Garnituri de tren: in anul 2012 circulat zilnic în medie 1.438 trenuri/zi,
Clienti : 53,4 milioane de clienţi anual adica 146.300 clienti zilnic
Material rulant: 500 de locomotive, 970 de vagoane şi 120 de automotoare (Săgeţile Albastre) si spera sa mearga bine daca vor avea "probabil undeva la vreo 400-500 de locomotive şi peste 2.000 de vagoane si 300 de automotoare"
"In prezent circa 4.000-5.000 de kilometri de cale ferată permit viteze de peste 100 de km/oră."
In 2011 au avut "cifră de afaceri de 521,3 milioane de euro, datorii în valoare de aproape 400 de milioane de euro şi un profit de 300.000 de euro."
La un simplu calcul inseamna un venit pe client de aprox 10 euro (521,3 milioane de euro cifră de afaceri : 53,4 milioane de clienţi) chiar daca venitul nu este cifra de afaceri dar luam cifra de 10 euro per client ca cifra de referinta. avand in vedere ca aceasta cifra de afaceri s-a diminuat in ultimii ani deoarece numarul de clienti s-a redus semnificativ adica "În ultimii cinci ani numărul călătorilor a scăzut cu circa 37,6%, de la 85 de milioane de călători în 2007, la 53,4 de milioane in 2011"
Din Raportul de activitate pe 2012 al CFR Calatori (www.cfrcalatori.ro/download/9603) se vede ca ponderea calatorilor cu abonament este de doar 33,4% pe distante de 30 km in medie iar a celor in trafic international (medie 281 km) doar de 0,5% (7 milioane euro in 2012), iar traficul cu bilet intreg este de 26,2% pe o distanta de 110km in medie.
Intrebarea mea este cum se poate ca sa "circulat zilnic în medie cu 1.438 trenuri/zi" dar sa ai in parc doar 970 de vagoane si 120 automotoare sageata? Nu prea se potriveste. Iar numarul de calatori sa fie de 146.300 in medie pe zi pe aceste 1.438 de trenuri/zi, asta insemnand aproape 100 de calatori calatorind in medie cu unul dintre aceste trenuri si in afara de trenurile din zori care duc navetistii si unde este arhiplin (abonamente: 33% din ponderea de calatori) in rest trenurile sunt goale (bilet intreg este de 26,2%).
Ca sa luam de exemplu ruta Bucuresti Constanta CE vedem la PROTV : "Peste un miliard de euro au costat lucrarile de reabilitare pe calea ferata Bucuresti-Constanta. 10 ani de munca pentru ca trenurile sa circule cu ametitoarea viteza de ...20 de km la ora." APOI "Se vorbeste chiar ca anumite furturi ar fi comandate pentru a justifica imbogatirea transportatorilor rutieri de maxi-taxi. Cale ferata este in toata Romania, de ce se fura in special pe aceasta ruta? SUNT 21 de microbuze si autobuze pleaca in fiecare zi de aici din Constanta spre Bucuresti. Orarul este fix: prima cursa pleaca la ora 5.45 si ultima la 20.45. Pretul e acelasi ca la intercity, dar masinile ajung in 3 ore. Nimeni nu vrea sa plateasca servicii pe care nu le primeste." SURSA STIRI PROTV
director general CFR Călători: Aproape 10 milioane de români "merg în fiecare an cu naşul". INTERVIU GÂNDUL
"Mersul cu naşul" înseamnă pierderi anuale între 30 şi 40 de milioane de lei pentru CFR Călători, în condiţiile în care peste 15% dintre clienţi aleg să călătorească fără bilet, a declarat Ştefan Roşeanu, director general CFR Călători, într-un interviu acordat gândul.
Anul trecut, CFR Călători a avut peste 53,4 milioane de clienţi, ceea ce înseamnă că peste 1,3 milioane de călători nu şi-au cumpărat o legitimaţie, preferând să cadă la înţelegere cu conductorul sau şeful de tren.
"Noi estimăm că undeva între 15 şi 20% din numărul actual de călători aleg să meargă cu naşul, ceea ce înseamnă undeva între şapte şi zece milioane de călători care nu plătesc bilet. Sunt venituri, dacă faceţi o socoteală, probabil între 30-40 de milioane de lei pe care CFR Călători le pierde anual", ne-a precizat Roşeanu. Pentru a pune capăt acestui fenomen, reprezentanţii CFR Călători susţin că vor intensifica acţiunile de control în trenuri, dar şi că vor acorda o atenţie sporită modului în care îşi fac treaba însoţitorii de tren.
Câţi călători au fost prinşi fără bilet în prima parte a anului
În primele cinci luni ale anului echipele de control ale transportatorului de stat au depistat peste 220.000 de persoane care călătoreau fără legitimaţie şi cărora li s-au eliberat bilete în valoare de peste 2,9 milioane de lei, reiese din datele comunicate de companie pentru gândul.
În ceea ce priveşte numărul conductorilor concediaţi pentru că nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile de serviciu, directorul CFR Călători susţine că "sunt dosare în care solicităm aplicarea maximă a sancţiunii inclusiv desfacerea contractului de muncă". Cu toate acestea, niciun angajat nu a fost dat afară până acum pentru că ar fi acceptat bani de la călătorii care nu şi-au cumpărat bilet.
Cu toate că fenomenul "mersului cu naşul" aduce pierderi considerabile pentru CFR Călători, şeful companiei susţine că principala problemă a operatorului de stat rămâne apetitul scăzut al românilor pentru mersul cu trenul. De aceea, unul dintre obiectivele asumate pe termen lung îl reprezintă revigorarea traficului de călători.
Numărul călătorilor a scăzut cu circa 40% în ultimii cinci ani
În ultimii cinci ani numărul călătorilor a scăzut cu circa 37,6%, de la 85 de milioane de călători în 2007, la 53,4 de milioane anul trecut. În primele cinci luni ale acestui an operatorul de stat a avut puţin peste 20 de milioane de clienţi. Dacă ritmul se menţine, până la sfârşitul lui 2012 numărul mediu de călători va coborâ la 48,2 milioane de persoane. Numărul mediu de călători se referă la persoanele care şi-au cumpărat bilet.
"Scăderea numărului de călători s-a produs pe fondul unei reorganizări a economiei şi a societăţii româneşti. Este o naştere a întreprinderilor mici şi mijlocii care implică un alt impuls în nevoia de mobilitate. E vorba de fragmentarea de-a lungul zilei a orelor de plecare şi de sosire şi atunci CFR Călători trebuie să se reorganizeze. Mersul trenurilor oferit trebuie să se reorganizeze în jurul ideii de mers cadenţat. Cadenţa trebuie să varieze de la jumătate de oră până la 2-3 ore, patru maxim pentru rutele foarte lungi", susţine Roşeanu.
Practic, dacă distanţa parcursă cu trenul este foarte mică, numărul de trenuri care circulă pe ruta respectivă ar urma să fie mai mare. Pentru a putea acoperi un mers cadenţat, CFR Călători trebuie să-şi lărgească flota prin modernizarea vagoanelor şi locomotivelor existente, dar şi prin achiziţionarea altora noi.
Dacă în prezent reţeaua feroviară internă este deservită de circa 500 de locomotive, 970 de vagoane şi 120 de automotoare (Săgeţile Albastre), pentru a face faţă unui mers cadenţat, flota ar trebui să numere "300 de automotoare, probabil undeva la vreo 400-500 de locomotive şi peste 2.000 de vagoane", apreciază directorul general.
Roşeanu: Întârzierile sunt cauzate în mare parte de furturile de pe calea ferată
În ceea ce priveşte sutele de minute de întârzieri pe care le acumulează trenurile CFR în fiecare zi, cauza principală o reprezintă problemele de securitate, mai exact furturile de pe calea ferată precum şi limitările de viteză impuse de lucrările de reabilitare şi modernizare a infrastructurii feroviare, susţine Roşeanu.
"Din păcate, marea majoritatea a întârzierilor sunt pe fondul furturilor de elemente de siguranţă a circulaţiei care se produc la nivel naţional. Sunt evenimente care perturbă circulaţia în sensul că trenurile sunt limitate la viteze foarte mici, 15-20 de kilometri la oră, pentru a evita accidente. Minutele de întârziere din cauze strict tehnice reprezintă sub 20% din numărul total al incidentelor", ne-a declarat directorul CFR.
Întrebat la ce sumă se ridică prejudiciul creat de hoţii de fier vechi, Roşeanu ne-a precizat că nu are o estimare oficială însă "costurile de înlocuire sunt de 15-20 de ori mai mari decât banii care se încasează din aceste furtişaguri".
Roşeanu: Eu la calea ferată nu pot să fiu indisciplinat şi să o iau pe banda de urgenţă că mi-am pierdut răbdarea
În prezent circa 4.000-5.000 de kilometri de cale ferată permit viteze de peste 100 de km/oră. Cu toate acestea, dispariţia unor elemente de pe un tronson de cale ferată intens circulat poate duce la întârzieri în lanţ, atrage atenţia directorul CFR Călători.
"Calea ferată funcţionează ca un sistem. Un incident are repercusiuni asupra altor zone de trafic poate mult mai vizibil decât în zona rutieră. Plus că eu la calea ferată nu pot să fiu indisciplinat şi să o iau pe banda de urgenţă că mi-am pierdut răbdarea aşa cum fac mulţi dintre participanţii la trafic când nu mai au răbdare să stea în coloană să aştepte eliberarea autostrăzii sau a drumului naţional", a adăugat el.
În ultimii cinci ani, CFR Călători a primit subvenţii în valoare de 1,6 milioane de euro, potrivit ZF. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 521,3 milioane de euro, datorii în valoare de aproape 400 de milioane de euro şi un profit de 300.000 de euro. CFR Călători se află pe lista companiilor de stat pentru care vor fi recrutaţi manageri din sectorul privat, angajament asumat de guvern în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Roşeanu, despre eventuale majorări de tarife: Nu căutăm să mărim preţurile la bilete, căutăm să atragem mai mulţi călători în tren
O altă măsură luată de autorităţile române pentru a-şi onora angajamentele faţă de FMI, CE şi BM a fost scumpirea biletelor de tren din vara anului trecut. Măsura a fost posibilă după ce guvernul Boc a modificat prin ordonanţă de urgenţă prevederile conform cărora tarifele practicate de CFR Călători şi Metrorex pot fi majorate doar cu nivelul inflaţiei şi doar cu acordul Consiliului Concurenţei. Motivaţia invocată de Executiv a fost nevoia echilibrării bugetelor companiilor de stat şi a reducerii arieratelor, condiţii impuse de creditorii internaţionali.
În august 2011, CFR Călători a anunţat de pe o zi pe alta majorarea tarifelor cu 18%. Reprezentanţii companiei au precizat la acea vreme că decizia a fost luată pentru a "echilibra situaţia financiară a companiei", dar şi pe fondul "creşterii preţurilor la diferite materiale cu pondere mare în activitatea de transport feroviar: combustibil, energie, piese, etc.".
Întrebat dacă CFR Călători plănuieşte o nouă rundă de scumpiri, în contextul liberalizării preţurilor la energie electrică, directorul general Ştefan Roşeanu ne-a declarat că "întotdeauna majorările de preţuri la capitolul energie şi combustibili fosili au un impact negativ, deci ne cresc costurile. Peste 25% din costurile noastre sunt numai pe acest capitol". Cu toate acestea, Roşeanu susţine că "nu căutăm să mărim preţurile la bilete, căutăm să atragem mai mulţi călători în tren. Ceea ce ne interesează pe noi este să aducem cât mai mulţi bani printr-o creştere a bazei de plătitori la CFR Călători, nu să le punem mai mari taxe"