Rosia Poieni - Blestemul cuprului - 21 iulie 2004
O mana de oameni pierduti printre Apuseni mor cate putin in fiecare zi, asteptand sa piarda toata agoniseala de o viata. Comunistii i-au iertat, insa cuprul nu. Ii adulmeca amenintator, gata sa le inghita gospodariile.
SILVIU SERGIU
Aproape 50 de familii joaca in fiecare zi ruleta ruseasca cu destinul. Gandul ca intr-o zi va trebui sa plece si sa-si lase in urma intreaga avutie le macina sufletele. Sunt moti care ar scoate brisca intr-o clipa pentru a-l pedepsi pe cel care ar indrazni sa le ia pamantul. Cuprul insa nu poate fi pedepsit. Cu fiecare secunda care trece, vrajmasul este tot mai aproape, iar soarta le este pecetluita. Blestemul lor este ca traiesc aproape de locul unde minereul este scos din maruntaiele pamantului: Rosia Poieni.
STRAMUTAREA. Cele 50 de gospodarii sunt tot ce a mai ramas din fostul sat Geamana. Cea mai mare parte din el a disparut sub iazul de decantare Valea Sesii, unde se deverseaza sterilul rezultat din decantarea minereului de cupru, deversat de combinatul de la Rosia Poieni. Pentru construirea acestui colos industrial, cea mai mare parte din sat a fost stearsa de pe suprafata pamantului de catre comunisti, in fatidicul an 1986. Nimeni nu a crezut ca napasta ii va lovi atat de tare. Pana cand totul s-a transformat in crunta realitate, motii nu auzisera decat ca trebuie sa plece. Nu au dat crezare gurii lumii. Stramutarea le-a luat ca din oala pe cele 200-300 sute de familii. Abia dupa ce si-au parasit casele si pasunile inghitite, pentru a le lasa prada sterilului otravit, au primit si actul de expropiere. O bucata de hartie cinica, ca un decret de condamnare la moarte. Pentru ca o bucata din sufletul acelor moti a murit atunci. Nimeni insa nu a indraznit sa se ridice impotriva oranduirii acelor vremuri. Un gest de lasitate pe care rar il intalnesti la fiii Apusenilor. "Vremurile erau cum erau. Daca s-ar fi impotrivit cineva, ar fi fost ca si cum ar fi strigat in dricu’ padurii. Nu ii auzea nimeni", crede un localnic. Resemnati, motii din Geamana au plecat care-ncotro.
SUPRAVIETUITORI. O parte dintre moti au avut sansa de partea lor. Gospodariile lor se aflau in afara perimetrului unde fusese proiectat iazul de decantare. Cu timpul insa, si ei au fost siliti sa plece din fata nemilosului steril. Astazi nu au mai ramas decat o mana de oameni, in marea lor majoritate batrani. Tineri mai sunt in sat doar vreo 20. Ioan Holhorea este unul dintre motii care au scapat de stramutare, pentru ca pe atunci gospodaria parintilor sai se afla la adapost.
Timpul a trecut, iar primejdia este tot mai aproape. Holhorea este paznicul iazului de decantare. Locuieste impreuna cu parintii sai. Nevasta nu i-a dat Dumnezeu pana acum. Nu-si doreste prea tare asta. Si-asa nu stie cum va arata viitorul sau. O muiere si cativa plozi ar fi fost o povara si mai mare. Singura lui dorinta este ca aceasta letargie sa mai dureze: "Mai e pana ce sterilul va ajunge la mine. Cel putin 10 ani". Indrazneste chiar sa spere ca va scapa cu totul. "Poate da Dumnezeu si se inchide combinatul."
SILICOZA II DOBOARA PE MOTI
Combinatul de cupru de la Rosia Poieni, SC Cuprimin SA, este o societate cu capital 100% de stat. Anul trecut s-au extras 500 de tone de minereu complex. Desi cuprul este unul dintre metalele cautate pe piata, combinatul lucreaza in pierdere si inghite anual sume frumusele sub forma de subventii de stat. Combinatul are in prezent 1.100 de angajati. 400 dintre ei muncesc la cariera, iar restul - la uzina unde se extrage minereul concentrat. O parte dintre ei sunt deja bolnavi de silicoza. Restul isi risca sanatatea pentru un salariu de 5 milioane de lei pe luna. Majoritatea sunt aici din 1985, cand a fost infiintat combinatul. Sunt din Abrud sau din comunele invecinate Rosiei Poieni. In prezent, muncitorii stau insa cu cutitul la os, pentru ca sunt in pragul restructurarii. Se asteapta o ordonanta guvernamentala care va face ca 700 dintre ei sa-si piarda locul de munca.
Jurnal de campanie
Data plecarii: 21 iunie 2004
Distanta parcursa: 3.477 km
Localitati tranzitate: 340
FLORINA ZAINESCU, EUGENIA MIHALCEA
Microbuzul s-a pus in miscare. Destinatia: Horea.
Nu ne-am trezit inca bine. Am mai trage un pui de somn, da’ colegii nostri sunt "efervescenti" in dimineata asta. "Eu intreb despre dealul lui Gaf", se ofera Carmen. "Sa nu uitam de Biroul Oval", atrage atentia Silviu. "Primarul asta chiar se crede Bill Clinton?!"...
Am ajuns. Debarcam in fata primariei. Este ora 10:10. "Haideti, ca am intarziat. Trebuia sa ne vedem cu primarul acum 10 minute. La carciuma din centru", ne zoreste Eugen. O luam catinel spre carciuma.
La bar nu-i nimeni. Doar barmanita si-un satean barbos pe care, daca am fi regizori, l-am distribui in rolul vanatorului din "Scufita Rosie". Il intrebam de primar. "Tre’ sa vie. Daca vo chemat o sa vie." Ne asezam la o masa si facem putina plaja. Si chiar vine... Secretarul primariei, care ne duce sa vedem cladirea cea noua si sa ne dea "cifre". In primarie, o cladire ridicata prin munca salariatilor, este cam frig. Gazda noastra ne arata toate birourile. Al primarului are o forma neregulata, dar nu ovala. Ne atrage atentia o sculptura in lemn: Monica si Clinton. Si nu lipseste nici trabucul din peisaj. Purcedem, in compania lui Victor si Bogdan, catre Fericet. Vrem sa stam la taifas cu urmasul lui Horea - Nicola Costin. Trebuie sa urcam vreo 4-5 kilometri. Masina cedeaza prima; drumul e mult prea prost asa ca trebuie sa o abandonam. Cel mai rau este de Victor ca are-n spate un rucsac cu "scule" foto de "numai" 20 de kilograme. Dar se descurca bine. Bravo, Victor! Il decoram cu ordinul "Margareta de Camp" pentru eroism. Dupa vreo ora de ascensiune il gasim pe Costin. Taifasuieste bucuros cu noi. Intre doua intrebari, avem de furca cu mieluta gazdei. Dragut animal! Roade tot ce prinde: agendele noastre, blugii, adidasii, aparate foto, ba chiar si degetele lui Victor. Il parasim pe Costin, dam o fuga si pe culmea Fericetului la monumentul, frasinul si casa lui Horea si apoi ne scoboram.
Carmen, Silviu si Niky iau pieptis "Dambul lui Gaf", fostul cuibusor de nebunii al motilor. Pe drum, o moata trupesa ii intampina imbracata sumar: pantaloni scurti si sutien. Imaginea ei starneste rasete prelungi.
Eugen si Daniela au luat urma descendentilor celor care l-au tradat pe Horea.
Am terminat cu Horea. Ne incarcam in masini sa dam o raita si pe la Rosia Poieni. Cateva telefoane si exploatatia de cupru de aici se intinde la picioarele noastre: pe locul unde acum 30 de ani era un munte, acum poti admira un forum roman. Un peisaj selenar ce ne face pielea de gaina. Eugen, Daniela, Silviu, Carmen, Niky si "pilotul" Lucian se duc la fabrica de langa exploatare, unde se obtine concentratul de cupru. Noi ne tinem scai de Victor si Bogdan care vor sa coboare la nivelul 0 al "forumului". Asa incat, pentru prima data in viata noastra, ne-am "dat" cu masina printr-o exploatare de cupru. Si ne-am simtit niste furnicute pe langa uriasele utilajele folosite aici. Depaseam numai cu juma’ de cap senilele unei masinarii.
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XII-a - Blaj
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii
CUM NE PUTETI CONTACTA
Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.
SURSA: JURNALUL
O mana de oameni pierduti printre Apuseni mor cate putin in fiecare zi, asteptand sa piarda toata agoniseala de o viata. Comunistii i-au iertat, insa cuprul nu. Ii adulmeca amenintator, gata sa le inghita gospodariile.
SILVIU SERGIU
Aproape 50 de familii joaca in fiecare zi ruleta ruseasca cu destinul. Gandul ca intr-o zi va trebui sa plece si sa-si lase in urma intreaga avutie le macina sufletele. Sunt moti care ar scoate brisca intr-o clipa pentru a-l pedepsi pe cel care ar indrazni sa le ia pamantul. Cuprul insa nu poate fi pedepsit. Cu fiecare secunda care trece, vrajmasul este tot mai aproape, iar soarta le este pecetluita. Blestemul lor este ca traiesc aproape de locul unde minereul este scos din maruntaiele pamantului: Rosia Poieni.
STRAMUTAREA. Cele 50 de gospodarii sunt tot ce a mai ramas din fostul sat Geamana. Cea mai mare parte din el a disparut sub iazul de decantare Valea Sesii, unde se deverseaza sterilul rezultat din decantarea minereului de cupru, deversat de combinatul de la Rosia Poieni. Pentru construirea acestui colos industrial, cea mai mare parte din sat a fost stearsa de pe suprafata pamantului de catre comunisti, in fatidicul an 1986. Nimeni nu a crezut ca napasta ii va lovi atat de tare. Pana cand totul s-a transformat in crunta realitate, motii nu auzisera decat ca trebuie sa plece. Nu au dat crezare gurii lumii. Stramutarea le-a luat ca din oala pe cele 200-300 sute de familii. Abia dupa ce si-au parasit casele si pasunile inghitite, pentru a le lasa prada sterilului otravit, au primit si actul de expropiere. O bucata de hartie cinica, ca un decret de condamnare la moarte. Pentru ca o bucata din sufletul acelor moti a murit atunci. Nimeni insa nu a indraznit sa se ridice impotriva oranduirii acelor vremuri. Un gest de lasitate pe care rar il intalnesti la fiii Apusenilor. "Vremurile erau cum erau. Daca s-ar fi impotrivit cineva, ar fi fost ca si cum ar fi strigat in dricu’ padurii. Nu ii auzea nimeni", crede un localnic. Resemnati, motii din Geamana au plecat care-ncotro.
SUPRAVIETUITORI. O parte dintre moti au avut sansa de partea lor. Gospodariile lor se aflau in afara perimetrului unde fusese proiectat iazul de decantare. Cu timpul insa, si ei au fost siliti sa plece din fata nemilosului steril. Astazi nu au mai ramas decat o mana de oameni, in marea lor majoritate batrani. Tineri mai sunt in sat doar vreo 20. Ioan Holhorea este unul dintre motii care au scapat de stramutare, pentru ca pe atunci gospodaria parintilor sai se afla la adapost.
Timpul a trecut, iar primejdia este tot mai aproape. Holhorea este paznicul iazului de decantare. Locuieste impreuna cu parintii sai. Nevasta nu i-a dat Dumnezeu pana acum. Nu-si doreste prea tare asta. Si-asa nu stie cum va arata viitorul sau. O muiere si cativa plozi ar fi fost o povara si mai mare. Singura lui dorinta este ca aceasta letargie sa mai dureze: "Mai e pana ce sterilul va ajunge la mine. Cel putin 10 ani". Indrazneste chiar sa spere ca va scapa cu totul. "Poate da Dumnezeu si se inchide combinatul."
SILICOZA II DOBOARA PE MOTI
Combinatul de cupru de la Rosia Poieni, SC Cuprimin SA, este o societate cu capital 100% de stat. Anul trecut s-au extras 500 de tone de minereu complex. Desi cuprul este unul dintre metalele cautate pe piata, combinatul lucreaza in pierdere si inghite anual sume frumusele sub forma de subventii de stat. Combinatul are in prezent 1.100 de angajati. 400 dintre ei muncesc la cariera, iar restul - la uzina unde se extrage minereul concentrat. O parte dintre ei sunt deja bolnavi de silicoza. Restul isi risca sanatatea pentru un salariu de 5 milioane de lei pe luna. Majoritatea sunt aici din 1985, cand a fost infiintat combinatul. Sunt din Abrud sau din comunele invecinate Rosiei Poieni. In prezent, muncitorii stau insa cu cutitul la os, pentru ca sunt in pragul restructurarii. Se asteapta o ordonanta guvernamentala care va face ca 700 dintre ei sa-si piarda locul de munca.
Jurnal de campanie
Data plecarii: 21 iunie 2004
Distanta parcursa: 3.477 km
Localitati tranzitate: 340
FLORINA ZAINESCU, EUGENIA MIHALCEA
Microbuzul s-a pus in miscare. Destinatia: Horea.
Nu ne-am trezit inca bine. Am mai trage un pui de somn, da’ colegii nostri sunt "efervescenti" in dimineata asta. "Eu intreb despre dealul lui Gaf", se ofera Carmen. "Sa nu uitam de Biroul Oval", atrage atentia Silviu. "Primarul asta chiar se crede Bill Clinton?!"...
Am ajuns. Debarcam in fata primariei. Este ora 10:10. "Haideti, ca am intarziat. Trebuia sa ne vedem cu primarul acum 10 minute. La carciuma din centru", ne zoreste Eugen. O luam catinel spre carciuma.
La bar nu-i nimeni. Doar barmanita si-un satean barbos pe care, daca am fi regizori, l-am distribui in rolul vanatorului din "Scufita Rosie". Il intrebam de primar. "Tre’ sa vie. Daca vo chemat o sa vie." Ne asezam la o masa si facem putina plaja. Si chiar vine... Secretarul primariei, care ne duce sa vedem cladirea cea noua si sa ne dea "cifre". In primarie, o cladire ridicata prin munca salariatilor, este cam frig. Gazda noastra ne arata toate birourile. Al primarului are o forma neregulata, dar nu ovala. Ne atrage atentia o sculptura in lemn: Monica si Clinton. Si nu lipseste nici trabucul din peisaj. Purcedem, in compania lui Victor si Bogdan, catre Fericet. Vrem sa stam la taifas cu urmasul lui Horea - Nicola Costin. Trebuie sa urcam vreo 4-5 kilometri. Masina cedeaza prima; drumul e mult prea prost asa ca trebuie sa o abandonam. Cel mai rau este de Victor ca are-n spate un rucsac cu "scule" foto de "numai" 20 de kilograme. Dar se descurca bine. Bravo, Victor! Il decoram cu ordinul "Margareta de Camp" pentru eroism. Dupa vreo ora de ascensiune il gasim pe Costin. Taifasuieste bucuros cu noi. Intre doua intrebari, avem de furca cu mieluta gazdei. Dragut animal! Roade tot ce prinde: agendele noastre, blugii, adidasii, aparate foto, ba chiar si degetele lui Victor. Il parasim pe Costin, dam o fuga si pe culmea Fericetului la monumentul, frasinul si casa lui Horea si apoi ne scoboram.
Carmen, Silviu si Niky iau pieptis "Dambul lui Gaf", fostul cuibusor de nebunii al motilor. Pe drum, o moata trupesa ii intampina imbracata sumar: pantaloni scurti si sutien. Imaginea ei starneste rasete prelungi.
Eugen si Daniela au luat urma descendentilor celor care l-au tradat pe Horea.
Am terminat cu Horea. Ne incarcam in masini sa dam o raita si pe la Rosia Poieni. Cateva telefoane si exploatatia de cupru de aici se intinde la picioarele noastre: pe locul unde acum 30 de ani era un munte, acum poti admira un forum roman. Un peisaj selenar ce ne face pielea de gaina. Eugen, Daniela, Silviu, Carmen, Niky si "pilotul" Lucian se duc la fabrica de langa exploatare, unde se obtine concentratul de cupru. Noi ne tinem scai de Victor si Bogdan care vor sa coboare la nivelul 0 al "forumului". Asa incat, pentru prima data in viata noastra, ne-am "dat" cu masina printr-o exploatare de cupru. Si ne-am simtit niste furnicute pe langa uriasele utilajele folosite aici. Depaseam numai cu juma’ de cap senilele unei masinarii.
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XII-a - Blaj
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii
CUM NE PUTETI CONTACTA
Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.
SURSA: JURNALUL
"Blestemul cuprului" aduce turişti
"Blestemul cuprului" aduce turişti - de Claudiu Padurean, Larisa Neagoe , 20 iulie 2010
Sătenii din Geamăna trăiesc cu mâlul acid sub pragul casei. Paradoxal, blestemul cuprului ar putea duce la renaşterea economică a zonei, prin turism.
Locuitorii unui sat din Munţii Apuseni trăiesc unul-doi ani într-o casă, după care se mută în alta. Sătenii fac acest lucru nu pentru că ar avea o căruţă de bani, ci pentru că lacul de steril le inundă casele. Ei fug astfel din calea mâlului şi se refugiază în gospodăriile părăsite de consătenii lor cu ani în urmă. Paradoxal, tocmai lacul de steril ar putea aduce relansarea economică a zonei. Şi asta pentru că lacul imens, care a înghiţit satul, stârneşte curiozitatea turiştilor, astfel încât aceştia se abat de la drumul dintre Lupşa şi Câmpeni pentru a vedea „Decantorul", adică lacul straniu din steril.
Satul sacrificat
Satul Geamăna a fost sacrificat în urmă cu 33 de ani de regimul comunist, care a decis să deschidă în zonă, la Roşia Poieni, o exploatare minieră. Sterilul avea să se acumuleze pe fundul unei văi în care trăiau oameni. Dar nimic nu poate sta în calea progresului, astfel că sătenii au fost avertizaţi că peste casele lor va veni mlaştina de reziduuri industriale. Astfel, autorităţile le-au dat nişte bani drept despăgubire, nu foarte mulţi, pentru că pe atunci nu exista conceptul de preţ al pieţei, iar oamenilor nu le rămânea decât să se mute. Unii nu au făcut-o. Fie pentru că nu aveau unde, fie pentru că nu-şi permiteau sau pentru că pur şi simplu nu au crezut în scenariul apocaliptic. Acesta s-a adeverit însă şi casele de pe fundul văii au fost încet, încet înecate în mlaştina de steril. Peisajul pare de pe altă planetă. Tocmai stranietatea lui îi atrage pe cei care merg pe Valea Arieşului şi care străbat un drum de piatră lung de circa trei kilometri, pentru a vedea lacul care este aproape solid. Curiozitatea oamenilor este stârnită şi de poveştile localnicilor, care spun că, uneori, când lacul scade datorită evaporaţiei, din lacul cenuşiu iese turla bisericii. Deja lacul a atins proporţii gigantice şi continuă să crească.
Depuneri de trei decenii
„Cam din '78 vine sterilul în jos peste case. În 30 de ani s-au distrus sute de case. În fiecare an o parte din oameni se mai mutau de acolo, dar unii trăiesc şi astăzi în Geamăna şi aşteaptă să ajungă lacul la geamurile lor", a explicat Alexandru Măcăieţ, primarul din Lupşa, comuna de care aparţine Geamăna.
Astăzi, în sat au mai rămas cam o sută de suflete din aproape două mii. Oamenii îşi părăsesc locuinţele şi se mută în cele părăsite, aflate mai sus pe coastă. Însă, de cealaltă parte a versantului, într-o vale ferită de steril, unde s-au mutat mulţi moţi din Geamăna, turismul renaşte cu ajutorul lacului care aduce, potrivit localnicilor, „blestemul cuprului". În vârful versantului, panorama este ireală nu atât din cauza imensului lac de acumulare a sterilului, care duce cu gândul la un peisaj selenar, ci mai degrabă pentru că apa aceea gri cu reflexe de culoarea cuprului este înconjurată de un lan de iarbă înaltă până la brâu şi de flori în toate culorile. Dacă stai cu spatele la lac ai avea senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Tocmai acest contrast uluitor îi îndeamnă pe oameni să vină şi să vadă peisajul puţin obişnuit.
Copacii aflaţi chiar pe mal, ale căror rădăcini se hrănesc din steril, sunt şi ei obiect al curiozităţii. Lichenii le-au invadat trunchiurile, iar crengile arată ca nişte gheare. Unii dintre ei mai au frunze doar spre vârf, ca şi cum ar încerca să se salveze de răul din mlaştină cu ajutorul soarelui.
Blestemul din 1977
Exploatarea zăcământului de la Roşia Poieni a început în 1977. Localnicii spun că zăcământul este deosebit de bogat, iar lacul de steril, de asemenea. „Ceauşescu ţinea să aibă producţie mare, aşa că sterilul este deosebit de bogat în cupru. Dacă cineva ar extrage cuprul din steril, s-ar îmbogăţi mai uşor decât dacă ar exploata minereul", spune Elena Roşca, o fostă chimistă de la Roşia Poieni.Guvernul alocă lunar câteva milioane de lei pentru neutralizarea substanţelor toxice, care altfel ar eroda barajul."Păi, dacă ar ceda barajul din cauza acidului, ar fi un dezastru. De aici până la Turda n-ar rămâne nici o casă în picioare, iar Arieşul şi Mureşul ar fi distruse. Fiecare ministru al Mediului vine până aici măcar o dată pe mandat, dar nu are ce face. Le explicăm care e situaţia, cum trăim noi aici de ani de zile şi dau din umeri, după care pleacă. Ce să facă mai mult?", se întreabă retoric primarul.
Turism din sterilul minier
Geamăna nu este atestată documentar. Locuitorii de pe Valea Arieşului se ocupă de generaţii întregi cu mineritul, care le-a adus, de-a lungul timpului, şi noroc, şi blestem. Acum, turismul pare să fie şansa de relansare de zonei. „Decantorul", adică lacul de steril, este tocmai unul dintre obiectivele care vor putea fi vizitate de turişti. Deja, administraţia locală a reparat drumul dintre Lupşa şi Geamăna, iar localnicii au început să închirieze camere în casele lor turiştilor care doresc să fotografieze lacul straniu care a apărut între munţi.
SURSA: ROMANIA LIBERA
Sătenii din Geamăna trăiesc cu mâlul acid sub pragul casei. Paradoxal, blestemul cuprului ar putea duce la renaşterea economică a zonei, prin turism.
Locuitorii unui sat din Munţii Apuseni trăiesc unul-doi ani într-o casă, după care se mută în alta. Sătenii fac acest lucru nu pentru că ar avea o căruţă de bani, ci pentru că lacul de steril le inundă casele. Ei fug astfel din calea mâlului şi se refugiază în gospodăriile părăsite de consătenii lor cu ani în urmă. Paradoxal, tocmai lacul de steril ar putea aduce relansarea economică a zonei. Şi asta pentru că lacul imens, care a înghiţit satul, stârneşte curiozitatea turiştilor, astfel încât aceştia se abat de la drumul dintre Lupşa şi Câmpeni pentru a vedea „Decantorul", adică lacul straniu din steril.
Satul sacrificat
Satul Geamăna a fost sacrificat în urmă cu 33 de ani de regimul comunist, care a decis să deschidă în zonă, la Roşia Poieni, o exploatare minieră. Sterilul avea să se acumuleze pe fundul unei văi în care trăiau oameni. Dar nimic nu poate sta în calea progresului, astfel că sătenii au fost avertizaţi că peste casele lor va veni mlaştina de reziduuri industriale. Astfel, autorităţile le-au dat nişte bani drept despăgubire, nu foarte mulţi, pentru că pe atunci nu exista conceptul de preţ al pieţei, iar oamenilor nu le rămânea decât să se mute. Unii nu au făcut-o. Fie pentru că nu aveau unde, fie pentru că nu-şi permiteau sau pentru că pur şi simplu nu au crezut în scenariul apocaliptic. Acesta s-a adeverit însă şi casele de pe fundul văii au fost încet, încet înecate în mlaştina de steril. Peisajul pare de pe altă planetă. Tocmai stranietatea lui îi atrage pe cei care merg pe Valea Arieşului şi care străbat un drum de piatră lung de circa trei kilometri, pentru a vedea lacul care este aproape solid. Curiozitatea oamenilor este stârnită şi de poveştile localnicilor, care spun că, uneori, când lacul scade datorită evaporaţiei, din lacul cenuşiu iese turla bisericii. Deja lacul a atins proporţii gigantice şi continuă să crească.
Depuneri de trei decenii
„Cam din '78 vine sterilul în jos peste case. În 30 de ani s-au distrus sute de case. În fiecare an o parte din oameni se mai mutau de acolo, dar unii trăiesc şi astăzi în Geamăna şi aşteaptă să ajungă lacul la geamurile lor", a explicat Alexandru Măcăieţ, primarul din Lupşa, comuna de care aparţine Geamăna.
Astăzi, în sat au mai rămas cam o sută de suflete din aproape două mii. Oamenii îşi părăsesc locuinţele şi se mută în cele părăsite, aflate mai sus pe coastă. Însă, de cealaltă parte a versantului, într-o vale ferită de steril, unde s-au mutat mulţi moţi din Geamăna, turismul renaşte cu ajutorul lacului care aduce, potrivit localnicilor, „blestemul cuprului". În vârful versantului, panorama este ireală nu atât din cauza imensului lac de acumulare a sterilului, care duce cu gândul la un peisaj selenar, ci mai degrabă pentru că apa aceea gri cu reflexe de culoarea cuprului este înconjurată de un lan de iarbă înaltă până la brâu şi de flori în toate culorile. Dacă stai cu spatele la lac ai avea senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Tocmai acest contrast uluitor îi îndeamnă pe oameni să vină şi să vadă peisajul puţin obişnuit.
Copacii aflaţi chiar pe mal, ale căror rădăcini se hrănesc din steril, sunt şi ei obiect al curiozităţii. Lichenii le-au invadat trunchiurile, iar crengile arată ca nişte gheare. Unii dintre ei mai au frunze doar spre vârf, ca şi cum ar încerca să se salveze de răul din mlaştină cu ajutorul soarelui.
Blestemul din 1977
Exploatarea zăcământului de la Roşia Poieni a început în 1977. Localnicii spun că zăcământul este deosebit de bogat, iar lacul de steril, de asemenea. „Ceauşescu ţinea să aibă producţie mare, aşa că sterilul este deosebit de bogat în cupru. Dacă cineva ar extrage cuprul din steril, s-ar îmbogăţi mai uşor decât dacă ar exploata minereul", spune Elena Roşca, o fostă chimistă de la Roşia Poieni.Guvernul alocă lunar câteva milioane de lei pentru neutralizarea substanţelor toxice, care altfel ar eroda barajul."Păi, dacă ar ceda barajul din cauza acidului, ar fi un dezastru. De aici până la Turda n-ar rămâne nici o casă în picioare, iar Arieşul şi Mureşul ar fi distruse. Fiecare ministru al Mediului vine până aici măcar o dată pe mandat, dar nu are ce face. Le explicăm care e situaţia, cum trăim noi aici de ani de zile şi dau din umeri, după care pleacă. Ce să facă mai mult?", se întreabă retoric primarul.
Turism din sterilul minier
Geamăna nu este atestată documentar. Locuitorii de pe Valea Arieşului se ocupă de generaţii întregi cu mineritul, care le-a adus, de-a lungul timpului, şi noroc, şi blestem. Acum, turismul pare să fie şansa de relansare de zonei. „Decantorul", adică lacul de steril, este tocmai unul dintre obiectivele care vor putea fi vizitate de turişti. Deja, administraţia locală a reparat drumul dintre Lupşa şi Geamăna, iar localnicii au început să închirieze camere în casele lor turiştilor care doresc să fotografieze lacul straniu care a apărut între munţi.
SURSA: ROMANIA LIBERA
Investitorii straini vaneaza rezervele de cupru
Investitorii straini vaneaza rezervele de cupru - Postat la 30 martie 2011
Doua companii de exploatare a cuprului, Cuprumin Abrud si Moldomin Moldova Noua, sunt scoase la vanzare. Tona de cupru a explodat in ultimii doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ din cauza Chinei. Valoarea rezervelor de cupru ale Romaniei este estimata la 5-10 miliarde de euro la preturile actuale. Din cupru se fabrica conducte si cabluri.
Cele mai vanate doua companii la ora actuala din Romania sunt exploatarile de minereu de cupru Cuprumin Abrud si Moldomin Moldova Noua ale caror rezerve de metal rosu sunt evaluate in prezent la circa 10 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. Pretul cuprului a atins recent un nivel exorbitant de 10.000 de dolari/tona (6.500 euro pe tona) ca urmare a cererii puternice din China, fata de 2.000 $/ tona intre 1980 si 2004. Din cauza scumpirilor, in Romania si chiar si in Franta au ajuns sa se fure cablurile de la calea ferata, avand in vedere ca 100 kg de cupru inseamna 600 de euro. Un boom al preturilor a fost si inainte de criza mondiala, in 2008, cand tona de cupru ajunsese la 9.000 de dolari, urmata de o scadere abrupta pana la 2.700 $/tona.
Cuprumin Abrud a fost scoasă recent la privatizare de către stat prin metoda licitaţiei publice după ce anul trecut compania şi-a majorat de cinci ori afacerile, până la 27 mil. euro şi a făcut un profit de circa 4 mil. euro faţă de pierderi de 4 mil. euro în anul anterior. SURSA: BusinessMagazin
Doua companii de exploatare a cuprului, Cuprumin Abrud si Moldomin Moldova Noua, sunt scoase la vanzare. Tona de cupru a explodat in ultimii doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ din cauza Chinei. Valoarea rezervelor de cupru ale Romaniei este estimata la 5-10 miliarde de euro la preturile actuale. Din cupru se fabrica conducte si cabluri.
Cele mai vanate doua companii la ora actuala din Romania sunt exploatarile de minereu de cupru Cuprumin Abrud si Moldomin Moldova Noua ale caror rezerve de metal rosu sunt evaluate in prezent la circa 10 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. Pretul cuprului a atins recent un nivel exorbitant de 10.000 de dolari/tona (6.500 euro pe tona) ca urmare a cererii puternice din China, fata de 2.000 $/ tona intre 1980 si 2004. Din cauza scumpirilor, in Romania si chiar si in Franta au ajuns sa se fure cablurile de la calea ferata, avand in vedere ca 100 kg de cupru inseamna 600 de euro. Un boom al preturilor a fost si inainte de criza mondiala, in 2008, cand tona de cupru ajunsese la 9.000 de dolari, urmata de o scadere abrupta pana la 2.700 $/tona.
Cuprumin Abrud a fost scoasă recent la privatizare de către stat prin metoda licitaţiei publice după ce anul trecut compania şi-a majorat de cinci ori afacerile, până la 27 mil. euro şi a făcut un profit de circa 4 mil. euro faţă de pierderi de 4 mil. euro în anul anterior. SURSA: BusinessMagazin
Băsescu și Boc vor să vândă cuprul României pe 50 milioane euro deși valorează 10 miliarde euro
Băsescu și Boc vor să vândă cuprul României pe 50 milioane euro deși valorează 10 miliarde euro. - 25 Oct, 2011
Românii sunt săraci deși stau pe un munte de zăcăminte și minereuri de aur, argint cupru plus alte metale prețioase. Și asta pentru că aleșii neamului au știut să facă afaceri cu avuția țării. După petrolul vândut pe doi lei către austieci de guvernul PSD, zcământul de cupru de la Cupru Min este la un pas de a fi vândut de Guvernul Băsescu-Boc doar pe 50 milioane de euro în condițiile în care acesta valorează circa 10 miliarde de euro.
În loc să o ducem noi bine ca și popor, suntem sclavi pe plantații pentru a crește bunăstarea altor state europene și mondiale.
Somat de Uniunea Europeani și FMI, creditorii României, Guvernul condus de Băsescu-Boc se grăbește să vândă mai pe nimic producătorul de cupru de stat – Cupru Min, aflat în portofoliul Ministerului Economiei.
Claudiu Stafie, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei a declarat că până la finele lui 2011, compania de cupru va fi vândută. “La Cupru Min începem în perioada următoare. Deja am primit peste zece scrisori de intenţie. Vom face anunţul de selecţie până la finalul lunii septembrie. Urmează două luni pentru depunerea ofertelor şi selecţia propriu-zisă. Oricum, noi ne-am propus să vindem Cupru Min până la sfârşitul anului“, a declarat secretarul de stat Claudiu Stafie. La scurt timp după publicarea anunțului de vânzare, peste zece companii şi-au manifestat deja interesul pentru achiziţia Cupru Min.
Printre investitorii interesaţi se numără compania canadiană Barrick, cel mai mare producător de aur din lume, precum şi Mineco, înregistrată în Elveţia, care anul trecut a preluat producătorul de cupru Moldomin Moldova Nouă, aflat în faliment.
În 2010, Cupru Min a înregistrat un profit de 18,8 milioane de lei, având datorii de 71,55 milioane de lei. Obiectul principal de activitate al SC “Cupru Min” SA Abrud este exploatarea resurselor/rezervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier Roşia Poieni. Compania minieră are rezerve de 900.000 tone de cupru.
Oficialii statului au mai încercat să vândă compania de două ori, odată în 28 mai 2008 pentru 25 milioane de euro și a doua oară în noiembrie 2008 pentru 27 milioane euro.
Cupru Min Abrud a fost lansata la privatizare in 28 mai 2008, la pretul de pornire de 25 milioane euro, dar procesul a fost intrerupt in urma preconsultarii oficialilor europeni, potrivit carora privatizarea planificata nu respecta regulile privind ajutorul de stat.
Cupru Min are circa 400 de angajati și produce 400 de tone de minereu de cupru pe lună. Deși începe să revină pe profit, compania este vândută pe motiv că ar avea o datorie de circa 65 milioane lei către furnizorul de energie, din această sumă doar 5 milioane lei reperezintă consumul efectiv al curentului iar restul penalizările.
Pentru ca compania Cupru Min să respecte toate normele de mediu și să scape de datorii statul ar trebui să investească minim 100 milioane de euro. Guvernul spune că nu are de unde atâția bani și peferă să o vândă pe doi lei, în condițiile în care prețul cuprului a explodat pe plan internațional. De asemenea pe lângă cupru, dn zăcămintele d ela Roșia Poieni se extrage și un gram de aur la tona de steril, în timp c ela Roșia Montană se estimează a se scoate 1,3 grame la tona de steril.
Băsescu grăbește vânzarea Cupru Min cât și deschiderea de noi exploatații miniere printre care și cea de la Roșia Montană.
”Am discutat despre nevoia de creare de locuri de muncă prin deschiderea de exploatări miniere – aur, argint, cupru – şi realizarea investiţiilor străine în curs”, a spus luni Băsescu în cadrul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni.
În loc să reprezinte înteresele naționale și să exploateze avuțiile acestei țări doar în avantajul românilor, Guvernul Băsescu-Boc vor să dea o lovitură de stat, condamnând la sărăcie milioane de români. SURSA: ExclusivNews
Românii sunt săraci deși stau pe un munte de zăcăminte și minereuri de aur, argint cupru plus alte metale prețioase. Și asta pentru că aleșii neamului au știut să facă afaceri cu avuția țării. După petrolul vândut pe doi lei către austieci de guvernul PSD, zcământul de cupru de la Cupru Min este la un pas de a fi vândut de Guvernul Băsescu-Boc doar pe 50 milioane de euro în condițiile în care acesta valorează circa 10 miliarde de euro.
În loc să o ducem noi bine ca și popor, suntem sclavi pe plantații pentru a crește bunăstarea altor state europene și mondiale.
Somat de Uniunea Europeani și FMI, creditorii României, Guvernul condus de Băsescu-Boc se grăbește să vândă mai pe nimic producătorul de cupru de stat – Cupru Min, aflat în portofoliul Ministerului Economiei.
Claudiu Stafie, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei a declarat că până la finele lui 2011, compania de cupru va fi vândută. “La Cupru Min începem în perioada următoare. Deja am primit peste zece scrisori de intenţie. Vom face anunţul de selecţie până la finalul lunii septembrie. Urmează două luni pentru depunerea ofertelor şi selecţia propriu-zisă. Oricum, noi ne-am propus să vindem Cupru Min până la sfârşitul anului“, a declarat secretarul de stat Claudiu Stafie. La scurt timp după publicarea anunțului de vânzare, peste zece companii şi-au manifestat deja interesul pentru achiziţia Cupru Min.
Printre investitorii interesaţi se numără compania canadiană Barrick, cel mai mare producător de aur din lume, precum şi Mineco, înregistrată în Elveţia, care anul trecut a preluat producătorul de cupru Moldomin Moldova Nouă, aflat în faliment.
În 2010, Cupru Min a înregistrat un profit de 18,8 milioane de lei, având datorii de 71,55 milioane de lei. Obiectul principal de activitate al SC “Cupru Min” SA Abrud este exploatarea resurselor/rezervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier Roşia Poieni. Compania minieră are rezerve de 900.000 tone de cupru.
Oficialii statului au mai încercat să vândă compania de două ori, odată în 28 mai 2008 pentru 25 milioane de euro și a doua oară în noiembrie 2008 pentru 27 milioane euro.
Cupru Min Abrud a fost lansata la privatizare in 28 mai 2008, la pretul de pornire de 25 milioane euro, dar procesul a fost intrerupt in urma preconsultarii oficialilor europeni, potrivit carora privatizarea planificata nu respecta regulile privind ajutorul de stat.
Cupru Min are circa 400 de angajati și produce 400 de tone de minereu de cupru pe lună. Deși începe să revină pe profit, compania este vândută pe motiv că ar avea o datorie de circa 65 milioane lei către furnizorul de energie, din această sumă doar 5 milioane lei reperezintă consumul efectiv al curentului iar restul penalizările.
Pentru ca compania Cupru Min să respecte toate normele de mediu și să scape de datorii statul ar trebui să investească minim 100 milioane de euro. Guvernul spune că nu are de unde atâția bani și peferă să o vândă pe doi lei, în condițiile în care prețul cuprului a explodat pe plan internațional. De asemenea pe lângă cupru, dn zăcămintele d ela Roșia Poieni se extrage și un gram de aur la tona de steril, în timp c ela Roșia Montană se estimează a se scoate 1,3 grame la tona de steril.
Băsescu grăbește vânzarea Cupru Min cât și deschiderea de noi exploatații miniere printre care și cea de la Roșia Montană.
”Am discutat despre nevoia de creare de locuri de muncă prin deschiderea de exploatări miniere – aur, argint, cupru – şi realizarea investiţiilor străine în curs”, a spus luni Băsescu în cadrul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni.
În loc să reprezinte înteresele naționale și să exploateze avuțiile acestei țări doar în avantajul românilor, Guvernul Băsescu-Boc vor să dea o lovitură de stat, condamnând la sărăcie milioane de români. SURSA: ExclusivNews
Contractul pentru vanzarea Cupru Min va fi semnat maine
* Contractul pentru vanzarea Cupru Min va fi semnat maine - 5 Aprilie 2012
Contractul pentru vanzarea Cupru Min Abrud va fi semnat maine de catre oficiali OPSPI si reprezentanti ai companiei canadienei Roman Copper, prevederile acordului urmand sa fie facute publice saptamana viitoare, a declarat pentru Mediafax seful OPSPI, Florin Vladan.
"Vom semna maine contractul de privatizare a Cupru Min. La cateva zile de la semnare, saptamana viitoare, il vom face public. Vrem sa aratam ca nu este niciun fel de lucru pe care sa-l tinem ascuns", a afirmat Vladan.
Roman Copper Corp. a castigat, la inceputul saptamanii trecute, licitatia organizata de OPSPI pentru vanzarea pachetului integral de actiuni la Cupru Min Abrud, la pretul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste pretul de pornire a licitatiei, de 57,3 milioane euro.
Vladan a adaugat ca pentru incheierea tranzactiei este necesar avizul Consiliului Concurentei, intr-un termen de pana la 90 de zile de la incheierea contractului. Dupa avizul Consiliului Concurentei, Roman Copper trebuie sa transfere OPSPI suma de 200,77 milioane de euro in cel mult 30 de zile.
"Vom impune prin contract ca Roman Cooper sa furnizeze Consiliului Concurentei in cel mult 15 zile toate documentele necesare", a precizat Vladan.
Patrimoniul Cupru Min, pe baza caruia a fost stabilit pretul la licitatia pentru vanzarea companiei, a fost evaluat de o firma cu sediul intr-un apartament din judetul Alba, pe baza unor date culese in 2008 si actualizate in 2010, firma fiind detinuta de membrii aceleiasi familii.
Firma "Evaluar" din Alba-Iulia, cu un numar mediu de patru angajati in 2010 si un capital social subscris de 5.000 lei, a evaluat doar patrimoniul companiei, nu si volumul de investitii care trebuie asumate de catre cumparator, potrivit datelor obtinute de Mediafax.
Informatia a fost confirmata de reprezentantii Ministerului Economiei. "Evaluar, din cate imi amintesc", a afirmat astazi Sorin Gaman, director in Ministerul Economiei.
Vladan a precizat ca raportul de evaluare intocmit de firma Evaluar a fost avizat in 2011 de o alta firma, Olimp Group Appraisal Office din Bucuresti.
Olipm Group Appraisal Office este detinuta in proportie de 65% de o persoana fizica, Iulian Stefanescu. In actionariat se gasesc alte doua persoane fizice, Constanta Irina Mihai si Corina Mirela cernea, cae au 30%, respectiv 5% din actiuni.
Un document oficial prezentat, miercuri, de Mediafax, releva ca pretul de licitatie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societatii si cantitatea de cupru care poate fi exploatata in urma unor investitii estimate chiar de conducerea unitatii, nu de catre un evaluator independent, fara sa fie luata in considerare si valoarea zacamantului.
Pentru stabilirea pretului de pornire la licitatie a fost aplicata metoda activului net corectat, in care bunurile necesare exploatarii sunt evaluate diferit de activele considerate fara valoare, si a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, in conditiile in care compania, care detine exploatarea Rosia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei si care a intrat pe profit in ultimii doi ani, a fost tratata de stat ca fiind in stare de faliment si criza de lichiditati.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, a declarat ca nu detine informatii privind evaluarea sau evaluatorul Cupru Min, dar ca vanzarea actiunilor companiei din Abrud nu produce nicio schimbare in privinta licentei de concesiune a zacamantului de minereu de cupru de la Rosia Poieni.
ANRM este instiutia abilitata sa acorde contracte de concesiune asupra resurselor naturale.
Firma Roman Copper a fost fondata anul trecut de banca de investitii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada), special pentru participarea la procesul de privatizare a Cupru Min. SURSA: BZI
* aprilie 11, 2012 - Cine sunt acționarii companiei care era să pună mâna pe cuprul românesc
Valhalla Resources, cu sediul în Cipru, este firma fondată de un cetăţean american şi unul canadian care trăiesc în România din anii `90, este în spatele Roman Cooper Inc, companie care a câştigat licitaţia perntru privatizarea Cupru Min. Joel Hayes şi Stacy Quinney au fost numiţi în conducerea Roman Cooper Inc în postul de preşedinte, respectiv vicepreşedinte executiv, potrivit Hotnews. Totodată, Stacy Quinney este unul dintre partenerii de afaceri ai lui Dinu Patriciu.
Valhalla Resources apare ca acţionar în mai multe companii din România cum ar fi Valhalla Operations, Transylvania Minerals, Black Sea resources, Tethyan Gold, Hoq Operations, Shoimul Resources şi Vallachia Resources. De asemenea, un al treilea președinte, Michael Williams, a fost numit preşedintele board-ului director al Roman Copper.
Potrivit Hotnews, Transylvania Minerals, în care Valhalla Resources este acţionar, cu 25%, alaturi de Barrick Gold Romania, deţine licenţa de exploatare pentru zăcământul de aur de la Bratosin. Vallachia Resources are drept de explorare pentru minereu polimetalic la Corbeşti-Micăneşti (Hunedoara, Arad), iar Hoq Operation are licenţă de explorare la Highiş Sud (Arad).
Trebuie amintit faptul că Stacy Quinney apare, în 2007, între acţionarii firmei First Logistics & Distribution, în conducerea cărei figurează Dinu Patriciu alături de Colin Hart, partener cu omul de afaceri la Rompetrol. Colin Hart a fost anchetat, alături de Dinu Patriciu și Philip Stephenson în dosarul „Rompetrol”, înca nesoluționat, sub acuzațiile de manipularea pieței de capital, spălare de bani, inițierea sau constituirea unui grup infracțional.
Popularitatea lui Stacy Quinney în România este legată şi de apariţia sa în două clipuri publicitare la ciocolata „Rom”.
Partenerul lui Quinney, Joel Hayes, este cetăţean american şi a fost, potrivit Hotnews, vicepreşedinte al Romanian American Enterprise Fund, între membrii boardului director figurând şi fostul premier Theodor Stolojan. Hayes a făcut parte, în 2003, din conducerea AmCham, Camera de Comerţ Americană din România. SURSA: mihaibeltechi
Contractul pentru vanzarea Cupru Min Abrud va fi semnat maine de catre oficiali OPSPI si reprezentanti ai companiei canadienei Roman Copper, prevederile acordului urmand sa fie facute publice saptamana viitoare, a declarat pentru Mediafax seful OPSPI, Florin Vladan.
"Vom semna maine contractul de privatizare a Cupru Min. La cateva zile de la semnare, saptamana viitoare, il vom face public. Vrem sa aratam ca nu este niciun fel de lucru pe care sa-l tinem ascuns", a afirmat Vladan.
Roman Copper Corp. a castigat, la inceputul saptamanii trecute, licitatia organizata de OPSPI pentru vanzarea pachetului integral de actiuni la Cupru Min Abrud, la pretul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste pretul de pornire a licitatiei, de 57,3 milioane euro.
Vladan a adaugat ca pentru incheierea tranzactiei este necesar avizul Consiliului Concurentei, intr-un termen de pana la 90 de zile de la incheierea contractului. Dupa avizul Consiliului Concurentei, Roman Copper trebuie sa transfere OPSPI suma de 200,77 milioane de euro in cel mult 30 de zile.
"Vom impune prin contract ca Roman Cooper sa furnizeze Consiliului Concurentei in cel mult 15 zile toate documentele necesare", a precizat Vladan.
Patrimoniul Cupru Min, pe baza caruia a fost stabilit pretul la licitatia pentru vanzarea companiei, a fost evaluat de o firma cu sediul intr-un apartament din judetul Alba, pe baza unor date culese in 2008 si actualizate in 2010, firma fiind detinuta de membrii aceleiasi familii.
Firma "Evaluar" din Alba-Iulia, cu un numar mediu de patru angajati in 2010 si un capital social subscris de 5.000 lei, a evaluat doar patrimoniul companiei, nu si volumul de investitii care trebuie asumate de catre cumparator, potrivit datelor obtinute de Mediafax.
Informatia a fost confirmata de reprezentantii Ministerului Economiei. "Evaluar, din cate imi amintesc", a afirmat astazi Sorin Gaman, director in Ministerul Economiei.
Vladan a precizat ca raportul de evaluare intocmit de firma Evaluar a fost avizat in 2011 de o alta firma, Olimp Group Appraisal Office din Bucuresti.
Olipm Group Appraisal Office este detinuta in proportie de 65% de o persoana fizica, Iulian Stefanescu. In actionariat se gasesc alte doua persoane fizice, Constanta Irina Mihai si Corina Mirela cernea, cae au 30%, respectiv 5% din actiuni.
Un document oficial prezentat, miercuri, de Mediafax, releva ca pretul de licitatie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societatii si cantitatea de cupru care poate fi exploatata in urma unor investitii estimate chiar de conducerea unitatii, nu de catre un evaluator independent, fara sa fie luata in considerare si valoarea zacamantului.
Pentru stabilirea pretului de pornire la licitatie a fost aplicata metoda activului net corectat, in care bunurile necesare exploatarii sunt evaluate diferit de activele considerate fara valoare, si a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, in conditiile in care compania, care detine exploatarea Rosia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei si care a intrat pe profit in ultimii doi ani, a fost tratata de stat ca fiind in stare de faliment si criza de lichiditati.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, a declarat ca nu detine informatii privind evaluarea sau evaluatorul Cupru Min, dar ca vanzarea actiunilor companiei din Abrud nu produce nicio schimbare in privinta licentei de concesiune a zacamantului de minereu de cupru de la Rosia Poieni.
ANRM este instiutia abilitata sa acorde contracte de concesiune asupra resurselor naturale.
Firma Roman Copper a fost fondata anul trecut de banca de investitii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada), special pentru participarea la procesul de privatizare a Cupru Min. SURSA: BZI
* aprilie 11, 2012 - Cine sunt acționarii companiei care era să pună mâna pe cuprul românesc
Valhalla Resources, cu sediul în Cipru, este firma fondată de un cetăţean american şi unul canadian care trăiesc în România din anii `90, este în spatele Roman Cooper Inc, companie care a câştigat licitaţia perntru privatizarea Cupru Min. Joel Hayes şi Stacy Quinney au fost numiţi în conducerea Roman Cooper Inc în postul de preşedinte, respectiv vicepreşedinte executiv, potrivit Hotnews. Totodată, Stacy Quinney este unul dintre partenerii de afaceri ai lui Dinu Patriciu.
Valhalla Resources apare ca acţionar în mai multe companii din România cum ar fi Valhalla Operations, Transylvania Minerals, Black Sea resources, Tethyan Gold, Hoq Operations, Shoimul Resources şi Vallachia Resources. De asemenea, un al treilea președinte, Michael Williams, a fost numit preşedintele board-ului director al Roman Copper.
Potrivit Hotnews, Transylvania Minerals, în care Valhalla Resources este acţionar, cu 25%, alaturi de Barrick Gold Romania, deţine licenţa de exploatare pentru zăcământul de aur de la Bratosin. Vallachia Resources are drept de explorare pentru minereu polimetalic la Corbeşti-Micăneşti (Hunedoara, Arad), iar Hoq Operation are licenţă de explorare la Highiş Sud (Arad).
Trebuie amintit faptul că Stacy Quinney apare, în 2007, între acţionarii firmei First Logistics & Distribution, în conducerea cărei figurează Dinu Patriciu alături de Colin Hart, partener cu omul de afaceri la Rompetrol. Colin Hart a fost anchetat, alături de Dinu Patriciu și Philip Stephenson în dosarul „Rompetrol”, înca nesoluționat, sub acuzațiile de manipularea pieței de capital, spălare de bani, inițierea sau constituirea unui grup infracțional.
Popularitatea lui Stacy Quinney în România este legată şi de apariţia sa în două clipuri publicitare la ciocolata „Rom”.
Partenerul lui Quinney, Joel Hayes, este cetăţean american şi a fost, potrivit Hotnews, vicepreşedinte al Romanian American Enterprise Fund, între membrii boardului director figurând şi fostul premier Theodor Stolojan. Hayes a făcut parte, în 2003, din conducerea AmCham, Camera de Comerţ Americană din România. SURSA: mihaibeltechi
Atragerea de investiţii la S.C. Cupru Min S.A Abrud
*1. Minim 6.900 de dolari pe tona de cupru de la Cupru Min Abrud - 03 Sep. 2013,
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat marţi, 3 septembrie 2013, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului, că preţul minim din oferta pentru atragerea de investiţii la S.C. Cupru Min S.A Abrud este de 6.900 de dolari pe tonă şi că trei companii, anume Yildirim Holding Inc. (Turcia), Trafigura (Olanda) şi Glencore (Elveţia), au depus documentaţia pentru a face investiţii la respectiva societate.
„Am estimat pentru ultimul trimestru al anului un preţ al cuprului de 7.000 de dolari pe tonă. Preţul minim din ofertă este de 6.900 de dolari pe tonă. În costul minereului intră şi investiţiile de mediu şi decopertare”, a menţionat ministrul Vosganian.
Luni a expirat termenul-limită pentru înscrierea în cursa pentru atragerea de investiţii la Cupru Min. Societatea oferă la vânzare prin metode combinate, constând în licitaţie cu oferta în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 de tone de concentrat de cupru, care va fi ajustată în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, potrivit anunţului postat pe site-ul Ministerului Economiei.
Avansul solicitat este de 40 de milioane de euro, plătibil într-o singură tranşă, în termenul stabilit potrivit contractului de vânzare, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie 2013. Contractul de vânzare a concentratului de cupru se încheie pe o perioadă de 7 ani. Cantitatea maximă de concentrat de cupru livrată în contul avansului este de 45.360 de tone, ajustabilă în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, având conţinuturile specificate în fişa tehnică.
Cumpărătorul va suporta costurile pentru preluarea concentratului de cupru din incinta societăţii şi pentru transportul acestuia, precum şi orice alte costuri asociate.
Caietul de sarcini poate fi procurat începând cu data de 9 septembrie, ora 9.00.
Pentru participarea la negocierea pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cei înscrişi pe lista scurtă vor depune până la 23 septembrie, ora 12.00, următoarele documente: dovada achiziţionării caietului de sarcini, oferta preliminară şi neangajantă, amendamentele sau comentariile asupra proiectului de contract de vânzare a concentratului de cupru şi a anexelor acestuia.
Societatea va purta negocieri cu fiecare dintre cei interesaţi începând cu 30 septembrie 2013, până la data de 4 octombrie 2013. De asemenea, societatea va redacta forma finală a proiectului contractului de vânzare a concentratului de cupru, aşa cum a rezultat în urma negocierilor, şi o va transmite tuturor potenţialilor cumpărători până la 8 octombrie 2013.
Pentru participarea la licitaţia cu ofertă în plic, potenţialii cumpărători care au depus oferte neangajante vor depune până cel târziu la 14 octombrie, ora 13.00, documentaţia. Pe 15 octombrie, ora 10.00, se va deschide plicul sigilat conţinând oferta de cumpărare şi, pe baza preţului minim de ofertare, se va stabili câştigătorul.
*2. Alba: Retehnologizare și investiții de 40 milioane euro la Cupru Min Abrud - 05 Sep. 2013,
Secretarul de stat în ministerul economiei Bogdan Badea a declarat astăzi la Alba Iulia că licitația pentru vânzarea producției de concentrat de cupru al companiei Cupru Min Abrud pentru următorii 7 ani va permite retehnologizarea, precum și efectuarea unor investiții de mediu consistente. Valoarea acestora este de 40 de milioane de euro.
Secretarul de stat a declarat că firma care va fi declarată câștigătoare, după parcurgerea tuturor etapelor, va trebui să plătească un avans de 40 de milioane de euro, în contul căreia va primi o cantitate maximă de aproximativ 45.000 de tone de concentrat de cupru. Din această sumă Cupru Min va retehnologiza complet două linii de producție, va executa lucrări de decopertare, care nu au mai fost făcute de 6-7 ani și care sunt estimate la 10 milioane de euro, va face investiții de mediu, ce presupun o stație pentru neutralizarea apelor acide provenite din haldele de steril și va achiziționa mai multe camioane de mare tonaj pentru transportul minereului de cupru.
În momentul de față Cupru Min înregistrează profit dar are o datorie de 40 de milioane de lei către Electrica, această datorie făcând obiectul unei reeșalonări.
„Societatea oferă la vânzare prin metode combinate, constând în licitaţie cu oferta în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 de tone de concentrat de cupru, care va fi ajustată în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, potrivit anunţului postat pe site-ul Ministerului Economiei.
Avansul solicitat este de 40 de milioane de euro, plătibil într-o singură tranşă, în termenul stabilit potrivit contractului de vânzare, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie 2013. Contractul de vânzare a concentratului de cupru se încheie pe o perioadă de 7 ani. Cantitatea maximă de concentrat de cupru livrată în contul avansului este de 45.360 de tone, ajustabilă în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, având conţinuturile specificate în fişa tehnică.
Cumpărătorul va suporta costurile pentru preluarea concentratului de cupru din incinta societăţii şi pentru transportul acestuia, precum şi orice alte costuri asociate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.
SURSA:
1. Citynews
2. Citynews
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat marţi, 3 septembrie 2013, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului, că preţul minim din oferta pentru atragerea de investiţii la S.C. Cupru Min S.A Abrud este de 6.900 de dolari pe tonă şi că trei companii, anume Yildirim Holding Inc. (Turcia), Trafigura (Olanda) şi Glencore (Elveţia), au depus documentaţia pentru a face investiţii la respectiva societate.
„Am estimat pentru ultimul trimestru al anului un preţ al cuprului de 7.000 de dolari pe tonă. Preţul minim din ofertă este de 6.900 de dolari pe tonă. În costul minereului intră şi investiţiile de mediu şi decopertare”, a menţionat ministrul Vosganian.
Luni a expirat termenul-limită pentru înscrierea în cursa pentru atragerea de investiţii la Cupru Min. Societatea oferă la vânzare prin metode combinate, constând în licitaţie cu oferta în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 de tone de concentrat de cupru, care va fi ajustată în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, potrivit anunţului postat pe site-ul Ministerului Economiei.
Avansul solicitat este de 40 de milioane de euro, plătibil într-o singură tranşă, în termenul stabilit potrivit contractului de vânzare, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie 2013. Contractul de vânzare a concentratului de cupru se încheie pe o perioadă de 7 ani. Cantitatea maximă de concentrat de cupru livrată în contul avansului este de 45.360 de tone, ajustabilă în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, având conţinuturile specificate în fişa tehnică.
Cumpărătorul va suporta costurile pentru preluarea concentratului de cupru din incinta societăţii şi pentru transportul acestuia, precum şi orice alte costuri asociate.
Caietul de sarcini poate fi procurat începând cu data de 9 septembrie, ora 9.00.
Pentru participarea la negocierea pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cei înscrişi pe lista scurtă vor depune până la 23 septembrie, ora 12.00, următoarele documente: dovada achiziţionării caietului de sarcini, oferta preliminară şi neangajantă, amendamentele sau comentariile asupra proiectului de contract de vânzare a concentratului de cupru şi a anexelor acestuia.
Societatea va purta negocieri cu fiecare dintre cei interesaţi începând cu 30 septembrie 2013, până la data de 4 octombrie 2013. De asemenea, societatea va redacta forma finală a proiectului contractului de vânzare a concentratului de cupru, aşa cum a rezultat în urma negocierilor, şi o va transmite tuturor potenţialilor cumpărători până la 8 octombrie 2013.
Pentru participarea la licitaţia cu ofertă în plic, potenţialii cumpărători care au depus oferte neangajante vor depune până cel târziu la 14 octombrie, ora 13.00, documentaţia. Pe 15 octombrie, ora 10.00, se va deschide plicul sigilat conţinând oferta de cumpărare şi, pe baza preţului minim de ofertare, se va stabili câştigătorul.
*2. Alba: Retehnologizare și investiții de 40 milioane euro la Cupru Min Abrud - 05 Sep. 2013,
Secretarul de stat în ministerul economiei Bogdan Badea a declarat astăzi la Alba Iulia că licitația pentru vânzarea producției de concentrat de cupru al companiei Cupru Min Abrud pentru următorii 7 ani va permite retehnologizarea, precum și efectuarea unor investiții de mediu consistente. Valoarea acestora este de 40 de milioane de euro.
Secretarul de stat a declarat că firma care va fi declarată câștigătoare, după parcurgerea tuturor etapelor, va trebui să plătească un avans de 40 de milioane de euro, în contul căreia va primi o cantitate maximă de aproximativ 45.000 de tone de concentrat de cupru. Din această sumă Cupru Min va retehnologiza complet două linii de producție, va executa lucrări de decopertare, care nu au mai fost făcute de 6-7 ani și care sunt estimate la 10 milioane de euro, va face investiții de mediu, ce presupun o stație pentru neutralizarea apelor acide provenite din haldele de steril și va achiziționa mai multe camioane de mare tonaj pentru transportul minereului de cupru.
În momentul de față Cupru Min înregistrează profit dar are o datorie de 40 de milioane de lei către Electrica, această datorie făcând obiectul unei reeșalonări.
„Societatea oferă la vânzare prin metode combinate, constând în licitaţie cu oferta în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 de tone de concentrat de cupru, care va fi ajustată în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, potrivit anunţului postat pe site-ul Ministerului Economiei.
Avansul solicitat este de 40 de milioane de euro, plătibil într-o singură tranşă, în termenul stabilit potrivit contractului de vânzare, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie 2013. Contractul de vânzare a concentratului de cupru se încheie pe o perioadă de 7 ani. Cantitatea maximă de concentrat de cupru livrată în contul avansului este de 45.360 de tone, ajustabilă în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului de vânzare, având conţinuturile specificate în fişa tehnică.
Cumpărătorul va suporta costurile pentru preluarea concentratului de cupru din incinta societăţii şi pentru transportul acestuia, precum şi orice alte costuri asociate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.
SURSA:
1. Citynews
2. Citynews
Geamăna, satul din Apuseni „furat“ de sterilul de la mina de cupru din Roşia Poieni
Geamăna, satul din Apuseni „furat“ de sterilul de la mina de cupru din Roşia Poieni - de Dorin Ţimonea - 23 sept. 2013
Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul.
Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din Europa. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi.
În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec 20 de suflete.
Mâlul cenuşiu, la streaşina Bisericii
Casele rămase au fost aşezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii. Tot pe deal a fost ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns,însă, la nivelul acoperişului. Sub biserică, în valea Şeşii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamana.
„Primul sămn rău o fost atunci când au început să se uşte cireşii, vişinii. Or fi sâmţit de la bun început otrava care atunci era doar sub pământ. Ce vă săpui se petrecea pe la sfârşitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau pe aici s-au înroşit rând pe rând, ca şi când torni în ele sânje“, spune cu năduf unul dintre oamenii care au rămas în Geamăna, Nicolaie Praţa. Gospodăria sa este ca pe o insuliţă, între două dintre pâraiele otrăvite, după cum le numeşte. La câteva sute de metri de muntele alb de steril şi tot cam atâta de lacul artificial. Bunul Neculai, cum îi spun vecinii, are vocea tremurândă când deschid subiectul cu expropierile făcute de stat în anii 1980 şi-l întreb de ce a ales să rămână aici.
Cronica distrugerii satului
„Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulţi. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici şi să plecăm. Uite aşa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului şi apoi şi biserica, după cum vedeţi se scufundă şi ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperita de tot de steril“, susţine cu înverşunare Niculai Praţa.
Cum s-a ajuns ca satul Geamăna, un fel de „Bărăgan al Lupşii“, după cum îi spune soţia lui Praţa, să fie aproape pustiu? Ne răspunde tot bunul Niculai. Dintre nişte hârtii îngălbenite de vreme scoate un fel de cronică a distrugerii, un caiet studenţesc pe care omul şi-a trecut memoriile. Aşa aflăm câte case mai sunt în picioare în fiecare cătun. „Uite, aice o fost satul Şasa, o mai rămas din el 4 căsi, în Trifeşti mai sunt 5 căsi. Totul s-a distrus. Sunt sate care nu mai există pe hartă, numai atâta că stau în ele oameni uitaţi de lume cum sântem noi, câteva suflete aici “, spune vârstnicul.
Şi-a căutat dreptatea la Regina Angliei
Convins că a fost tras pe sforă de stat a scris mai multe memorii către miniştri, ba a fost şi în audienţe la Bucureşti. Omul auzise că Anglia e ţara în care dreptatea e sfântă, aşa că a făcut cunoscut blestemul care s-a abătut asupra satului Geamăna şi Reginei, printr-o scrisoare.
15 milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de mediu
În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung rezidurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Lacul artificial este unul de decantare de vale, deschis, amenajat între doi versanţi. Mai exact are un singur baraj. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi, asta pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric. Pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă. Licenţa pentru exploatarea cuprului de la Roşia Poieni aparţine companiei Cupumin Abrud.
Cele mai recente evaluarări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la sfârşitul anului 2011. Înainte de Revoluţie, mina de cupru de la Roşia Poieni lucrau 3.000 de salariaţi. Acum, au rămas 200. S-a încercat şi o privatizare a societăţii din Apuseni, în martie 2012, finalizată cu un eşec.
SURSA: HISTORIA - adevarul
Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul.
Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din Europa. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi.
În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec 20 de suflete.
Mâlul cenuşiu, la streaşina Bisericii
Casele rămase au fost aşezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii. Tot pe deal a fost ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns,însă, la nivelul acoperişului. Sub biserică, în valea Şeşii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamana.
„Primul sămn rău o fost atunci când au început să se uşte cireşii, vişinii. Or fi sâmţit de la bun început otrava care atunci era doar sub pământ. Ce vă săpui se petrecea pe la sfârşitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau pe aici s-au înroşit rând pe rând, ca şi când torni în ele sânje“, spune cu năduf unul dintre oamenii care au rămas în Geamăna, Nicolaie Praţa. Gospodăria sa este ca pe o insuliţă, între două dintre pâraiele otrăvite, după cum le numeşte. La câteva sute de metri de muntele alb de steril şi tot cam atâta de lacul artificial. Bunul Neculai, cum îi spun vecinii, are vocea tremurândă când deschid subiectul cu expropierile făcute de stat în anii 1980 şi-l întreb de ce a ales să rămână aici.
Cronica distrugerii satului
„Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulţi. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici şi să plecăm. Uite aşa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului şi apoi şi biserica, după cum vedeţi se scufundă şi ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperita de tot de steril“, susţine cu înverşunare Niculai Praţa.
Cum s-a ajuns ca satul Geamăna, un fel de „Bărăgan al Lupşii“, după cum îi spune soţia lui Praţa, să fie aproape pustiu? Ne răspunde tot bunul Niculai. Dintre nişte hârtii îngălbenite de vreme scoate un fel de cronică a distrugerii, un caiet studenţesc pe care omul şi-a trecut memoriile. Aşa aflăm câte case mai sunt în picioare în fiecare cătun. „Uite, aice o fost satul Şasa, o mai rămas din el 4 căsi, în Trifeşti mai sunt 5 căsi. Totul s-a distrus. Sunt sate care nu mai există pe hartă, numai atâta că stau în ele oameni uitaţi de lume cum sântem noi, câteva suflete aici “, spune vârstnicul.
Şi-a căutat dreptatea la Regina Angliei
Convins că a fost tras pe sforă de stat a scris mai multe memorii către miniştri, ba a fost şi în audienţe la Bucureşti. Omul auzise că Anglia e ţara în care dreptatea e sfântă, aşa că a făcut cunoscut blestemul care s-a abătut asupra satului Geamăna şi Reginei, printr-o scrisoare.
15 milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de mediu
În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung rezidurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Lacul artificial este unul de decantare de vale, deschis, amenajat între doi versanţi. Mai exact are un singur baraj. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi, asta pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric. Pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă. Licenţa pentru exploatarea cuprului de la Roşia Poieni aparţine companiei Cupumin Abrud.
Cele mai recente evaluarări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la sfârşitul anului 2011. Înainte de Revoluţie, mina de cupru de la Roşia Poieni lucrau 3.000 de salariaţi. Acum, au rămas 200. S-a încercat şi o privatizare a societăţii din Apuseni, în martie 2012, finalizată cu un eşec.
SURSA: HISTORIA - adevarul
Cupru Min Abrud a obţinut autorizaţia de mediu pentru exploatarea Roşia Poieni
Cupru Min Abrud a obţinut autorizaţia de mediu pentru exploatarea Roşia Poieni - 24 iulie 2014,
Cupru Min Abrud a primit din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Alba autorizaţia de mediu pentru obiectivul minier Roşia Poieni, zăcământ care conţine, potrivit specialiştilor, peste 60% din totalul rezervelor de cupru ale României, transmite Agerpres. Societatea din Abrud, unde lucrează în jur de cinci sute de oameni, a depus documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de mediu la sfârşitul anului trecut.
În urma analizării documentaţiei depuse de SC Cupru Min SA Abrud, înregistrată la APM Alba în 16 decembrie 2013, a verificării amplasamentului, a şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din 22 iulie, APM Alba a luat decizia de emitere a autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţii conform CAEN 0729 – Extracţia altor minereuri metalifere neferoase pentru obiectivul minier Roşia Poieni, se menţionează într-un material postat pe site-ul APM Alba.
Decizia APM Alba poate fi contestată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data afişării.
În urmă cu doi ani, ministrul Mediului din acea vreme, Rovana Plumb, a declarat, că societatea Cupru Min derula activităţi de extracţie şi procesare reglementate prin intermediul unei autorizaţii de mediu emisă de APM Alba valabilă până în data de 4 februarie 2013, dar şi printr-o autorizaţie integrată de mediu, emisă de ARPM Sibiu, pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare, care a expirat la 31 decembrie 2011.
Prezent în mai în Alba, ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat că intenţia autorităţilor este ca anul viitor Cupru Min să fie listată la Bursă.
Ea (Cupru Min – n.red.) este deja pe profit şi, cu siguranţă, anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi, dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă”, a declarat, în 22 iulie, ministrul Economiei. Niţă a precizat că se are în vedere ca banii obţinuţi de pe bursă să fie investiţi în tehnologizare.
Intenţia mea este să scot 15% pe bursă anul viitor şi banii pe care îi vom lua de acolo să-i ducem în tehnologizare. Nu putem să vindem numai minereuri sau numai cupru brut şi să luăm acolo nişte bani care să ne acopere doar cheltuielile salariale şi doar atât”, a mai spus, la Alba Iulia, ministrul Niţă.
Cupru Min a trecut în 2012 printr-o procedură de privatizare, care, însă, nu s-a finalizat. În 26 martie 2012, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min, la preţul de 200,772 milioane de euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.
La finele anului trecut, niciuna din companiile interesate de Cupru Min nu a depus oferte angajante pentru a cumpăra concentrat de cupru.
Până la termenul stabilit (12 decembrie 2013, ora 10.00) niciuna dintre cele două companii, Trafigura PTE LTD Singapore şi Yldirim Holding Turcia, aflate în faza de negociere, nu a depus ofertă angajantă în etapa finală a procedurii”, se arăta într-un comunicat al ME.
Reprezentanţii ministerului au explicat faptul că, pe parcursul negocierilor, ambii participanţi au solicitat modificări ale unora dintre condiţiile iniţiale, stabilite prin caietul de sarcini, vizând în principal preţul minim sau garanţii suplimentare asupra activelor societăţii.
Câştigătorul licitaţiei ar fi trebuit să achite un avans de 40 de milioane de euro până la data de 13 ianuarie 2014.
Procesul de atragere de investiţii la Cupru Min era, de fapt, un contract de vânzare a minereului de cupru. Cupru Min oferea la vânzare, prin metode combinate, constând în licitaţie cu ofertă în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 tone de concentrat de cupru.
Contractul de vânzare a concentratului de cupru urma să se încheie pe o perioadă de şapte ani.
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,353% cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.
SURSA: VoceaTransilvaniei
Cupru Min Abrud a primit din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Alba autorizaţia de mediu pentru obiectivul minier Roşia Poieni, zăcământ care conţine, potrivit specialiştilor, peste 60% din totalul rezervelor de cupru ale României, transmite Agerpres. Societatea din Abrud, unde lucrează în jur de cinci sute de oameni, a depus documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de mediu la sfârşitul anului trecut.
În urma analizării documentaţiei depuse de SC Cupru Min SA Abrud, înregistrată la APM Alba în 16 decembrie 2013, a verificării amplasamentului, a şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din 22 iulie, APM Alba a luat decizia de emitere a autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţii conform CAEN 0729 – Extracţia altor minereuri metalifere neferoase pentru obiectivul minier Roşia Poieni, se menţionează într-un material postat pe site-ul APM Alba.
Decizia APM Alba poate fi contestată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data afişării.
În urmă cu doi ani, ministrul Mediului din acea vreme, Rovana Plumb, a declarat, că societatea Cupru Min derula activităţi de extracţie şi procesare reglementate prin intermediul unei autorizaţii de mediu emisă de APM Alba valabilă până în data de 4 februarie 2013, dar şi printr-o autorizaţie integrată de mediu, emisă de ARPM Sibiu, pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare, care a expirat la 31 decembrie 2011.
Prezent în mai în Alba, ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat că intenţia autorităţilor este ca anul viitor Cupru Min să fie listată la Bursă.
Ea (Cupru Min – n.red.) este deja pe profit şi, cu siguranţă, anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi, dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă”, a declarat, în 22 iulie, ministrul Economiei. Niţă a precizat că se are în vedere ca banii obţinuţi de pe bursă să fie investiţi în tehnologizare.
Intenţia mea este să scot 15% pe bursă anul viitor şi banii pe care îi vom lua de acolo să-i ducem în tehnologizare. Nu putem să vindem numai minereuri sau numai cupru brut şi să luăm acolo nişte bani care să ne acopere doar cheltuielile salariale şi doar atât”, a mai spus, la Alba Iulia, ministrul Niţă.
Cupru Min a trecut în 2012 printr-o procedură de privatizare, care, însă, nu s-a finalizat. În 26 martie 2012, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min, la preţul de 200,772 milioane de euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.
La finele anului trecut, niciuna din companiile interesate de Cupru Min nu a depus oferte angajante pentru a cumpăra concentrat de cupru.
Până la termenul stabilit (12 decembrie 2013, ora 10.00) niciuna dintre cele două companii, Trafigura PTE LTD Singapore şi Yldirim Holding Turcia, aflate în faza de negociere, nu a depus ofertă angajantă în etapa finală a procedurii”, se arăta într-un comunicat al ME.
Reprezentanţii ministerului au explicat faptul că, pe parcursul negocierilor, ambii participanţi au solicitat modificări ale unora dintre condiţiile iniţiale, stabilite prin caietul de sarcini, vizând în principal preţul minim sau garanţii suplimentare asupra activelor societăţii.
Câştigătorul licitaţiei ar fi trebuit să achite un avans de 40 de milioane de euro până la data de 13 ianuarie 2014.
Procesul de atragere de investiţii la Cupru Min era, de fapt, un contract de vânzare a minereului de cupru. Cupru Min oferea la vânzare, prin metode combinate, constând în licitaţie cu ofertă în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 tone de concentrat de cupru.
Contractul de vânzare a concentratului de cupru urma să se încheie pe o perioadă de şapte ani.
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,353% cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.
SURSA: VoceaTransilvaniei
Se înfiinţează o companie naţională a cuprului?
Se înfiinţează o companie naţională a cuprului? - 16 Decembrie 2014
Cupru Min nu va mai fi listată la Bursă, aşa cum se intenţiona în luna mai, ci va fi inclusă într-o companie naţională, alături de Minvest şi Moldomin. Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a anunţat ieri că noua companie va trebui să dezvolte şi activitatea siderurgică, pe lângă cea extractivă. Oficialii de la Bucureşti au renunţat la ideea listării la Bursă a Cupru Min, anunţată cu mare tam-tam pentru anul viitor, de data aceasta luându-se în calcul integrarea acesteia într-o companie naţională a cuprului alături de Minvest Deva şi Moldomin. "Listarea Cupru Min se amână. Viitoarea companie naţională a cuprului va trebui să dezvolte şi activitatea siderurgică, pe lângă cea extractivă. Va trebui nu doar să vândă materie primă, ci şi să o prelucreze. Din noua companie a cuprului va face parte Cupru Min Abrud, Minvest Deva şi Moldomin", a declarat ieri ministrul Economiei, Constantin Niţă, în contextul anunţului plecării sale de la conducerea instituţiei.
La 27 mai a.c., Constantin Niţă, anunţa că anul viitor se intenţionează listarea la Bursă a producătorului român de cupru - Cupru Min. "Vrem să listăm şi alte companii, nu doar cele energetice. Anul viitor vrem să listăm o companie din industria extractivă sau din altă industrie", a spus Niţă precizând că se referă la Cupru Min - "o companie cu potenţial".
Cupru Min deţine aproximativ 60% din rezervele de cupru ale României.
Tentative de privatizare
Producătorul de cupru a fost scos la vânzare în 2012, cu un preţ de pornire de 57,3 milioane euro, dar procedura a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu câştigătorul licitaţiei. După eşecul privatizării, Ministerul Economiei a fost mandatat de Guvern să caute un investitor cu care să se asocieze pentru a finanţa activitatea Cupru Min. Investitorul, trader sau producător din domeniu, urma să contribuie cu fonduri minime de 40-50 milioane euro. Statul a încercat anul trecut să vândă concentratul de cupru al Cupru Min, însă cele două companii interesate să cumpere nu au depus oferte până la termenul-limită.
Vânzarea Cupru Min, îngreunată de scăderea preţului cuprului
În vara anului trecut, fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, anunţa că vânzarea Cupru Min ar putea cuprinde şi o etapă de negociere preliminară, având în vedere că din cauza scăderii preţului la cupru, Guvernul ar putea fi nevoit să garanteze un preţ minim pentru investitori.
"În ceea ce priveşte Cupru Min (...), lucrurile s-au complicat puţin din cauza evoluţiei preţurilor la cupru. Preţurile au scăzut la un prag care se situează la nivelul de rentabilitate. Nu putem să angajăm un contract pe termen lung cu un posibil investitor luând în calcul ipoteza unui preţ care continuă să scadă, de aceea trebuie să găsim o formulă de garantare a unui preţ minim, dar asta va trebui să o prezint primului-ministru şi să convenim împreună asupra unei soluţii", afirma atunci Vosganian.
Pe Bursa de la Londra, preţul cuprului pentru contractele cu livrare la 3 luni era, la începutul lunii iulie 2013, de 6.980 dolari pe tonă, faţă de peste 8.000 de dolari pe tonă la începutul anului trecut.
SURSA: Curierul National
Cupru Min nu va mai fi listată la Bursă, aşa cum se intenţiona în luna mai, ci va fi inclusă într-o companie naţională, alături de Minvest şi Moldomin. Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a anunţat ieri că noua companie va trebui să dezvolte şi activitatea siderurgică, pe lângă cea extractivă. Oficialii de la Bucureşti au renunţat la ideea listării la Bursă a Cupru Min, anunţată cu mare tam-tam pentru anul viitor, de data aceasta luându-se în calcul integrarea acesteia într-o companie naţională a cuprului alături de Minvest Deva şi Moldomin. "Listarea Cupru Min se amână. Viitoarea companie naţională a cuprului va trebui să dezvolte şi activitatea siderurgică, pe lângă cea extractivă. Va trebui nu doar să vândă materie primă, ci şi să o prelucreze. Din noua companie a cuprului va face parte Cupru Min Abrud, Minvest Deva şi Moldomin", a declarat ieri ministrul Economiei, Constantin Niţă, în contextul anunţului plecării sale de la conducerea instituţiei.
La 27 mai a.c., Constantin Niţă, anunţa că anul viitor se intenţionează listarea la Bursă a producătorului român de cupru - Cupru Min. "Vrem să listăm şi alte companii, nu doar cele energetice. Anul viitor vrem să listăm o companie din industria extractivă sau din altă industrie", a spus Niţă precizând că se referă la Cupru Min - "o companie cu potenţial".
Cupru Min deţine aproximativ 60% din rezervele de cupru ale României.
Tentative de privatizare
Producătorul de cupru a fost scos la vânzare în 2012, cu un preţ de pornire de 57,3 milioane euro, dar procedura a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu câştigătorul licitaţiei. După eşecul privatizării, Ministerul Economiei a fost mandatat de Guvern să caute un investitor cu care să se asocieze pentru a finanţa activitatea Cupru Min. Investitorul, trader sau producător din domeniu, urma să contribuie cu fonduri minime de 40-50 milioane euro. Statul a încercat anul trecut să vândă concentratul de cupru al Cupru Min, însă cele două companii interesate să cumpere nu au depus oferte până la termenul-limită.
Vânzarea Cupru Min, îngreunată de scăderea preţului cuprului
În vara anului trecut, fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, anunţa că vânzarea Cupru Min ar putea cuprinde şi o etapă de negociere preliminară, având în vedere că din cauza scăderii preţului la cupru, Guvernul ar putea fi nevoit să garanteze un preţ minim pentru investitori.
"În ceea ce priveşte Cupru Min (...), lucrurile s-au complicat puţin din cauza evoluţiei preţurilor la cupru. Preţurile au scăzut la un prag care se situează la nivelul de rentabilitate. Nu putem să angajăm un contract pe termen lung cu un posibil investitor luând în calcul ipoteza unui preţ care continuă să scadă, de aceea trebuie să găsim o formulă de garantare a unui preţ minim, dar asta va trebui să o prezint primului-ministru şi să convenim împreună asupra unei soluţii", afirma atunci Vosganian.
Pe Bursa de la Londra, preţul cuprului pentru contractele cu livrare la 3 luni era, la începutul lunii iulie 2013, de 6.980 dolari pe tonă, faţă de peste 8.000 de dolari pe tonă la începutul anului trecut.
SURSA: Curierul National
Speculatorii îşi temperează aşteptările faţă de noi scăderi ale preţului cuprului
* Speculatorii îşi temperează aşteptările faţă de noi scăderi ale preţului cuprului - 05 Februarie 2015
Numărul de contracte deschise pe cupru pe piaţa futures de la Shanghai s-a redus semnificativ zilele trecute, incluzând un declin de 35.800 de poziţii în cursul şedinţei de tranzacţionare de marţi, informează un raport al Standard Bank preluat de Financial Times. În prezent sunt 896.212 contracte, faţă de 952.018 contracte la nivelul lui 30 ianuarie a.c.
Preţul cuprului coborâse la un minim al ultimilor cinci ani şi jumătate luna trecută, ceea ce a alimentat şi noi intrări ale speculatorilor care urmăresc trendurile. Pe 30 ianuarie cotaţia se situa la 5.427 dolari/tonă, nivelul minim a înregistrat o revenire consistentă, în tandem cu mai multe categorii de mărfuri, inclusiv al petrolului. Conform, datelor furnizate ieri pe portalul Bursei de neferoase de la Londra, London Metal Exchange, contractele de vânzare la termen de trei luni se situau la 5.670 dolari/tonă.
În acest răstimp au fost şi închideri de poziţii short, pe măsură ce speculatorii au decis să-şi reducă expunerile în piaţă. Fondurile chineze au asigurat fluxuri importante de numerar către piaţa futures de la Shanghai, însă au poziţii şi în pieţele occidentale pentru a acoperi orele în care nu se tranzacţionează în piaţa asiatică. Un calcul realizat de banca americană JP Morgan indică o creştere a tonajului contractat la 12,5 milioane tone de cupru în anul 2014, faţă de numai 7 milioane tone în anul 2006 pentru principalele trei pieţe de cupru, London Metal Exchange, CME şi Shanghai.
În pieţe nu este clar de ce au apărut închiderile agresive de poziţii short pe cupru din ultima lună, dar spun că este posibil că investitorii chinezi să fie mult mai „bearish” faţă de piaţa metalelor faţă de contrapartea lor din America şi Europa. Acestea ar putea reflecta îngrijorări legate de perspectivele pieţei imobiliare din China, unul dintre cei mai mari consumatori de metale industriale din această ţară. Acest factor ar putea fi subestimat de investitorii occidentali care sunt încrezători că actualul consum mediu de cupru din China va continua şi în perioada următoare.
SURSA: Curierul National
Numărul de contracte deschise pe cupru pe piaţa futures de la Shanghai s-a redus semnificativ zilele trecute, incluzând un declin de 35.800 de poziţii în cursul şedinţei de tranzacţionare de marţi, informează un raport al Standard Bank preluat de Financial Times. În prezent sunt 896.212 contracte, faţă de 952.018 contracte la nivelul lui 30 ianuarie a.c.
Preţul cuprului coborâse la un minim al ultimilor cinci ani şi jumătate luna trecută, ceea ce a alimentat şi noi intrări ale speculatorilor care urmăresc trendurile. Pe 30 ianuarie cotaţia se situa la 5.427 dolari/tonă, nivelul minim a înregistrat o revenire consistentă, în tandem cu mai multe categorii de mărfuri, inclusiv al petrolului. Conform, datelor furnizate ieri pe portalul Bursei de neferoase de la Londra, London Metal Exchange, contractele de vânzare la termen de trei luni se situau la 5.670 dolari/tonă.
În acest răstimp au fost şi închideri de poziţii short, pe măsură ce speculatorii au decis să-şi reducă expunerile în piaţă. Fondurile chineze au asigurat fluxuri importante de numerar către piaţa futures de la Shanghai, însă au poziţii şi în pieţele occidentale pentru a acoperi orele în care nu se tranzacţionează în piaţa asiatică. Un calcul realizat de banca americană JP Morgan indică o creştere a tonajului contractat la 12,5 milioane tone de cupru în anul 2014, faţă de numai 7 milioane tone în anul 2006 pentru principalele trei pieţe de cupru, London Metal Exchange, CME şi Shanghai.
În pieţe nu este clar de ce au apărut închiderile agresive de poziţii short pe cupru din ultima lună, dar spun că este posibil că investitorii chinezi să fie mult mai „bearish” faţă de piaţa metalelor faţă de contrapartea lor din America şi Europa. Acestea ar putea reflecta îngrijorări legate de perspectivele pieţei imobiliare din China, unul dintre cei mai mari consumatori de metale industriale din această ţară. Acest factor ar putea fi subestimat de investitorii occidentali care sunt încrezători că actualul consum mediu de cupru din China va continua şi în perioada următoare.
SURSA: Curierul National
Poliţia şi SRI, sesizate de conducerea Cupru Min, după descoperirea unor fire suspecte în pereţii sălii de şedinţă
Poliţia şi SRI, sesizate de conducerea Cupru Min, după descoperirea unor fire suspecte în pereţii sălii de şedinţă -06 Ian. 2016
Conducerea Cupru Min Abrud, societate care deţine 60% din rezervele de cupru ale României, a sesizat Poliţia şi SRI după ce angajaţi ai societăţii au descoperit mai multe fire suspecte ascunse într-unul din pereţii sălii de şedinţe
Nicolae Turdean a menţionat că aşteaptă rezultatul anchetei pentru a se vedea dacă este vorba de un sistem de interceptare sau sunt doar nişte simple fire. Potrivit acestuia, în urmă cu doi ani, "ar fi existat aprobare" pentru interceptarea discuţiilor purtate aici într-un dosar în care ulterior au fost trimişi în judecată fostul director general al Cupru Min Abrud, Gheorghe Iordache, reprezentantul unei firme ce oferă consultanţă pentru afaceri şi management şi fostul director executiv al APM Alba, Mihaela Mih Dehelean.
Cupru Min, societate aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, are ca obiect principal de activitate exploatarea şi livrarea în forme specifice de resurse/rezerve de minereu cuprifer din perimetrul minier Roşia Poieni.
Societatea a trecut în 2012 printr-o procedură de privatizare, care, însă, nu s-a finalizat.
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,353% cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.
SURSA: RomaniaTV
Conducerea Cupru Min Abrud, societate care deţine 60% din rezervele de cupru ale României, a sesizat Poliţia şi SRI după ce angajaţi ai societăţii au descoperit mai multe fire suspecte ascunse într-unul din pereţii sălii de şedinţe
Nicolae Turdean a menţionat că aşteaptă rezultatul anchetei pentru a se vedea dacă este vorba de un sistem de interceptare sau sunt doar nişte simple fire. Potrivit acestuia, în urmă cu doi ani, "ar fi existat aprobare" pentru interceptarea discuţiilor purtate aici într-un dosar în care ulterior au fost trimişi în judecată fostul director general al Cupru Min Abrud, Gheorghe Iordache, reprezentantul unei firme ce oferă consultanţă pentru afaceri şi management şi fostul director executiv al APM Alba, Mihaela Mih Dehelean.
Cupru Min, societate aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, are ca obiect principal de activitate exploatarea şi livrarea în forme specifice de resurse/rezerve de minereu cuprifer din perimetrul minier Roşia Poieni.
Societatea a trecut în 2012 printr-o procedură de privatizare, care, însă, nu s-a finalizat.
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,353% cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.
SURSA: RomaniaTV