Congres UGSR 17 noiembrie 2012
Congresul de reorganizare a Uniunii Generale a Sindicatelor din România - UGSR, ce a avut loc la data de 17 noiembrie 2012 la Sediul Central al UGSR din Bd. Regina Elisabeta nr. 45 din Bucureşti, a stabilit obiectivele şi măsurile care vor fi luate pentru consolidarea unei mişcări sindicale autentice.
Cei aproximativ 200 de delegaţi prezenţi la congres au votat Acordul de fuziune prin absorbţie între Uniunea Generală a Sindicatelor din România, înfiinţată prin Sentinţa nr. 43/PJ/1945, în calitate de confederaţie absorbantă, şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România, înfiinţată prin Decizia Civilă nr. 474/PJ/2010 a Curţii de Apel Bucureşti, în calitate de confederaţie absorbită.
Congresul a votat noul statut al organizaţiei, în conformitate cu convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, directivele europene din domeniu şi în conformitate cu Codul Muncii şi Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
Ca rezoluţie principală a congresului a fost votată Declaraţia-Program a UGSR, un document care, după ce va fi pus în practică, va întări coeziunea şi solidaritatea sindicală din România, transformând confederaţia într-o veritabilă platformă a societăţii civile. Astfel, delegaţii prezenţi la congres şi-au propus să susţină următoarele măsuri:
- Modificarea în regim de urgenţă a legislaţiei muncii, a Codului Muncii şi a Legii nr. 62/2011 a dialogului social, pentru ca salariaţii şi pensionarii să poată să fie reprezentaţi şi apăraţi, inclusiv în faţa instanţelor de judecată;
- Recunoaşterea dreptului legitim al pensionarilor de a se constitui în sindicate şi de a participa efectiv la luarea unor decizii la nivel naţional, cu referire la pensii şi la pensionari, la fel ca în alte ţări din Uniunea Europeană;
- Renunţarea la taxa judiciară şi la taxele şi impozitele plătite către stat de către sindicate;
- Elaborarea unor politici active în domeniul reconversiei profesionale;
- Redimensionarea alocaţiei de stat pentru copii;
- Înlăturarea oricăror discriminări ale femeilor în raporturile de muncă;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru categoriile defavorizate, copii, pensionari şi şomeri;
- Dezvoltarea unităţilor medicale şi construirea unor centre moderne de diagnostic şi tratament, competitive la nivel european;- Promovarea unor acţiuni eficiente pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă;
- Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului, în scopul asigurării unei pregătiri temeinice a tinerei generaţii;
- Acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării medicinei muncii;
- Negocierea Contractului colectiv de muncă la nivel naţional;
- Susţinerea libertăţii de exprimare, a libertăţii de gândire, ca drepturi fundamentale într-o societate democratică. Depolitizarea instituţiilor publice din mass-media, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES;
- Înfiinţarea tribunalelor muncii, ca instanţe specializate în domeniul relaţiilor de muncă şi depolitizarea Inspecţiei Muncii.
Pentru o perioadă de şapte ani, au fost aleşi următorii membri ai conducerii executive:
Ştefan Călinescu, preşedinte, cel care a fost ales, la 25 decembrie 1989, în funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Organizare a Sindicatelor Libere din România.
Iulian Tudor, preşedinte executiv, reprezentant al Organizaţiei IMM Bucureşti.
Marin Iancu, preşedinte executiv, cel care a ocupat funcţia de preşedinte executiv al UGSR din 2010 şi până în prezent.
Maria Mădălina Mustaţă, prim-vicepreşedinte, reprezentant al Organizaţiei IMM Bucureşti.
Gheorghe Chioaru, prim-vicepreşedinte, preşedinte al Federaţiei Naţionale "Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.
Horea Puiu Dumitru, prim-vicepreşedinte, membru al Comitetului Naţional de Organizare a Sindicatelor Libere din România.
Cristi Godinac, secretar general, preşedinte al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind.
Daniel Gheorghe, secretar general adjunct, reprezentant al Organizaţiei IMM Bucureşti.
Dragoş Frumosu, vicepreşedinte, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.
Marius Rudniţchi, vicepreşedinte, reprezentant al Uniunii Sindicatelor Libere Metrou.
Ştefan Dumitrescu, vicepreşedinte, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Pensionarilor din România.
Ilie Gorgan, vicepreşedinte, preşedintele Uniunii Judeţene UGSR Sălaj.
Daniel Cuculea, vicepreşedinte, reprezentant al CARP Umanitatea Bucureşti.
Maria Paraschiv, vicepreşedinte, Sindicatul Pensionarilor Botoşani.
Marin Constantin, vicepreşedinte, preşţedintele Asociaţiei Pensionarilor Bucureşti.
Înfiinţată în anul 1906, ca o contrapondere la organizaţia patronală a Uniunii Generale a Industriaşilor din România - UGIR 1903, Uniunea Generală a Sindicatelor din România a fost principala forţă sindicală în care interesul individului era pus pe primul plan. Pe parcursul existenţei sale, UGSR a cunoscut două momente importante: primul în anul 1945, când se înfiinţeaza Confederaţia Generală a Muncii (CGM), şi al doilea, în anul 1966, când îşi schimbă denumirea, revenind la cea istorică, respectiv Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Trebuie menţionat faptul că din 1989 până în prezent UGSR nu a fost niciodată dizolvată, desfiinţată sau lichidată. „Doctrina democraţiei şi a solidarităţii sociale, statutul, programul şi acţiunile constante pentru dialog social îndreptăţesc locul pe care UGSR şi-l revendică în cadrul mişcării sindicale din ţara noastră, ca o platformă serioasă a societăţii civile, adeptă a unui militantism sindical autentic – susţine preşedintele Ştefan Călinescu.
Potrivit Raportului prezentat de preşedintele executiv, Marin Iancu, jaful la care a fost supus patrimoniul sindical de către unii lideri, aleşi parcă pe viaţă în fruntea unor confederaţii sindicale, trebuie sancţionat: ”Instituţiile statului trebuie să facă dreptate şi să acorde UGSR toate bunurile mobile şi imobile asupra cărora confederaţia este proprietară de drept”.
În acest sens, delegaţii prezenţi la congres au votat o Rezoluţie prin care se solicită Parlamentului şi Guvernului iniţierea unei legi privind retrocedarea patrimoniului UGSR.
Departament Comunicare UGSR
SURSA: UGSR
Liderii unor confederaţii sindicale mistifică istoria pentru a acoperi jefuirea patrimoniului sindical
postat 22 ian. 2013, 14:39 de Webmaster UGSR [ actualizat la 24 ian. 2013, 16:22 ]
Comunicat de presă
Uniunea Generală a Sindicatelor din România, organizaţie de tip confederativ ce cuprinde peste 2.800.000 de membri (vezi organizaţii afiliate), a luat act cu surprindere de comunicatul semnat de către reprezentanţii CNS Cartel Alfa, CNSLR-Frătia, BNS si CSDR, dat publicităţii la data de 18 ianuarie 2013.
Referitor la acuzatiile grave aduse organizatiei noastre, UGSR face urmatoarele precizari:
La 3 ani după înfiinţarea Uniunii Generale a Industriaşilor din România UGIR 1903, prima forma de organizare a mişcării sindicale unitare din România a obţinut denumirea de Uniunea Generala a Sindicatelor din România la Congresul din 13-15 august 1906. Pe parcursul existenţei sale, UGSR a cunoscut doua momente importante: primul, în anul 1945, când se înfiinţează Confederaţia Generală a Muncii (CGM), şi al doilea, în anul 1966, când îşi schimbă denumirea, revenind la cea istorică, respectiv Uniunea Generală a Sindicatelor din România.
În contextul legislaţiei nationale, dreptul sindical de organizare şi funcţionare a sindicatelor a fost reglementat de mai multe legi care confirmă, fără echivoc, continuitatea activităţii CGM - UGSR:
- Legea 52/1945 cu privire la sindicatele profesionale, care asigură cadrul legal privind continuitatea
personalităţii juridice CGM-UGSR;
- Legea 3/30 mai 1950 care clarifică continuitatea statutară şi legală a sindicatelor;
- Legea 54/1991 cu privire la sindicate;
- Legea 54/2003, Legea sindicatelor;
- Legea 62/2011, a Dialogului Social.
În conformitate cu prevederile Convenţiei nr. 87 a OIM/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, autoritătile publice nu au dreptul să intervină pentru a limita sau a împiedica organizarea şi funcţionarea sindicatelor. Deoarece UGSR nu a fost niciodată dizolvată, desfiinţată sau lichidată, nu au existat şi nu există hotărâri judecătoreşti de radiere a acestei confederaţii din Registrul special al persoanelor juridice. Ba mai mult, instituţiile statului, Guvern şi Parlament, prin corespondenţa purtată din 1990 până în prezent cu UGSR, confirmă această realitate. În consecinţă, UGSR deţine toate documentele juridice care demonstrează legalitatea şi continuitatea sa istorică.
Atragem atenţia asupra faptului că folosirea unor sintagme ideologice şi politice de genul „fostul UGSR” sau asocierea „anexa PCR” în aprecierea sau analizarea structurilor sindicale, se plasează în afara drepturilor şi libertăţilor sindicale şi nu pot produce efecte juridice.
În aceste condiţii, necesitatea pentru care, în data de 17 noiembrie 2012 a avut loc Congresul de reorganizare al UGSR, este demonstrată de următoarele argumente:
Din nefericire, din cauza legislaţiei încă în vigoare, la care confederaţiile sindicale actuale şi-au adus contribuţia din plin în detrimentul salariaţilor, membri de sindicat, greva nu se mai poate declanşa la nivel naţional deoarece nu mai există contract colectiv la nivel naţional, iar contractele colective de muncă la nivel de sector sunt pe cale de dispariţie. Doar câteva contracte mai sunt în vigoare, deoarece nu se pot negocia altele noi, din cauza stabilirii în mod arbitrar a unor sectoare de activitate care nu există nicăieri în Uniunea Europeană;
Nu în ultimul rând, organizaţiile sindicale la nivel de unitate nu-şi mai pot apăra membrii nici în faţa instanţelor de judecată din cauza unui Cod al Muncii care, practic, a legiferat sclavia în România, iar, aceeaşi lideri de confederaţii, nu au depus nici măcar o petiţie la Parlamentul European prin care să ceară declanşarea procedurii de infringement;
Pentru ca salariaţii să fie reprezentaţi şi apăraţi de organizaţiile sindicale se impunea modificarea Legii nr. 62/2011 a Dialogului Social, lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi.
De ani de zile, în fruntea mişcării sindicale din România se află aceeaşi lideri, majoritatea dintre ei anchetaţi pentru fapte de corupţie din cauza patrimoniului UGSR, acaparat prin fraudă de către unele confederaţii sindicale emergente anului 1989, chiar unul dintre aceşti lideri fiind condamnat la 7 ani de detenţie pentru luare de mită. Patrimoniul UGSR, constituit din cotizaţiile a peste 7,5 milioane de membri avea, la 25 decembrie 1989, 4,7 miliarde de lei şi 2,7 milioane de dolari existenţi în documentele financiare şi un patrimoniu imobil alcătuit din peste 300 de apartamente, hoteluri, cluburi sindicale, case de cultură, sute de hectare de teren, ansambluri artistice, asociaţii sportive etc. Acest patrimoniu a fost jefuit în mod constant, aşa cum rezultă şi din anchetele instituţiilor abilitate ale statului, Parchet, DNA şi instanţe de judecată.
Indiferent de acuzaţiile unor reprezentanţi sindicali, care, în aceşti 23 de ani, au adus mişcarea sindicală la marginea societăţii româneşti, UGSR îşi va apăra în continuare membrii în baza principiilor democraţiei europene.
Preşedinte UGSR,
Ştefan Călinescu
SURSA: UGSR
Tribunalul Municipiului Bucureşti confirmă ilegalitatea constituirii unor confederaţii naţionale sindicale
postat 21 mar. 2013, 01:11 de Webmaster UGSR
Tribunalul Municipiului Bucureşti, prin preşedinte Laura Andrei, a confirmat în adresa nr. 429/L/BIPR din 12.03.2013 faptul că organizaţiile sindicale Confederaţia Sindicatelor Independente Frăţia, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România şi Confederaţia Sindicală Cartel ALFA au fost constituite ilegal deoarece, pentru a fi înfiinţate legal, aveau nevoie de avizul Ministerului Muncii, aşa cum prevedea Legea nr. 52/1945, în vigoare până în anul 1991:
„Urmare adresei dvs. nr. 496/04.03.2013, înregistrată la Tribunalul Bucureşti – Biroul de Informare şi Relaţii Publice sub nr. 429/L/BIRP/05.03.2013, prin care solicitaţi să vi se comunice dacă cele trei confederaţii enumerate mai jos au avut la constituire avizul Ministerului Muncii, conform Legii nr. 52/1945, vă comunicăm următoarele:
Confederaţia Sindicatelor Independente Frăţia – dosarul nr. 353/PJ/1990 – nu are avizul Ministerului Muncii;
Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - dosarul nr. 732/PJ/1990 – nu are avizul Ministerului Muncii;
Confederaţia Naţională CARTEL ALFA – dosarul nr. 2283/PJ/1990 – nu are avizul Ministerului Muncii.”
Menţionăm că primele două organizaţii care au fuzionat, creând CNSLR Frăţia, împreună cu CNS Cartel ALFA şi, ulterior, CSDR şi BNS au preluat şi administrat patrimoniul UGSR. Din coroborarea adresei Tribunalului Municipiului Bucureşti (foto) cu Rezoluţia nr. 197/P/2011 a Departamentului Naţional Anticorupţie privind preluarea patrimoniului UGSR prin comiterea infracţiunii de înşelăciune (prezentată aici) şi Decizia nr. 8328/15 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care se anula Tranzacţia Generală privind împărţirea patrimoniului între confederaţiile sindicale (prezentată opiniei publice în ziarul UGSR „Solidaritatea” în nr. 2), rezultă următoarele:
Uniunea Generală a Sindicatelor din România este proprietara de drept a patrimoniului sindical conform bilanţului contabil la 31 decembrie 1989;
Patrimoniul UGSR a fost înstrăinat şi administrat fraudulos de către persoane fizice şi juridice care nu aveau nicio calitate legală.
Având în vedere aceste probe indubitabile privind distrugerea unei imense averi la care au contribuit generaţii de salariaţi prin cotizaţiile sindicale, dintre care astăzi 4,7 milioane sunt pensionari, UGSR solicită instituţiilor statului, justiţiei în primul rând, să facă dreptate în această cauză.
Departament Comunicare UGSR
SURSA: UGSR