Venitul Minim Garantat/Necondiţionat (UBI)
– Explorarea posibilităţii de emancipare a condiţiilor de viaţă în UE.
Pe termen lung, obiectivul este de a oferi fiecărei persoane, în Uniunea Europeană, dreptul necondiţionat, individual de a avea satisfăcute nevoile materiale, astfel încât să se asigure o viaţă demnă, aşa cum se descrie în tratatelele UE, iar oamenii să fie împuterniciţi să participe la viaţa socială, prin introducerea UBI. Pe termen scurt, iniţiative precum „studii-pilot” (Art 156 TFEU) şi examinarea unor modele diferite ale UBI (Rezoluţia PE 2010/2039 (INI) §44) ar trebui să fie promovate la nivel UE.
Iniţiativa Cetăţenilor Europeni pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat
ANEXĂ
Iniţiatorii ICE
Persoanele care prezintă această propunere ICE sunt cetăţeni din 15 State Membre ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, UK) diferiţi în ceea ce priveşte cultura, limba, interesele sociale şi convingerile politice şi religioase/filosofice, dar care împărtăşesc aceleaşi convingeri prezentate aici, ca soluţii pe termen lung.
Definiţia Venitului Minim Garantat/Necondiţionat
Venitul Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) nu înlocuieşte statul social, ci îl completează pe acesta, îl transformă dintr-un stat cu politici sociale compensatorii într-un stat cu politici sociale emancipatorii. UBI este definit ca o iniţiativă emancipată şi emancipatorie, având următoarele caracteristici:
- Universal
- Individual
- Necondiţionat
- Suficient de mare încât să asigure o existenţă demnă şi o participare activă la viaţa socială.
Individual: Orice femeie, orice bărbat, orice copil are dreptul la un venit de bază individual şi nicidecum integrat în venitului global al unei gospodării/familii. Venitul Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) va fi independent de circumstanţe cum ar fi: starea civilă, coabitarea sau configurarea gospodăriei/familiei, venitul unuia din membrii familiei sau proprietăţile care aparţin oricăruia din membrii familiei. Aceasta este singura modalitate de a securiza viaţa privată şi de a preveni controlul unor indivizi asupra altor indivizi. UBI ajută cetăţenii să ia propriile decizii.
Necondiţionat: Noi privim venitul de bază ca pe un drept al omului care nu trebuie să depindă de nici o pre-condiţie, sau obligaţie de a avea salariu plătit, de a fi integrat în serviciul public, sau de a se comporta potrivit cu rolurile tradiţionale de gen. Venitul de bază nu va fi condiţionat de alte venituri, economii sau proprietăţi.
Sufiecient de mare: Suma trebuie să poată acoperi un standard decent de viaţă, care se potriveşte cu standardele culturale şi sociale din ţara respectivă. Trebuie să prevină sărăcia materială şi trebuie să ofere posibilitatea oricărui om să participe la viaţa socială. Aceasta înseamnă că venitul net minim al fiecărui cetăţean trebuie să se afle peste nivelul de sărăcie potrivit standardelor UE, care corespunde cu 60% din aşa-numitul „venit echivalent median naţional”. În special în ţările în care majoritatea oamenilor au un venit mic, deci unde venitul median naţional este scăzut, trebuie să se folosească un standard alternativ (ex. coşul cu cumpărături) pentru a se determina suma venitului de bază, pentru a garanta o viaţă decentă, siguranţă materială şi participare deplină a oamenilor la viaţa socială.
Justificările pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat
Ca rezultat al modelelor actuale de pe piaţa muncii şi a sistemelor inadecvate de asistenţă socială (condiţionat, fără mijloace de aplicare, insuficient) noi vedem introducerea unui Venit Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) ca pe o soluţie esenţială de garantare a drepturilor fundamentale ale oamenilor, în special dreptul la viaţă decentă, aşa cum este prevăzut în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Dincolo de toate, Venitul Minim Garantat/Necondiţionat va ajuta la prevenirea sărăciei şi va garanta libertatea fiecărui om de a-şi determina propria viaţă şi va întări participarea tuturor la viaţa socială. Venitul Minim Garantat/Necondiţionat va ajuta la eliminarea:
- diviziunii sociale
- dezbaterilor dominate de invidie şi de abuzuri şi toate consecinţele acestora
- birocraţiei atât de costisitoare, superflue, represive şi excluzive din punct de vedere al inspecţiei şi controlului
Venitul Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) aduce libertate socială, ajută cetăţenii să se identifice cu Uniunea Europeană şi asigură drepturile politice ale acestora. Susţine realizarea drepturilor fundamentale. „Demnitatea persoanei umane nu este doar un drept fundamental în sine, ci constituie, totodată, baza reală a drepturilor fundamentale.” (explicaţia oficială a articolului 1 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene).
Introducerea Venitului Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) şi a procedurilor de aplicare posibile se află în aria de responsabilitate a fiecărui Stat Membru în parte.
Există studii care arată diverse metode prin care UBI poate fi finanţat. Noi nu sugerăm nici una, în mod special, în această ICE.
ANEXE
Tratatul Uniunii Europene (TEU)
„Versiunile consolidate ale Tratatului Uniunii Europene şi Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene” 2010/C83/01 (30 martie 2010).
Articolul 1
Uniunea este fondată pe valoarea respectului cu privire la demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, domnie a legii şi respect pentru drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune Statelor Membre într-o societate unde pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi sunt prioritare.
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Venitul Minim Garantat/Necondiţionat, aşa cum este definit de cele 4 caracteristici, realizează toate valorile descrise mai sus. Oferă siguranţă materială şi participare deplină la viaţa socială, fără condiţii – combinat cu egalitatea tuturor indivizilor.
Articolul 3
3. Uniunea va stabili o piaţă internă. Aceasta va lucra pentru dezvoltarea durabilă a Europei, bazată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, o economie socială de piaţă înalt competitivă, vizând angajarea completă a foţei de muncă, progresul social şi un nivel înalt de protecţie şi dezvoltare a calităţii mediului înconjurător. Aceasta va promova avansarea ştiinţifică şi tehnologică.
Aceasta va combate excluziunea socială şi discriminarea şi va promova justiţia socială şi protecţia, egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului.
Aceasta va promova coeziunea economică, socială şi teritorială şi solidaritatea între Statele Membre.
Aceasta va respecta propria diversitate culturală şi lingvistică şi se va asigura că patrimoniul cultural european este protejat şi îmbunătăţit.
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Un Venit Minim Garantat/Necondiţionat, care susţine reducerea şi redistribuirea orelor de muncă va facilita o nouă formă de angajare deplină pe piaţa muncii. UBI combate excluziunea socială şi discriminarea, generate de sistemele actuale de asistenţă a veniturilor. Noi credem că un Venit Minim Garantat/Necondiţionat promovează atingerea ţelurilor UE cu privire la ocuparea completă a pieţei muncii, combaterea excluziunii sociale şi a discriminării şi cu privire la susţinerea justiţiei sociale şi a protecţiei sociale (Art. 3 paragraf 3 TEU).
În completare, UBI promovează drepturile copiilor, solidaritatea între generaţii şi între Statele Membre. De aceea, prin această iniţiativă solicităm Comisiei Europene să fie activă în zona proprie de autorizare, în sfera politicilor sociale (Art 151 ff TFEU) în conformitate cu Articolul 156 care rezervă drepturile Statelor Membre.
Tratatul Funcţionării Uniunii Europene (TFEU)
„Versiunile consolidate ale Tratatului Uniunii Europene şi Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene” 2010/C83/01 (30 martie 2010)
Articolul 5
(3) Uniunea poate să aibă iniţiative pentru asigurarea coordonării politicilor sociale ale Statelor Membre
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Politicile sociale ale Statelor Membre pot fi coordonate pentru a combate excluziunea socială. Măsura comună pentru toţi ar fi introducerea Venitului Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) pentru cele patru criterii definite mai sus. Responsabilitatea adaptării sistemelor sociale naţionale existente la Venitul Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) rezidă în Statele Membre.
Articolul 156
Pentru a atinge obiectivele Articolului 151 şi fără a prejudicia alte provizii ale Tratatelor, Comisia va încuraja cooperarea între Statele Membre şi va facilita coordonarea acţiunilor acestora în toate zonele politicilor sociale descrise în acest Capitol, în particular privind:
- angajarea pe piaţa forţei de muncă
- legea muncii şi condiţiilor de muncă
- pregătirea profesională elementară şi cea avansată
- securitatea socială
- prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale
- igiena ocupaţională
- dreptul de asociere şi al negocierii colective între angajatori şi angajaţi.
Înainte de a transmite opiniile conforme cu acest Articol, Comisia va consulta Comitetul Economic şi Social.
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
În conformitate cu Articolul 156, Comisia Europeană poate încuraja cooperarea între Statele Membre folosind UBI ca pe un instrument de îmbunătăţire a sistemelor lor de securitate socială.
Carta Drepturilor Fundamentale a UE
„Versiunile consolidate ale Tratatului Uniunii Europene şi Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene” 2010/C83/01 (30 martie 2010)
Articolul 1
Demnitatea umană
Demnitatea umană este un drept inviolabil
Trebuie respectată şi protejată
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Demnitatea individului trebuie să includă oportunitatea de a trăi de manieră liberă şi responsabilă în societate. Venitul Minim Garantat/Necondiţionat (UBI) oferă libertate fiecărui individ şi o viaţă responsabilă, prin eliminarea constrângerilor existenţiale şi administrative şi prin eliminarea excluziunii din viaţa socială.
Articolul 2
Dreptul la viaţă
Oricine are dreptul la viaţă.
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Acest drept, la viaţă, este nedisputabil. În cadrul sistemului economic prezent, viaţa depinde de obţinerea existenţei materiale prin fonduri. Desigur, cineva poate obţine acest lucru prin bonuri (ex. bonuri de masă). Cei care ar folosi asemenea bonuri ar fi discriminaţi în comparaţie cu indivizii care sunt liberi să decidă cum să-şi folosească finanţele din diverse surse de venit. Dreptul legal la un Venit Minim Garantat/Necondiţionat asigură o viaţă demnă şi oportunitatea de a participa la viţa socială. De asemenea, asigură dreptul la o viaţă trăită în spiritul justiţiei, fără discriminare.
Articolul 6
Dreptul la libertate şi la securitate
Oricine are dreptul la libertate şi la siguranţa persoanei.
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Venitul Minim Garantat/Necondiţionat susţine alegerea liberă a stilului de viaţă, aranjarea proprie a relaţiilor sociale şi libertatea de a se angaja în cooperare socială şi economică. Odată cu libertatea, vin şi responsabilitatea şi solidaritatea. În plus faţă de protecţia oferită de sistemele prezente de asigurări sociale şi de serviciile sociale, UBI este cea mai bună garanţie a siguranţei financiare pe parcursul perioadelor de boală şi de şomaj.
Articolul 15
Libertatea de a alege o ocupaţie şi dreptul de a se angaja în muncă
- 1. Oricine are dreptul săse angajeze în muncă şi să urmeze o ocupaţie aleasă liber.
Venitul Minim Garantat/Necondiţionat simplifică practicarea unei ocupaţii liber alese sau cel puţin acceptabile. În cadrul sistemelor prezente de asistenţă a veniturilor, nevoia de bunuri materiale şi de servicii, pentru a supravieţui, alături de diverse constrângeri administrative, restricţionează libertatea de alegere a ocupaţiei şi forţează oamenii să accepte muncă plătită nepotrivit.
Articolul 21
Nediscriminarea
- 1. Orice discriminare bazată pe orice motiv, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, originea socială sau etnică, trăsături genetice, limbă, religie sau credinţă, opinie politică sau de oricare altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, nivelul bogaţiei/proprietăţilor, contextul naşterii, handicap, vârstă sau orientare sexuală, va fi interzisă.
- 2. Cu scopul aplicării Tratatelor şi fără a prejudicia nici o provizie specială a acestora, orice discriminare pe motive de naţionalitate va fi interzisă.
Venitul Minim Garantat/Necondiţionat interzice discriminarea şi promovează autonomia prin oferirea de securitate financiară şi materială a oricărei persoane.
Articolul 34
Securitatea socială şi asistenţa socială
(1) Uniunea recunoaşte şi respectă dreptul la beneficii generate de sistemele de securitate socială şi dreptul la servicii sociale generatoare de protecţie în cazuri precum maternitatea, starea de boală, accidentele industriale, starea de dependenţă sau vârsta înaintată, şi în cazul pierderii locului de muncă, în conformitate cu regulile prevăzute de legislaţia Uniunii şi de legislaţia şi practicile naţionale.
(2) Orice om care locuieşte sau care se mută legal în Uniunea Europeană are dreptul la beneficii generate de sistemele de securitate socială şi de avantajele sociale în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţia şi practicile naţionale.
(3) Pentru a combate excluziunea socială şi sărăcia, Uniunea recunoaşte şi respectă dreptul la asistenţă socială şi la locuinţă socială, pentru a asigura o existenţă decentă celor cărora le lipsesc resursele suficiente, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţia şi practicile naţionale.
Motive pentru un Venit Minim Garantat/Necondiţionat:
Un Venit Minim Garantat/Necondiţionat este cea mai bună metodă prin care se poate respecta dreptul fundamental la securitate financiară şi asistenţă socială, pe lângă asigurările sociale şi serviciile sociale respective, din fiecare ţară. Orice om va primi acest suport, deci nimeni nu va fi exclus sau discriminat. Cele descrise mai sus se află în contrast cu stigmatizarea generată de sistemele prezente de asistenţă a veniturilor, care descurajează mulţi potenţiali aplicanţi să aibă acces la beneficiile lor legale, de aici rezultând excluziunea socială.
Alte articole
Venitul Minim Garantat pentru Cetăţenii UE: vis sau realitate?
Venitul de bază: un impuls cultural
Articol in Adevarul 29 iulie 2013
Europa “cu două viteze” şi acţiunea necesară a românilor de a susţine un Venit Minim Garantat/Necondiţionat la nivel european (Magazin Romanesc)
Social investment
- Economic crisis – unemployment and poverty and social exclusion levels have reached record highs. They are a huge drain on Europe's human resources at a time when public budgets are under pressure.
- Demographic changes – the working-age population in Europe is shrinking, while the proportion of older people is growing. Solutions must be found to ensure sustainable and adequate social protection systems.
- guides EU countries in using their social budgets more efficiently and effectively to ensure adequate and sustainable social protection;
- seeks to strengthen people’s current and future capacities, and improve their opportunities to participate in society and the labour market;
- focuses on integrated packages of benefits and services that help people throughout their lives and achieve lasting positive social outcomes;
- stresses prevention rather than cure, by reducing the need for benefits. That way, when people do need support, society can afford to help;
- calls for investing in children and young people to increase their opportunities in life.
- Children and young people – early support to break the inter-generational transmission of disadvantage and address the severe youth unemployment problem
- Jobseekers – integrated and more accessible support for finding work, such as skills development
- Women – more equal opportunities, better access to the labour market and thus better social protection, notably in retirement
- Older people – more opportunities for active participation in society and the economy
- Disabled people – support for independent living and adapted workplaces
- Homeless people – help with reintegration into society and work
- Employers – a larger, healthier and more skilled workforce
- Our societies – higher productivity, higher employment, better health and social inclusion, more prosperity and a better life for all.
1 . Venituri de bază de 400 de € pentru fiecare adult, fără nici impozitarea pensiilor definitive sau a ajutorului de șomaj. O propunere pe care unii le consideră ca minimaliste, dar , de asemenea, se dovedește că putem sa obținem un buget marit pentru a finanța un venit de bază mai mare.....
2 . Venituri necondiționate de aproximativ 750 de euro pe lună pentru fiecare adult și 230 € pentru fiecare copil minor, plătit catre toți, indiferent de venituri și activitatea lor.....
Astăzi, ideea pare într-adevăr mai mult decât oricând de actualitate. Organizatia "Venitul de Bază Necondiționat" din Europa (UBIE), o rețea de organizații și persoane din 25 de țări europene pentru a promova de venit de bază a fost stabilit la 10 aprilie la Comitetul Economic și Social European de la Bruxelles. Acesta este rezultatul unei inițiative a cetățenilor care între ianuarie 2013 și ianuarie 2014, a reusit să adune un milion de semnături necesare pentru a încuraja Comisia Europeană să elaboreze propuneri de acte juridice cu privire la venitul de bază si o dezbaterea asupra conceptului în Europa, inclusiv crearea de asociații din 25 de țări.
[Enquête] Le revenu de base : une utopie de plus en plus réaliste
Par Patrick Randall - Le 28/05/2014 à 12:02
Une allocation versée à tous, du berceau à la tombe, de manière inconditionnelle et universelle, sans conditions de ressources ni obligation de travail ? Une idée à première vue utopiste et démesurée après une crise financière dévastatrice. C’est pourtant ce que proposent de plus en plus d’économistes, chercheurs et activistes, appuyés par des mouvements qui cherchent à instaurer le projet en France par le biais de l’Europe.
Il n’est rien au monde d’aussi puissant qu’une idée dont l’heure est venue”, peut-on lire sur le site du Mouvement Français pour un Revenu de Base (MFRB). Cette phrase de Victor Hugo résume la pensée des militants pour l’instauration d’un revenu de base, une allocation versée à tous les citoyens, qu’ils soient riches ou pauvres, majeurs ou mineurs, avec ou sans emploi, et le tout, sans contrepartie.
Autour de 400€ pour les uns et de 750€ pour d’autres, le revenu de base, également appelé « allocation universelle », « revenu d’existence » ou « basic income », aurait pour but principal d’éradiquer l’extrême pauvreté et les inégalités. Il se substituerait aux nombreuses prestations sociales en cherchant à simplifier un système complexe, tout en évitant la création de trappes de pauvreté.
Plusieurs approches s’entrecroisent quant à son financement. Les principales comprennent une fusion des systèmes d’aide sociale, de chômage et de retraite, ainsi qu’un impôt proportionnel qui remplacerait le système actuel du RSA, de la prime pour l’emploi et des exonérations de cotisation patronales. L’Association pour l’Instauration d’un Revenu d’Existence (AIRE) met également en avant une redistribution de 14% du PIB à tous les Français, soit le montant du capital social collectif (autrement dit, les richesses primaires d’un pays acquises par le travail des générations antérieures).
« Une révolution au niveau de la redistribution des revenus », estime Jacques Berthillier, le secrétaire général de l’AIRE. Instaurer un revenu de base, « c’est créer un nouveau droit et donner la perspective d’un modèle économique à long terme, parfaitement cohérent avec les contraintes sociales actuelles », ajoute-t-il.
Un débat qui prend de l’ampleur
Aujourd’hui, l’idée paraît en effet plus que jamais d’actualité. L’Unconditional Basic Income Europe (UBIE), un réseau d’associations et d’individus issus de 25 pays européens visant à promouvoir le revenu de base, vient d’être créé le 10 avril dernier, au Comité Économique et Social Européen à Bruxelles. Il est le fruit d’une initiative citoyenne européenne, qui, entre janvier 2013 et janvier 2014, a cherché à réunir le million de signatures nécessaires pour inciter la Commission européenne à rédiger des propositions d’actes juridiques sur le revenu de base. Si l’initiative n’a réuni que 300,000 signatures, elle a réussi à considérablement faire avancer le débat sur le concept à travers l’Europe, notamment par la création d’associations à travers ces 25 pays.
Parmi elles, le MFRB. Cette organisation, qui elle-même réunit différentes associations françaises, existe depuis mars 2013. Entre conférences, débats et pétitions, le MFRB cherche surtout à instaurer un débat constructif et faire connaître le concept au grand public. « Le revenu de base a fait beaucoup de chemin depuis un an », explique Camille Lambert, coordinatrice du mouvement. « Beaucoup plus de gens en ont conscience ou connaissent son concept », ajoute-t-elle.
Le revenu de base est pourtant loin d’être une idée récente. Il trouve ses toutes premières origines peu après la Révolution française, mais c’est surtout au 20e siècle que de nombreux économistes l’explorent, notamment à travers des expérimentations concrètes. Comme en Alaska, où depuis 1982, les habitants de l’Etat américain profitent de l’Alaska Permanent Fund, un fond souverain annuel tiré des rentes pétrolières et minières redistribué à la population. En 1986, c’est la fondation du Basic Income Earth Network (BIEN), le réseau européen – puis mondial – du revenu de base, par les économistes Philippe Van Parijs, Yoland Bresson et Guy Standing, qui va contribuer à faire évoluer le débat au niveau global.
À tel point qu’en 2015, la Suisse sera le premier pays européen à voter par référendum sur l’instauration d’un revenu de base. « Il y a des chances qu’ils n’obtiennent pas la majorité, mais le peuple pourra se prononcer. Les politiques suisses seront ainsi obligés d’en débattre et ça fera certainement un effet tâche d’huile au niveau européen », explique Jacques Berthillier. «Il est certain que si un pays européen valide le projet, les autres suivront vite », ajoute-t-il.
Une revalorisation du travail
Pourquoi un tel engouement aujourd’hui, presque 30 ans après l’apparition du concept ? Yoland Bresson, dans son livre Une Clémente Economie (2008), explique que « d’une façon ou d’une autre, inévitablement, l’organisation économique empruntera ce chemin sur lequel le revenu d’existence n’est que le premier pas ». Si ce chemin est peut-être en vue aujourd’hui, c’est parce que le revenu de base fait figure de solution miracle à de nombreux problèmes renforcés avec la crise financière de 2008 : vivre sans avoir peur du chômage, simplifier une administration souvent laborieuse, exercer une activité par choix et non par contrainte ou encore trouver une alternative à la recherche du plein emploi.
« Le revenu de base se justifie de tous les temps, mais il se justifie encore plus aujourd’hui parce que la crise n’est pas seulement économique, elle est aussi sociale et politique, » explique Camille Lambert du MFRB. « L’un des points les plus importants que met en avant le revenu de base est la réflexion autour du travail. Il s’agit de voir comment nous l’envisageons et s’il n’est pas plus intéressant aujourd’hui de revaloriser toutes les activités qui sont soit invisibles, soit méprisées, et qui pourtant font tourner le système. »
Un tel bouleversement du travail dans la société fait naturellement débat. Une des grandes critiques contre le revenu de base estime notamment qu’il créerait une société oisive. Si chacun touchait un même revenu garanti, on peut légitimement supposer que plus personne ne voudrait travailler. Mais un sondage effectué en Allemagne montre que 60% des personnes interrogées répondent qu’elles continueraient de travailler si elles touchaient un revenu de base, 30% travailleraient moins ou exerceraient une autre activité, et 10% répondent : « D’abord dormir, ensuite on verra. » Ce même sondage montre également que 80% des personnes interrogées pensent que leurs concitoyens ne travailleraient plus.
De même, des expérimentations déjà menées dans plusieurs pays tels que la Namibie, l’Inde ou le Canada ont montré des résultats majoritairement positifs. Ainsi, en Namibie, un revenu minimum garanti de 10 euros a été distribué aux 1000 habitants d’un village pendant deux ans à partir de 2008. Le projet a réussi à faire baisser le chômage, la criminalité et l’absentéisme à l’école, tout en augmentant les revenus, la sécurité alimentaire et le nombre de micro-entreprises dans la région.
Une seconde grande critique adressée au revenu de base est l’inflation qu’elle pourrait engendrer suite à une hausse de la demande et donc des prix. Pour beaucoup de ses partisans, tout dépend de la manière dont il est financé. Un revenu de base trop élevé pourrait en effet entraîner un climat inflationniste, accorde-t-on du côté du MFRB. Mais selon Jacques Berthillier, « dans une économie de récession, on ne peut pas parler d’inflation dans la mesure où il y a 5 millions de chômeurs. Si les proportions de création monétaire sont relativement modestes par rapport au PIB, nous ne serons pas dans un climat inflationniste. »
Alors si le revenu de base est bien cette solution miracle aux maux de la société, pourquoi la politique semble-t-elle lui tourner le dos ? « Il est présent sous une forme ou une autre dans les tiroirs des partis, mais ils attendent le bon moment pour le sortir», estime Camille Lambert. Alors que des personnalités politiques très diverses telles qu’Eva Joly, Yves Cochet, Christine Boutin ou encore Dominique de Villepin ont déjà manifesté leur soutien au concept ou l’ont même inclus dans leur programme, le revenu de base pourrait bien faire partie des enjeux politiques et économiques des prochaines années.
Pour Jacques Berthillier, l’instauration d’un revenu de base est comparable au développement de l’écologie dans les années 1970. « Beaucoup voyaient ça comme une joyeuse utopie. C’est avec la pression de la base que les politiques se sont trouvés contraints de s’y intéresser. Le problème se pose de la même façon pour nous, » dit-il.
Actuellement, un groupe du BIEN agit auprès des députés européens pour qu’ils se positionnent sur cette proposition. En parallèle, le MFRB prépare sa première université d’été sur le revenu de base (du 21 au 23 août dans le Périgord) et espère pousser les politiques français à également se prononcer dessus. - See more at: 8e-etage