Mai sunt două luni şi jumătate şi lucrările de restaurare a cetăţii Capidava trebuie finalizate, altfel lucrările rămase trebuie realizate cu bani de la Consiliul Judeţean Constanţa. Constructorul este optimist, în cinci luni reuşind să termine 80% din proiectul considerat o premieră naţională: nu s-a mai reconstruit până acum o cetate veche de 2.000 de ani.
2010
Încă din 2010, Consiliul Judeţean Constanţa a încercat să obţină fonduri de la U.E. pentru reabilitarea fostei cetăţi geto-dace, devenită, ulterior, castrul roman Capidava,
2013
iar în august 2013 a reuşit să semneze contractul de finanţare aferent, în valoare totală de 74.236.948,56 lei, din care C.J.C. se angaja să contribuie cu 1.927.035,20 lei. Astfel, administraţia judeţeană îşi propunea să finalizeze dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului în judeţul Constanţa, prin restaurarea şi valorificarea durabilă a cetăţii din timpul împăratului Traian. Din păcate, licitaţia pentru desemnarea constructorului – iniţiată pe 5 septembrie 2013 – a fost contestată de mai mulţi ofertanţi şi abia în luna noiembrie 2014 a fost finalizată.
2016
Capidava, premieră naţională
Potrivit declaraţiilor lui Constantin Dima, reprezentantul Mara Construct, de ieri, lucrările de restaurare, consolidare, protecţie şi conservare a sitului arheologic sunt finalizate în procent de 80%, dar mai sunt doar două luni şi jumătate şi trebuie terminate. În caz contrar, Consiliul Judeţean Constanţa va trebui să suporte financiar tot ce mai rămâne de făcut la 1 ianuarie 2016, dacă Uniunea Europeană nu aprobă prelungirea termenului-limită. Reprezentantul constructorului s-a arătat, însă, optimist, de vreme ce după cinci luni de lucru la foc continuu proiectul este aproape gata. Un proiect în premieră naţională, din punctul său de vedere, căci până acum nu s-a mai reconstruit nicio cetate veche de 2.000 de ani.
„Au existat multe dificultăţi, pentru că la fiecare decopertare de zid sau turn am descoperit probleme neprevăzute, dar am găsit soluţii pentru toate, iar acum suntem aproape gata. Iar în două luni terminăm dacă ne lasă vremea. Am făcut noi, în cinci luni, 80%! În aprilie s-au început săpăturile arheologice de-a lungul zidurilor, iar din mai am început şi noi să lucrăm, în urma specialiştilor“, ne-a declarat Constantin Dima.
Sute de arheologi şi sute de morminte descoperite
Toate zidurile castrului roman situat pe malul drept al Dunării dobrogene au fost evidenţiate – după ce arheologii au efectuat săpături de descărcare pe 5 m pe lângă fiecare zid –, iar apoi au fost înălţate cu 2 m, chiar cu 4 în unele zone. De asemenea, au fost reclădite turnurile şi coloanele acestora, fiind foarte greu de găsit pietrari care să „învechească“ fiecare bucată de piatră, astfel încât să nu existe diferenţe între ziduri, totul să pară construit de romani.
Şi pentru că săpăturile de descărcare arheologică au fost complexe, acestea au fost supervizate de conf.univ. Ioan Opriş, participând cinci specialişti de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (M.I.N.A.C.), dar şi de la universităţile de la malul mării, Sibiu şi Târgovişte, Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Muzeul de Istorie Naţională a României.
„Cetatea a funcţionat până în secolul VII, după care iar în secolele X-XI, chiar o parte a zidurilor a fost refăcută atunci de noii săi locuitori. Iar în momentul în care am săpat în afara cetăţii, pentru centrul informaţional şi parcări, am descoperit 150 de morminte, iar artefactele le vom prezenta în centrul de informare, care va fi şi muzeu. De aceea pot spune că o bună parte din banii cheltuiţi pentru restaurarea cetăţii au fost recuperaţi prin descoperirea acestor morminte. Nici în 5-10 ani de campanii de săpături nu puteam ajunge la acelaşi rezultat, ca această restaurare şi descoperiri de acum“, a precizat Gabriel Custurea, directorul M.I.N.A.C.
Cele peste 100 de morminte datează din anul 1000, către sfârşitul secolul al XI-lea, fiind clar acum că necropola cetăţii bizantine târzii se găsea la câţiva metri, în acestea fiind descoperite bijuterii, cruciuliţe şi diverse pandative, ce vor fi expuse în noul centru informaţional de la intrare în situl arheologic. Acesta are forma unui tunel şi are numai zone vitrate, tocmai pentru a putea fi văzută cetatea, iar muzeul va fi amenajat la demisol.
S-a restaurat şi cheiul de acostare în cetate
Un alt lucru extraordinar realizat cu ocazia acestui proiect de valorificare a întregului potenţial turistic al regiunii, prin punerea în valoare a acestei părţi componente a patrimoniului cultural naţional, este refacerea cheiului de acostare de pe Dunăre, din apropierea cetăţii. Exista o comunicare între toate cetăţile de pe fluviu, iar romanii aveau chiar o flotă dunăreană, care avea sediul în actualul oraş Isaccea. Iar instalaţia portuară de la Capidava demonstrează că pe Dunăre navigau şi nave de comerţ, dar şi cele care păreaz graniţa, fluviul fiind frontiera nordică a Imperiul Roman.
Trebuie menţionat că, după finalizarea lucrărilor, castrul roman nu va mai putea fi vizitat ca până acum, la nivelul solului, ci doar de la înălţime, pe pasarelele (platforme carosabile) din lemn care au fost ridicate acum, de-a lungul intregului sit arheologic, pentru ca acesta să nu mai fie distrus sau afectat de turiştii inconştienţi sau rău-voitori.
Urmează Histria şi Adamclisi
Cetatea Capidava, restaurată de Consiliul Judeţean Constanţa, prin Programul Operaţional Sectorial 2007-2013, axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, Domeniul Major de intervenţie 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“, va fi introdusă în agenda circuitelor turistice şi educaţionale, în ofertele agenţiilor de turism. În plus, în exerciţiul financiar 2014 – 2020, C.J.C. va depune proiecte şi pentru refacerea cetăţilor Adamclisi şi Histria.
Cetatea Histria a fost întemeiată de greci în jurul anului 657 î.H., fiind cel mai vechi oraş atestat din România. Aici au fost bătute şi primele monede din ţara noastră, aşezarea era alimentată cu apă, străzile erau pavate cu piatră, iar oraşul era format din două părţi distince: acropola şi aşezarea civilă, ambele înconjurate de un puternic zid de apărare. Cetatea a fost identificată în 1868, iar cercetările arheologice au fost iniţiate de Vasile Pârvan, în 1914. SURSA: Observator
Capidava, cetatea dacică reabilitată cu bani europeni
Una dintre cele mai importante cetăţi antice din Dobrogea va fi complet reabilitată şi dotată cu facilităţi.
Un proiect mai vechi al Consiliului Judeţean Constanţa privind deschiderea unui circuit turistic la principalele situri arheologice de la malul mării a prins contur pe timp de criză. La sfârşitul lunii trecute consilierii au aprobat forma finală a proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava", obiectiv extrem de important pentru valorificarea potenţialului istoric al zonei. Mult aşteptatul program de refacere a cetăţii, amânat ani la rând din lipsa resurselor financiare de la bugetul de stat, va fi astfel demarat în perioada următoare. În paralel cu lucrările arheologice, obiectivul va fi amenjat pentru a putea primi un număr mare de vizitatori.
Capidava va beneficia de un sistem complex de iluminare pe timp de noapte, precum şi de spaţii de parcare şi alte facilităţi necesare pentru organizarea în bune condiţii a unor deplasări a grupurilor de vizitatori. Lucrările vor costa 74, 7 milioane de lei, amenajarea urmând să se facă în două etape de câte 12 luni fiecare. Arheologii şi constructorii vor lucra pe o suprafaţă totală de peste 6, 5 hectare, zidurile şi turnurile existente urmând a fi înălţate, alte elemente refăcute, baza cetăţii consolidată, amenjarea unui punct de informare turistică pe aproape 500 de metri şi multe altele. Finanţarea va fi asigurată prin Programul Operaţional Regional 200- 2013.
Fortăreaţa Dunării
Capidava este una dintre cele mai vechi fortificaţii geto-dacice de pe cursul Dunării. „Capidava" este denumirea getă pentru „cetatea de la cotitură", nume ales de faptul că cetatea a fost construită chiar la cotul Dunării, pe o faleză înaltă. Generalii romani care au condus primele expediţii împotriva geţilor au apreciat avantajele strategice oferite de această poziţie de pe cursul apei şi au transformat-o într-o veritabilă fortăreaţă. Izvoarele istorice spun că însuşi împăratul Tra-ian i-ar fi supravegheat pe militarii Legiunilor XI Claudia şi V Macedonica în timpul lucrărilor de consolidare şi modernizare a zidurilor. Cetatea a fost, timp de 600 de ani, unul dintre punctele principale din linia de apărare de pe cursul Dunării, fiind poziţionată chiar la intersecţia drumurilor comerciale şi a rutelor fluviale, motiv pentru care a jucat rolul unei baze navale pentru ambarcaţiunile militare ale Imperiului Roman. Treptat, după retragerea romanilor, Capidava şi-a pierdut din rolul exclusiv militar şi a avut de suferit din cauza exploataţiilor de piatră din vecinătate. Din 1924, anul inaugurării cercetărilor arheologice moderne, situl a beneficiat de protecţie din partea autorităţilor.
Civilizaţia îngropată aşteaptă lumina soarelui
Săpăturile arheologice au scos la iveală adevărate comori arhitecturale: terme, monumente, locuinţe, vase de ceramică, inscripţii, precum şi o instalaţie portuară pentru acostarea navelor de patrulare romane. Potrivit arheologilor constănţeni, doar un sfert din vestigii au fost scoase până în prezent la suprafaţă. Istoricii fac săpături de peste 80 de ani la Capidava, însă lucrările sunt departe de a fi terminate. Din păcate, deşi statul a alocat periodic fonduri pentru continuarea săpăturilor, subfinanţarea a întârziat mult lucrările pe şantierul arheologic. În viitorul apropiat, o dată cu introducerea în circuitul turistic, arheologii speră ca săpăturile să fie extinse.
SURSA: ROMÂNIA LIBERA
Se caută constructor pentru restaurarea Cetăţii Capidava
Anul acesta, judeţul Constanţa are la dispoziţie bani europeni pentru restaurarea mai multor cetăţi antice, pentru introducerea lor ulterioară în circuitul turistic.
Este cazul monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi, a cărei restaurare s-a finalizat recent. Următorul obiectiv care va intra în reabilitare completă este Capidava, cetatea romană situată pe malul Dunării, la 20 de kilometri în aval de Cernavodă.
Ieri, Consiliul Judeţean a lansat pe site-ul de licitaţii publice invitaţia de participare pentru execuţia lucrărilor şi asigurarea utilităţilor aferente proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava“. Lucrarea este finanţată prin Programul Operaţional Sectorial 2007-2013, axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, Domeniul Major de intervenţie 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“.
Firma care va câştiga licitaţia, are obligaţia să efectueze următoarele lucrări: amenajarea terenului, canalizare, alimentare cu energie electrică, asigurarea de utilaje şi echipamente, lucrări de construcţii. Valoarea totală a acestor lucrări, care trebuie realizate în termen de 19 luni de la data atribuirii contractului, este estimată la 56.051.824 de lei, fără T.V.A.
SURSA: Observator
Licitaţie pentru restaurarea cetăţii Capidava
Licitaţia pentru serviciile de audit financiar aferente proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava“ şi-a desemnat câştigătorul. Cererea de ofertă a fost lansată anul trecut, în octombrie, iar între timp autoritatea contractantă, în speţă Consiliul Judeţean Constanţa, a primit nu mai puţin de nouă oferte. Dacă iniţial se estimase că serviciile de audit financiar vor costa 160.000 de lei, firma desemnată câştigătoare, HLB Freemark Audit S.R.L. Bucureşti, a oferit aproape jumătate din această sumă, 81.400 de lei.
Cererea de finanţare a proiectului de restaurare a fost depus de către autorităţile judeţene încă din 2010, dar deşi declarat eligibil, proiectul a fost trecut pe o listă de rezervă. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 73 de milioane de lei şi presupune restaurarea sitului arheologic, dar şi construcţia drumurilor de acces şi a unui punct de informare turistică, menite să crească atractivitatea cetăţii. SURSA: Observator
Cine execută restaurarea Cetăţii Capidava?
După un an şi trei luni de la semnarea finanţării proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava, lucrările pot începe. Termenul lung de aşteptare este consecinţa procedurilor greoaie de achiziţii publice şi, ulterior, a contestaţiilor depuse de către unii dintre ofertanţi.
Contestaţii pe bandă
Recent, Consiliul Judeţean Constanţa, beneficiarul investiţiei, a atribuit contractul unei firme din localitatea Mihail Kogălniceanu.
- SC Mara Construct o are ca unic asociat pe Maria Cătălina Lăpăduş şi este una dintre societăţile care în această vară a contestat procedura, cerând reevaluarea ofertelor.
- Pe lângă aceasta, a mai depus contestaţie Asocierea Euras S.R.L. – S.C. Prodeximp S.RL. – S.C. Electro-Ursa Servcom S.R.L., care a cerut „anularea adresei privind comunicarea rezultatului procedurii nr. 7.567/29.04.2014, prin care oferta depusă a fost respinsă ca neconformă“.
- Şi S.C. Coral S.R.L. Tulcea a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu şi în sprijinul autorităţii contractante, adică al C.J.C., precum şi o cerere de intervenţie accesorie, solicitând respingerea contestaţiilor şi continuarea procedurii, cu menţinerea rezultatului procedurii.
- După ce a analizat toate documentele depuse de către contestatari, C.N.S.C. a decis să respingă cererile formulate de S.C. Mara Construct şi de S.C. Coral S.R.L., dar a admis contestaţia Asocierii Euras – Prodeximp – Electro-Ursa Servcom. Drept consecinţă, Consiliul a anulat procedura şi a dispus reevaluarea ofertelor. Acest fapt a dus, invariabil, la reluarea întregii proceduri.
Economie de 1,5 milioane lei
Oferta Mara Construct a fost cea mai bună dintre cele şapte depuse, fiind cu 1,5 milioane lei mai mică decât estimase CJC. Dacă la lansarea licitaţiei, în septembrie 2013, se estima că întregul contact va avea o valoare de 56.051.824 lei, în final, hârtiile s-au semnat pentru suma de 54.500.790,05 lei. Potrivit anunţului de atribuire, 5% din contract poate fi subcontractat către o altă firmă, mai precis lucrările la isntalaţiile electrice pot fi realizate de altcineva.
Revenind la câştigătorul licitaţiei, Mara Construct este un mai vechi partener al CJC. În 2012 a realizat lucrăruile de consolidare la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, iar anul acesta, modernizarea DJ Ovidiu- Poarta Albă. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, societatea a declarat, în 2013, o cifră de afaceri de 3.866.553 lei, datorii de 420.612 lei şi un profit brut de 38.462 lei. De asemenea, anul trecut, societatea avea 17 angajaţi.
Proiect de 74 milioane lei
În august 2013, CJC a obţinut fonduri europene pentru reabilitarea fostei cetăţi geto-dace de pe malul Dunării, Capidava. Proiectul are o valoare totală de 74.236.948,56 lei, din care contribuţia C.J.C. era de 1.927.035,20 lei.
Procedura de selecţie a constructorului a fost una greoaie şi de două ori contestată. Prima licitaţie, lansată anul trecut, a fost reluată, după ce CNSC a impus autorităţii contractante să refacă întregul caiet de sarcini.
Proiectul de la Capidava prevede restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea sitului arheologic, dar are şi o componentă de promovare a ruinelor. Astfel, se vor concepe trasee de vizitare a cetăţii, se vor monta instalaţii de iluminare şi pasarele de traversare peste zonele de protecţie arheologică. Toate trebuie finalizate până pe 30 iunie 2015.
Netty DUMITRACHE - SURSA: Observator
Reabilitarea cetăţii Capidava, lovită de ghinion
Unul dintre cele mai greoaie proiecte derulate de Consiliul Judeţean Constanţa este, cu siguranţă, cel de restaurare a sitului arheologic Capidava. Lansate de mai bine de un an şi jumătate, licitaţiile pentru dirigenţia de şantier, lucrările de execuţie şi reţelele de utilităţi, achiziţii ce au avut legătură cu acest proiect ambiţios, s-au lovit, rând, pe rând de contestaţii. Deşi lucrările de construcţie au fost deja atribuite, iar firma care a câştigat procedura are termen până în vară să le finalizeze, recent au apărut probleme la o altă licitaţie.
Firma Romconstruct Group a formulat o contestaţie împotriva rezultatului procedurii de atribuire, prin cerere de ofertă, a contractului ce are ca obiect „Servicii de dirigenţie de şantier pentru lucrările C+M+I, asigurarea utilităţilor aferente proiectului Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologie Cetatea Capidava“. Societatea ploieşteană a solicitat Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Constaţiilor anularea rezultatului procedurii, constatarea conformităţii ofertei sale, precum şi obligarea autorităţii contractante la reevaluarea acesteia. C.N.C.S. s-a pronunţat în acest caz la începutul lunii decembrie şi a dispus respingerea contestaţiei formulate de către S.C. Romconstruct Group S.R.L. Mai mult, s-a dispus continuarea procedurii de atribuire.
Decizia C.N.S.C. este obligatorie, însă părţile pot formula plângeri, care se vor judeca de către instanţele de contencios-administrativ. Dacă firma contestatoare va recurge la atacul în instanţă, acest lucru va însemna încă o întârziere a proiectului.
Proiectul de la Capidava, pentru care s-a obţinut finanţare europeană şi a cărui valoare este de 74 de milioane de lei, prevede restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea sitului arheologic, dar mai are şi o componentă de promovare a ruinelor. Lucrările trebuie finalizate până pe 30 iunie 2015. (N.D.) SURSA: Observator
Comori arheologice descoperite accidental, la Capidava
Din luna martie, se lucrează de zor la Cetatea Capidava, pentru a nu fi pierdută finanţarea europeană obţinută pentru reabilitarea şi modernizarea acesteia. În timpul lucrărilor, arheologii au descoperit 100 de morminte din anul 1000, către sfârşitul secolului al XI-lea.
Din fericire, în luna martie au demarat lucrările la Cetatea Capidava, castru roman situat pe malul drept al Dunării dobrogene, parte componentă a patrimoniului cultural naţional, în vederea valorificării optime a întregului potenţial turistic al regiunii. Potrivit directorului Gabriel Custurea, al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, la 20 de kilometri în aval de Cernavodă, mai întâi au începe lucrările la aleea pietonală de acces şi a drumului spre cetate, iar acum se munceşte de zor pentru construirea centrului de informare turistică. S-ar fi început mai de mult amenajarea acestuia, dar în momentul descărcării de sarcină arheologică a terenului pe care se va înălţa centrul s-au descoperit 100 de morminte de aproape acum 1.000 de ani, parte a necropolei cetăţii bizantine târzii.
„Se lucrează, e şantier mare. Din martie sunt lucrări acolo, s-au terminat o parte din ele, s-a trecut la fundaţia centrului informaţional, după descărcarea de sarcină arheologică totală. S-a săpat până la 4 metri, iar colegii au avut surpriza plăcută să cerceteze aproape 100 de morminte de aproape acum 1.000 de ani. Este necropola cetăţii bizantine târzii, despre care ştiam, dar nu de aşa densitate pe care au găsit-o. A fost foarte densă zona în vestigii arheologice, aşa că a durat mai mult, dar ne încadrăm în termenele stabilite, suntem în grafic“, ne-a declarat Custurea.
Zidurile vor fi înălţate
Directorul M.I.N.A.C. este sigur că finanţarea europeană nu va fi pierdută: Consiliul Judeţean Constanţa a reuşit în august 2013 să obţină fonduri de la U.E. pentru pentru reabilitarea fostei cetăţi geto-dace Capidava, în valoare totală de 74.236.948,56 lei. Proiectul include şi restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea sitului arheologic şi deja se lucrează la zidurile castrului roman. S-au îndepărtat gunoaiele, molozul, se curăţă zidurile, care vor fi şi înălţate.
„S-a trecut şi la lucrul pe ziduri (curtine). Acestea trebuie curăţate de şapa veche de beton care le-a acoperit în anii ‘30, când s-au făcut primele restaurări, şi se înalţă cu 1-2 metri. Nu cred că pierdem banii: centrul se face, parcarea se va face, pe ziduri e mai migălos, dar oamenii şi-au adunat materialele acolo, pietre tăiate, tot ce este necesar pentru ca acestea să fie înălţate, aşa că nu va mai trece mult timp şi va fi gata şi această parte a proiectului. Cetatea, în final, va fi o realizare, va merita să fie văzută“, s-a arătat sigur Gabriel Custurea.
Proiectul de la Capidava are şi o componentă de promovare a ruinelor. Astfel, se vor concepe trasee de vizitare a cetăţii, se vor monta instalaţii de iluminare şi pasarele de traversare peste zonele de protecţie arheologică. Totul pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului în judeţul Constanţa, prin restaurarea şi valorificarea durabilă a cetăţii, precum şi prin crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.
Muzeu arheologic chiar la Capidava
La Capidava, Consiliul Judeţean Constanţa şi Primăria Topalu au realizat şi un proiect de construire a unui muzeu de arheologie, iar acesta va fi amenajat în cadrul Capidava, chiar în interiorul centrului de informare turistică. Unde vor fi expuse chiar şi obiectele descoperite în cele 100 de mormintele din anul 1.000.
„Au fost descoperiţi mai mulţi cercei, cruciuliţe, pandantive, nu foarte multe sau bogate, dar importante. Vor fi expuse în muzeul pe care intenţionăm să-l deschidem în cadrul punctului informaţional, care va fi şi punct de plecare al vizitei cetăţii“, ne-a mai precizat Custurea. Valentin ISPAS SURSA: Observator
Restaurarea Cetăţii Capidava, la stadiul dotărilor
Până la finele acestui an, turiştii care vor vizita antica cetate Capidava, situată pe malul Dunării, vor avea o mare surpriză. Întregul sit arheologic va fi refăcut, iar zona va fi amenajată astfel încât să ofere toate condiţiile unui turism de calitate.
În urmă cu două zile, Consiliul Judeţean Constanţa a lansat ultima procedură pentru acest proiect, pentru achiziţia dotărilor: mobilier şi echipamente informatice. Pentru mobilier – bănci, scaune, dulapuri, etajere, vitrine etc. – se estimează că se vor cheltui 189.710 lei, în timp ce pentru echipamentele IT valoarea este puţin mai mare – 209.800 lei. Acest lot, de echipamente, va include ecrane LCD, info-kiosc, computere, multifuncţionale şi sistem audio-ghis trilingv. Întreaga achiziţie este estimată la 399.510 lei, iar C.J.C. doreşte ca produsele să-i fie furnizate în cel mult două luni de la semnarea contractului.
Proiectul restaurării cetăţeii Capidava are o valoare totală de 74,2 milioane lei, din care contribuţia C.J.C. este de 1,9 milioane lei. Se efectuează lucrări de restaurare, consolidare, protecţie şi conservare sitului arheologic, dar proiectul are şi o componentă de promovare a ruinelor. Se vor concepe trasee de vizitare a cetăţii, se vor monta instalaţii de iluminare şi pasarele de traversare peste zonele de protecţie arheologică.
Netty DUMITRACHE - SURSA: Observator
Aproximativ 500.000 de lei pentru promovarea cetăţii Capidava
Din luna martie se lucrează de zor la cetatea Capidava, pentru a fi reabilitată cu fonduri europene. Consiliul Judeţean Constanţa a reuşit, în august 2013, să obţină banii necesari pentru pentru reabilitarea fostului castru roman situat pe malul drept al Dunării dobrogene, parte componentă a patrimoniului cultural naţional, în vederea valorificării optime a întregului potenţial turistic al regiunii. Peste 74 de milioane de lei pentru restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea sitului arheologic, dar şi pentru valorificarea acestuia.
Cu greu s-a stabilit constructorului, licitaţia pentru desemnarea acestuia fiind contestată, dar de câteva luni se lucrează la foc automat, pentru ca proiectul să fie finalizat până la 31 decembrie, pentru a nu fi pierdută finanţarea.
Ieri s-a demarat procedura de cerere de ofertă pentru furnizarea dotărilor necesare promovării cetăţii geto-dacice. Se cer echipamente IT şi mobilier pentru centrul de informare de la intrarea în Cetatea Capidava, unde va funcţiona şi un mic muzeu, cu obiecte descoperite, vara aceasta, în 100 de morminte din castru, din anul 1000. de Valentin ISPAS
SURSA: Observator
Probleme cu reabilitarea cetăţii Capidava
Ieri, la şedinţa Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir, vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al instituţiei, a făcut câteva precizări vizavi de proiectul de reabilitare a cetăţii Capidava, sistat din cauză că administratorul societăţii care a executat lucrările este acuzat de corupţie. În jurul datei de 20 februarie, autorităţile judeţului vor începe procedurile pentru organizarea unei noi licitaţii pentru continuarea proiectului, prin publicarea anunţului în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Din totalul de 70 milioane lei, cât ar fi valoarea proiectului, până în prezent, s-au executat lucrări de 31 milioane de lei, direrenţa urmând să fie acoperită din fonduri ale C.J.C. „Pe 15 o să avem suma exactă necesară pentru finalizarea investiţiei, urmând ca, în două-trei zile după, să lansăm pe S.E.A.P. licitaţia, care durează minimum 52 de zile. Nu am de unde să ştiu dacă se termină până în vară, până pe 1 iulie, când trebuie finalizat. Este nevoie să ne mişcăm foarte repede, altfel C.J.C. riscă să dea înapoi toţi banii“, a declarat Cristinel Dragomir.
Cătălin PALIU SURSA: Observator