Cu doar 645 de kilometri de autostradă şi cu o reţea de cale ferată deficitară, România ar putea să facă din Dunăre principala cale de acces spre Europa, în condiţiile care deţine 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului şi mai multe porturi fluviale şi maritime, sunt de părere specialiştii din domeniu.
„Dunărea trebuie privită ca o prioritate. Dacă nu ar exista variaţia debitului, care reprezintă cea mai mare problemă, fluviul ar putea fi chiar principala cale de acces a României spre Europa“, este de părere Daniel Linteş, directorul general al operatorului portuar Socep Constanţa.
El a mai precizat că sunt mărfuri care ajung în port cu întârziere şi de două săptămâni din cauza problemelor de navigaţie pe Dunăre, ceea ce înseamnă timp pierdut şi costuri suplimentare.
„Este nevoie de o adâncime constantă pe toată durata anului pe Dunăre, pentru că altfel transportatorii de marfă întâmpină probleme, barjele nu funcţionează la capacitate maximă. Mai mult, din cauza problemelor de navigaţie pe Dunăre, cerealele Ungariei nu mai sunt transportate pe fluviu, ci pe calea ferată.“
România are 1.085 kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime) şi două canale navigabile, Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia, care fac legătura cu Marea Neagră şi cu portul Constanţa.
Circa 28 de milioane de tone de marfă au fost încărcate şi descărcate în porturile fluviale din România şi doar 119.000 pasageri au fost transportaţi pe Dunăre în 2012, potrivit datelor de la Ministerul de Transporturi. Spre comparaţie, pe fluviul Rin, ce are un sector navigabil de doar 750 de kilometri, se transportă 200 de milioane de tone de marfă.
Mărfuri redirecţionate pe rute mai rapide din cauza problemelor de pe Dunăre
În ultimii trei ani însă din cauza problemelor de navigaţie pe Dunăre o parte din cerealele din Ungaria care erau transportate în tranzit pe Dunăre prin portul Constanţa (în jur de 500.000 de tone anual) au fost redirecţionate pe alte rute mai rapide (Italia, Polonia, zona Rinului).
Printre mărfurile redirecţionate din portul Constanţa se mai numără şi cărbunii energetici din Rusia pentru termocentralele din Ungaria şi Austria, bauxita şi alumina pentru producerea aluminiului în România, potrivit datelor din piaţă.
Este nevoie de realizarea lucrărilor de dragaj şi semnalizare curentă, urgentarea implementării proiectelor privind asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, analizarea taxelor practicate de administraţiile portuare, potrivit jucătorilor din piaţă.
Artera de legătură cu Europa de Vest, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat
„Dunărea este artera de legătură cu Europa Centrală şi cu marea, deci cu lumea. Transportul fluvial este mai ieftin decât cel rutier sau pe calea ferată şi poate să fie util pentru o multitudine de mărfuri, ceea ce contează în economie“, este de părere Bogdan Murgescu, istoric al economiei, profesor la Universitatea din Bucureşti.
Transportul fluvial reprezintă un sector strategic al României, dat fiind că porturile fluviale alături de portul Constanţa joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România.
Dunărea şi portul Constanţa constitue puncte de intrare din şi spre Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat.
Nave şi barje blocate
În perioadele de secetă cu niveluri mici ale apei, în anumite zone (de exemplu pe sectorul cuprins între Călăraşi şi Brăila) s-au înregistrat adâncimi de 1,2 - 1,4 metri, mult sub adâncimile minime (2,5 metri) recomandate de Comisia Europeană.
Cele mai mari probleme în navigaţia pe Dunăre se înregistrează pe sectorul comun româno-bulgar al fluviului.
Zonele unde au fost înregistrare adâncimi scăzute se află pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în dreptul localităţilor Batin şi Belene. În ultimii ani bulgarii nu au alocat fonduri pentru întreţinerea condiţiilor de navigaţie, de aceea, susţin unii jucători din piaţă, este nevoie de negocierea acordului din 1954 între cele două guverne.
Scăderea adâncimilor Dunării duce la blocarea navelor, anul trecut în iulie şi august fiind blocate aproape 100 de nave propulsate şi mai multe barje, ce transportau minereu, cărbune, cereale, produse petroliere.
Au existat şi cazuri când au fost desfăcute navele din convoaie. Pe sectorul Călăraşi-Brăila, pentru a naviga pe ruta Călăraşi-Cernavodă, navele sunt obligate să folosească ruta ocolitoare braţele Bala-Borcea, mai lungă cu circa 120 de kilometri, din cauza adâncimilor reduse.
Şi anul acesta a debutat cu adâncimi scăzute în zona Turnu Măgurele - Zimnicea, iar 21 de convoaie s-au desfăcut pentru a tranzita zona navă cu navă.
Este nevoie de investiţii în dezvoltarea porturilor
„De-a lungul Dunării fluviale există 22 de porturi, cele mai importante fiind Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi. În general, infrastructura porturilor este învechită, iar structura constructivă este nefavorabilă (cheuri pereate, care nu permit operarea eficientă a navelor fluviale)“, se arată într-un document al programului operaţional de infrastructură mare 2014-2020.
Portul Constanţa, cel mai mare, este principala poartă de intrare şi ieşire a mărfurilor din România.
„Portul Constanţa este un obiectiv de interes naţional, iar în strategia europeană de transport 2014-2020 apare ca port principal în Europa. Poate să fie dezvoltat prin investiţii în infrastructură şi activităţi ce se pot desfăşura în port“, este de părere Viorel Panait, directorul general al operatorului portuar Comvex.
În perioada 2010-2012 traficul maritim de mărfuri a fost în stagnare pe piaţa locală, în timp ce traficul de pasageri a înregistrat o uşoară creştere, de la 23.000 de pasageri transportaţi la 30.000 în 2012, potrivit datelor de la Transporturi.
Circa 39 de milioane de tone de mărfuri au fost încărcate/descărcate în porturile maritime româneşti în 2012, faţă de 61 de milioane de tone în Polonia şi 543 de milioane de tone în Olanda, ţara care ocupă locul întâi în Europa după traficul maritim de de mărfuri, arată datele Eurostat.
Portul Constanţa poate să fie considerat portul la Marea Neagră al statelor riverane Dunării Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Moldova care nu au ieşire la mare.
Dunărea face parte din axa prioritară 18: Rin/Meuse - Main - Dunăre. Această axă, un coridor între estul şi vestul Europei, leagă portul Rotterdam, la Marea Nordului, de portul Constanţa, la Marea Neagră, traversând sau formând graniţa a unsprezece ţări.
Bani europeni pentru dezvoltare
Proiectele de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii portuare sunt finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, dar şi prin programul CEF (Connecting Europe Facility) aprobat de UE pentru perioada 2014 - 2020.
România poate accesa 1,3 miliarde de euro pentru transportul fluvial şi feroviar în perioada 2014-2020 prin CEF.
SURSA: ZF
Lista proiectelor depuse de România în cadrul programului "Connecting Europe Facility”
Lista proiectelor depuse:
Nr. Proiectul Valoarea proiectului (euro) Obiectivele proiectului
1 Modernizarea legăturii feroviare între Braşov şi Sighişoara; secţiunea Braşov-Apata şi Cata-Sighişoara
890.000.000 Reabilitarea liniei duble de cale ferată pentru viteze de 160 km/h şi 22,5 t/axă, pe cele două secţiuni, situate pe TEN-T core şi Coridorul Rhine-Danube
2 Realizarea unei platforme multimodale în Portul Galaţi
136.000.000 Construcţia unei platforme multimodale în portul Galaţi (TEN-T core), dedicată în special transferului de mărfuri şi containere. Secţiunea Galaţi-Marea Neagră asigură adâncimi de navigaţie de 7 m şi este situată pe TEN-T core şi pe Coridorul Rhine-Danube
3 Multi-modal infrastructure platform for hydro carbons in the Port of Constanta.
92.000.000 Executarea unor construcții în partea de sud a Portului Constanța (TEN-T Core), ce constau în transformarea unei insule artificiale și a țărmului vecin într-un terminal multimodal pentru hidrocarburi.
4 Activități pilot necesare dezvoltării capacității tehnice pentru reabilitarea senalului navigabil
25.000.000 Achiziția de nave tehnice de dragaj
5 High Performance Green Port Giurgiu Stage II – Construction: realizarea unui terminal intermodal în zona libera a Portului Giurgiu
15.594.063 Dezvoltare port Giurgiu
6 Reabilitarea și întreținerea șenalului navigabil
8.500.000 Achiziție nave tehnice (semnalizare și măsurători); colectare date etc.
7 A single window for the efficient integration of multimodal transport and port operations- studii pentru Intelligent Transport System 6.000.000 Studii Intelligent Transport System (ITS)
8 Revizuirea studiului de fezabilitate pentru proiectul de îmbunătăţire a navigaţiei pe sectorul comun România-Bulgaria; secţiunea Portile de Fier-Călăraşi 6.000.000 Studiu de fezabilitate. Revizuirea studiului de fezabilitate în vederea îmbunătăţirii navigaţiei pe sectorul comun RO-BG, situat pe TEN-T core şi Coridorul Rhine-Danube
9 "SPINE – Safety Performance and Investment for Network Europe": realizarea unor studii privind siguranța rutieră
2.000.000 Studiu privind măsurile de siguranță rutieră
10 Elaborarea studiului de fezabilitate pentru secţiunea de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeş (230 km)
1.500.000 Studiu de fezabilitate. Pregătire pentru reabilitarea liniei de cale ferată pentru viteze mai mari de peste 100 km/h şi 22,5 t/axă a acestei porţiuni de cale ferată, situată pe TEN-T core şi Coridorul East Med
11 Infrastructure Harmonized eCall European Pilot (I HeRO)- studii pentru siguranța rutieră
1.069.100 Siguranţa rutieră - pregătirea centrelor 112 (Public Safety Answering Points eCall-PSAPs eCall) din Statele Membre pentru implementarea 112 eCall
12 EU ITS Platform- studii pentru Intelligent Transport System
750.000 Studii Intelligent Transport System (ITS)
13 Revizuirea studiului de cale ferată Craiova-Calafat (108 km)
500.000 Pregătire pentru reabilitarea liniei de cale ferată pentru viteze mai mari de peste 100 km/h şi 22,5 t/axă a acestei porţiuni de cale ferată, situată pe TEN-T core şi Coridorul East Med
14 PILOT Platform for access services to OPMET (worldwide/ECAC) data (METAR, TAF, SIGMET) în format WXXM- studii pentru traficul aerian 407.209 Implementare Air Traffic Management 1: Initial System Wide Information Management
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
Background
Programul Connecting Europe Facility (CEF) urmărește accelerarea investițiilor în domeniul rețelelor de transport, energie și telecomunicații transeuropene și mobilizarea finanțărilor publice sau private. De asemenea, CEF urmărește valorificarea sinergiilor dintre sectoarele de transport, telecomunicații și energie, sporind astfel eficacitatea intervențiilor UE și permițând optimizarea costurilor. De asemenea, CEF stabilește defalcarea resurselor care urmează a fi puse la dispoziție în cadrul financiar multianual, pentru anii 2014 - 2020.
Prin acest program sunt sprijinite proiectele de interes comun care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi sau modernizarea celor existente în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. În cadrul CEF este prioritară acordarea de finanțări pentru dezvoltarea conexiunilor care lipsesc din sectorul transporturilor. De asemenea, CEF contribuie la sprijinirea proiectelor care au o valoare adăugată la nivel european și care au beneficii importante pentru societate, însă nu dispun de finanțare adecvată din partea pieței.
Următorul apel de proiecte pentru contractarea de finanțări destinate sectorului de transport va fi deschis în prima parte a anului 2016.
SURSA: EURACTIV
The Connecting Europe Facility (CEF) for Transport
TEN-T policy objectives foresee:
- completion by 2030 of the Core Network, structured around nine multimodal Core Network Corridors.
- completion by 2050 of the Comprehensive Network in order to facilitate accessibility to all European regions
CEF Transport also supports innovation in the transport system in order to improve the use of infrastructure, reduce the environmental impact of transport, enhance energy efficiency and increase safety.
The total budget for CEF Transport is €24.05 billion for the the period 2014-2020. INEA is responsible for implementing €22.4 of the CEF Transport budget in the forms of grants during the same period.
- Find a call
- How to apply
- Beneficiary info point
- Projects
- Policy background
- CEF Transport: Motorways of the Sea.
Creation date: February 17, 2016
The Innovation and Networks Executive Agency (INEA) has received 427 project proposals by the 16 February 2016 deadline for the 2015 CEF Transport Calls for Proposals, requesting €12.96 billion in total EU funding. The total available budget for the call is €7.6 billion. Evaluation of the project proposals with the help of external experts will start in March.
The 2015 CEF Transport Calls for Proposals closed on 16 February 2016 at 17:00 (Brussels time) with INEA receiving 427 project proposals under two calls:
- CEF-Transport-2015-Cohesion envelope
- CEF-Transport-2015-General envelope
Call Number of ProposalsRequested Funding (€ billion)Available Budget (€ billion)Oversubscription rate
CEF-Transport-2015- Cohesion 140 9.79 6.47 1.51
CEF-Transport-2015- General 287 3.17 1.09 2.91
TOTAL 427 12.96 7.56 1.71
Admissibility and eligibility of the project proposals will now be checked and the proposals will then be evaluated against the specific award criteria of the calls. The evaluation process, which will involve external experts, is expected to be concluded by July at the latest, when the final results will be announced.
The calls opened for submission on 5 November 2015.
SURSA: EC EUROPA
7 proiecte românești, finanțate prin CEF
Un nou plan de investiţii pentru proiecte de infrastructură de transport, în valoare de 13,1 miliarde euro, a fost iniţiat de Comisia Europeană.Şapte proiecte sunt implementate la ora actuală de Ministerul Transporturilor prin Connecting Europe Facility (CEF).
Ministerul Transporturilor figurează, prin unitățile aflate sub autoritatea sa, cu şapte proiecte majore în cadrul programului Connecting Europe Facility (CEF):
- Asistența tehnică pentru revizuirea și completarea Studiului de fezabilitate cu privire la îmbunătățirea navigației pe sectorul Ro-Bulgar al Dunării (RA AFDJ Galați);
- Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea căii ferate pe secțiunea Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș (CNCF CFR SA);
- Revizuirea studiului de fezabilitate pntru reabilitarea căii ferate Craiova Calafat, component a Coridorului Est-Mediteranean (CNCF CFR SA);
- Fairway România – Implementarea prevederilor Strategiei Dunării în vederea îmbunătățirii navigației pe Dunăre și canalele aferente (RA AFDJ Galati);
- Fairway România – Implementarea prevederilor Strategiei Dunării în vederea îmbunătățirii navigației pe Dunăre și canalele aferente (CNACN Constanța);
- Reabilitarea secțiunii de cale ferată Sighișoara-Brașov (CNCF CFR SA);
- EU ITS Platform – studii pentru Intelligent Transport System (MT, CNADNR SA).
Alte articole din sectiune
- Olt: cinci drumuri judeţene intră în reabilitare
- Ce proiecte feroviare şi navale au primit aprobarea UE pentru finanţare
- Drumurile reabilitate prin POR 2007-2013 intră în administrarea RA Drumuri Arges
- Interconectarea reţelelor de gaze din România şi Bulgaria, estimată la circa 5 mil. euro
- Va fi lansată licitaţia pentru execuţia podului peste Dunăre la Brăila
- CFR caută furnizori pentru calea ferată Frontieră Curtici-Arad
- Amenajările pe Dunăre, între Călăraşi şi Brăila, primesc finanțare
- Plati de 380 de milioane de lei pentru proiectele europene CFR
- Noi exproprieri aprobate de Guvern
- CJ Argeş vrea să reabiliteze 100 de km de drum în 2015
- Cine construieşte locuinţele ANL din Focşani
- Trei proiecte mari de infrastructură finanţate din surse europene în Bulgaria
- Noi lucrări de reabilitare a căii ferate finanţate prin POS-T
- Se construiesc locuinţe pentru tinerii din vestul ţării
- Noi locuinţe sociale în Brașov
- Primele demersuri pentru centura ocolitoare Câmpina
- Ce proiecte trebuie să finalizeze Iaşiul până la finele anului
- Proiecte rutiere de 18 milioane de euro, aprobate
- 13 mari proiecte de infrastructură rutieră – prioritatea guvernanților anul acesta
- Lucrari de apa/canalizare in comuna Pauca