Conform Organizației Mondiale a Turismului (OMT) și Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUE), ecoturismul bazate pe mediul natural și a căror principală motivație turistică este de a observă și a aprecia natură, cât și culturile tradiționale care prevalează în zonele naturale. Acesta conține un element de educație și interpretare: reunește toate formele de turism.
În general, activitatea ecoturistica în teritoriu este organizată prin intermediul unor grupuri restrânse formate din mici firme locale specializate. De asemenea, există și operatori străini care organizează, administrează sau comercializează circuite ecoturistice, de obicei pentru grupuri mici.
Ecotourismul limitează impactul negativ asupra mediului natural și socio-cultural, favorizând protecția zonelor naturale prin:
furnizarea de avantaje economice comunităților gazdă, organismelor și administrațiilor care asigură conservarea zonelor natural;
crearea unor locuri de muncă și implicit a unor surse de venit pentru localnici, oferind astfel avantajul creșterii gradului de conștientizare în rândul localnicilor și al turiștilor privind necesitatea conservării capitalului natural și cultural. Conform cadrului teoretic prevăzut în documentul aNatura și ecotourismul în QuA©bec ecoturismul include eforturile complementare sau suplimentare de conservare a mediului natural, îndeosebi de ameliorare a calității vieții sau măsurile de responsabilizare a populației locale, având un scop educativ, îndeosebi prin activitățile de interpretare a mediului natural și cultural vizitat a căror amploare poate varia (de la puțin elaborate până la foarte elaborate) și se bazează pe o ofertă organizată în așa fel încât să permită experiențe adaptate diferitelor clientele (ghidate sau autoghidate, varietate a tipurilor de medii naturale aprotejate, neprotejatea, eforturi psihice și niveluri de confort variabile, etc.). ”, apărut în 2002,
Mai multe activități de turism în mijlocul naturii, cum ar fi vizitarea unor situri natural sau observarea naturii, pot fi asociate unor experiențe ecoturistice, în cazul în care respectă valorile.
Aceste experiențe ecoturistice pot fi realizate fie pe o bază autonomă (autoghidata), fie în grupuri organizate și ghidate.
Activitățile în aer liber sau de aventură care doresc să se înscrie într-o abordare ecoturistica ar trebuie să include activități de descoperire, de apreciere și interpretare a mediului natural; acestea ocupă o poziție dominantă A®n ceea ce privește activitatea în aer liber, care se prezintă în esența că un mijloc de deplasare în natură.
De asemenea, există și o formă de turism hibrid care combină aventura, cultura și ecoturismul. Acest concept se bazează pe faptul că mai multe produse turistice includ o varietate de experiențe, motivații și atracții, fiind dificil să se limiteze la o singură formă de turism.
Această formă hibrid de turism ce regrupează aventurae/cultura și ecoturismul este descrisă de "ACE tourism", în engleză, în "Enciclopedia Ecoturismului”, WEAVER, David B., Cabi Publising, 2001, p. 657 - 661.
Unele expediții montane sunt exemple bune privind această formă de turism.
De reținut că printre cele mai bune 25 de produse turistice de aventură, la nivel mondial, în anul 2003, conform publicației a National Geographic Adventure”, se regăsesc 16 care au o puternică componența culturală, reunind astfel conceptul de ecoturism.
Vânătoarea și pescuitul, deși nu sunt considerate ca făcând parte din ofertă ecoturistica a unei destinații, pot fi incluse în programele de interpretare și demonstrative prin intermediul unor activități tradiționale efectuate cu scopul descoperirii cunoștințelor și know-how-ul referitoare la aceste practici.
Pescuitul poate fi parte integrantă a unei experiențe ecoturistice, dacă scopul principal al activității nu este acela de a practica pescuitul, ci mai degrabă de a trăi experiență descoperirii și aprecierii naturii prin intermediul degustării unor preparate tradiționale din peștele prins.
Asociații care concep și furnizează linii directoare și standard, formare profesională, asistentă tehnică, cercetare și publicații în domeniul ecoturismului:
Societatea Internațională de Ecoturism (T.I.E.S.) înființată în S.U.A., în anul 1990 www.ecotourism.org
Asociația de Ecoturism din România (A.E.R.), cu sediul în Brașov. www.eco-romania.ro
Codul de bune practici ale ecoturistului, este inspirat din documentul elaborat de Uniunea pentru conservarea naturii din Quebec (UQCN), în cadrul proiectului aEcoRoute” și axat pe principiile de etică generale difuzate în marile parcuri naționale din S.U.A. (ex.: "Leave no trace” Inc. 2000).
Acesta trebuie să urmărească nu numai limitarea efectelor negative ale prezenței umane în mediul natural, ci și accentuarea protecției patrimoniului natural și cultural în cauză.
Se adresează tuturor categoriilor de vizitatori care practică activități ecoturistice și frecventează siturile naturale.
Pregătirea excursiei/voiajului înainte de plecare
Să se intereseze cu privire la codul de bune practici sau reguli care vizează reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
Să se adreseze unui promoter de activități ecoturistice sau unei agenții de turism care pot oferi cadru organizatoric adecvat practicării ecoturismului.
Să se informeze cu privire la mediul natural și valorile culturale ale destinației alese.
Să-și adapteze comportamentul și codul sau de conduită la mediul natural vizitat.
Respectul regulilor și normelor
Să nu pătrundă în zonele interzise publicului larg (rezervații stintifice, situri protejate).
Să respecte semnificația marcajelor și indicatoarelor.
Avertizarea promotorilor, autorităților sau vizitatorilor în cauza cu privire la orice anulare a reglementărilor referitoare la mediul natural și cultural.
Respectul pentru faună, floră și habitatul acestora
Să se deplaseze în liniște astfel încât să nu perturbe mediul natural.
Să păstreze o distanță respectabilă față de animalele sălbatice pentru a nu le deranja.
Să nu hrănească animalele sălbatice.
Să nu modifice habitatul natural.
Să nu pătrundă în zonele de concentrare a animalelor: situri de cuibărit sau de reproducere, zonele de izolare sau de hibernare, etc.
Să nu colecteze nici un artefact sau organism ori parte dintr-un organism vegetal sau animal.
Să nu cumpere nici un exemplar animal sau vegetal cu statutul de specie amenitata sau vulnerabilă, nici produse fabricate sau preparate din acestea și a căror comercializare este interzisă prin lege.
În vederea evitării degradării mediului, ecoturistul va face o alegere înțeleaptă a zonei de mers și de odihnă.
Reducerea impactelor negative asupra mediului înconjurător
Să adopte un comportament care să reducă toate tipurile de poluare chimică, biologică, vizuală (vandalism, graffiti), olfactive și sonore.
Să încurajeze activitățile în grupuri mici, care exercită o mai mică presiune asupra mediului înconjurător.
Să ia la cunoștință impactele activităților derulate asupra mediului înconjurător vizitat.
Să se încurajeze utilizarea echipamentului puțin poluant sau nepoluant.
Să utilizeze produse durabile, biodegradabile și regenerabile.
Să depoziteze deșeurile în locuri special amenajate.
Să se încurajeze utilizarea mijloacelor de transport care nu fac rău sau care fac rău doar într-o măsură mică mediului înconjurător.
Respectarea comunităților locale
Să se valorifice particularitățile indivizilor și comunității vizitate.
Să contribuie la bunăstarea economică a comunităților locale priSă respecte obiceiurile și tradițiile locuitorilor din zonele vizitate, precum și diferențele cultural existente.
In achiziționarea produselor și serviciilor oferite de localnici.
Să-și adapteze comportamentul și codul de conduită comunităților vizitate. Să respecte viața privată și propietatea localnicilor.
Să adopte un comportament respectuos față de ceilalți vizitatori/turiști.
SURSA: Ecoest
Strategia de dezvoltare a ecoturismului în România
Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, elaborată de Ministerul Turismului şi cel al Mediului, ar putea fi gata până la sfârşitul anului, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Turismului, Elena Udrea.
"Sperăm şi ne dorim ca strategia de dezvoltare a ecoturismului să fie gata până la sfârşitul acestui an şi acest lucru va fi posibil, având în vedere că pe lângă implicarea Ministerului Turismului vom avea parteneriate cu cei care au activităţi în turism, cu asociaţii profesionale şi de promovare, cu patronatele din turism, cu administratorii ariilor protejate şi cu participarea largă a turiştilor", a spus Udrea.
Ministrul a precizat că această strategie trebuia făcută cu mult timp în urmă, pentru că există cerere din partea turiştilor de a practica ecoturismul.
"Există o dorinţă la nivel naţional a turiştilor de a practica ecoturismul, iar România îl poate oferi, deoarece, aşa cum am mai afirmat, faptul că am rămas oarecum în urmă cu dezvoltarea infrastructurii de turism şi urbanizarea zonelor cu resurse naturale ne aduce în situaţia fericită de a da posibilitatea celor care iubesc turismul să petreacă astfel de vacanţe în România", a mai spus Udrea.
Potrivit ministrului, turismul în ariile protejate trebuie să se facă respectând nevoia de dezvoltare durabilă a activităţilor economice în aceste zone, precum şi învăţând turistul să aibă un comportament civilizat.
"Avem rezervaţii naturale, peste 30% munte, floră unică şi specii de păsări şi peste 30% faună, ceea ce reprezintă o resursă naturală impresionantă, pe care ar trebui să o promovăm. Ar trebui să sprijinim administraţiile locale, pe cei care gestionează ariile protejate, pentru a investi cu prioritate în infrastructură şi în căile de acces şi puncte de informare turistică", a menţionat Udrea. SURSA: MEDIAFAX