În câţi ani se vor termina rezervele de gaze naturale
Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătăţit.
Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale în România până în anul 2020 - Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) in foto alaturata.
Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, Spre comparaţie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80 de ani, în ritmul actual de producţie, relevă studiul citat.
Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfârşitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârşitul anului 2002 şi la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP.
Cât timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:
Polonia - 28,3 ani
Norvegia - 18,2 ani
Olanda - 16,3 ani
Romania - 9,3 ani
Italia - 7 ani
Germania - 6,1 ani
Marea Britanie - 6 ani
Danemarca - 5,9 ani
Arabia Saudită - 80,1 ani
Kazakhstan - 65,6 ani
Azerbaidjan - 57,1 ani
Federatia Rusă - 55,6 ani
Ucraina - 34,6 ani
Uzbekistan - 19,7 ani
Canada - 12,7 ani
SUA - 12,5 ani
Sursa studiu BP
Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM, este de părere că singura soluţie pentru România o reprezintă descoperirea de noi resurse de gaze naturale. „Dacă ne limităm la exploatarea rezervelor omologate de gaze naturale pe care le avem, probabil că nu le vom termina în 10 ani, dar acestea vor descreşte foarte repede, de la an la an. Singura soluţie este descoperirea de noi rezerve. Exploatarea de gaze naturale s-a făcut la nivel relativ constant în ultimii ani datorită aplicării unor tehnologii noi la vechile sonde”, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM.
Producţia de gaze naturale din România a scăzut în ultimii 10 ani cu 17%, de la 13,2 miliarde metri cubi în 2002, la 10,9 miliarde metri cubi în 2012.
În 2014 producţia internă de gaze naturale este estimată la 10,6 miliarde de mc, acelaşi volum fiind preconizat şi în 2015, conform estimării autorităţii de reglementare în domeniu, menţionate în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.
Consumul de gaze naturale din România, în ultimii 10 ani, a scăzut cu 21%.
„În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, este de aşteptat ca acesta să crească uşor până în anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri şi producţia internă se va inversa, pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale”, se arată în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.
În timp ce în 2002 România consuma 17,2 miliarde metri de gaze naturale, în 2012 consumul a scăzut la 13,5 miliarde metri cubi.
În România, gazele naturale sunt produse în proporţie de 98% de două companii, Romgaz şi Petrom în timp ce restul de 2% este reprezentat de alte companii. Aproximativ 62,5% din totalul producţiei naţionale este extrasă pe teritoriul judeţului Mureş.
Gândul a scris recent că România are în prezent 59 de acorduri de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare, dezvoltare sau exploatare, acorduri aflate în diferite stadii şi care presupun atât căutarea şi extragerea de ţiţei cât şi de gaze naturale. Dintre acestea, 10 perimetre sunt operate de companii americane sau cu acţionariat american, două de o companie controlată de gigantul rus Gazprom şi alte două în parteneriat româno-americano-rusesc. Scopul atribuirii acestor acorduri este, potrivit autorităţilor, atingerea independenţei energetice, în contextul în care România importă de la Gazprom circa 20% din necesarul de consum la preţuri mai puţin avantajoase decât alte state din regiune.
Existenţa resurselor de gaze de şist din România nu poate fi decât presupusă
Rezervele de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia ţării timp de 100 de ani, se arată într-un un studiu al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA). România ocupă locul al treilea în UE în funcţie de rezervele de gaze de şist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi). Europa în total, exceptând Rusia şi Ucraina, ar deţine rezerve de gaze de şist de 13.308 miliarde metri cubi, susţine EIA.
Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existenţa rezervelor de gaze de şist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o actvitate de explorare. "Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit in lume. Ele se bazează pe un calcul de similaritate cu ceea ce s-a intâmplat în SUA", a declarat recent Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei. adăugând că în prezent în lume există doar două ţări care produc gaze de şist - SUA şi Canada - iar în mai multe state, printre care Polonia, "au loc foraje la nivel de pilot".
Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale în România până în anul 2020 - Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) in foto alaturata.
Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, Spre comparaţie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80 de ani, în ritmul actual de producţie, relevă studiul citat.
Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfârşitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârşitul anului 2002 şi la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP.
Cât timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:
Polonia - 28,3 ani
Norvegia - 18,2 ani
Olanda - 16,3 ani
Romania - 9,3 ani
Italia - 7 ani
Germania - 6,1 ani
Marea Britanie - 6 ani
Danemarca - 5,9 ani
Arabia Saudită - 80,1 ani
Kazakhstan - 65,6 ani
Azerbaidjan - 57,1 ani
Federatia Rusă - 55,6 ani
Ucraina - 34,6 ani
Uzbekistan - 19,7 ani
Canada - 12,7 ani
SUA - 12,5 ani
Sursa studiu BP
Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM, este de părere că singura soluţie pentru România o reprezintă descoperirea de noi resurse de gaze naturale. „Dacă ne limităm la exploatarea rezervelor omologate de gaze naturale pe care le avem, probabil că nu le vom termina în 10 ani, dar acestea vor descreşte foarte repede, de la an la an. Singura soluţie este descoperirea de noi rezerve. Exploatarea de gaze naturale s-a făcut la nivel relativ constant în ultimii ani datorită aplicării unor tehnologii noi la vechile sonde”, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM.
Producţia de gaze naturale din România a scăzut în ultimii 10 ani cu 17%, de la 13,2 miliarde metri cubi în 2002, la 10,9 miliarde metri cubi în 2012.
În 2014 producţia internă de gaze naturale este estimată la 10,6 miliarde de mc, acelaşi volum fiind preconizat şi în 2015, conform estimării autorităţii de reglementare în domeniu, menţionate în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.
Consumul de gaze naturale din România, în ultimii 10 ani, a scăzut cu 21%.
„În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, este de aşteptat ca acesta să crească uşor până în anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri şi producţia internă se va inversa, pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale”, se arată în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.
În timp ce în 2002 România consuma 17,2 miliarde metri de gaze naturale, în 2012 consumul a scăzut la 13,5 miliarde metri cubi.
În România, gazele naturale sunt produse în proporţie de 98% de două companii, Romgaz şi Petrom în timp ce restul de 2% este reprezentat de alte companii. Aproximativ 62,5% din totalul producţiei naţionale este extrasă pe teritoriul judeţului Mureş.
Gândul a scris recent că România are în prezent 59 de acorduri de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare, dezvoltare sau exploatare, acorduri aflate în diferite stadii şi care presupun atât căutarea şi extragerea de ţiţei cât şi de gaze naturale. Dintre acestea, 10 perimetre sunt operate de companii americane sau cu acţionariat american, două de o companie controlată de gigantul rus Gazprom şi alte două în parteneriat româno-americano-rusesc. Scopul atribuirii acestor acorduri este, potrivit autorităţilor, atingerea independenţei energetice, în contextul în care România importă de la Gazprom circa 20% din necesarul de consum la preţuri mai puţin avantajoase decât alte state din regiune.
Existenţa resurselor de gaze de şist din România nu poate fi decât presupusă
Rezervele de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia ţării timp de 100 de ani, se arată într-un un studiu al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA). România ocupă locul al treilea în UE în funcţie de rezervele de gaze de şist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi). Europa în total, exceptând Rusia şi Ucraina, ar deţine rezerve de gaze de şist de 13.308 miliarde metri cubi, susţine EIA.
Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existenţa rezervelor de gaze de şist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o actvitate de explorare. "Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit in lume. Ele se bazează pe un calcul de similaritate cu ceea ce s-a intâmplat în SUA", a declarat recent Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei. adăugând că în prezent în lume există doar două ţări care produc gaze de şist - SUA şi Canada - iar în mai multe state, printre care Polonia, "au loc foraje la nivel de pilot".