimbe hainele de Cenusareasă. SURSA: ReporternTV