Raliu de Snowmobile ”Carpath Enduro Snowmobile Race”, va avea loc la Predeal, în perioada 19-21 februarie 2016.\
Ce este Carpath Enduro Snowmobile Race?
• Un concurs dedicat pasionatilor de snowmobile, organizat de Zen World Extreme in parteneriat cu The Office Lounge.
• Un eveniment care isi propune sa ajute la dezvoltarea acestui sport in Romania.
• O competitie sportiva care pune in valoare frumusetile naturale din zona in care se desfasoara.
• Cea mai importanta provocare din sezon pentru ”snowmobilistii” din Romania si din regiune.
Formatul competitiei
• Concursul va avea doua trasee diferentiate prin nivelul de dificultate: unul pentru Experti si unul pentru Amatori (Hobby).
• La ambele categorii se va concura in echipe de cate doi sau trei.
• Traseul in prima zi va masura in medie circa 80 de km. Startul si sosirea vor fi amenajate in zone usor accesibile publicului.
• A doua zi este dedicata unui traseu tip-circuit, format din probe speciale trasate intr-o zona in care publicul va avea posibilitatea sa urmaresca indeaproape spectacolul.
• Navigatia (orientarea pe traseul din prima zi) se va face dupa GPS Si benzi de marcaj.
Program
Ziua 1: • Inscrieri si verificari tehnice
Ziua 2:
• Start Carpath Enduro Snowmobile Race (in functie de stratul zapezii, startul va fi ales intr-o zona usor accesibila publicului)
• Sosire Carpath Enduro Snowmobile Race (in functie de nivelul zapezii startul va fi ales intr-o zona accesibila publicului)
Ziua 3:
• Traseul tip “circuit” (va fi amenajat intr-o zona in care publicul are acces facil)
• Festivitate de premiere
Cartier general: Predeal – orasul turismului montan romanesc. SURSA: ROMANIA TURISTICA
În cei peste 10 ani de întruniri motociclistice, zona Banatului a devenit un important punct de interes pentru enduriştii occidentali. Conceptul este extrem de simplu: un eveniment de turism sportiv, în care este importantă atingerea unor obiective de interes turistic; nu este esenţială viteza, ci parcurgerea traseelor pentru atingerea cât mai multor puncte de control. Nu este o cursă contra cronometru, ci o formă de turism sportiv, deci nu sunt necesare marcaje sau măsuri speciale. Astfel este posibilă valorificarea potenţialului turistic local.
În urmă cu 11 ani, auzeam pentru prima dată despre EnduRoMania.
Părea o denumire exotică, dar şi suna a ceva cunoscut şi totuşi nu reuşeam să înţeleg totul. Primele informaţii le-am primit într-o conferinţă de presă la Consiliul Judeţean Timiş, de la domnul Sergiu Morariu, expert integrat, trimis în această instituţie în cadrul cooperării germano-române, şi coordonator al proiectelor finanţate de landul Nordrhein Westfalen în Banat pentru a sprijini dezvoltarea locală. Landul german amintit a susţinut crearea unei agenţii de dezvoltare economică a judeţelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, însă la vremea respectivă autorităţile centrale române n-au înţeles conceptul de colaborare regională şi au blocat iniţiativa bănăţenilor. Până la urmă s au constituit agenţii ale fiecărui judeţ care urmau să colaboreze. Pornind de la ideea unui proiect care să implice întreaga zonă a Banatului, Sergiu Morariu, un împătimit endurist, a propus întruniri motociclistice pe trasee mai puţin circulate. Iniţial, aceste competiţii reunite sub genericul EnduRoMania (denumire ce era foarte interesantă prin alăturarea termenului de enduro, România şi mania pentru acest sport care îmbină motociclismul cu turismul montan şi descoperirea de trasee deosebite) au con-stituit o iniţiativă de promovare economică în mediul rural în zona de vest a României. Ca urmare a unei publicităţi internaţionale adecvate, de la primele întruniri motociclistice, EnduRoMania a atras numeroşi endurişti occidentali, dornici de aventură. Iar vestul ţării noastre promitea din plin aşa ceva. Lipsa infrastructurii, considerată un handicap pentru alte activităţi economice sau turistice, a constituit un adevărat avantaj pentru motocicliştii „off road”. Prima întrunire motociclistică a avut loc în luna iulie 1995 şi a adunat aproape 60 de participanţi, din care 17 străini. Enduriştii erau veniţi din diferite ţări ale Europei, preponderent din Germania, Austria, Elveţia, Ungaria.
Dezvoltarea conceptului
În 1996, Proiectul de promovare turistică EnduRoMania, la a cărui organizare au fost cooptate Federaţia Internaţională de Motociclism şi Federaţia Română de Motociclism, a câştigat o finanţare europeană. Proiectul a vizat o colaborare interregională pentru transfer de know-how în domeniul dezvoltării şi marketingului turistic, precum şi elaborarea unui videoclip şi a unei broşuri turistice a judeţului Arad. După câteva competiţii organizate prin colaborarea agenţiilor de dezvoltare ale judeţelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, în care motocicliştii au parcurs trasee din vestul ţării cu limita nordică zona Crişurilor şi Stâna de Vale, iar în sud, defileul Dunării, întrunirile enduriştilor s-au limitat la zona judeţului Caraş-Severin, mai adecvată pentru acest tip de turism activ. Din 1997, proiectul s-a autofinanţat, iar pe măsura creşterii complexităţii activităţilor s-a dezvoltat prin Fundaţia EnduRoMania (constituită în anul 2000). Preşedintele fundaţiei şi „sufletul” acestor competiţii este Sergiu Morariu.
Ecouri internaţionale
După participarea la EnduRoMania, enduriştii străini au oferit referinţe şi aprecieri elogioase asupra locurilor văzute. Apariţia în reviste occidentale a unor articole entuziaste a creat opinii favorabile României, într-o perioadă în care percepţia occidentală era mai degrabă negativă. Prin intermediul competiţiilor motociclistice, participanţii au avut posibilitatea de a cunoaşte locurile şi oamenii din zonă, s-au legat prietenii, iar mulţi dintre ei au revenit cu familia ori cu prietenii.
Cei mai mulţi turişti străini pe două sau mai multe roţi au fost cei din Germania şi Austria, dar participanţi semnificativi au fost şi din Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Polonia, Danemarca, Olanda, Suedia, Franţa, Italia, Finlanda şi Grecia. Merită să amintim şi câţiva endurişti de pe alte continente, cum ar fi doi americani şi un australian.
Infrastructura turistică
Dacă în primii ani ai întrunirilor motociclistice din zona de vest a ţării s-au organizat două-trei etape anual, din 2003 numărul acestora a ajuns la câte opt pe an. În cele 53 de întâlniri din primii 10 ani au fost 4 356 de participanţi. La aceştia se adaugă însoţitorii lor şi alte persoane implicate în evenimentele turistico-sportive, apoi familiile acestora şi alţi prieteni care au auzit despre locurile minunate pe care le au văzut pe parcursul competiţiilor. De la început, o serie de comunităţi locale s-au implicat în aceste acţiuni, sprijinind pe parcurs dezvoltarea mai multor pensiuni turistice. Borlova are o valoare de exemplu: de la un sat care în 1995 nu dispunea de nici un loc de cazare, acum poate asigura la o singură etapă EnduRoMania cazare în pensiuni turistice şi locuri de campare pentru peste 150 de turişti. Experienţe asemănătoare au şi localităţile Brebu Nou, Sasca Montană, Anina, Vârciorova, Poiana Mărului, Cuntu, Sadova Veche, Slatina Timiş, Cănicea, Rusca Teregova şi altele. Turiştii, mai ales cei străini, sunt atraşi de aceste localităţi arhaice cu un farmec aparte, locuite de oameni ospitalieri, care ştiu să se poarte cu „goştii”, oferindu-le condiţii bune de cazare şi meniuri inedite. Multitudinea de pensiuni private care au rezultat în urma desfăşurării EnduRoManiei, la care acum se fac rezervări cu mult timp înainte, dau iniţiatorilor satisfacţia punerii în practică a conceptului de „turism durabil”.
Efecte secundare
Deşi iniţial EnduRoMania a fost privită ca un fenomen ce poate strica „aerul şi peisajul montan”, s-a dovedit că prin înţelegerea condiţiilor de participare, enduriştii sunt nişte turişti responsabili. Iar regulamentul competiţiei prevede penalizări şi chiar descalificarea în cazul în care nu se respectă regulile (de protecţia mediului, de circulaţie), convenite de organizatori şi reluate cu ocazia instructajului de la debutul fiecărei etape. Se dau puncte de penalizare pentru eşapament zgomotos, pete de ulei, urme foarte vizibile pe drumuri, traversarea fâneţelor, circulaţia cu viteză prin localităţi etc. Participanţii la EnduRoMania primesc o vignetă de identificare, astfel încât pot fi urmăriţi în cazul în care nu respectă regulamentele.
Totodată, se acordă puncte suplimentare pentru localizarea şi documentarea cu privire la daunele asupra mediului. Organizatorii îi încurajează pe participanţi să descopere noi trasee atractive. În ceea ce priveşte dezvoltările complementare competiţiilor, organizatorii sugerează şi produse turistice atractive: plimbări cu sania, cu tractorul, dar şi noi tipuri de drumeţii: cicloturism de tip Mountain Biking, „camera hunting” (vânătoarea de imagini foto), Nordic Walking, zboruri cu parapanta şi altele.
Relaţiile cu consiliile locale şi locuitorii din zona de referinţă s-au aprofundat pe măsura trecerii anilor. În general, populaţia este deschisă şi ospitalieră, ceea ce îi încântă pe turiştii străini. Pe lângă prietenii durabile, s-a ajuns de multe ori la schimburi culturale şi chiar... căsătorii. Enduriştii veniţi din diferite părţi ale Europei s-au apropiat de cei cu care au venit în contact, devenind sensibili la problemele lor. Astfel, observând viaţa grea din zona de munte, unii dintre aceştia au adus ajutoare celor aflaţi în nevoie. Au fost oferite donaţii sub formă de îmbrăcăminte, medicamente, alimente, scule, instrumente şi echipamente pentru alimentarea cu apă şi electrice, calculatoare, imprimante, materiale didactice, semne de circulaţie. Totodată, s-au implicat în proiecte de reparare a drumurilor, realizarea alimentării cu apă a taberei şcolare din Brebu Nou, iluminatul public din Turnu Ruieni/Borlova, iar după inundaţiile din acest an, au fost unii care au adus ajutoare umanitare. Demnă de remarcat este implicarea enduriştilor pentru sprijinirea Spitalului din Caransebeş, cu medicamente şi articole sanitare de necesitate.
Regulamentul actual
În prezent, pornind de la unul din cele patru puncte de întâlnire, se pot atinge peste 70 de puncte de control răspândite pe un teritoriu de 40 000 km2. Distanţa şi dificultatea de atingere a acestor puncte de control sunt diferite şi pot fi liber alese de către participanţi în funcţie de dispoziţie, experienţă şi dotare tehnică. Regiunea oferă o mare varietate de drumuri, de la şosea până la cele mai bolovănoase şi abrupte drumuri de munte, cum ar fi cel pe care se ajunge la staţia meteorologică de pe vârful Ţarcu
(2 190 m). Organizatorii dau numai câteva recomandări privitoare la trasee şi descrierea punctelor de control (acestea pot fi cabane, pensiuni, mici magazine, mănăstiri, staţii meteo etc.). „Regulile jocului“ sunt uşoare: nu există puncte de control obligatorii, nu se cronometrează timpul şi nu se fac descrieri detaliate ale traseelor (road-book). Din cauza suprafeţei mari se întâmplă rar ca două echipe să se întâlnească în teren. Există, totuşi, două reguli importante: participanţii trebuie să se organizeze în echipe de minimum 3 persoane, pentru a se descurca mai uşor în cazul unor probleme tehnice sau accidente şi este permisă numai utilizarea reţelei de drumuri existente. Se recomandă ca limita superioară a numărului membrilor să nu depăşească 10 motociclişti, iar structura echipei se poate modifica pe durata întâlnirii. Reţeaua de drumuri modernizate este redusă, astfel că există suprafeţe de 4 000 km2 fără un cm2 de asfalt. Pentru orientare, participanţii primesc hărţi în format special şi se recomandă navigarea GPS (instrument de navigare asistat de sistemul de sateliţi). Competiţiile enduro sunt deschise pentru toate tipurile de vehicule de teren. Cei mai mulţi folosesc motociclete de enduro, uşoare şi puternice, Quad-uri (motociclete cu patru roţi), motociclete cu ataş, vehicule de tip 4x4.
Asociaţia Promotour
Fundaţia EnduRoMania împreună cu Primăria Caransebeş şi comunele Armeniş, Bolvaşniţa, Slatina Timiş, Teregova, Turnu Ruieni, Zăvoi au fondat Asociaţia Promotour în ideea de a promova turismul de drumeţie în zonele cu potenţial pentru astfel de activităţi.
Sezonul 2005 - competiţii clasice şi „Long Distance”
Având o experienţă de 10 ani ca organizator de competiţii, domnul Sergiu Morariu ne-a spus că Fundaţia EnduRoMania a pregătit pentru acest an opt etape locale în judeţul Caraş-Severin şi, paralel, drumeţii turistice motorizate pe distanţe lungi, aşa-numitele competiţii „Long Distance”, din vestul României, de a lungul Dunării şi retur prin Carpaţi, până la Marea Neagră. Patru astfel de etape au avut loc (29 aprilie - 7 mai la Borlova, apoi 20-28 mai, 10-18 iunie şi 1-9 iulie la Brebu Nou). Următoarea întrunire EnduRoMania va avea loc între 22 şi 30 iulie la Vârciorova, după care vor urma etapele 12-20 august/Slatina Timiş, 2-10 septembrie/Brebu Nou, 16-24 septembrie/Borlova. Totodată, în weekend-urile de la începutul fiecărei etape sunt prevăzute secţiuni de cicloturism montan. Condiţia pentru secţiunea Mountain Bike este ca fiecare echipă să fie formată din minimum trei membri cu experienţă în astfel de competiţii.
Competiţiile „Long Distance” au fost iniţiate ca un nou program alternativ având ca obiectiv atingerea unor puncte de control de-a lungul întregului curs al Dunării de pe teritoriul românesc, de la Baziaş până la vărsarea în mare, cu retur pe trasee aflate în Carpaţii Meridionali. Aceste întruniri, care se adresează motocicletelor, Quad-urilor şi maşinilor de teren (4×4), încep mai repede cu două zile decât etapele clasice şi oferă participanţilor posibilitatea de a vedea România din diferite puncte de atracţie turistică.
De la Carpaţi la Anzi
Competiţiile EnduRoMania sunt sinonime cu iniţiatorul lor, un entuziast cetăţean german de origine română. Sergiu Morariu s-a născut la Budapesta, a copilărit la Mehadia şi Arad. Apoi, la Timişoara a urmat şcoala generală şi liceul, după care a absolvit Facultatea de Construcţii cu specializarea în construcţii hidraulice. După ce a lucrat câţiva ani la un institut de proiectări (actualul IPROTIM), la 26 de ani a plecat în Germania, unde a colaborat la proiecte din domeniul ingineriei de resurse hidraulice pentru Grecia, Indonezia, Guatemala, Honduras, Filipine, Camerun, Irlanda, Thailanda, Peru, Argentina. În perioada anilor 1978-1981 a fost conducătorul misiunii germane pentru energie în Peru, apoi a fondat o firmă în această ţară. Perioada petrecută aici i-a deschis calea către competiţiile motociclistice „off road”. În anii 1980, Sergiu Morariu a participat la competiţii enduro în peisajul sălbatic sud-american. Ulterior, la revenirea în locurile natale, ca expert integrat al Germaniei în România, a promovat mania „enduro” în zona de vest a ţării. Aşa s-a născut EnduRoMania, un proiect ce a determinat atragerea turiştilor în Banat fără implicarea unor costuri ridicate în infrastructură şi beneficii în expansiunea turismului rural.
SURSA: BANATERRA
EnduRoMania este un concept unic şi simplu, în care se pune accentul pe promovarea turistică a regiunii în care se desfăşoară, respectiv zona de sud-vest a ţării (Classic EnduRoMania) şi a celorlalte obiective turistice din România (Long Distance EnduRoMania). Latura competiţională este secundară şi diferită de categoriile care se supun regulamentelor Federaţiei Internaţionale de Motociclism (enduro sau raliu).
Nu este vorba de un pachet de servicii în maniera agenţiilor de turism deoarece în cadrul evenimentului organizat, participanţii beneficiază nemijlocit de serviciile oferite prin infrastructura locală a zonei de desfăşurare. EnduRoMania se doreşte a fi o platformă care să servească atât interesele participanţilor cât şi pe cele ale intreprinzătorilor locali care oferă servicii specifice.
Ca ramură sportivă, EnduRoMania este o formă de orientare turistică, în care participanţii folosesc ca mijloc de deplasare motociclete enduro sau touring, ATV-uri (quad-uri), Buggy-uri de tip “Side by Side”, autoturisme 4X4 sau biciclete de tip mountainbike.
În fiecare an, în perioada aprilie-octombrie, se organizează 8-9 întâlniri, în diverse locaţii, unde există condiţii pentru a fi organizate Centrele Logistice. Aici, participanţii beneficiază de cazare şi masă în pensiuni rurale, locuri de campare sau de parcare a rulotei, parcare pentru vehicule şi remorci, asistenţă tehnică şi medicală, punct de informare şi de asistenţă logistică pe toată perioada evenimentului.
Pe un teritoriu de circa maxim de 40000 kmp (200/200 km) se stabilesc circa 80 de Puncte de Control (Check Points), în puncte de interes turistic. În prezent, aceste puncte de control sunt situate pe teritoriul judeţelor Caraş – Severin şi Mehedinţi. Se evită cu desăvârşire ariile protejate cu toate că există drumuri judeţene care traversează parcuri naţionale sau naturale. Deplasarea se face pe drumurile existente (drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri private deschise circulaţiei publice şi drumuri de exploatare) respectându-se prevederile codului rutier, atât în ceea ce priveşte înregistrarea vehiculelor şi echiparea acestora cât şi cele privitoare la regulile de circulaţie. De aici, se înţelege că nu este permisă deplasarea cu viteze care depăşesc limitele legale şi că nu este nevoie de măsurile speciale specifice altor categorii de competiţii cum ar fi oprirea traficului sau asistenţă din partea poliţiei rutiere.
Participanţii trebuie să se organizeze în echipe de minimum 3 persoane pentru a se descurca mai uşor în cazul unor probleme tehnice sau accidentări. Se recomandă ca limita superioară a numărului membrilor unei echipe să nu depăşească 10 motociclişti iar structura echipei se poate modifica pe durata întâlnirii. Participanţii care s-au înscris solo pot fi cooptaţi într-una din echipele formate. Echipele au la dispoziţie 4 zile şi jumătate pentru a atinge cât mai multe puncte de control. Distanţa şi dificultatea de atingere a acestor puncte de control este diferită şi traseele pot fi liber alese de către participanţi în funcţie de dispoziţie, experienţă şi dotare tehnică. Organizatorii oferă participanţilor o documentaţie ce cuprinde regulamentul evenimentului, harta zonei, recomandări privitoare la traseele optime, regulile de protecţie a mediului* şi descrierea punctelor de control (inclusiv coordonatele GPS).
Fiecare punct de control are un anumit punctaj în funcţie de dificultate şi distanţa faţă de punctul de întâlnire. Suma punctajelor obţinute prin atingerea diferitelor puncte de control constituie un criteriu de clasament. Se pot acorda puncte bonus echipelor care ajută alte echipe în diverse situaţii, la recomandarea acestora din urmă. Nu există puncte de control obligatorii, nu se cronometrează timpul de parcurgere a traseelor şi nu se fac descrieri detaliate ale acestora (de tip road-book). Este permisă şi chiar recomandată folosirea receptoarelor GPS.
În regiune există o bună acoperire cu semnal GSM astfel că participanţii pot comunica direct din teren cu organizatorii pentru a solicita informaţii suplimentare, asistenţă tehnică, remorcarea sau transportul vehiculelor cu probleme tehnice, ajutor medical şi transport în caz de accidentare sau recomandare şi rezervare pentru cazare în cazul în care echipa doreşte să înnopteze în altă locaţie decât punctul de întâlnire. Pe hărţile pe care participanţii le primesc din partea organizatorilor sunt marcate punctele medicale de prim-ajutor, locurile cu posibilităţi de cazare şi masă, staţii de benzină şi alte servicii de care ar putea avea nevoie pe parcursul deplasării pe teren. În recomandările către participanţi, organizatorii insistă foarte mult pe respectarea atitudinii de fair-play, a comportamentului civilizat şi asupra respectului faţă de natură.
Participanţi la EnduROMania provin din 19 ţări: Germania, Austria, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Polonia, Olanda, Danemarca, Spania, Suedia, SUA, Australia, Slovenia, Grecia, Italia, Franţa, Rusia, Lituania şi bineînţeles Romania. FRM
Accesul motocicliștilor enduro pe traseele turistice montane, restricționat
Serviciul Salvamont Sibiu va interzice, cu ajutorul unei hotărâri a Consiliului Judeţean Sibiu, accesul motocicliştilor enduro pe traseele turistice din Munţii Cindrel şi Lotrului, pe fondul pagubelor pe care pasionații acestui sport le-au produs pentru mediul înconjurător. Motocicliștii vor avea, însă, câteva poteci pe care accesul le va fi permis și despre care vor afla la unitățile de cazare.
Toate serviciile Salvamont din România se confrunta cu problema accesului cu motociclete pe traseele marcate. În judeţul Sibiu, însă, fenomenul este mai accentuat, pentru că Sibiul reprezintă un punct central al celor care vin să practice motociclismul enduro în România. Din păcate, la nivel naţional nu există o legislaţie clară privind reglementarea accesului cu mijloace moto pe traseele turistice, însă Consiliul Județean Sibiu, în patreneriat cu Serviciul Salvamont din zonă, va încerca să rezolve această problemă. Mai exact, se vor stabili traseele turistice montane din Cindrel și Lotrului închise accesului moto, precum și cele care pot fi accesate. Motivul pentru care nu vor fi restricționate toate traseele este acela că, potrivit lui Adrian David, șeful Salvamont Sibiu, practicarea acestui sport are un impact economic pozitiv în turismul judeţului, iar competiţiile enduro generează un număr de 7.000 de nopţi de cazare anual.
Efectul enduro asupra potecilor turistice
Potrivit unui comunicat de presă al CJ Sibiu, mulţi străini pasionaţi de enduro vin în Munţii Cindrel şi Lotrului, pentru că în ţările lor este interzis accesul cu motocicletele de teren în zonele de munte neamenajate special pentru acest tip de activitate. Însă activitățile lor au impact negativ asupra mediului. „Șanţurile lăsate de roţile motocicletelor duc la formarea de torente care distrug potecile, însă prezenţa lor pe munte afectează şi flora şi fauna. (…) Fac ca accesul pentru un drumeţ să fie îngreunat, la care se adaugă zgomotul şi disconfortul produs de praf”, a declarat Adrian David, șeful Salvamont Sibiu.
În acest context, Adrian David crede că trebuie făcută clar diferenţa între protecţia turistului şi a traseelor turistice şi accesul pe traseele turistice, astfel că autoritățile care au atribuţii în zona montană, respectiv Serviciul Public Salvamont, Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu, reprezentată de Nicolae Ivan, Consiliul Judeţean Sibiu s-au întânit cu reprezentanţi ai practicanţilor de motociclism enduro, pentru a stabili, de comun acord, noile coordonate de turism montan. „În cadrul acestor întâlniri s-au stabilit mai multe aspecte care să permită o convieţuire rezonabilă între cele două categorii de turişti: cei care practică drumeţia montană şi cei care vin cu motocicleta. De asemenea, în cadrul unei şedinţe a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică s-a prezentat un plan de măsuri care va fi aplicat pentru reducerea impactului turismului enduro în zona montană”, se mai arată în comunicatul CJ.
Cum se vor stabili traseele interzise
La nominalizarea traseelor turistice interzise motocicliştilor s-a ţinut cont de faptul că o bună parte din aceste trasee, în special în Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului, sunt pe drumuri late, pe drumuri cu acces auto, şi, evident, nu se poate interzice accesul motocicliştilor, însă, traseele includ şi poteci înguste, destinate doar drumeţilor, în care nu au ce căuta motocicliştii.
„Am stabilit împreună cu reprezentanţii motocicliştilor enduro ca toate traseele turistice din Munţii Făgăraşului să fie închise accesului cu motociclete. Pe zona de vest, respectiv în zona Turnu Roşu, Valea Oltului s-a permis accesul, dar, în urma discuţiilor cu alte structuri, respectiv a celor de la Natura 2000, cu siguranţă că o să se închidă şi aceste trasee. În Munţii Făgăraşului, cel puţin în judeţul Sibiu, nu vor fi accesate trasee turistice de către motociclişti. Noi vrem să protejăm şi turistul care merge pe jos, cel cu rucsacul în spate, şi mediul şi motociclistul.Am înregistrat anul trecut un accident grav când un motociclist a căzut de pe o potecă spre Suru într-o prăpastie şi a fost nevoie de intervenţia unui elicopter SMURD”, a mai spus Adrian David, conform unei postări pe pagina de Facebook a Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu.
Agenţi constatatori pe munte
Totodată, împreună cu ghizii de turism montan şi reprezentanţii motocicliştilor s-a discutat de înfiinţarea unei Asociaţii de Turism Activ. În cel mai scurt timp, acesția se vor întâlni cu alte structuri, precum Direcţia Silvică, Agenţia pentru Protecţia Mediului, primăriile din zona montană accesată de motociclişti, pentru a definitiva nişte reguli de bună colaborare în zona montană. „De asemenea, s-a mai discutat despre crearea unui grup de agenţi constatatori din rândul practicanţilor de motociclism enduro, abilitaţi printr-o hotărâre de Consiliu Judeţean, care să constate şi să semnaleze instituţiilor competente – Consiliul Judeţean Sibiu, primării, organele de ordine – abaterile săvârşite de unii motociclişti. Am stabilit ca proprietarii de pensiuni să înştiinţeze primăriile şi Asociaţia de Turism Activ de prezenţa unor grupuri de turişti moto enduro străini şi să le prezinte obligativitatea consultării şi deplasării în teren cu un ghid moto autohton care cunoaşte zonele ce pot fi accesate de motociclişti”, a mai precizat Adrian David. SURSA: EMUNTE
Vreţi să ieşiţi din rutina? Sunteţi înnebuniţi după maşini de teren, motoare, ATV-uri, peisaje sălbatice, noroaie, aventuri neaşteptate, zgomot şi cai putere? Două dintre cele mai cunoscute concursuri internaţionale RedBull Romaniacs şi Raliul Sibiului se desfăşoară în fiecare vară în judeţul Sibiu. Concurenţi internaţionali dar şi profesionişti ai sporturilor motorizate din România vin să îşi testeze adrenalina şi măestria la Sibiu.
Pentru că ne dorim ca peisajele, habitatele, flora şi fauna ce compun atractivitatea judeţului nostru să bucure şi generaţiile viitoare, vă rugăm să apelaţi la ghizi specializaţi şi să alegeţi trasee în afara ariilor naturale protejate.
1. Red Bull Romaniacs este un concurs internațional hard-enduro, cunoscut ca cel mai dur raliu de acest gen din lume, organizat de Clubul Sportiv Adrenalin Sibiu. Se desfășoară pe parcursul a 5 zile, având programate un prolog și 4 etape off road. Competiția a debutat în 2004 cu 30 concurenți la start, în ultimele ediții, numărul acestora, veniți din peste 35 de țări, depășind 350.
Cu numărul record de participanți (365 – 40 de țări), o echipă formată din 400 de oameni ce trebuie coordonați și un traseu de 600 km care trebuie marcat, ”nebunia” este pe cale să înceapă.
O competiție de patru zile în Carpații Meridionali pe trasee difcile, dar care oferă peisaje idilice, un eveniment care redefinește conceptul de enduro extrem si care a popularizat ideea de prolog. Raliul este gândit pentru fanii off-roadului și al enduroului și combină elemente care îi fac pe riderii de la fiecare clasă (Hobby Single, Hobby Team, Expert Single, Expert Team, Pro) să își depășească limitele. Dacă ai terminat Red Bull Romaniacs înseamnă că ești un învingător.
Traseul este unul cursiv prin munți unde întâlnești toate tipurile de teren și urcări și coborâri unde de multe ori ești la limita fizicii; mersul pe asfalt este evitat cât de mult se poate. În pofida provocării extreme toți concurenții consideră Red Bull Romaniacs ca una din cele mai frumoase curse de enduro de pe planetă. Peisajele care îți taie răsuflarea, ospitalitatea românească și faptul că este o cursă făcută de rideri pentru rideri face ca fiecare ediție să rămână întipărită în memoria participanților. Distanța totală parcursă zilnic variază între 100 și 200 de km în funcție de clasă. SURSA: SB-TURISM
2. Asociația Sportivă SCORPION Racing Team din Sibiu propune continuarea edițiilor anterioare ale acestui festival internațional automobilistic care se desfășoară în municipiul Sibiu și în zonele limitrofe acestuia.
Concomitent este organizată și o etapă a Campionatului Național de Raliuri – Dunlop. Acest festival internațional automobilistic reunește la start “bunicuțe” cu glorii de mult apuse, automobile sport consacrate, precum și autoturismele consacrate întrecerilor de gen din perioada contemporană.
Tentația participanților și deliciul spectatorilor este proba special desfășurată pe DN 7C – Transfăgărășan. SURSA: SB-TURISM
Scopul principal al evenimentului este promovarea si ocrotirea naturii, de catre iubitorii vietii pe 2 roti.
Programul prevede parcurgerea tuturor traseelor turistice pe pe motociclete dar si vizitarea diferitelor obiective turistice din aceste zone. Se urmareste promovarea turistica a zonei pe plan National, cat si a Romaniei pe plan international.
Sambata, pe la jumatatea zilei si a traseului, se va poposi la o stana de oi, unde toti participantii vor servii o specialitate care s-a nascut in acea zona: inturnat (un fel de bulz).
CARPATHIAN’S SOFT ENDURO MEETING – editia 1 este un festival organizat de magazinul ONLINE de motociclete WWW.ACHIMOTO.RO alaturi de proiectul de turism moto CARPATHIANS MOTO ADVENTURES. SURSA TRAVELMIX
- 4×4 Tur Chiojdu – Lacul Vulturilor
- 4×4 Tur Berca – Vulcanii Noroioşi- Muntele de Sare – Focurile Vii
- 4×4 Tur Sărata Monteoru – Dealu Istriţa – Mănăstirea Ciolanu
- Tur Enduro : Berca – Aşezările rupestre din Buzău
Dupa incheierea sezonului 2015 a Campionatul National Individual al Romaniei la Dirt-Track merita sa trecem in revista cele mai importante momente de la etapele desfasurate anul acesta. Primele doua runde ale campionatului au fost gazduite de Stadionul Vointa din Sibiu, unde moto-cluburile Vointa Sibiu si CSTA Gheorghe Voiculescu Bucuresti au organizat pe 9 si 10 mai concursurile inaugurale, sportivii dovedindu-se a fi pregatiti de batalia pentru titlul de Campion National in noul sezon.
Patrik Nagy castiga prima etapa la Seniori dar obtine doar un loc patru in ziua urmatoare, in timp ce Campionul in exercitiu, Gheorghe Adrian (CSTA Gica Voiculescu Bucuresti) obtine un loc doi in prima zi si castiga etapa cu numarul doi, instalandu-se in fruntea clasamentului general dupa doua etape cu un avans de doua puncte fata de locul secund, ocupat de bulgarul Milen Manev care obtine un loc trei si un loc doi si se pozitioneaza pe locul doi la Seniori Open, in clasamentul ce permite participarea strainilor. Fanel Popa, cu doua locuri sase in cele doua etape, totalizeaza 19 puncte si ocupa cea de-a treia pozitie in clasamentul general la Seniori.
Andrei Popa obtine locurile trei si patru in cele doua zile de concurs si cu un total de 8 puncte ocupa prima pozitie in clasamentul dupa doua etape la Juniori. Hristo Hristov din Bulgaria castiga prima etapa, iese pe doi a doua zi si isi asigura primul loc in clasament la Juniori Open, pozitia secunda fiind ocupata de compatriotulsau, Dimitrov Julien, cu un loc doi si o victorie in cele doua zile de concurs.
Clasamentul General Dirt-Track dupa doua etape.
Urmatoarea oprire in calendarul campionatului ne intoarce la Sibiu pe acelasi stadion acolo unde in weekend-ul 6-7 iunie aceleasi primesc familia dirt-track-ului romanesc pentru o noua serie de intreceri.
Patrik Nagy (Vointa Sibiu) isi ia revansa fata de ultima sa evolutie astfel incat incheie pe podium amble etape, sambata fiind victorios iar duminica cedand la un punct victoria in fata bulgarului Milen Manev. Liderul Campionatului nu reuseste decat un loc doi sambata si un loc in afara podiumului duminica astfel incat la sfarsitul celor patru etape disputate primii trei in clasament erau despartiti de doar doua puncte, bulgarul Milen Manev conducand cu un total de 62 de puncte.
La clasa Juniori se evidentiaza un duel intre sibianul Dragos Moosz si braileanul Andrei Popa. Sportivul aflat „acasa” reuseste sa se impuna in fata juniorului Popa in ambele zile. Din pacate, amandoi au trebuit sa „capituleze” in fata bulgarului Hristo Hristov care a reusit marirea avansului in clasamentul general de la un punct la sase fata de locul secund.
Clasamentul General Dirt-Track dupa patru etape.
Pe 13 septembrie, in urma unor modificari de Calendar, vine randul clubului CSM Braila sa gazduiasca o intrecere a Campionatului. Etapa cu numarul cinci din Campionatul National Individual al Romaniei la Dirt-Track se desfasoara pe Stadionul Municipal din localitate.
Adrian Gheorghe (CSTA Gheorghe Voiculescu Bucuresti) reuseste o calificare in finala alaturi de: rivalul sau in lupta pentru titlu – bulgarul Milen Manev, pilotul local Fanel Popa (CSM Braila), favoritul publicului, si tatal sau Marian Gheorghe. Aceasta finala de infarct a fost castigata de Milen Manev care a profitat de abandonul lui Adrian Gheorghe si a trecut primul linia de sosire, fiind urmat de braileanul Fanel Popa si de Marian Gheorghe.
Fanel Popa castiga la Seniori din cauza pozitionarii superioare in finala. Totusi, Adrian Gheorghe acumuleaza cele mai multe puncte la aceasta etapa. In plus, datorita faptului ca Patrik Nagy absenteaza, diferenta la general intre cei doi creste la 13 puncte in favoarea lui Adrian Gheorghe. Milen Manev castiga competitia la categoria Seniori Open si ramane in continuare pe primul loc in clasamentul general, crescandu-si avansul fata de Adrian Gheorghe la trei puncte.
Andrei Popa castiga la Juniori, fiind prima data cand Hristo Hristov termina pe doi in acest sezon, iar locul trei este castigat de catre Adrian Dragu (CSM Braila). Andrei Popa trece din nou pe primul loc in clasamentul dupa cinci etape, cu trei puncte fata de Dragos Moosz. La Juniori Open, ordinea ramane neschimbata, Hristo Hristov avand 6 puncte avans in fata lui Andrei Popa.
Clasamentul General Dirt-Track dupa cinci etape.
Competita contand pentru titlul de Campion National la Dirt-Track 2015 revine la Sibiu in 19 si 20 septembrie, in weekend-ul respectiv avand loc etapele sase si sapte.
La clasa Seniori Open podiumul final a fost identic in ambele etape cu Patrik Nagy (Vointa Sibiu) pe locul intai, Milen Manev (Bulgaria) in pozitia secunda si Adrian Gheorghe (CSTA Bucuresti) pe ultima treapta a podiumului. Fanel Popa (CSM Braila) s-a clasat pe locul trei sambata la clasa Seniorilor, dar pe locul patru duminica.
Adrian Gheorghe, totalizand 100 de puncte dupa 7 etape disputate, ramane in continuare pe primul loc la Seniori in clasamentul general, Patrik Nagy (95 de puncte) ocupa locul secund, iar Fanel Popa (79 de puncte) locul al treilea.
Juniorii au mers la fel in cele doua zile, Hristo Hristov bifand o noua dubla victorie, urmat la sosire in ordine, de: Andrei Popa, Dragos Moosz, Adrian Dragu si Cristian Deculescu. Clasamentul general nu a suferit modificari in urma acestor etape, fiecare sportiv reusind sa isi consolideze pozitia pe care se afla.
Clasamentul General Dirt-Track dupa sapte etape.
Ultimele doua etape, care totodata au desemnat si campionii 2015 la Dirt-Track, au avut loc pe Stadionul Municipal din Braila, pe 17 si 18 octombrie.
âAdrian Gheorghe (CSTA Gica Voiculescu Bucuresti) a bifat o dubla victorie la clasa Seniorilor si a castigat titlul de Campion National 2015 la Dirt-Track, cu o diferenta de 28 de puncte fata de locul secund – Fanel Popa (CSM Braila). Pe locul al treilea in clasamentul general final s-a clasat Gheorghe Stanel (CSM Braila), acesta fiind recompensat in finalul sezonului cu un meritat loc pe podium dupa evolutiile sale constante din acest an.
Cupa Federatiei Romane de Motociclism merge din nou la bulgarul Milen Manev, acesta totalizand cel mai mare numar de puncte – 140. Patrik Nagy a absentat din nou la Braila si in consecinta a terminat pe locul cinci in clasamentul Seniorilor Open.
Andrei Popa de la CSM Braila castiga titlul la o diferenta de 4 puncte in lupta sa cu Dragos Moosz, ambii obtinand cate o victorie si un loc doi in ultimele doua zile de concurs, in cadrul clasei Juniorilor. Adrian Dragu (CSM Braila) termina sezonul pe treapta a treia o podiumului.
Hristo Hristov isi adjudeca Cupa Federatiei Romane de Motociclism la Dirt-Track in 2015 la intrecerea Juniorilor Open.
Clasamentul General FRM Dirt-Track Final 2015.
Felicitari campionilor, precum si tuturor participantilor, tuturor celor care si-au adus aportul in acest sezon, fie ca vorbim de sustinatori, mecanici, parinti, pasionati sau simpli spectatori! Ne revedem in 2016 cu forte proaspete! SURSA FRM