Motivarea Curţii Constituţionale: de ce majoritate este nevoie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu - de Cristian ANDREI, Departamentul Politic Publicat la: 12.07.2012
Curtea Constituţională constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie îndeplinită aceeaşi condiţie pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Judecătorii CCR au motivat astăzi şi de ce au considerat ca inadmisibile sesizările în cazul schimbării Robertei Anastase de la Camera Deputaţilor şi a lui Vasile Blaga din fruntea Senatului. "Ţinând cont de jurisprudenţa sa în materie, Curtea constată că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, având în vedere că niciun text constituţional nu condiţionează dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majorităţi care să se pronunţe pentru demiterea prin referendum a Preşedintelui României. Demiterea Preşedintelui României prin referendum reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea reţine că este justificat ca aceasta să fie aprobată de cetăţeni cu majoritatea voturilor valabil exprimate", se arată în motivarea deciziei luate de CC în 10 iulie cu privire la legea de modificare a reglementărilor privind referendumul.
Curtea constată totodată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. "Aceste condiţii sunt detaliate în art.5 alin.(2) şi, respectiv, art.10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»", se arată în document.
Curtea observă că, "în varianta redacţională dedusă în cauza de faţă controlului de constituţionalitate, Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituţie, dând expresie şi exigenţei reprezentativităţii sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeaşi soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al referendumului cu privire la probleme de interes naţional şi al referendumului local, unde, potrivit art.7 alin.(2), art.12 alin.(2) şi, respectiv, art.14 alin.(2) din Legea nr.3/2000, rezultatul se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară sau după caz, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale".
De asemenea, Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
"Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunţe cu privire la sancţionarea sau nu a Preşedintelui României, având posibilitatea demiterii sau menţinerii acestuia în funcţie", se mai arată în document.
CC a decis, în 10 iulie, că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/200o privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Comportament abuziv al Guvernului
Curtea Constituţională afirmă că adoptarea OUG privind activitatea CCR, înainte ca judecătorii constituţionali să se pronunţe pe modificările legii 47/2000, pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al Guvernului faţă de Curte.
Curtea Constituţională (CC) a constatat că o dimensiune a statului român o reprezintă justiţia constituţională, înfăptuită de Curtea Constituţională, autoritate publică politico-jurisdicţională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătoreşti, rolul său fiind acela de a asigura supremaţia Constituţiei, ca Lege fundamentală a statului de drept.
Ce s-a întâmplat cu legea USL. Ce scrie în Constituţie
Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede la articolul 5 (2) că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
În aceeaşi lege, la secţiunea privind demiterea preşedintelui României, articolul 10 se prevede că demiterea preşedintelui este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Parlamentarii USL au iniţiat un proiect de modificare a articolului 10 din legea referendumului, fără a cere o derogare de la articolul 5 sau o schimbare a acestuia. Astfel după ce Parlamentul a modificat articolul 10, articolul 5, alineat 2 a rămas în vigoare, lucru remarcat de judecătorii CCR.
Constatând că nu au fost modificate ambele articole, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că legea referendumului, iniţiată de doi parlamentari USL, este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Astfel se respectă articolul 5, alineatul 2 din legea din 2000.
Decizia definitivă şi general obligatorie s-a comunicat Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
În Constituţie, singurele referiri la referendum sunt la articolul 73, unde scrie că prin lege organică se reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului.
La articolul 90, în secţiunea dedicată preşedintelui României, se speficică faptul că “preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”
La articolul 95, alineat 3, dedicat “suspendării din funcţie”, se prevede că “dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.
În Constituţie nu există prevederi referitoare la numărul celor care trebuie să vină la referendum pentru ca acesta să fie considerat valid, legea fiind cea care reglementează acest aspect.
SURSA: GANDUL
Citeşte şi
1. CCR despre schimbarea Robertei Anastase: Revocarea este un act juridic cu caracter individual care nu afectează valori şi principii constituţionale
2. Citeşte şi Mesajul premierului Victor Ponta: "Suntem victime"
3. Citeşte şi VICTOR PONTA cedează după întâlnirea cu Martin Schulz: REFERENDUMUL se face aşa cum a zis Curtea Constituţională
4. Citeşte şi CCR despre schimbarea lui Blaga de la Senat: "Revocarea din funcţie nu afectează valori şi principii constituţionale"
5. Citeşte şi Die Presse: Ponta a angajat la Bruxelles firma de PR a Gazprom şi a guvernului rus. Guvernul susţine că nu există vreun contract
6. Citeşte şi REFERENDUMUL pentru demiterea lui Traian Băsescu va fi urmărit atent de Comisia Europeană
Curtea Constituţională constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie îndeplinită aceeaşi condiţie pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Judecătorii CCR au motivat astăzi şi de ce au considerat ca inadmisibile sesizările în cazul schimbării Robertei Anastase de la Camera Deputaţilor şi a lui Vasile Blaga din fruntea Senatului. "Ţinând cont de jurisprudenţa sa în materie, Curtea constată că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, având în vedere că niciun text constituţional nu condiţionează dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majorităţi care să se pronunţe pentru demiterea prin referendum a Preşedintelui României. Demiterea Preşedintelui României prin referendum reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea reţine că este justificat ca aceasta să fie aprobată de cetăţeni cu majoritatea voturilor valabil exprimate", se arată în motivarea deciziei luate de CC în 10 iulie cu privire la legea de modificare a reglementărilor privind referendumul.
Curtea constată totodată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. "Aceste condiţii sunt detaliate în art.5 alin.(2) şi, respectiv, art.10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»", se arată în document.
Curtea observă că, "în varianta redacţională dedusă în cauza de faţă controlului de constituţionalitate, Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituţie, dând expresie şi exigenţei reprezentativităţii sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeaşi soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al referendumului cu privire la probleme de interes naţional şi al referendumului local, unde, potrivit art.7 alin.(2), art.12 alin.(2) şi, respectiv, art.14 alin.(2) din Legea nr.3/2000, rezultatul se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară sau după caz, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale".
De asemenea, Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
"Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunţe cu privire la sancţionarea sau nu a Preşedintelui României, având posibilitatea demiterii sau menţinerii acestuia în funcţie", se mai arată în document.
CC a decis, în 10 iulie, că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/200o privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Comportament abuziv al Guvernului
Curtea Constituţională afirmă că adoptarea OUG privind activitatea CCR, înainte ca judecătorii constituţionali să se pronunţe pe modificările legii 47/2000, pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al Guvernului faţă de Curte.
Curtea Constituţională (CC) a constatat că o dimensiune a statului român o reprezintă justiţia constituţională, înfăptuită de Curtea Constituţională, autoritate publică politico-jurisdicţională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătoreşti, rolul său fiind acela de a asigura supremaţia Constituţiei, ca Lege fundamentală a statului de drept.
Ce s-a întâmplat cu legea USL. Ce scrie în Constituţie
Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede la articolul 5 (2) că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
În aceeaşi lege, la secţiunea privind demiterea preşedintelui României, articolul 10 se prevede că demiterea preşedintelui este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Parlamentarii USL au iniţiat un proiect de modificare a articolului 10 din legea referendumului, fără a cere o derogare de la articolul 5 sau o schimbare a acestuia. Astfel după ce Parlamentul a modificat articolul 10, articolul 5, alineat 2 a rămas în vigoare, lucru remarcat de judecătorii CCR.
Constatând că nu au fost modificate ambele articole, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că legea referendumului, iniţiată de doi parlamentari USL, este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Astfel se respectă articolul 5, alineatul 2 din legea din 2000.
Decizia definitivă şi general obligatorie s-a comunicat Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
În Constituţie, singurele referiri la referendum sunt la articolul 73, unde scrie că prin lege organică se reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului.
La articolul 90, în secţiunea dedicată preşedintelui României, se speficică faptul că “preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”
La articolul 95, alineat 3, dedicat “suspendării din funcţie”, se prevede că “dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.
În Constituţie nu există prevederi referitoare la numărul celor care trebuie să vină la referendum pentru ca acesta să fie considerat valid, legea fiind cea care reglementează acest aspect.
SURSA: GANDUL
Citeşte şi
1. CCR despre schimbarea Robertei Anastase: Revocarea este un act juridic cu caracter individual care nu afectează valori şi principii constituţionale
2. Citeşte şi Mesajul premierului Victor Ponta: "Suntem victime"
3. Citeşte şi VICTOR PONTA cedează după întâlnirea cu Martin Schulz: REFERENDUMUL se face aşa cum a zis Curtea Constituţională
4. Citeşte şi CCR despre schimbarea lui Blaga de la Senat: "Revocarea din funcţie nu afectează valori şi principii constituţionale"
5. Citeşte şi Die Presse: Ponta a angajat la Bruxelles firma de PR a Gazprom şi a guvernului rus. Guvernul susţine că nu există vreun contract
6. Citeşte şi REFERENDUMUL pentru demiterea lui Traian Băsescu va fi urmărit atent de Comisia Europeană