CCR a trimis adrese diferite către Guvern şi presă 5 august 2012, 13:34 de Sebastian Zachmann
După ce Curtea Constituţională a anunţat amânarea deciziei cu privire la validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, au fost emise doua adrese, una către presă, alta catre Guvernul României, cu conţinut juridic total diferit, conform ziarului „România Liberă".
În adresa trimisă Guvernului, Curtea solicită actualizarea, până la 31 august, a listelor , iar ȋn comunicatul trimis presei, Curtea anunţă că a cerut " listele electorale permanente actualizate ȋn baza cărora s-a organizat referendumul". Contactat telefonic de RL, presedintele Curţii, Augustin Zegrean, a negat că ar fi cerut Guvernului actualizarea acum, după referendum, a listelor folosite la referendumul din 29 iulie. Zegrean a precizat că a solicitat din nou de la Guvern listele ȋn baza cărora s-a votat deja la referendum deoarece instituţii diferite ale statului au transmis date contradictorii, care nu puteau fi folosite pentru a se putea da un verdict corect. În textul trimis Guvernului, Curtea Constituţională cere actualizarea unei liste folosite deja. "In temeiul art 46 si art 47 din Legea 47 /1992 privind organizarea si funcţionarea Curţii Constituţionale, Plenul Curţii Constituţionale, ȋn şedinţa din 2 august 2012, a hotărât să solicite Guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor ȋnscrise ȋn listele electorale permanente, pentru a putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 este valabil ȋn conformitate cu dispoziţiile art. 5 (alin. 2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Vă rugăm să transmiteţi datele solicitate până la data de 31 august 2012. Vă asigurăm de deplina noastră consideraţie." Dacă ar fi real conţinutul acestei adrese, ar ȋnsemna ca instanţa Curţii Constituţionale a României solicită modificarea unor liste electorale permanente ȋn baza cărora deja s-a votat, ceea ce este absolut ȋmpotriva tuturor normelor unui stat de drept, cu atăt mai puţin ale unui stat din UE, arată RL. În textul transmis presei, CCR anunţă că a solicitat Guvernului listele electorale "ȋn baza cărora s-a organizat referendumul". Motivul invocat pentru aceasta solicitare: "date contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate".
SURSA: ADEVARUL
După ce Curtea Constituţională a anunţat amânarea deciziei cu privire la validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, au fost emise doua adrese, una către presă, alta catre Guvernul României, cu conţinut juridic total diferit, conform ziarului „România Liberă".
În adresa trimisă Guvernului, Curtea solicită actualizarea, până la 31 august, a listelor , iar ȋn comunicatul trimis presei, Curtea anunţă că a cerut " listele electorale permanente actualizate ȋn baza cărora s-a organizat referendumul". Contactat telefonic de RL, presedintele Curţii, Augustin Zegrean, a negat că ar fi cerut Guvernului actualizarea acum, după referendum, a listelor folosite la referendumul din 29 iulie. Zegrean a precizat că a solicitat din nou de la Guvern listele ȋn baza cărora s-a votat deja la referendum deoarece instituţii diferite ale statului au transmis date contradictorii, care nu puteau fi folosite pentru a se putea da un verdict corect. În textul trimis Guvernului, Curtea Constituţională cere actualizarea unei liste folosite deja. "In temeiul art 46 si art 47 din Legea 47 /1992 privind organizarea si funcţionarea Curţii Constituţionale, Plenul Curţii Constituţionale, ȋn şedinţa din 2 august 2012, a hotărât să solicite Guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor ȋnscrise ȋn listele electorale permanente, pentru a putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 este valabil ȋn conformitate cu dispoziţiile art. 5 (alin. 2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Vă rugăm să transmiteţi datele solicitate până la data de 31 august 2012. Vă asigurăm de deplina noastră consideraţie." Dacă ar fi real conţinutul acestei adrese, ar ȋnsemna ca instanţa Curţii Constituţionale a României solicită modificarea unor liste electorale permanente ȋn baza cărora deja s-a votat, ceea ce este absolut ȋmpotriva tuturor normelor unui stat de drept, cu atăt mai puţin ale unui stat din UE, arată RL. În textul transmis presei, CCR anunţă că a solicitat Guvernului listele electorale "ȋn baza cărora s-a organizat referendumul". Motivul invocat pentru aceasta solicitare: "date contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate".
SURSA: ADEVARUL
Comisia de la Veneţia face apel la autorităţile române să se abţină de la presiuni asupra CCR
Comisia de la Veneţia face apel la autorităţile române să se abţină de la presiuni asupra CCR 7 august 2012, de Romulus Georgescu - Preşedintele Comisiei de la Veneţia a făcut, marţi, apel la autorităţi şi la partidele politice din România să respecte pe deplin independenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la presiuni, precizând că în urmă cu o zi a primit noi informaţii de la CC în legătură cu acest subiect.
"Fac apel la autorităţile statului şi la partidele politice din România să respecte pe deplin independenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la exercitarea de presiuni. În ceea ce priveşte ameninţările la adresa unor judecători, sper că autorităţile române îi vor proteja pe judecătorii vizaţi şi familiile lor şi vor lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce pe autorii acestor ameninţări în faţa justiţiei", afirmă Gianni Buquicchio, într-o declaraţie în care menţionează că luni a primit informaţii suplimentare din partea Curţii legate de continuarea presiunilor şi de ameninţări la adresa unor judecători. Este un principiu al statului de drept că presiunea asupra oricărei instanţe, fie ea constituţională sau comună, pentru a-i influenţa deciziile, este inadmisibilă consideră preşedintele Comisiei de la Veneţia. El aminteşte că, în ultimii ani, Comisia de la Veneţia a trebuit să intervină uneori pentru a proteja independenţa unei curţi constituţionale într-o democraţie tânără. "Este surprinzător pentru mine, şi chiar şocant, că, pentru a doua oară într-un interval scurt de timp, curtea constituţională a unui stat membru al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene se simte obligată să apeleze la Comisia de la Veneţia pentru a-i proteja independenţa", afirmă Buquicchio, amintind că în 4 iulie a făcut o declaraţie în care îşi exprima îngrijorarea faţă de presiunile şi încercările de subminare a independenţei CC.
SURSA: ADEVARUL
"Fac apel la autorităţile statului şi la partidele politice din România să respecte pe deplin independenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la exercitarea de presiuni. În ceea ce priveşte ameninţările la adresa unor judecători, sper că autorităţile române îi vor proteja pe judecătorii vizaţi şi familiile lor şi vor lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce pe autorii acestor ameninţări în faţa justiţiei", afirmă Gianni Buquicchio, într-o declaraţie în care menţionează că luni a primit informaţii suplimentare din partea Curţii legate de continuarea presiunilor şi de ameninţări la adresa unor judecători. Este un principiu al statului de drept că presiunea asupra oricărei instanţe, fie ea constituţională sau comună, pentru a-i influenţa deciziile, este inadmisibilă consideră preşedintele Comisiei de la Veneţia. El aminteşte că, în ultimii ani, Comisia de la Veneţia a trebuit să intervină uneori pentru a proteja independenţa unei curţi constituţionale într-o democraţie tânără. "Este surprinzător pentru mine, şi chiar şocant, că, pentru a doua oară într-un interval scurt de timp, curtea constituţională a unui stat membru al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene se simte obligată să apeleze la Comisia de la Veneţia pentru a-i proteja independenţa", afirmă Buquicchio, amintind că în 4 iulie a făcut o declaraţie în care îşi exprima îngrijorarea faţă de presiunile şi încercările de subminare a independenţei CC.
SURSA: ADEVARUL
PDL cere publicarea urgentă a eratei prin care CCR suţine introducerea românilor din străinătate pe listele permanente
PDL cere publicarea urgentă a eratei prin care CCR suţine introducerea românilor din străinătate pe listele permanente
- 7 august 2012, de Raluca Dan - PDL a depus marţi mai multe plângeri penale împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a şefului Monitorului Oficial, Adriana Costescu, pe care îi acuză de abuz în serviciu. Vicepreşedintele PDL, Sulfina Barbu, a afirmat că cei doi refuză să publice o erată a Curţii Constituţionale care susţine introducerea pe listele electorale permanente a românilor cu domiciliul în străinătate.
"Astăzi PDL a formulat o plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului şi a doamnei Adriana Costescu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Victor Ponta, refuză să publice o erată la decizia Curţii Constituţionale trimisă spre publicare ieri (luni - n.r.). Mă refer aici la proceduri de organizare şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie”, a precizat Sulfina Barbu. Barbu a mai precizat că presiunile Guvernului Ponta asupra Curţii Constituţionale continuă şi că, din nou, Monitorul Oficial este folosit în interes USL. Ea a ţinut să sublinieze că Victor Ponta s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va publica fără întârziere şi nediscriminatoriu orice document ce soseşte la Monitorul Oficial. "Cerem Guvernului Ponta să publice de îndată această erată transmisă de Curtea Constituţională şi cerem să transmită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului de pe 29 iulie către Curtea Constituţională, aşa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituţiile statului pentru interesele proprii ale USL şi să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o", a adăugat Sulfina Barbu.
SURSA: ADEVARUL
- 7 august 2012, de Raluca Dan - PDL a depus marţi mai multe plângeri penale împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a şefului Monitorului Oficial, Adriana Costescu, pe care îi acuză de abuz în serviciu. Vicepreşedintele PDL, Sulfina Barbu, a afirmat că cei doi refuză să publice o erată a Curţii Constituţionale care susţine introducerea pe listele electorale permanente a românilor cu domiciliul în străinătate.
"Astăzi PDL a formulat o plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului şi a doamnei Adriana Costescu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Victor Ponta, refuză să publice o erată la decizia Curţii Constituţionale trimisă spre publicare ieri (luni - n.r.). Mă refer aici la proceduri de organizare şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie”, a precizat Sulfina Barbu. Barbu a mai precizat că presiunile Guvernului Ponta asupra Curţii Constituţionale continuă şi că, din nou, Monitorul Oficial este folosit în interes USL. Ea a ţinut să sublinieze că Victor Ponta s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va publica fără întârziere şi nediscriminatoriu orice document ce soseşte la Monitorul Oficial. "Cerem Guvernului Ponta să publice de îndată această erată transmisă de Curtea Constituţională şi cerem să transmită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului de pe 29 iulie către Curtea Constituţională, aşa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituţiile statului pentru interesele proprii ale USL şi să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o", a adăugat Sulfina Barbu.
SURSA: ADEVARUL
Fraza prin care Curtea Constituţională susţine că votul românilor din străinătate contează la referendum
Fraza prin care Curtea Constituţională susţine că votul românilor din străinătate contează la referendum
7 august 2012, de Raluca Dan
Erata, de fapt o frază, prin care magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR) susţin că votul românilor cu domiciliul stabil în străinătate trebuie să fie luat în calcul la cvorumul pentru referendumul de pe 29 iulie a fost publicată marţi în Monitorul Oficial.
Publicarea rectificării transmise de Curtea Constituţională încă de ieri a venit la mai bine de o oră după ce PDL a depus la Parchetul General plângeri penale împotriva şefului Secretariatului General al Guvernului şi a şefului Monitorului Oficial. Liderii democrat-liberali au susţinut despre cei doi că refuză să publice documentul transmis de Curte. Fraza apare în motivarea deciziei prin care CCR a respins contestaţiile USL legate de referendumul organizat pe 29 iulie pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu: "Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliu în ţară astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul". Cu alte cuvinte, CCR susţine că la referendumul pentru demiterea preşedintelui sunt aplicabile dispoziţiile Legii privind alegerea preşedintelui care sunt valabile pentru toţi românii cu drept de vot. Adică, şi pentru românii cu domiciliul în străinătate, care, astfel, ar trebui să se regăsească pe listele electorale permanente. Aceştia au fost însă excluşi de pe aceste liste printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvernul Tăriceanu în 2007. Prin urmare - susţin specialiştii în Drept Constituţional - Guvernul Ponta ar trebui să pună în acord legea cu decizia CCR şi să-i adauge pe listele electorale permanente şi pe cei 490.000 de români, excluşi înainte de organizarea referendumului de pe 29 iulie. Dacă acest lucru s-ar întâmpla înainte de 31 august, cvorumul ar creşte de la 18.292.514 la peste 18.782.514 milioane de alegători. Ceea ce ar scădea cu aproape un procent prezenţa la urne anunţată de Biroul Electoral Central (46,24%), iar referendumul ar fi invalidat. SURSA: ADEVARUL
7 august 2012, de Raluca Dan
Erata, de fapt o frază, prin care magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR) susţin că votul românilor cu domiciliul stabil în străinătate trebuie să fie luat în calcul la cvorumul pentru referendumul de pe 29 iulie a fost publicată marţi în Monitorul Oficial.
Publicarea rectificării transmise de Curtea Constituţională încă de ieri a venit la mai bine de o oră după ce PDL a depus la Parchetul General plângeri penale împotriva şefului Secretariatului General al Guvernului şi a şefului Monitorului Oficial. Liderii democrat-liberali au susţinut despre cei doi că refuză să publice documentul transmis de Curte. Fraza apare în motivarea deciziei prin care CCR a respins contestaţiile USL legate de referendumul organizat pe 29 iulie pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu: "Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliu în ţară astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul". Cu alte cuvinte, CCR susţine că la referendumul pentru demiterea preşedintelui sunt aplicabile dispoziţiile Legii privind alegerea preşedintelui care sunt valabile pentru toţi românii cu drept de vot. Adică, şi pentru românii cu domiciliul în străinătate, care, astfel, ar trebui să se regăsească pe listele electorale permanente. Aceştia au fost însă excluşi de pe aceste liste printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvernul Tăriceanu în 2007. Prin urmare - susţin specialiştii în Drept Constituţional - Guvernul Ponta ar trebui să pună în acord legea cu decizia CCR şi să-i adauge pe listele electorale permanente şi pe cei 490.000 de români, excluşi înainte de organizarea referendumului de pe 29 iulie. Dacă acest lucru s-ar întâmpla înainte de 31 august, cvorumul ar creşte de la 18.292.514 la peste 18.782.514 milioane de alegători. Ceea ce ar scădea cu aproape un procent prezenţa la urne anunţată de Biroul Electoral Central (46,24%), iar referendumul ar fi invalidat. SURSA: ADEVARUL
Parchetul are suspiciuni de fals în adresele trimise către CCR de MAI
Parchetul are suspiciuni de fals în adresele trimise către CCR de MAI - 8 august 2012, de Andrei Aştefănesei
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au autosesizat în urma adreselor cu date contradictorii date de către angajaţi MAI către Curtea Constituţională.
"Având în vedere comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012, referitoare la datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit din oficiu o cauză penală. Obiectul cauzei îl constituie verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale referitoare la întocmirea listelor electorale permanente, precum şi a modului în care au fost întocmite înscrisurile transmise Curţii Constituţionale, pentru a stabili dacă acestea conţin date nereale, de natură să atragă răspunderea penală a autorilor", precizează Ministerul Public. Procurorii au dipus în această cauză începerea urmăririi penale împotriva chestorului Manoloiu Constantin pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, conform RTv. "În fapt, s-a reţinut că, după ce, în data de 27.07.2012, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, învinuitul a comunicat Biroului Electoral Central, prin adresa nr. 3456054, faptul că, în copiile listelor electorale permanente sunt înscrişi 18.292.514 alegători, comunicare pe baza căreia s-a realizat referendumul din 29 iulie 2012, la solicitarea Curţii Constituţionale, prin comunicarea nr. 3479198, transmisă la data de 01.08.2012, învinuitul a confirmat din nou numărul de 18.292.514 alegători. Ulterior, la data de 02.08.2012, învinuitul a transmis Curţii Constituţionale adresa nr. 3479199, fără a exista o solicitare a instanţei de contencios constituţional, conform căreia ,,instituţia pe care o conduce nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanent”, deşi, potrivit H.G. nr. 683/2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului, reactualizarea listelor electorale permanente era în competenţa serviciilor de evidenţă informatizată a persoanei din subordinea sa", se arată în comunicatul Ministerului. Potrivit procurorilor, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, a fost produsă o tulburare însemnată activităţii instituţiilor publice implicate în validarea referendumului. Ministerul Public precizează că, pe parcursul cercetărilor, au fost audiate mai multe persoane şi au fost solicitate date de la instituţiile care au avut atribuţii în organizarea referendumului. În paralel, se efectuează verificări cu privire la sesizările adresate organelor de urmărire penală privind infracţiuni de fraudă electorală comise cu prilejul referendumului din 29 iulie 2012. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare. Preşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi Institutului Naţional de Statistică, Ana Maria Pătru şi Vergil Voineagu, au fost audiaţi, marţi, la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martori în dosarul în care Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale. Tot marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în acelaşi dosar. Constantin Manoloiu declara, luni, la ieşirea din sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea "nu are relevanţă, ea vine şi se duce".
SURSA: ADEVARUL
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au autosesizat în urma adreselor cu date contradictorii date de către angajaţi MAI către Curtea Constituţională.
"Având în vedere comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012, referitoare la datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit din oficiu o cauză penală. Obiectul cauzei îl constituie verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale referitoare la întocmirea listelor electorale permanente, precum şi a modului în care au fost întocmite înscrisurile transmise Curţii Constituţionale, pentru a stabili dacă acestea conţin date nereale, de natură să atragă răspunderea penală a autorilor", precizează Ministerul Public. Procurorii au dipus în această cauză începerea urmăririi penale împotriva chestorului Manoloiu Constantin pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, conform RTv. "În fapt, s-a reţinut că, după ce, în data de 27.07.2012, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, învinuitul a comunicat Biroului Electoral Central, prin adresa nr. 3456054, faptul că, în copiile listelor electorale permanente sunt înscrişi 18.292.514 alegători, comunicare pe baza căreia s-a realizat referendumul din 29 iulie 2012, la solicitarea Curţii Constituţionale, prin comunicarea nr. 3479198, transmisă la data de 01.08.2012, învinuitul a confirmat din nou numărul de 18.292.514 alegători. Ulterior, la data de 02.08.2012, învinuitul a transmis Curţii Constituţionale adresa nr. 3479199, fără a exista o solicitare a instanţei de contencios constituţional, conform căreia ,,instituţia pe care o conduce nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanent”, deşi, potrivit H.G. nr. 683/2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului, reactualizarea listelor electorale permanente era în competenţa serviciilor de evidenţă informatizată a persoanei din subordinea sa", se arată în comunicatul Ministerului. Potrivit procurorilor, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, a fost produsă o tulburare însemnată activităţii instituţiilor publice implicate în validarea referendumului. Ministerul Public precizează că, pe parcursul cercetărilor, au fost audiate mai multe persoane şi au fost solicitate date de la instituţiile care au avut atribuţii în organizarea referendumului. În paralel, se efectuează verificări cu privire la sesizările adresate organelor de urmărire penală privind infracţiuni de fraudă electorală comise cu prilejul referendumului din 29 iulie 2012. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare. Preşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi Institutului Naţional de Statistică, Ana Maria Pătru şi Vergil Voineagu, au fost audiaţi, marţi, la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martori în dosarul în care Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale. Tot marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în acelaşi dosar. Constantin Manoloiu declara, luni, la ieşirea din sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea "nu are relevanţă, ea vine şi se duce".
SURSA: ADEVARUL
Corlăţean îi cere lui Zegrean să confirme autenticitatea documentului privind presiuni la adresa CCR
Corlăţean îi cere lui Zegrean să confirme autenticitatea documentului privind presiuni la adresa CCR
8 august 2012, de Sebastian Zachmann
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, i-a adresat o scrisoare preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, în care îi cere să confirme autenticitatea documentului pe care acesta l-ar fi transmis unor oficiali europeni, inclusiv preşedintelui Comisiei de la Veneţia, privind presiuni la adresa unor membri CCR.
"Am onoarea să mă adresez dumneavoastră, cu deplin respect pentru independenţa Curţii Constituţionale a României, pentru a vă informa că am luat cunoştinţă, cu preocupare, de elementele cuprinse în declaraţia preşedintelui Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, dl Gianni Buquicchio, din 7 august 2012. Conform textului acestei declaraţii publice, reacţia preşedintelui Buquicchio a fost determinată de primirea, în cursul zilei precedente, a unor informaţii suplimentare din partea Curţii despre - citez din declaraţia menţionată - "presiuni continue şi ameninţări la adresa unor judecători" ai Curţii", menţionează Corlăţean. El precizează că, în conformitate cu competenţele sale legale, MAE realizează politica externă a statului român în concordanţă cu interesele naţionale şi cu statutul României de membru în structurile europene şi euroatlantice. "Sunt încredinţat că veţi fi de acord cu faptul că afirmaţii grave de tipul celor citate în declaraţia preşedintelui Comisiei de la Veneţia, care au determinat această luare publică de poziţie din 7 august 2012, prezintă riscul afectării de o manieră serioasă a imaginii României, ca stat de drept şi democratic", continuă Corlăţean. Ministrul de Externe notează că, în "aplicarea strictă" a acestor atribuţii legale, MAE a reacţionat "prompt" în urma declaraţiei preşedintelui Buquicchio, arătând public că împărtăşeşte pe deplin poziţia exprimată de acesta, potrivit căreia orice presiune asupra oricărei instanţe, fie ea constituţională sau ordinară, în scopul influenţării deciziilor sale sau în orice alt scop, este "absolut inadmisibilă". De asemenea, Corlăţean menţionează că MAE a arătat că autorităţile guvernamentale române nu fac şi nu vor face niciun fel de excepţie de la respectarea cu stricteţe a principiului constituţional fundamental al statului de drept care este independenţa justiţiei sau a contenciosului constituţional, "fiind extrem de important - aşa cum arată şi Preşedintele Comisiei de la Veneţia în declaraţia sa - ca nicio presiune politică să nu fie exercitată asupra judecătorilor". El adaugă în scrisoare că, de altfel, premierul Victor Ponta a subliniat în mod repetat că Guvernul român va respecta întocmai deciziile Curţii Constituţionale şi a lansat la data de 31 iulie un apel public către toate părţile politice implicate în actualul conflict politic generat de procedura de suspendare a preşedintelui României să se abţină de la orice formă de presiune la adresa Curţii Constituţionale sau la adresa unor judecători ai acestei instituţii. "În acest context, am luat notă cu regret de declaraţia din data de 4 august 2012 a preşedintelui suspendat al României, dl. Traian Băsescu, potrivit căreia solicitarea Curţii Constituţionale privind actualizarea listelor electorale după referendum «este ilegală», ceea ce, în opinia mea, poate fi considerată o clară formă de presiune la adresa independenţei Curţii", se arată în scrisoarea lui Corlăţean. Ministrul de Externe mai arată că a subliniat totodată, în luarea de poziţie de marţi a MAE că, "în cazul, absolut regretabil, al unor ameninţări împotriva integrităţii judecătorilor, vor fi aplicate în modul cel mai strict şi ferm prevederile legale corespunzătoare, în acest scop fiind esenţial ca acestea să fie aduse imediat la cunoştinţa autorităţilor de resort".
SURSA: ADEVARUL
8 august 2012, de Sebastian Zachmann
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, i-a adresat o scrisoare preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, în care îi cere să confirme autenticitatea documentului pe care acesta l-ar fi transmis unor oficiali europeni, inclusiv preşedintelui Comisiei de la Veneţia, privind presiuni la adresa unor membri CCR.
"Am onoarea să mă adresez dumneavoastră, cu deplin respect pentru independenţa Curţii Constituţionale a României, pentru a vă informa că am luat cunoştinţă, cu preocupare, de elementele cuprinse în declaraţia preşedintelui Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, dl Gianni Buquicchio, din 7 august 2012. Conform textului acestei declaraţii publice, reacţia preşedintelui Buquicchio a fost determinată de primirea, în cursul zilei precedente, a unor informaţii suplimentare din partea Curţii despre - citez din declaraţia menţionată - "presiuni continue şi ameninţări la adresa unor judecători" ai Curţii", menţionează Corlăţean. El precizează că, în conformitate cu competenţele sale legale, MAE realizează politica externă a statului român în concordanţă cu interesele naţionale şi cu statutul României de membru în structurile europene şi euroatlantice. "Sunt încredinţat că veţi fi de acord cu faptul că afirmaţii grave de tipul celor citate în declaraţia preşedintelui Comisiei de la Veneţia, care au determinat această luare publică de poziţie din 7 august 2012, prezintă riscul afectării de o manieră serioasă a imaginii României, ca stat de drept şi democratic", continuă Corlăţean. Ministrul de Externe notează că, în "aplicarea strictă" a acestor atribuţii legale, MAE a reacţionat "prompt" în urma declaraţiei preşedintelui Buquicchio, arătând public că împărtăşeşte pe deplin poziţia exprimată de acesta, potrivit căreia orice presiune asupra oricărei instanţe, fie ea constituţională sau ordinară, în scopul influenţării deciziilor sale sau în orice alt scop, este "absolut inadmisibilă". De asemenea, Corlăţean menţionează că MAE a arătat că autorităţile guvernamentale române nu fac şi nu vor face niciun fel de excepţie de la respectarea cu stricteţe a principiului constituţional fundamental al statului de drept care este independenţa justiţiei sau a contenciosului constituţional, "fiind extrem de important - aşa cum arată şi Preşedintele Comisiei de la Veneţia în declaraţia sa - ca nicio presiune politică să nu fie exercitată asupra judecătorilor". El adaugă în scrisoare că, de altfel, premierul Victor Ponta a subliniat în mod repetat că Guvernul român va respecta întocmai deciziile Curţii Constituţionale şi a lansat la data de 31 iulie un apel public către toate părţile politice implicate în actualul conflict politic generat de procedura de suspendare a preşedintelui României să se abţină de la orice formă de presiune la adresa Curţii Constituţionale sau la adresa unor judecători ai acestei instituţii. "În acest context, am luat notă cu regret de declaraţia din data de 4 august 2012 a preşedintelui suspendat al României, dl. Traian Băsescu, potrivit căreia solicitarea Curţii Constituţionale privind actualizarea listelor electorale după referendum «este ilegală», ceea ce, în opinia mea, poate fi considerată o clară formă de presiune la adresa independenţei Curţii", se arată în scrisoarea lui Corlăţean. Ministrul de Externe mai arată că a subliniat totodată, în luarea de poziţie de marţi a MAE că, "în cazul, absolut regretabil, al unor ameninţări împotriva integrităţii judecătorilor, vor fi aplicate în modul cel mai strict şi ferm prevederile legale corespunzătoare, în acest scop fiind esenţial ca acestea să fie aduse imediat la cunoştinţa autorităţilor de resort".
SURSA: ADEVARUL
Plângere penală la Parchetul General: Curtea Constituţională este acuzată de fals în înscrisuri
Plângere penală la Parchetul General: Curtea Constituţională este acuzată de fals în înscrisuri
8 august 2012, de Raluca Dan, Ana Maria Gheorghe
Procurorii Parchetului General vor deschide încă o anchetă în cazul referendumului de pe 29 iulie pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. De această dată, investigaţiile vizează Curtea Constituţională, acuzată că ar fi transmis Guvernului înscrisuri oficiale ce conţineau date false
Surse judiciare au precizat pentru adevarul.ro că dosarul se află în faza actelor premergătoare, în urma unei sesizări transmise pe e-mail, de către o "persoană fizică" care acuză Curtea Constituţională a României (CCR) de fals material în înscrisuri oficiale. Pe 2 august, CCR a decis să amâne pronunţarea unei hotărâri pe tema validării sau invalidării referendumului de pe 29 iulie şi să ceară relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat scrutinul. În weekendul trecut, în presă au apărut, pe surse guvernamentale, informaţii potrivit cărora CCR a consemnat public că a solicitat Guvernului listele electorale permanente actualizate, în timp ce Guvernului i s-a transmis un alt mesaj, prin care i se solicita "actualizarea listelor". Prin urmare, luni dimineaţa, Curtea Constituţională a revenit cu o adresă către Guvern în care a precizat că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie. "Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare", se arăta într-un comunicat de presă al CCR, remis luni. În anexa ataşată comunicatului se preciza că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, "având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului" din 3 august, precizează că plenul CC "a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Oficial CCR: "Documentul nu poate fi pus la dispoziţia presei" Luni, surse oficiale au declarat agenţiei Mediafax că această comunicare inexactă a CCR ar fi generat, de fapt, decizia Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării. Aceleaşi surse arătau că această confuzie privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv. Aşa se face că, în documentul transmis Guvernului, s-ar fi cerut "actualizarea listelor" de alegători şi "nu listele electorale permanente actualizate". Ieri, reprezentanţii Curţii Constituţionale au transmis reporterilor adevarul.ro că documentul transmis pe 2 august Guvernului nu poate fi dat publicităţii decât după un verdict al procurorilor Parchetului General în acest caz. SURSA: ADEVARUL
8 august 2012, de Raluca Dan, Ana Maria Gheorghe
Procurorii Parchetului General vor deschide încă o anchetă în cazul referendumului de pe 29 iulie pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. De această dată, investigaţiile vizează Curtea Constituţională, acuzată că ar fi transmis Guvernului înscrisuri oficiale ce conţineau date false
Surse judiciare au precizat pentru adevarul.ro că dosarul se află în faza actelor premergătoare, în urma unei sesizări transmise pe e-mail, de către o "persoană fizică" care acuză Curtea Constituţională a României (CCR) de fals material în înscrisuri oficiale. Pe 2 august, CCR a decis să amâne pronunţarea unei hotărâri pe tema validării sau invalidării referendumului de pe 29 iulie şi să ceară relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat scrutinul. În weekendul trecut, în presă au apărut, pe surse guvernamentale, informaţii potrivit cărora CCR a consemnat public că a solicitat Guvernului listele electorale permanente actualizate, în timp ce Guvernului i s-a transmis un alt mesaj, prin care i se solicita "actualizarea listelor". Prin urmare, luni dimineaţa, Curtea Constituţională a revenit cu o adresă către Guvern în care a precizat că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie. "Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare", se arăta într-un comunicat de presă al CCR, remis luni. În anexa ataşată comunicatului se preciza că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, "având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului" din 3 august, precizează că plenul CC "a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Oficial CCR: "Documentul nu poate fi pus la dispoziţia presei" Luni, surse oficiale au declarat agenţiei Mediafax că această comunicare inexactă a CCR ar fi generat, de fapt, decizia Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării. Aceleaşi surse arătau că această confuzie privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv. Aşa se face că, în documentul transmis Guvernului, s-ar fi cerut "actualizarea listelor" de alegători şi "nu listele electorale permanente actualizate". Ieri, reprezentanţii Curţii Constituţionale au transmis reporterilor adevarul.ro că documentul transmis pe 2 august Guvernului nu poate fi dat publicităţii decât după un verdict al procurorilor Parchetului General în acest caz. SURSA: ADEVARUL
Judecătorii Curţii Constituţionale, reclamaţi pentru falsuri
Judecătorii Curţii Constituţionale, reclamaţi pentru falsuri - 8 august 2012, de Andrei Aştefănese
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern.
O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern, au declarat, pentru Mediafax, surse juridiciare. În 2 august, Curtea Constituţională (CC) a decis să solicite relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul. În comunicarea către mass-media şi în minuta Curţii s-au consemnat cele anunţate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj. Astfel, Curtea Constituţională a revenit, luni, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie. "Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare", se arată într-un comunicat de presă de luni. În anexa ataşată comunicatul se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, "având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului" din 3 august, precizează că plenul CC "a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale. Astfel, s-ar fi cerut Guvernului "actualizarea listelor" de alegători şi "nu listele electorale permanente actualizate", precizează sursele citate. Comunicarea inexactă a CC a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării. În urma revenirii Curţii către Guvern pentru îndreptarea erorii, Monitorul Oficial ar fi refuzat publicarea eratei. Astfel, PDL a depus, marţi, o plângere penală împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, acuzându-i de abuz în serviciu în formă calificată, întrucât refuză să publice o îndreptare de eroare materială strecurată în decizia Curţii Constituţionale din 2 august, care stabilea ca până la 31 august Executivul "să transmită listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Parchetul instanţei supreme a confirmat, marţi, înregistrarea plângerii. Vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că acea erată transmisă de CC către Monitorul Oficial (MO) clarifică procedura de transmitere a listelor electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie. "Astăzi (marţi-nr.), PDL a formulat plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului şi a doamnei Adriana Costestu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Ponta, refuză să publice o erată la o decizie a Curţii Constituţionale trimisă spre publicare încă de ieri. Mă refer aici la trei rânduri din decizia Curţii privind respingerea constestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie", a precizat Barbu. Ea a mai spus că presiunile Guvernului Ponta asupra Curţii Constituţionale continuă şi că din nou Monitorul Oficial este folosit în interesul USL. Sulfina Barbu a arătat că Victor Ponta s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va publica fără întârziere şi nediscrimatoriu orice document ce soseşte la Monitorul Oficial. "Cerem Guvernului Ponta să publice deîndată această erată transmisă de Curtea Constituţională şi cerem să trimită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie către Curtea Constituţională, aşa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituţiile statului pentru interesele proprii ale USL şi să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o", a adăugat Sulfina Barbu. Pe de altă parte, Parchetul s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Evidenţa Populaţiei către CC, în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea Constituţională că aceasta este de peste 18 milioane. Împotriva şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoane, chestorul Constantin Manoloiu, s-a declanşat începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.
SURSA: ADEVARUL
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern.
O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern, au declarat, pentru Mediafax, surse juridiciare. În 2 august, Curtea Constituţională (CC) a decis să solicite relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul. În comunicarea către mass-media şi în minuta Curţii s-au consemnat cele anunţate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj. Astfel, Curtea Constituţională a revenit, luni, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie. "Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare", se arată într-un comunicat de presă de luni. În anexa ataşată comunicatul se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, "având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului" din 3 august, precizează că plenul CC "a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale. Astfel, s-ar fi cerut Guvernului "actualizarea listelor" de alegători şi "nu listele electorale permanente actualizate", precizează sursele citate. Comunicarea inexactă a CC a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării. În urma revenirii Curţii către Guvern pentru îndreptarea erorii, Monitorul Oficial ar fi refuzat publicarea eratei. Astfel, PDL a depus, marţi, o plângere penală împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, acuzându-i de abuz în serviciu în formă calificată, întrucât refuză să publice o îndreptare de eroare materială strecurată în decizia Curţii Constituţionale din 2 august, care stabilea ca până la 31 august Executivul "să transmită listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu". Parchetul instanţei supreme a confirmat, marţi, înregistrarea plângerii. Vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că acea erată transmisă de CC către Monitorul Oficial (MO) clarifică procedura de transmitere a listelor electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie. "Astăzi (marţi-nr.), PDL a formulat plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului şi a doamnei Adriana Costestu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Ponta, refuză să publice o erată la o decizie a Curţii Constituţionale trimisă spre publicare încă de ieri. Mă refer aici la trei rânduri din decizia Curţii privind respingerea constestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie", a precizat Barbu. Ea a mai spus că presiunile Guvernului Ponta asupra Curţii Constituţionale continuă şi că din nou Monitorul Oficial este folosit în interesul USL. Sulfina Barbu a arătat că Victor Ponta s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va publica fără întârziere şi nediscrimatoriu orice document ce soseşte la Monitorul Oficial. "Cerem Guvernului Ponta să publice deîndată această erată transmisă de Curtea Constituţională şi cerem să trimită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie către Curtea Constituţională, aşa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituţiile statului pentru interesele proprii ale USL şi să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o", a adăugat Sulfina Barbu. Pe de altă parte, Parchetul s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Evidenţa Populaţiei către CC, în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea Constituţională că aceasta este de peste 18 milioane. Împotriva şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoane, chestorul Constantin Manoloiu, s-a declanşat începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.
SURSA: ADEVARUL
Judecătorul Curţii Constituţionale Ion Predescu: ''Erata Curţii este ilegală"
Judecătorul Curţii Constituţionale Ion Predescu: ''Erata Curţii este ilegală" 8 august 2012, 18:53 de Raluca Dan
Judecătorul CCR Ion Predescu a afirmat miercuri că erata prin care românii plecaţi în străinătate nu mai pot fi eliminaţi de pe liste ar fi trebuit să fie aprobată în prezenţa tuturor celor nouă judecători ai Curţii, situaţie imposibilă pentru că preşedintele CCR, Augustin Zegrean este plecat în concediu. Predescu a adăugat că dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.
"Trebuie să aştepte răspunsul competent al plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu", a precizat judecătorul Ion Predescu pentru gandul.info. Decizia de a introduce paragraful respectiv a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR. Deşi cvorumul a fost atins, nu a fost convocată o şedinţă de plen, aşa cum este procedura uzuală, după cum a indicat un judecător al CCR pentru gândul.info.
SURSA: ADEVARUL
Judecătorul CCR Ion Predescu a afirmat miercuri că erata prin care românii plecaţi în străinătate nu mai pot fi eliminaţi de pe liste ar fi trebuit să fie aprobată în prezenţa tuturor celor nouă judecători ai Curţii, situaţie imposibilă pentru că preşedintele CCR, Augustin Zegrean este plecat în concediu. Predescu a adăugat că dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.
"Trebuie să aştepte răspunsul competent al plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu", a precizat judecătorul Ion Predescu pentru gandul.info. Decizia de a introduce paragraful respectiv a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR. Deşi cvorumul a fost atins, nu a fost convocată o şedinţă de plen, aşa cum este procedura uzuală, după cum a indicat un judecător al CCR pentru gândul.info.
SURSA: ADEVARUL
Judecător al Curții Constituționale: nu știam despre erata CCR
Judecător al Curții Constituționale: nu știam despre erata CCR 8 august 2012, 22:11 de adevarul
Judecătorul Curții Constituționale (CCR), Tudorel Toader, neagă că ar fi fost implicat în modificările deciziei CCR cu privire la listele de la referendum. El a adăugat că nu știe nimic nici despre presupusa sesizare a CCR la Comisia de la Veneția, legată de presiunile făcute asupra judecătorilor români.
Tudorel Toader a precizat, la România TV, că nu a fost "întrebat, consultat despre eroarea materială" sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. "Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers", a afirmat Toader. Judecătorul consideră că "într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate", probabil, dintr-o "regretabilă eroare" s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite deciziei Curţii Constituţionale dată în 2 august. "O mică diversiune, probabil", a adăugat judecătorul Toader. Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. "Am aflat ca orice cititor", a arătat judecătorul.
SURSA: ADEVARUL
Judecătorul Curții Constituționale (CCR), Tudorel Toader, neagă că ar fi fost implicat în modificările deciziei CCR cu privire la listele de la referendum. El a adăugat că nu știe nimic nici despre presupusa sesizare a CCR la Comisia de la Veneția, legată de presiunile făcute asupra judecătorilor români.
Tudorel Toader a precizat, la România TV, că nu a fost "întrebat, consultat despre eroarea materială" sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. "Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers", a afirmat Toader. Judecătorul consideră că "într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate", probabil, dintr-o "regretabilă eroare" s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite deciziei Curţii Constituţionale dată în 2 august. "O mică diversiune, probabil", a adăugat judecătorul Toader. Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. "Am aflat ca orice cititor", a arătat judecătorul.
SURSA: ADEVARUL
Parchetul sa clarifice situaţia ambiguă de la CCR
USL: E nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului pentru a clarifica situaţia ambiguă de la CCR 9 august 2012, 13:11 de Sebastian Zachmann
Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, astăzi, că este nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului pentru a clarifica situaţia ambiguă de la Curtea Constituţională, generată de emiterea a două documente complet diferite.
"Din păcate, inadvertenţele actelor succesive emise de reprezentaţi ai Curţii Constituţionale, precum şi declaraţiile şocante ale unora dintre judecători, creează o anumită ambiguitate. Noi considerăm că e nevoie de o acţiune rapidă din partea Parchetului pentru a clarifica această situaţie", a spus Vosganian. Potrivit lui Vosganian, USL consideră că voinţa CCR a fost cu maximă claritate exprimată în hotărârea din 2 august 2012, apreciind că, dacă CCR nu ar fi voit decât listele electorale aşa cum acestea existau la 29 iulie, nu ar fi avut nevoie de un termen de 30 de zile pentru ca acestea să fie trimise. Vosganian a spus că, în condiţiile în care există două acte juridice complet diferite ale Curţii, este limpede că unul nu este corect, el apreciind că acest lucru înseamnă că cel care l-a întocmit a viciat voinţa plenului CCR şi făcut fals în acte publice. "În regulamentul de funcţionare al CC apare clar care este competenţa oricăruia din judecători, incusiv a preşedintelui CC, de a emite decizii în concordanţă cu voinţa plenului. Când unul din judecători emite decizii sau documente cu putere de decizie sau care modifică decizii, el trebuie să aibă de partea sa voinţa plenului CC. Altminteri, un judecător al CC e la fel de supus legilor României ca oricare alt cetăţean român", a spus Vosganian. El a arătat că Parchetul trebuie să cerceteze modul în care au fost emise cele două documente ale CC care diferă categoric. "Aş vrea ca Parchetul să cerceteze modul în care au fost emise aceste documente, pentru că chiar preşedintele suspendat a acuzat o persoană din CC în legătură cu emiterea hotărârii din 2 august. Aşa cum Parchetul s-a sesizat cu «Domnule chestor», de ce nu s-a sesizat şi cu «Domnule Asesor»?", a spus Vosganian. Întrebat dacă USL va depune sesizare la Parchet pe această temă, Vosganian a spus că acest lucru trebuie decis în cadrul Uniunii, el arătând, însă, că elementele unei autosesizări sunt evidente. "Destinul acestei ţări e într-o ambiguitate din care trebuie să ieşim. Cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea, să tragă consecinţe, indiferent cine e acela, pentru că nu putem considera că ambele documente sunt valabile", a spus Vosganian. În 2 august, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Curtea anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.
SURSA: ADEVARUL
Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, astăzi, că este nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului pentru a clarifica situaţia ambiguă de la Curtea Constituţională, generată de emiterea a două documente complet diferite.
"Din păcate, inadvertenţele actelor succesive emise de reprezentaţi ai Curţii Constituţionale, precum şi declaraţiile şocante ale unora dintre judecători, creează o anumită ambiguitate. Noi considerăm că e nevoie de o acţiune rapidă din partea Parchetului pentru a clarifica această situaţie", a spus Vosganian. Potrivit lui Vosganian, USL consideră că voinţa CCR a fost cu maximă claritate exprimată în hotărârea din 2 august 2012, apreciind că, dacă CCR nu ar fi voit decât listele electorale aşa cum acestea existau la 29 iulie, nu ar fi avut nevoie de un termen de 30 de zile pentru ca acestea să fie trimise. Vosganian a spus că, în condiţiile în care există două acte juridice complet diferite ale Curţii, este limpede că unul nu este corect, el apreciind că acest lucru înseamnă că cel care l-a întocmit a viciat voinţa plenului CCR şi făcut fals în acte publice. "În regulamentul de funcţionare al CC apare clar care este competenţa oricăruia din judecători, incusiv a preşedintelui CC, de a emite decizii în concordanţă cu voinţa plenului. Când unul din judecători emite decizii sau documente cu putere de decizie sau care modifică decizii, el trebuie să aibă de partea sa voinţa plenului CC. Altminteri, un judecător al CC e la fel de supus legilor României ca oricare alt cetăţean român", a spus Vosganian. El a arătat că Parchetul trebuie să cerceteze modul în care au fost emise cele două documente ale CC care diferă categoric. "Aş vrea ca Parchetul să cerceteze modul în care au fost emise aceste documente, pentru că chiar preşedintele suspendat a acuzat o persoană din CC în legătură cu emiterea hotărârii din 2 august. Aşa cum Parchetul s-a sesizat cu «Domnule chestor», de ce nu s-a sesizat şi cu «Domnule Asesor»?", a spus Vosganian. Întrebat dacă USL va depune sesizare la Parchet pe această temă, Vosganian a spus că acest lucru trebuie decis în cadrul Uniunii, el arătând, însă, că elementele unei autosesizări sunt evidente. "Destinul acestei ţări e într-o ambiguitate din care trebuie să ieşim. Cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea, să tragă consecinţe, indiferent cine e acela, pentru că nu putem considera că ambele documente sunt valabile", a spus Vosganian. În 2 august, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Curtea anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.
SURSA: ADEVARUL
MO a primit de la CC un înscris extrem de ciudat, semnat cu o bară
Ponta: MO a primit de la CC un înscris extrem de ciudat, semnat cu o bară 9 august 2012, 13:54 de Sebastian Zachmann
Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, că Monitorul Oficial a primit din partea Curţii Constituţionale (CCR) "un înscris extrem de ciudat" drept rectificare la o decizie a Curţii deja parafată, care era semnat cu o bară.
"Monitorul Oficial a primit un înscris extrem de ciudat. Nu pot eu să spun dacă este fals sau nu, pentru că asta în mod sigur va spune Parchetul General. Eu pot să vă spun doar că secretarul general (al Guvernului - n.r.) m-a informat asupra faptului că a primit o adresă neobișnuită: nu era semnată de către Zegrean (preşedintele CCR-n.r.), era semnată cu o bară și includea un nou paragraf", a explicat primul-ministru. El a arătat că este neobişnuit ca o corectură să aibă în vedere un întreg paragraf în loc de o literă sau o cifră. "Eu i-am cerut secretarului general - având în vedere că legea spune foarte clar că răspunderea asupra a ceea ce se publică în Monitorul Oficial nu aparţine Monitorului, ci celui care a trimis adresa - şi am zis: «bun, dacă nu ne aparţine nouă răspunderea şi aparţine celui care a trimis adresa, publicaţi-o!» Cel care a trimis însă adresa...am înţeles din relatările media că cel puţin doi judecători ai Curţii Constituţionale le consideră ilegale. Eu nu ştiu să se fi întâlnit Curtea Constituţională, dar nu era sarcina Monitorului Oficial să verifice dacă s-a întrunit sau nu Curtea. E foarte clar însă că Parchetul General va trebui să vadă dacă sunt false acele adrese şi cine le-a falsificat", a spus Ponta, întrebat de jurnalişti dacă are cunoştinţă de vreo adresă falsă trimisă Executivului de Curtea Constituţională. Ponta a adăugat că Monitorul Oficial este obligat să publice toate actele care i se trimit de către instituţiile în drept. "Noi publicăm orice, noi trebuie să publicăm, că altfel pac doamna Barbu, pac la Războiu' cu plângerea penală!", a afirmat Ponta. Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, joi, că este nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului pentru a clarifica situaţia ambiguă de la Curtea Constituţională, generată de emiterea a două documente complet diferite. În 2 august, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Curtea anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.
SURSA: ADEVARUL
Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, că Monitorul Oficial a primit din partea Curţii Constituţionale (CCR) "un înscris extrem de ciudat" drept rectificare la o decizie a Curţii deja parafată, care era semnat cu o bară.
"Monitorul Oficial a primit un înscris extrem de ciudat. Nu pot eu să spun dacă este fals sau nu, pentru că asta în mod sigur va spune Parchetul General. Eu pot să vă spun doar că secretarul general (al Guvernului - n.r.) m-a informat asupra faptului că a primit o adresă neobișnuită: nu era semnată de către Zegrean (preşedintele CCR-n.r.), era semnată cu o bară și includea un nou paragraf", a explicat primul-ministru. El a arătat că este neobişnuit ca o corectură să aibă în vedere un întreg paragraf în loc de o literă sau o cifră. "Eu i-am cerut secretarului general - având în vedere că legea spune foarte clar că răspunderea asupra a ceea ce se publică în Monitorul Oficial nu aparţine Monitorului, ci celui care a trimis adresa - şi am zis: «bun, dacă nu ne aparţine nouă răspunderea şi aparţine celui care a trimis adresa, publicaţi-o!» Cel care a trimis însă adresa...am înţeles din relatările media că cel puţin doi judecători ai Curţii Constituţionale le consideră ilegale. Eu nu ştiu să se fi întâlnit Curtea Constituţională, dar nu era sarcina Monitorului Oficial să verifice dacă s-a întrunit sau nu Curtea. E foarte clar însă că Parchetul General va trebui să vadă dacă sunt false acele adrese şi cine le-a falsificat", a spus Ponta, întrebat de jurnalişti dacă are cunoştinţă de vreo adresă falsă trimisă Executivului de Curtea Constituţională. Ponta a adăugat că Monitorul Oficial este obligat să publice toate actele care i se trimit de către instituţiile în drept. "Noi publicăm orice, noi trebuie să publicăm, că altfel pac doamna Barbu, pac la Războiu' cu plângerea penală!", a afirmat Ponta. Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, joi, că este nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului pentru a clarifica situaţia ambiguă de la Curtea Constituţională, generată de emiterea a două documente complet diferite. În 2 august, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Curtea anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.
SURSA: ADEVARUL
Şedinţă extraordinară a CCR la începutul săptămânii viitoare, pe tema eratei care îi include în cvorum pe "stranieri"
Şedinţă extraordinară a CCR la începutul săptămânii viitoare, pe tema eratei care îi include în cvorum pe "stranieri" 10 august 2012, de Raluca Dan
Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) se vor reuni în şedinţă extraordinară, cel mai probabil marţi, 14 august, pentru a discuta pe tema eratei (publicată marţi, 7 august, în Monitorul Oficial) potrivit căreia, românii cu domiciliul în străinătate trebuie să se regăsească pe listele electorale permanente şi să conteze la cvorumul referendumului pentru demiterea preşedintelui.
Erata, adoptată cu majoritate de voturi (cinci din nouă), ar fi trebuit să fie discutată în plenul Curţii Constituţionale, ceea ce nu s-ar fi întâmplat, după cum au acuzat public, în ultimele zile, mai mulţi judecători ai CCR. Astfel, atât Ion Predescu, cât şi Acsinte Gaspar au declarat în presă că au aflat de la televizor despre rectificarea respectivă, a cărei publicare în Monitorul Oficial o consideră însă o decizie politică. Predescu: "O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă'' "O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă. Asta este. Nu pot modifica nici opt măcar. Trebuie să se întrunească cei nouă şi, în acord cu votul, se hotărăşte. Eu am fost sunat de cei doi colegi ai mei Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar care erau stupefiaţi şi ei de această erată. Nu ştiu exact cine a hotărât şi cine a semnat şi le-a trimis, cine a hotărât, cine a semnat, cine a dispus trimiterea, cine a răspuns, cui au solicitat să consemneze, dacă au cerut ăia de la Monitor, cine a răspuns la asta. Şi asta o vom face, o vom cerceta, o vom stabili. S-ar putea să ne întâlnim săptămâna viitoare, până în 31, dacă nu, sigur se va dezbate pe 31", a explicat judecătorul CCR Ion Predescu, într-un interviu acordat cotidianului "Jurnalul Naţional". "Să ne înţelegem, e un act public, o hotărâre, o decizie a Curţii? Este! Este un act al autorităţii publice de stat? Este! S-a publicat în Monitorul Oficial ca atare? S-a publicat! Păi cine să-l modifice? Decât tot autoritatea, în condiţiile în care l-a adoptat. Este? Păi ce vrei mai logic? Nu? Păi, ce Dumnezeu! Adică ce, adoptăm şi... unde, la poştă? Ăla pe drum care-o primeşte? Sau ăla care o primeşte pentru redactare face el altceva? Sau cum? Îi da alt număr? Îi da alt conţinut? Păi cum se cheamă o asemenea societate? Mai e stat de drept? Ce să mai vorbim... Că de aia mă şi enervează... Mă deranjează, mă supără . Nu, domle, astea sunt lucruri urâte, grave, foarte grave!", a încheiat acesta. Acsinte Gaspar: "Am aflat despre erată de la televizor" La rândul lui, judecătorul CCR Acsinte Gaspar a declarat, pentru gandul.info că nici el nu a fost consultat cu privire la erata publicată în Monitorul Oficial pe 7 august şi că a aflat de existenţa ei de la televizor. Pentru a clarifica lucrurile, judecătorul Acsinte Gaspar i-a solicitat preşedintelui Curţii o şedinţă extraordinară. "Am spus că este bine ca cei nouă judecători să se reunească pentru a clarifia unele lucruri. Dânsul (n.r. - Augustin Zegrean) a spus că va face toate demersurile pe lângă ceilalţi colegi pentru a vedea în ce măsură pot fi convocaţi. Trebuie să ţinem cont că este perioada de vacanţe, unii sunt plecaţi din ţară, alţii sunt în ţară. Dacă nu reuşim să ne reunim toţi cei nouă judecători, nu are niciun rost. A rămas că ne vom reuni la începutul săptămânii viitoare, luni sau marţi, dar sub rezerva ca toţi colegii să fie disponibili să participe la şedinţă", a declarat judecătorul Acsinte Gaspar, precizând că l-a întrebat despre ce erată este vorba şi pe judecătorul Ştefan Minea. De asemenea, nici judecătorul Tudorel Toader nu a fost consultat despre eroarea materială, însă are convingerea că lucrurile se vor clarifica. Şi el a precizat că i-a solicitat preşedintelui CCR Augustin Zegrean convocarea Plenului Curţii. CCR a trimis luni seară o scrisoare către Guvern, în care se precizează că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată vineri, cu privire la referendum. Acest paragraf specifică că listele electorale permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste.
SURSA: ADEVARUL
Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) se vor reuni în şedinţă extraordinară, cel mai probabil marţi, 14 august, pentru a discuta pe tema eratei (publicată marţi, 7 august, în Monitorul Oficial) potrivit căreia, românii cu domiciliul în străinătate trebuie să se regăsească pe listele electorale permanente şi să conteze la cvorumul referendumului pentru demiterea preşedintelui.
Erata, adoptată cu majoritate de voturi (cinci din nouă), ar fi trebuit să fie discutată în plenul Curţii Constituţionale, ceea ce nu s-ar fi întâmplat, după cum au acuzat public, în ultimele zile, mai mulţi judecători ai CCR. Astfel, atât Ion Predescu, cât şi Acsinte Gaspar au declarat în presă că au aflat de la televizor despre rectificarea respectivă, a cărei publicare în Monitorul Oficial o consideră însă o decizie politică. Predescu: "O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă'' "O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă. Asta este. Nu pot modifica nici opt măcar. Trebuie să se întrunească cei nouă şi, în acord cu votul, se hotărăşte. Eu am fost sunat de cei doi colegi ai mei Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar care erau stupefiaţi şi ei de această erată. Nu ştiu exact cine a hotărât şi cine a semnat şi le-a trimis, cine a hotărât, cine a semnat, cine a dispus trimiterea, cine a răspuns, cui au solicitat să consemneze, dacă au cerut ăia de la Monitor, cine a răspuns la asta. Şi asta o vom face, o vom cerceta, o vom stabili. S-ar putea să ne întâlnim săptămâna viitoare, până în 31, dacă nu, sigur se va dezbate pe 31", a explicat judecătorul CCR Ion Predescu, într-un interviu acordat cotidianului "Jurnalul Naţional". "Să ne înţelegem, e un act public, o hotărâre, o decizie a Curţii? Este! Este un act al autorităţii publice de stat? Este! S-a publicat în Monitorul Oficial ca atare? S-a publicat! Păi cine să-l modifice? Decât tot autoritatea, în condiţiile în care l-a adoptat. Este? Păi ce vrei mai logic? Nu? Păi, ce Dumnezeu! Adică ce, adoptăm şi... unde, la poştă? Ăla pe drum care-o primeşte? Sau ăla care o primeşte pentru redactare face el altceva? Sau cum? Îi da alt număr? Îi da alt conţinut? Păi cum se cheamă o asemenea societate? Mai e stat de drept? Ce să mai vorbim... Că de aia mă şi enervează... Mă deranjează, mă supără . Nu, domle, astea sunt lucruri urâte, grave, foarte grave!", a încheiat acesta. Acsinte Gaspar: "Am aflat despre erată de la televizor" La rândul lui, judecătorul CCR Acsinte Gaspar a declarat, pentru gandul.info că nici el nu a fost consultat cu privire la erata publicată în Monitorul Oficial pe 7 august şi că a aflat de existenţa ei de la televizor. Pentru a clarifica lucrurile, judecătorul Acsinte Gaspar i-a solicitat preşedintelui Curţii o şedinţă extraordinară. "Am spus că este bine ca cei nouă judecători să se reunească pentru a clarifia unele lucruri. Dânsul (n.r. - Augustin Zegrean) a spus că va face toate demersurile pe lângă ceilalţi colegi pentru a vedea în ce măsură pot fi convocaţi. Trebuie să ţinem cont că este perioada de vacanţe, unii sunt plecaţi din ţară, alţii sunt în ţară. Dacă nu reuşim să ne reunim toţi cei nouă judecători, nu are niciun rost. A rămas că ne vom reuni la începutul săptămânii viitoare, luni sau marţi, dar sub rezerva ca toţi colegii să fie disponibili să participe la şedinţă", a declarat judecătorul Acsinte Gaspar, precizând că l-a întrebat despre ce erată este vorba şi pe judecătorul Ştefan Minea. De asemenea, nici judecătorul Tudorel Toader nu a fost consultat despre eroarea materială, însă are convingerea că lucrurile se vor clarifica. Şi el a precizat că i-a solicitat preşedintelui CCR Augustin Zegrean convocarea Plenului Curţii. CCR a trimis luni seară o scrisoare către Guvern, în care se precizează că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată vineri, cu privire la referendum. Acest paragraf specifică că listele electorale permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste.
SURSA: ADEVARUL
Listele electorale şi datele statistice de la recensământ nu au nicio legătură
Mircea Duşa: Listele electorale şi datele statistice de la recensământ nu au nicio legătură 10 august 2012, 11:55 de adevarul
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, susţine că listele electorale şi datele statistice de la recensământ nu au nicio legătură, documentele pe care se organizează orice scrutin fiind copii de pe listele electorale.
"Documentele pe care se organizează orice recensământ sunt copii după listele electorale", a declarat, vineri, Mircea Duşa după ce a anunţat că, în 14 august, Comisia pentru Recensământul Populaţiei ar putea valida rezultatele preliminare ale recensământului. Ministrul a precizat că odată cu validarea acestor date preliminare, judecătorii de la Curtea Constituţională vor avea orientativ o cifră de referinţă. După validarea datelor preliminare, vor fi introduse în sistemul electronic fişele de la recensământ, iar în 2013 vor fi anunţate rezultatele finale, a mai spus Mircea Duşa. "Finalizarea recensământului se va face odată cu introducerea în sistemul electronic a tuturor fişelor", a mai spus ministrul Administraţiei şi Internelor. Mircea Duşa a spus că reuniunea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor 2011, care trebuie să valideze rezultatele preliminare ale recensământului, nu s-a putut reuni până acum din cauză că, în urma schimbării Guvernelor, nu au putut fi desemnaţi reprezentanţii ministerelor în această comisie, respectiv secretarii de stat. Institutul Naţional de Statistică (INS) a transmis în 1 august Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii "nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste". La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie. Premierul Victor Ponta a anunţat, recent, că Guvernul a renunţat la efectuarea unui minirecensământ pentru reactualizarea listele electorale folosite la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Cu toate acestea, Executivul a elaborat un memorandum care se referă la „actualizarea listelor permanente", deşi CCR ceruse listele permanente folosite la referendumul din 29 iulie.
SURSA: ADEVARUL
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, susţine că listele electorale şi datele statistice de la recensământ nu au nicio legătură, documentele pe care se organizează orice scrutin fiind copii de pe listele electorale.
"Documentele pe care se organizează orice recensământ sunt copii după listele electorale", a declarat, vineri, Mircea Duşa după ce a anunţat că, în 14 august, Comisia pentru Recensământul Populaţiei ar putea valida rezultatele preliminare ale recensământului. Ministrul a precizat că odată cu validarea acestor date preliminare, judecătorii de la Curtea Constituţională vor avea orientativ o cifră de referinţă. După validarea datelor preliminare, vor fi introduse în sistemul electronic fişele de la recensământ, iar în 2013 vor fi anunţate rezultatele finale, a mai spus Mircea Duşa. "Finalizarea recensământului se va face odată cu introducerea în sistemul electronic a tuturor fişelor", a mai spus ministrul Administraţiei şi Internelor. Mircea Duşa a spus că reuniunea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor 2011, care trebuie să valideze rezultatele preliminare ale recensământului, nu s-a putut reuni până acum din cauză că, în urma schimbării Guvernelor, nu au putut fi desemnaţi reprezentanţii ministerelor în această comisie, respectiv secretarii de stat. Institutul Naţional de Statistică (INS) a transmis în 1 august Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii "nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste". La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie. Premierul Victor Ponta a anunţat, recent, că Guvernul a renunţat la efectuarea unui minirecensământ pentru reactualizarea listele electorale folosite la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Cu toate acestea, Executivul a elaborat un memorandum care se referă la „actualizarea listelor permanente", deşi CCR ceruse listele permanente folosite la referendumul din 29 iulie.
SURSA: ADEVARUL
Avem dovada că Ponta trişează: Guvernul face recensământul pe furiş
UPDATE Avem dovada că Ponta trişează: Guvernul face recensământul pe furiş 9 august 2012, de Romulus Georgescu
Memorandumul Executivului referitor la actualizarea listelor permanente conţine acelaşi puncte pe care liderii USL le doreau incluse în minirecensământ Premierul Victor Ponta a anunţat, recent, că Guvernul a renunţat la efectuarea unui minirecensământ în ceea ce priveşte listele electorale folosite la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Cu toate acestea, Guvernul a elaborat un memorandum care se referă la „actualizarea listelor permanente", deşi CCR ceruse listele permanente folosite la referendumul din 29 iulie. Controverse la CCR privind listele electorale Memorandumul privind actualizarea listelor trimise de Guvern autorităţilor locale reia o serie de puncte propuse de liderii USL la efectuarea minirecensământului. Astfel, Guvernul cere autorităţilor locale să verifice o serie de categorii precum persoanele care au obţinut statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, persoanele ale căror acte de identitate au expirat sau persoanele cu reşedinţa în străinătate. Prezentăm mai jos categoriile pe care vrea să le verifice Guvernul.
1. PERSOANELE DECEDATE
Categorie care are o situaţie juridică clară. Totuşi, trebuie menţionat că fostul ministru de Interne Ioan Rus anunţase că persoanele decedate au fost eliminate din liste înainte de referendumul pentru demiterea din 29 iulie.
2. PERSOANELE CARE ŞI-AU PIERDUT DREPTUL DE A VOTA
Categorie cu statut juridic clar. Potrivit Constituţiei, nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintali, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
3. CETĂŢENII ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE
Este vorba de 471.000 de persoane care au acest statut prin deţinerea unui paşaport cu menţionarea ţării de domiciliu. Potrivit fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, aceste persoane au fost deja eliminate din listele permanente pentru referendum. În plus, Curtea Constituţională a trimis Parlamentului o erată la o decizie anterioară în care afirmă că românii din străinătate trebuie luaţi în calcul pentru referendum. Autenticitatea eratei este contestată de doi judecători ai CCR, Augustin Zegrean şi Tudorel Toader.
4. PERSOANELE AL CĂROR ACT DE IDENTITATE A EXPIRAT
Ideea a fost lansată pe piaţă de primarul liberal din Bacău, Romeo Stavarache. El a făcut şi un calcul simplu, afirmând că, dacă în judeţul său sunt 25.000 de persoane şi estima că la nivelul întregii ţări ar fi vorba de un milion de astfel de persoane. Totuşi, nu există nicio bază legală prin care alegătorii cu cărţi de indentitate expirate să nu fie luaţi în calcul la cvorum.
5. PERSOANELE CARE ŞI-AU SCHIMBAT DOMICILIUL
Memorandumul face referire doar la cei aflaţi în această situaţie fără a a fi radiaţi din lista locaţiilor anterioare. Acest punct pare, la prima vedere, logic, dar ridică un semn de întrebare. Documentul nu se referă şi la persoanele care şi-au schimbat domiciliul, au fost radiate din lista localităţii anterioare, dar nu apar pe listă în noua localitate de domiciliu.
6. LOCATARII MULTIPLI LA ACEEAŞI ADRESĂ
Mai concret, în memorandum se cere verificarea persoanelor care se identifică la un domiciliu într-un număr care nu se corelează cu suprafaţa locuibilă şi numărul de camere ale imobilului. Formularea este largă şi poate acoperi o multitudine de situaţii. Oficialităţile de la Bucureşti au susţinut că au fost cazuri în care 2.000 de persoane erau trecute la aceeaşi adresă, în sectorul 4 al Capitalei. Nici în acest caz însă nu există o bază legală pentru eliminarea acestor persoane din cvorum.
7. PERSOANELE CARE ŞI-AU SCHIMBAT NUMELE
Aceste schimbări s-au produs prin căsătorie, divorţ, pe cale administrativă. Şi această verificare ridică semne de întrebare. Preşedintele suspendat Traian Băsescu a atras atenţia că persoanele care îşi schimbă numele nu îşi schimbă CNP-ul. Practic, căsătoria sau divorţul nu atrage după sine schimbarea numărului de alegători.
8. CEI CU REŞEDINŢA/DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE
Acest punct este principala miză a USL. Numărul românilor plecaţi în străinătate la muncă este estimat de liderii USL la 1,5 - două milioane. Ideea eliminării lor a fost lansată de preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, dar aflarea numărului real este o operaţiune, dificil de realizat în mod corect până pe 24 august. Aceşti oameni au, în continuare, oficial adresa în România şi nu există o bază legală pentru eliminarea lor din cvorum. Ideea se regăseşte într-un document intern al PSD, trimis filialelor locale de secretarul general al partidului, Liviu Dragnea. „Din totalul cetăţenilor români cu drept de vot se vor scădea cei cu domiciliul şi/sau reşedinţa în străinătate (care în mod nelegal au apărut pe listele electorale permanente la referendumul din 29 iulie şi care sunt de ordinul milioanelor, ex. Spania - 856.000, Italia 987.000 etc.), iar cei rămaşi sunt cetăţenii care, conform legii, numai ei pot figura pe listele electorale permanente, pe baza cărora trebuie stabilit cvorumul de participare la referendum", se arată în documentul PSD. Cine semnează Memorandumul este aprobat de premierul Victor Ponta, avizat de miniştrii Titus Corlăţean - Externe, Victor Ponta - Justiţie, Mariana Câmpeanu - Muncă şi iniţiat de Mircea Duşa - Interne şi Administraţie, Radu Stroe - Administraţie, Ion Moraru - secretar general al Guvernului.
SURSA: ADEVARUL
Memorandumul Executivului referitor la actualizarea listelor permanente conţine acelaşi puncte pe care liderii USL le doreau incluse în minirecensământ Premierul Victor Ponta a anunţat, recent, că Guvernul a renunţat la efectuarea unui minirecensământ în ceea ce priveşte listele electorale folosite la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Cu toate acestea, Guvernul a elaborat un memorandum care se referă la „actualizarea listelor permanente", deşi CCR ceruse listele permanente folosite la referendumul din 29 iulie. Controverse la CCR privind listele electorale Memorandumul privind actualizarea listelor trimise de Guvern autorităţilor locale reia o serie de puncte propuse de liderii USL la efectuarea minirecensământului. Astfel, Guvernul cere autorităţilor locale să verifice o serie de categorii precum persoanele care au obţinut statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, persoanele ale căror acte de identitate au expirat sau persoanele cu reşedinţa în străinătate. Prezentăm mai jos categoriile pe care vrea să le verifice Guvernul.
1. PERSOANELE DECEDATE
Categorie care are o situaţie juridică clară. Totuşi, trebuie menţionat că fostul ministru de Interne Ioan Rus anunţase că persoanele decedate au fost eliminate din liste înainte de referendumul pentru demiterea din 29 iulie.
2. PERSOANELE CARE ŞI-AU PIERDUT DREPTUL DE A VOTA
Categorie cu statut juridic clar. Potrivit Constituţiei, nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintali, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
3. CETĂŢENII ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE
Este vorba de 471.000 de persoane care au acest statut prin deţinerea unui paşaport cu menţionarea ţării de domiciliu. Potrivit fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, aceste persoane au fost deja eliminate din listele permanente pentru referendum. În plus, Curtea Constituţională a trimis Parlamentului o erată la o decizie anterioară în care afirmă că românii din străinătate trebuie luaţi în calcul pentru referendum. Autenticitatea eratei este contestată de doi judecători ai CCR, Augustin Zegrean şi Tudorel Toader.
4. PERSOANELE AL CĂROR ACT DE IDENTITATE A EXPIRAT
Ideea a fost lansată pe piaţă de primarul liberal din Bacău, Romeo Stavarache. El a făcut şi un calcul simplu, afirmând că, dacă în judeţul său sunt 25.000 de persoane şi estima că la nivelul întregii ţări ar fi vorba de un milion de astfel de persoane. Totuşi, nu există nicio bază legală prin care alegătorii cu cărţi de indentitate expirate să nu fie luaţi în calcul la cvorum.
5. PERSOANELE CARE ŞI-AU SCHIMBAT DOMICILIUL
Memorandumul face referire doar la cei aflaţi în această situaţie fără a a fi radiaţi din lista locaţiilor anterioare. Acest punct pare, la prima vedere, logic, dar ridică un semn de întrebare. Documentul nu se referă şi la persoanele care şi-au schimbat domiciliul, au fost radiate din lista localităţii anterioare, dar nu apar pe listă în noua localitate de domiciliu.
6. LOCATARII MULTIPLI LA ACEEAŞI ADRESĂ
Mai concret, în memorandum se cere verificarea persoanelor care se identifică la un domiciliu într-un număr care nu se corelează cu suprafaţa locuibilă şi numărul de camere ale imobilului. Formularea este largă şi poate acoperi o multitudine de situaţii. Oficialităţile de la Bucureşti au susţinut că au fost cazuri în care 2.000 de persoane erau trecute la aceeaşi adresă, în sectorul 4 al Capitalei. Nici în acest caz însă nu există o bază legală pentru eliminarea acestor persoane din cvorum.
7. PERSOANELE CARE ŞI-AU SCHIMBAT NUMELE
Aceste schimbări s-au produs prin căsătorie, divorţ, pe cale administrativă. Şi această verificare ridică semne de întrebare. Preşedintele suspendat Traian Băsescu a atras atenţia că persoanele care îşi schimbă numele nu îşi schimbă CNP-ul. Practic, căsătoria sau divorţul nu atrage după sine schimbarea numărului de alegători.
8. CEI CU REŞEDINŢA/DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE
Acest punct este principala miză a USL. Numărul românilor plecaţi în străinătate la muncă este estimat de liderii USL la 1,5 - două milioane. Ideea eliminării lor a fost lansată de preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, dar aflarea numărului real este o operaţiune, dificil de realizat în mod corect până pe 24 august. Aceşti oameni au, în continuare, oficial adresa în România şi nu există o bază legală pentru eliminarea lor din cvorum. Ideea se regăseşte într-un document intern al PSD, trimis filialelor locale de secretarul general al partidului, Liviu Dragnea. „Din totalul cetăţenilor români cu drept de vot se vor scădea cei cu domiciliul şi/sau reşedinţa în străinătate (care în mod nelegal au apărut pe listele electorale permanente la referendumul din 29 iulie şi care sunt de ordinul milioanelor, ex. Spania - 856.000, Italia 987.000 etc.), iar cei rămaşi sunt cetăţenii care, conform legii, numai ei pot figura pe listele electorale permanente, pe baza cărora trebuie stabilit cvorumul de participare la referendum", se arată în documentul PSD. Cine semnează Memorandumul este aprobat de premierul Victor Ponta, avizat de miniştrii Titus Corlăţean - Externe, Victor Ponta - Justiţie, Mariana Câmpeanu - Muncă şi iniţiat de Mircea Duşa - Interne şi Administraţie, Radu Stroe - Administraţie, Ion Moraru - secretar general al Guvernului.
SURSA: ADEVARUL
Barroso cere Guvernului să trimită rapid listele electorale la Curtea Constituţională
Barroso cere Guvernului să trimită rapid listele electorale la Curtea Constituţională 10 august 2012, de Ioana Oancea
Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, exprimă "preocuparea" în legătură cu recentele evoluţii politice din România, cerând Guvernului să trimită rapid CC listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul, declarându-se îngrijorat de presupusele "presiuni" asupra Curţii.
"Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului de către Curtea Constituţională", afirmă Jose Manuel Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta. "Este esenţial ca Guvernul României să răspundă fără întârziere solicitării Curţii Constituţionale de transmitere a listelor electorale, pentru ca instanţa să ia cât mai curând posibil decizia finală privind referendumul. În acest context, este de o importanţă capitală ca instanţa constituţională să fie lăsată să îşi clarifice poziţia, dacă acest lucru va fi necesar, iar toate celelalte părţi trebuie să se abţină să facă propriile interpretări", adaugă Barroso. "Aş vrea să exprim îngrijorările Comisiei Europene în legătură cu acuzaţiile care ne-au fost semnalate privind presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale. Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi cetăţenilor ei, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor asumate. Aplicarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul din 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea României şi pentru stabilitatea economică şi financiară", precizează Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta. "Prin intermediul dumneavoastră, fac apel la toate forţele politice din România, de la guvernare şi din opoziţie, să acţioneze cu responsabilitate şi reţinere şi să se concentreze pe nevoia urgentă de restabilire a stabilităţii. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor politice post-referendum în raportul MCV care va fi elaborat până la sfârşitul acestui an", încheie preşedintele CE.
SURSA: ADEVARUL
Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, exprimă "preocuparea" în legătură cu recentele evoluţii politice din România, cerând Guvernului să trimită rapid CC listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul, declarându-se îngrijorat de presupusele "presiuni" asupra Curţii.
"Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului de către Curtea Constituţională", afirmă Jose Manuel Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta. "Este esenţial ca Guvernul României să răspundă fără întârziere solicitării Curţii Constituţionale de transmitere a listelor electorale, pentru ca instanţa să ia cât mai curând posibil decizia finală privind referendumul. În acest context, este de o importanţă capitală ca instanţa constituţională să fie lăsată să îşi clarifice poziţia, dacă acest lucru va fi necesar, iar toate celelalte părţi trebuie să se abţină să facă propriile interpretări", adaugă Barroso. "Aş vrea să exprim îngrijorările Comisiei Europene în legătură cu acuzaţiile care ne-au fost semnalate privind presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale. Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi cetăţenilor ei, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor asumate. Aplicarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul din 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea României şi pentru stabilitatea economică şi financiară", precizează Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta. "Prin intermediul dumneavoastră, fac apel la toate forţele politice din România, de la guvernare şi din opoziţie, să acţioneze cu responsabilitate şi reţinere şi să se concentreze pe nevoia urgentă de restabilire a stabilităţii. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor politice post-referendum în raportul MCV care va fi elaborat până la sfârşitul acestui an", încheie preşedintele CE.
SURSA: ADEVARUL
Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului
Barroso: „Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului“ 11 august 2012, de Alina Vasile
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi-a exprimat preocuparea faţă de ultimele evenimente de pe scena politică româneasă, cerând Guvernului să trimită rapid Curţii Constituţionale listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul. „Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului de către Curtea Constituţională“, a transmis Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta. „Este esenţial ca Guvernul României să răspundă fără întârziere solicitării Curţii Constituţionale de transmitere a listelor electorale, pentru ca instanţa să ia cât mai curând posibil decizia finală privind referendumul. În acest context, este de o importanţă capitală ca instanţa constituţională să fie lăsată să îşi clarifice poziţia, dacă acest lucru va fi necesar, iar toate celelalte părţi trebuie să se abţină să facă propriile interpretări. Aş vrea să exprim îngrijorările Comisiei Europene în legătură cu acuzaţiile care ne-au fost semnalate privind presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale. Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi cetăţenilor ei, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor asumate. Aplicarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul din 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea României şi pentru stabilitatea economică şi financiară. Prin intermediul dumneavoastră, fac apel la toate forţele politice din România, de la guvernare şi din opoziţie, să acţioneze cu responsabilitate şi reţinere şi să se concentreze pe nevoia urgentă de restabilire a stabilităţii. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor politice post-referendum în raportul MCV care va fi elaborat până la sfârşitul acestui an“, încheie preşedintele CE scrisoarea adresată premierului Ponta.
SURSA: ADEVARUL
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi-a exprimat preocuparea faţă de ultimele evenimente de pe scena politică româneasă, cerând Guvernului să trimită rapid Curţii Constituţionale listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul. „Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului de către Curtea Constituţională“, a transmis Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta. „Este esenţial ca Guvernul României să răspundă fără întârziere solicitării Curţii Constituţionale de transmitere a listelor electorale, pentru ca instanţa să ia cât mai curând posibil decizia finală privind referendumul. În acest context, este de o importanţă capitală ca instanţa constituţională să fie lăsată să îşi clarifice poziţia, dacă acest lucru va fi necesar, iar toate celelalte părţi trebuie să se abţină să facă propriile interpretări. Aş vrea să exprim îngrijorările Comisiei Europene în legătură cu acuzaţiile care ne-au fost semnalate privind presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale. Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi cetăţenilor ei, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor asumate. Aplicarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul din 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea României şi pentru stabilitatea economică şi financiară. Prin intermediul dumneavoastră, fac apel la toate forţele politice din România, de la guvernare şi din opoziţie, să acţioneze cu responsabilitate şi reţinere şi să se concentreze pe nevoia urgentă de restabilire a stabilităţii. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor politice post-referendum în raportul MCV care va fi elaborat până la sfârşitul acestui an“, încheie preşedintele CE scrisoarea adresată premierului Ponta.
SURSA: ADEVARUL
Comisia UE nu are informaţii complete cu privire la listele electorale
Guvernul Ponta i-a răspuns lui Barroso: Comisia Europeană nu are informaţii complete cu privire la listele electorale 11 august 2012, de Ana Maria Gheorghe
Guvernul şi-a reluat angajamentul în faţa Comisiei Europene de a da curs în timp util tuturor cererilor Curţii Constituţionale şi partenerilor europeni, după ce Barroso i-a transmis premierului Ponta o scrisoare în care îşi manifesta îngrijorarea faţă de recentele evoluţii politice din România.
Victor Ponta a apreciat mesajul lui Barrosi ca fiind unul corect faţă de România, spre deosebire de comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding. „Am un angajament faţă de preşedintele Comisiei Europene, care a fost foarte corect cu noi, spre deosebire de doamna Reding“, a spus Ponta. Executivul informează că există posibilitatea ca preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, să nu ştie de existenţa unui termen de răspuns fixat de Curtea Constiţională. Într-un comunicat, Guvernul arată că a luat act de scrisoarea lui Barroso şi că a remarcat mesajul echilibrat „adresat tuturor actorilor politici din România“. Guvernul apreciază că este pentru prima dată când Comisia Europeană observă în mod oficial că Traian Băsescu şi PDL pot fi făcuţi răspunzători pentru presiuni la adresa Curţii Constituţionale. Guvernul susţine că mesajul lui Barroso vine ca răspuns la apelul pe care premierul Victor Ponta l-a lansat de curând celor implicaţi în rezolvarea crizei politice, îndemnul la raţiune, respect reciproc şi pentru deciziile Curţii Constituţionale, abţinere de a prejudeca decizii ale instituţiilor în drept. „În ceea ce priveşte măsurile privind transmiterea listelor electorale către Curtea Constituţională, este evident că informaţiile de care dispune Comisia Europeană pe acest subiect sunt incomplete. Listele solicitate de Curte, la care se face referire, sunt în responsabilitatea Biroului Electoral Central, iar verificarea lor se face în termenul stabilit de Curtea Constituţională. Subliniem că există un termen fixat prin decizie a Curţii (31 august a.c.) pentru a primi listele şi nu există niciun indiciu care să infirme dorinţa de încadrare în acest termen. Este foarte posibil ca preşedintele Barroso să nu fi fost informat de existenţa unui termen de răspuns fixat chiar de Curtea Constituţională“, transmite Guvernul. Executivul reia îndemnul către toate forţele politice să se abţină de la exercitarea oricărei presiuni asupra Curţii Constituţionale şi să înceteze cu ameninţările la adresa funcţionarilor publici şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Reacţia Guvernului a venit printr-un comunicat transmis după ce preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, s-a arătat îngrijorat în legătură cu ultimele evoluţii politice din România. Preşedintele CE a cerut Guvernului să trimită rapid Curţii Constituţionale listele electorale pentru a lua o decizie privind referendumul, fiind îngrijorat de presiunile exercitate asupra Curţii.
SURSA: ADEVARUL
Guvernul şi-a reluat angajamentul în faţa Comisiei Europene de a da curs în timp util tuturor cererilor Curţii Constituţionale şi partenerilor europeni, după ce Barroso i-a transmis premierului Ponta o scrisoare în care îşi manifesta îngrijorarea faţă de recentele evoluţii politice din România.
Victor Ponta a apreciat mesajul lui Barrosi ca fiind unul corect faţă de România, spre deosebire de comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding. „Am un angajament faţă de preşedintele Comisiei Europene, care a fost foarte corect cu noi, spre deosebire de doamna Reding“, a spus Ponta. Executivul informează că există posibilitatea ca preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, să nu ştie de existenţa unui termen de răspuns fixat de Curtea Constiţională. Într-un comunicat, Guvernul arată că a luat act de scrisoarea lui Barroso şi că a remarcat mesajul echilibrat „adresat tuturor actorilor politici din România“. Guvernul apreciază că este pentru prima dată când Comisia Europeană observă în mod oficial că Traian Băsescu şi PDL pot fi făcuţi răspunzători pentru presiuni la adresa Curţii Constituţionale. Guvernul susţine că mesajul lui Barroso vine ca răspuns la apelul pe care premierul Victor Ponta l-a lansat de curând celor implicaţi în rezolvarea crizei politice, îndemnul la raţiune, respect reciproc şi pentru deciziile Curţii Constituţionale, abţinere de a prejudeca decizii ale instituţiilor în drept. „În ceea ce priveşte măsurile privind transmiterea listelor electorale către Curtea Constituţională, este evident că informaţiile de care dispune Comisia Europeană pe acest subiect sunt incomplete. Listele solicitate de Curte, la care se face referire, sunt în responsabilitatea Biroului Electoral Central, iar verificarea lor se face în termenul stabilit de Curtea Constituţională. Subliniem că există un termen fixat prin decizie a Curţii (31 august a.c.) pentru a primi listele şi nu există niciun indiciu care să infirme dorinţa de încadrare în acest termen. Este foarte posibil ca preşedintele Barroso să nu fi fost informat de existenţa unui termen de răspuns fixat chiar de Curtea Constituţională“, transmite Guvernul. Executivul reia îndemnul către toate forţele politice să se abţină de la exercitarea oricărei presiuni asupra Curţii Constituţionale şi să înceteze cu ameninţările la adresa funcţionarilor publici şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Reacţia Guvernului a venit printr-un comunicat transmis după ce preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, s-a arătat îngrijorat în legătură cu ultimele evoluţii politice din România. Preşedintele CE a cerut Guvernului să trimită rapid Curţii Constituţionale listele electorale pentru a lua o decizie privind referendumul, fiind îngrijorat de presiunile exercitate asupra Curţii.
SURSA: ADEVARUL
Asistentul lui Hillary Clinton este preocupat de decizia Curţii Constitu-ţionale de finalizare a referendumului
Asistentul lui Hillary Clinton este preocupat de decizia Curţii Constituţionale de finalizare a referendumului 13 august 2012, 20:26 de Monika Krajnik
Philip Gordon, asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton, s-a interesat în discuţia cu premierul Ponta despre evoluţiile politice recente din România şi a exprimat o serie de preocupări faţă de decizia Curţii Constituţionale de finalizare a procedurii referendumului, potrivit Mediafax. Intr-un comunicat redactat la finele întâlnirii, Executivul arată că premierul Victor Ponta a oferit oficialului american informaţii relevante pentru subiectele ce preocupă partea americană, apreciind că această vizită va contribui la o mai bună informare asupra evoluţiilor şi opţiunilor democratice din România. A fost subliniat interesul Guvernului pentru ca instituţiile în drept să emită cât mai curând posibil decizii privind rezultatul final al referendumului, astfel încât agenda de priorităţi a României în plan economic şi social să poată avansa mai rapid, se mai arată în comunicat. În ceea ce priveşte stadiul de implementare a obiectivelor Parteneriatului Strategic, ambele părţi au reafirmat importanţa menţinerii setului de priorităţi deja convenite. Victor Ponta a reafirmat angajamentul Guvernului pentru acest Parteneriat ca pilon de bază al politicii externe a României. Premierul a făcut o scurtă informare asupra discuţiilor din aceste zile cu delegaţia comună a FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, precum şi asupra obiectivelor Executivului în următoarele luni. Oficialul american s-a întâlnit anterior atât cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, cât şi cu preşedintele interimar Crin Antonescu. În discuţia de la Palatul Cotroceni, Philip Gordon i-a transmis preşedintelui interimar că autorităţile de la Washington sunt preocupate de evoluţiile politice din România. Asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton, Philip H. Gordon, a venit la Bucureşti „pentru a discuta despre îngrijorarea Statelor Unite în legătură cu ultimele acţiuni guvernamentale care ameninţă separarea democratică a puterilor în stat şi slăbesc independenţa instituţiilor statului". Gordon va avea întâlniri şi cu membri ai societăţii civile şi ai comunităţii de afaceri.
SURSA: ADEVARUL
Philip Gordon, asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton, s-a interesat în discuţia cu premierul Ponta despre evoluţiile politice recente din România şi a exprimat o serie de preocupări faţă de decizia Curţii Constituţionale de finalizare a procedurii referendumului, potrivit Mediafax. Intr-un comunicat redactat la finele întâlnirii, Executivul arată că premierul Victor Ponta a oferit oficialului american informaţii relevante pentru subiectele ce preocupă partea americană, apreciind că această vizită va contribui la o mai bună informare asupra evoluţiilor şi opţiunilor democratice din România. A fost subliniat interesul Guvernului pentru ca instituţiile în drept să emită cât mai curând posibil decizii privind rezultatul final al referendumului, astfel încât agenda de priorităţi a României în plan economic şi social să poată avansa mai rapid, se mai arată în comunicat. În ceea ce priveşte stadiul de implementare a obiectivelor Parteneriatului Strategic, ambele părţi au reafirmat importanţa menţinerii setului de priorităţi deja convenite. Victor Ponta a reafirmat angajamentul Guvernului pentru acest Parteneriat ca pilon de bază al politicii externe a României. Premierul a făcut o scurtă informare asupra discuţiilor din aceste zile cu delegaţia comună a FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, precum şi asupra obiectivelor Executivului în următoarele luni. Oficialul american s-a întâlnit anterior atât cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, cât şi cu preşedintele interimar Crin Antonescu. În discuţia de la Palatul Cotroceni, Philip Gordon i-a transmis preşedintelui interimar că autorităţile de la Washington sunt preocupate de evoluţiile politice din România. Asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton, Philip H. Gordon, a venit la Bucureşti „pentru a discuta despre îngrijorarea Statelor Unite în legătură cu ultimele acţiuni guvernamentale care ameninţă separarea democratică a puterilor în stat şi slăbesc independenţa instituţiilor statului". Gordon va avea întâlniri şi cu membri ai societăţii civile şi ai comunităţii de afaceri.
SURSA: ADEVARUL
Astăzi, decizii-cheie în contextul crizei politice din ultimele săptămâni
Astăzi, decizii-cheie în contextul crizei politice din ultimele săptămâni - 14 august 2012, de Raluca Dan
Curtea Constituţională, Comisia Centrală pentru Recensământ, dar şi Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor sunt aşteptate să ia marţi o serie de decizii-cheie - în contextul crizei politice care afectează România în ultimele săptămâni -, decizii care ar putea reprezenta paşi importanţi pentru aşteptatul verdict în cazul referendumului de pe 29 iulie.
Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) sunt aşteptaţi să se reunească marţi în şedinţă extraordinară pentru a discuta pe tema eratei (publicată marţi, 7 august, în Monitorul Oficial) potrivit căreia, românii cu domiciliul în străinătate trebuie să se regăsească pe listele electorale permanente şi să conteze la cvorumul referendmului. Şedinţa de de marţi a fost convocată de preşedintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean, după ce trei dintre judecători au acuzat faptul că, deşi a fost adoptată cu majoritate de voturi (cinci la patru), erata ar fi trebuit să fie discutată în plenul Curţii, ceea ce nu s-a întâmplat. Tot marţi, la ora 9.00, Comisia Centrală a Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 s-a reunit într-o şedinţă extraordinară convocată de preşedintele acesteia, noul ministru de Interne, Mircea Duşa, pentru a valida rezultatele preliminare ale recensământului făcut în toamna anului trecut. În acelaţi timp, după cum a anunţat ieri preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, deputaţii ar trebui să ia în discuţie cererea procurorilor Parchetului General de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre.
SURSA: ADEVARUL
Curtea Constituţională, Comisia Centrală pentru Recensământ, dar şi Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor sunt aşteptate să ia marţi o serie de decizii-cheie - în contextul crizei politice care afectează România în ultimele săptămâni -, decizii care ar putea reprezenta paşi importanţi pentru aşteptatul verdict în cazul referendumului de pe 29 iulie.
Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) sunt aşteptaţi să se reunească marţi în şedinţă extraordinară pentru a discuta pe tema eratei (publicată marţi, 7 august, în Monitorul Oficial) potrivit căreia, românii cu domiciliul în străinătate trebuie să se regăsească pe listele electorale permanente şi să conteze la cvorumul referendmului. Şedinţa de de marţi a fost convocată de preşedintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean, după ce trei dintre judecători au acuzat faptul că, deşi a fost adoptată cu majoritate de voturi (cinci la patru), erata ar fi trebuit să fie discutată în plenul Curţii, ceea ce nu s-a întâmplat. Tot marţi, la ora 9.00, Comisia Centrală a Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 s-a reunit într-o şedinţă extraordinară convocată de preşedintele acesteia, noul ministru de Interne, Mircea Duşa, pentru a valida rezultatele preliminare ale recensământului făcut în toamna anului trecut. În acelaţi timp, după cum a anunţat ieri preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, deputaţii ar trebui să ia în discuţie cererea procurorilor Parchetului General de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre.
SURSA: ADEVARUL
Ponta:Răspunsul Guvernului la CCR convinge oameni normali la cap
Ponta:Răspunsul Guvernului la CCR convinge oameni normali la cap - 14 august 2012, de Sebastian Zachmann
Premierul Victor Ponta a declarat că răspunsul Guvernului transmis Curţii Constituţionale (CCR) privind listele electorale permanente convinge oamenii raţionali şi normali la cap, nu şi persoane cu grave devieri de comportament şi care reprezintă excepţiile prevăzute de medicină.
"Este un răspuns foarte simplu, care a convins pe toată lumea care vrea să fie convinsă, nu vorbesc de persoane cu grave devieri de comportament şi care oricum nu vor înţelege niciodată. Eu vorbesc de oamenii normali, care au înţeles foarte clar că dacă doreşte Curtea Constituţională de la noi actualizarea listelor, asta o fac primarii sub centralizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Dacă doreau listele electorale permanente, nu le puteau obţine de la noi. Toţi oamenii raţionali şi normali la cap au înţeles lucrul ăsta, cu excepţiile prevăzute de medicină", a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului. Premierul Ponta a transmis Curţii Constituţionale luni seară o scrisoare în care arată că Guvernul a primit din partea acestei instituţii două adrese care conţin solicitări diferite, explică faptul că listele electorale permanente nu se află la Executiv, dar că Guvernul va comunica în termen datele cerute.
SURSA: ADEVARUL
Premierul Victor Ponta a declarat că răspunsul Guvernului transmis Curţii Constituţionale (CCR) privind listele electorale permanente convinge oamenii raţionali şi normali la cap, nu şi persoane cu grave devieri de comportament şi care reprezintă excepţiile prevăzute de medicină.
"Este un răspuns foarte simplu, care a convins pe toată lumea care vrea să fie convinsă, nu vorbesc de persoane cu grave devieri de comportament şi care oricum nu vor înţelege niciodată. Eu vorbesc de oamenii normali, care au înţeles foarte clar că dacă doreşte Curtea Constituţională de la noi actualizarea listelor, asta o fac primarii sub centralizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Dacă doreau listele electorale permanente, nu le puteau obţine de la noi. Toţi oamenii raţionali şi normali la cap au înţeles lucrul ăsta, cu excepţiile prevăzute de medicină", a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului. Premierul Ponta a transmis Curţii Constituţionale luni seară o scrisoare în care arată că Guvernul a primit din partea acestei instituţii două adrese care conţin solicitări diferite, explică faptul că listele electorale permanente nu se află la Executiv, dar că Guvernul va comunica în termen datele cerute.
SURSA: ADEVARUL
Desant naţional contra fraudei electorale
Desant naţional contra fraudei electorale - 14 august 2012, de Sorin Ghica
Pentru prima oară după 1990, procurorii au declanşat ample investigaţii în urma unui proces electoral în care sunt vizate atât personaje de la nivel înalt, cât şi simpli alegători „de profesie“.
Referendumul din 29 iulie s-a soldat cu o gravă criză politică şi cu patru importante dosare penale. Trei dintre acestea se află la Parchetul Înaltei Curţi, iar al patrulea, la DNA. Este pentru prima oară când autorităţile derulează anchete de anvergură privind fraudele electorale. În aceste dosare, sunt anchetate atât persoane de la nivel înalt, fiind puşi sub învinuire miniştri şi secretari de stat, cât şi personaje mărunte, precum lideri ai unor filiale locale de partid sau alegători „de profesie".
Dosarul 1: Curtea Constituţională, acuzată de fals
Primul dosar, deschis de Parchetul General la 8 august, în urma unei plângeri penale depuse de către o persoană fizică, încearcă să elucideze cine se face vinovat de manipularea adresei trimise de Curtea Constituţională către Guvern. Curtea Constituţională solicitase Guvernului României, printr-o adresă trimisă la 3 august, ca până la 31 august să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul. „Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012", preciza Curtea Constituţională într-un comunicat de presă. Solicitarea CCR a fost, practic, pretextul pentru premierul Victor Ponta să dispună efectuarea unui aşa-zis minirecensământ. Potrivit anchetatorilor, prin această acţiune se urmărea diminuarea numărului de alegători, prin scoaterea de pe liste a persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, cei 8,4 milioane de români prezenţi la referendumul de pe 29 iulie ar fi fost suficienţi pentru validarea referendumului. Pe 6 august, CCR a precizat că a cerut listele electorale permanente actualizate, şi în niciun caz actualizarea listelor printr-un minirecensământ. În aceaşi zi,Curtea Constituţională a trimis o precizare către Guvern prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pe 7 august, Monitorul Oficial a publicat o erată CCR. Paragraful lipsă spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot.
Dosarul 2: Dezinformarea Curţii Constituţionale
Cel mai important dintre dosarele penale, deschis la 2 august, vizează „corespondenţa" dintre Ministerul de Interne şi Curtea Constituţională în legătură cu numărul real de alegători de pe listele referendumului. Parchetul General a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care a demisionat în 6 august, alături de ministrul de Interne, Ioan Rus. Săptămâna trecută, împotriva şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu şi împotriva chestorului Ioan Căbulea a fost declanşată începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu. Potrivit surselor judiciare, după ce Constantin Manoloiu l-a anunţat pe Ioan Rus că nu mai recunoaşte numărul persoanelor de pe listele electorale, această informare a fost transmisă, oficial, mai departe la Curtea Constituţională. Informarea nu a fost semnată de ministrul Ioan Rus, în schimb, pe document apare semnătura chestorului Ioan Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul ministerului. În conţinutul adresei se precizează că „MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale". „În data de 2 august 2012, învinuitul Căbulea Ioan a semnat adresa oficială nr. 74619/VPD către Curtea Constituţională a României, prin care a transmis înscrisul anterior menţionat, ce a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie", se arată în comunicatul procurorilor. În cadrul cercetărilor din acest dosar, procurorii au ridicat de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate. Totodată, în dosar, a fost audiat în calitate de martor fostul ministru al Internelor, Ioan Rus.
Dosarul 3: Plângeri de fraudă electorală comasate
Un alt dosar penal a fost format la Parchetul General ca urmare a comasării a peste 250 de plângeri penale, din toată ţara, privind fraudarea referendumului, prin voturi false. Cei care au formulat aceste plângeri sunt persoane fizice, filiale locale ale unor partide politice, dar şi organizaţii neguvernamentale. În cadrul cercetărilor, procurorii au audiat sute de persoane. Plângerile din acest dosar, care reclamau fapte de competenţa procurorilor anticorupţie, precum traficul de influenţă şi mita electorală pentru votul multiplu, au fost declinate de către Parchetul General în favoarea DNA, constituindu-se într-un nou dosar penal.
Dosarul 4: Corupţia electorală şi votul multiplu
Ultimul dosar penal se află pe masa procurorilor anticorupţie. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări cu privire la fapte ce sunt în competenţa acestei instituţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012", se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Anchetatorii vizează, în special, „turismul electoral", care a favorizat votul multiplu.
Procurorii au început să verifice, în primul rând, localităţile în care prezenţa la vot a depăşit cu mult 100 de procente.
Astfel, anchetatorii au descins în zeci de localităţi din 15 judeţe, unde au audiat atât membri ai consiliilor electorale, cât şi simpli votanţi. - Mureş.
Au fost identificate 54 de persoane care au votat multiplu. - Gorj. Zeci de persoane din localităţile Dragoteşti şi Polovragi au fost audiate de anchetatori.
Alte localităţi vizate de anchetatori sunt Turburea şi Scoarţa. - Olt.
DNA face cercetări în peste 20 de localităţi, printre care Piatra-Olt, Vitomireşti, Bărăşti şi Sâmbureşti. - Iaşi.
Au fost identificate două persoane care au votat de opt, respectiv, şapte ori, la aceleaşi secţii de votare. Alte trei persoane au votat de câte patru ori.
SURSA: ADEVARUL
Pentru prima oară după 1990, procurorii au declanşat ample investigaţii în urma unui proces electoral în care sunt vizate atât personaje de la nivel înalt, cât şi simpli alegători „de profesie“.
Referendumul din 29 iulie s-a soldat cu o gravă criză politică şi cu patru importante dosare penale. Trei dintre acestea se află la Parchetul Înaltei Curţi, iar al patrulea, la DNA. Este pentru prima oară când autorităţile derulează anchete de anvergură privind fraudele electorale. În aceste dosare, sunt anchetate atât persoane de la nivel înalt, fiind puşi sub învinuire miniştri şi secretari de stat, cât şi personaje mărunte, precum lideri ai unor filiale locale de partid sau alegători „de profesie".
Dosarul 1: Curtea Constituţională, acuzată de fals
Primul dosar, deschis de Parchetul General la 8 august, în urma unei plângeri penale depuse de către o persoană fizică, încearcă să elucideze cine se face vinovat de manipularea adresei trimise de Curtea Constituţională către Guvern. Curtea Constituţională solicitase Guvernului României, printr-o adresă trimisă la 3 august, ca până la 31 august să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul. „Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012", preciza Curtea Constituţională într-un comunicat de presă. Solicitarea CCR a fost, practic, pretextul pentru premierul Victor Ponta să dispună efectuarea unui aşa-zis minirecensământ. Potrivit anchetatorilor, prin această acţiune se urmărea diminuarea numărului de alegători, prin scoaterea de pe liste a persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, cei 8,4 milioane de români prezenţi la referendumul de pe 29 iulie ar fi fost suficienţi pentru validarea referendumului. Pe 6 august, CCR a precizat că a cerut listele electorale permanente actualizate, şi în niciun caz actualizarea listelor printr-un minirecensământ. În aceaşi zi,Curtea Constituţională a trimis o precizare către Guvern prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pe 7 august, Monitorul Oficial a publicat o erată CCR. Paragraful lipsă spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot.
Dosarul 2: Dezinformarea Curţii Constituţionale
Cel mai important dintre dosarele penale, deschis la 2 august, vizează „corespondenţa" dintre Ministerul de Interne şi Curtea Constituţională în legătură cu numărul real de alegători de pe listele referendumului. Parchetul General a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care a demisionat în 6 august, alături de ministrul de Interne, Ioan Rus. Săptămâna trecută, împotriva şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu şi împotriva chestorului Ioan Căbulea a fost declanşată începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu. Potrivit surselor judiciare, după ce Constantin Manoloiu l-a anunţat pe Ioan Rus că nu mai recunoaşte numărul persoanelor de pe listele electorale, această informare a fost transmisă, oficial, mai departe la Curtea Constituţională. Informarea nu a fost semnată de ministrul Ioan Rus, în schimb, pe document apare semnătura chestorului Ioan Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul ministerului. În conţinutul adresei se precizează că „MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale". „În data de 2 august 2012, învinuitul Căbulea Ioan a semnat adresa oficială nr. 74619/VPD către Curtea Constituţională a României, prin care a transmis înscrisul anterior menţionat, ce a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie", se arată în comunicatul procurorilor. În cadrul cercetărilor din acest dosar, procurorii au ridicat de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate. Totodată, în dosar, a fost audiat în calitate de martor fostul ministru al Internelor, Ioan Rus.
Dosarul 3: Plângeri de fraudă electorală comasate
Un alt dosar penal a fost format la Parchetul General ca urmare a comasării a peste 250 de plângeri penale, din toată ţara, privind fraudarea referendumului, prin voturi false. Cei care au formulat aceste plângeri sunt persoane fizice, filiale locale ale unor partide politice, dar şi organizaţii neguvernamentale. În cadrul cercetărilor, procurorii au audiat sute de persoane. Plângerile din acest dosar, care reclamau fapte de competenţa procurorilor anticorupţie, precum traficul de influenţă şi mita electorală pentru votul multiplu, au fost declinate de către Parchetul General în favoarea DNA, constituindu-se într-un nou dosar penal.
Dosarul 4: Corupţia electorală şi votul multiplu
Ultimul dosar penal se află pe masa procurorilor anticorupţie. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări cu privire la fapte ce sunt în competenţa acestei instituţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012", se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Anchetatorii vizează, în special, „turismul electoral", care a favorizat votul multiplu.
Procurorii au început să verifice, în primul rând, localităţile în care prezenţa la vot a depăşit cu mult 100 de procente.
Astfel, anchetatorii au descins în zeci de localităţi din 15 judeţe, unde au audiat atât membri ai consiliilor electorale, cât şi simpli votanţi. - Mureş.
Au fost identificate 54 de persoane care au votat multiplu. - Gorj. Zeci de persoane din localităţile Dragoteşti şi Polovragi au fost audiate de anchetatori.
Alte localităţi vizate de anchetatori sunt Turburea şi Scoarţa. - Olt.
DNA face cercetări în peste 20 de localităţi, printre care Piatra-Olt, Vitomireşti, Bărăşti şi Sâmbureşti. - Iaşi.
Au fost identificate două persoane care au votat de opt, respectiv, şapte ori, la aceleaşi secţii de votare. Alte trei persoane au votat de câte patru ori.
SURSA: ADEVARUL
Deutsche Welle: România s-a făcut scrum
Deutsche Welle: România s-a făcut scrum 15 august 2012, 15:33 de Ana Stan
România este în mijlocul unei lupte pentru putere politică asezonată cu certuri la nivel înalt ce par fără sfârşit. Mizele sunt ridicate şi, mai mult, Curtea Constituţională a acestei ţări balcanice a cerut ajutorul Uniunii Europene, scrie „Deutsche Welle”
Săptămâni întregi, Guvernul condus de prim-ministrul Victor Ponta a încercat să-l suspende pe Traian Băsescu, prin diverse metode, printre care se numără şi încălcarea legii şi a deciziilor Curţii Constituţionale.
Eforturile Guvernului au fost descrise ca „o revoltă a hoţilor” de către HotNews.
- Falsificarea numărului votanţilor eligibili şi frauda electorală s-au adăugat la lista nedreptăţilor, atrage atenţia publicaţia nemţească.
- Pe 10 august,Justiţia a făcut publice transcrierile interceptărilor telefonice ale miniştrilor şi ale oficialilor români. Apelurile telefonice demonstrau cum Guvernul lui Ponta plănuia să falsifice listele electorale.
- Zeci de mii de oameni ar fi trebuit declaraţi morţi şi românii stabiliţi peste hotare ar fi trebuit să fie scoşi de pe liste.
Nu s-au înregistrat destui votanţi
Datele modificate ţinteau invalidarea retroactivă a referendumului pentru demiterea preşedintelui din 29 iulie. Nu a fost atinsă prezenţa la vot de 50% plus unu. Din cei aproape 46% care au votat, 80 de procente au fost în favoarea destituirii preşedintelui de centru-dreapta, relatează DW. Lupta pentru putere dintre guvern şi şeful statului a băgat România în cea mai gravă criză politică din ultimele două decenii. Fostul ministru al Justiţiei, în prezent membru al parlamentului european, Monica Macovei, descrie cabinetul lui Victor Ponta ca fiind „un guvern ilegal care a marginalizat România în Uniunea Europeană”.
În prezent, Curtea Constituţională trebuie să decidă asupra validităţii votului. Şeful Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, s-a întors către Comisia Europeană şi către Consiliul Europei şi a cerut ajutor pentru a-i fi protejată independenţa din cauza presiunii politice la care a fost supus de către guvernul Ponta. Într-o scrisoare oficială către UE, Zegrean a dezvăluit faptul că judecătorii Curţii au fost ameninţaţi.
Asedierea statului de drept
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, şi comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, şi-au exprimat suportul pentru Curte, specificând într-o scrisoare adresată Comisiei Europene că „vor asigura respectul pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar din România”.
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, l-a acuzat pe Zegrean de distrugerea reputaţiei statului prin plângerea adresată UE. Agitaţia creată din cauza Curţii Constituţionale ilustrează că „statul de drept din România nu este chiar dezvoltat” şi că „un atac asupra celor câteva domenii ale statului care încă funcţionează” este pe cale să aibă loc, potrivit declaraţiilor lui Péter Eckstein-Kovács, un cunoscut avocat pentru drepturile omului şi lider al minorităţii maghiare din România.
Elita politică „nu este interesată de valorile UE”
Prim-ministrul socialist Victor Ponta a încercat să-şi arate înfrângerea în lupta cu preşedintele Băsescu. Totuşi, acest punct de vedere nu este împărtăşit de cei din partidul lui. Observatorii cred că Ponta nu are o putere foarte mare în Partidul Social Democrat pe care îl conduce şi că „greii” regionali ai partidului, cei care controlează şi economiile regiunilor din care sunt, au cea mai mare influenţă asupra soartei sale politice. Ca lucrurile să fie şi mai rele, premierul primeşte numeroase critici pentru că şi-ar fi plagiat porţiuni din teza sa de doctorat. Laura Ştefan, avocat român şi membru al comisiei de analiză a UE, ce revizuieşte regulat progresul înregistrat de ţară, este convinsă că „nu se respectă nicio lege” şi că „o mare parte din elita politică nu este interesată de valorile promovate de UE şi că ar prefera ca România să iasă din Uniune”. „Tot ce am construit cu sudoare în ultimii douăzeci de ani pentru o societate civilă este acum distrus în doar câteva zile”, adaugă Laura Ştefan, citată de „Deutsche Welle”.
SURSA: ADEVARUL
România este în mijlocul unei lupte pentru putere politică asezonată cu certuri la nivel înalt ce par fără sfârşit. Mizele sunt ridicate şi, mai mult, Curtea Constituţională a acestei ţări balcanice a cerut ajutorul Uniunii Europene, scrie „Deutsche Welle”
Săptămâni întregi, Guvernul condus de prim-ministrul Victor Ponta a încercat să-l suspende pe Traian Băsescu, prin diverse metode, printre care se numără şi încălcarea legii şi a deciziilor Curţii Constituţionale.
Eforturile Guvernului au fost descrise ca „o revoltă a hoţilor” de către HotNews.
- Falsificarea numărului votanţilor eligibili şi frauda electorală s-au adăugat la lista nedreptăţilor, atrage atenţia publicaţia nemţească.
- Pe 10 august,Justiţia a făcut publice transcrierile interceptărilor telefonice ale miniştrilor şi ale oficialilor români. Apelurile telefonice demonstrau cum Guvernul lui Ponta plănuia să falsifice listele electorale.
- Zeci de mii de oameni ar fi trebuit declaraţi morţi şi românii stabiliţi peste hotare ar fi trebuit să fie scoşi de pe liste.
Nu s-au înregistrat destui votanţi
Datele modificate ţinteau invalidarea retroactivă a referendumului pentru demiterea preşedintelui din 29 iulie. Nu a fost atinsă prezenţa la vot de 50% plus unu. Din cei aproape 46% care au votat, 80 de procente au fost în favoarea destituirii preşedintelui de centru-dreapta, relatează DW. Lupta pentru putere dintre guvern şi şeful statului a băgat România în cea mai gravă criză politică din ultimele două decenii. Fostul ministru al Justiţiei, în prezent membru al parlamentului european, Monica Macovei, descrie cabinetul lui Victor Ponta ca fiind „un guvern ilegal care a marginalizat România în Uniunea Europeană”.
În prezent, Curtea Constituţională trebuie să decidă asupra validităţii votului. Şeful Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, s-a întors către Comisia Europeană şi către Consiliul Europei şi a cerut ajutor pentru a-i fi protejată independenţa din cauza presiunii politice la care a fost supus de către guvernul Ponta. Într-o scrisoare oficială către UE, Zegrean a dezvăluit faptul că judecătorii Curţii au fost ameninţaţi.
Asedierea statului de drept
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, şi comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, şi-au exprimat suportul pentru Curte, specificând într-o scrisoare adresată Comisiei Europene că „vor asigura respectul pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar din România”.
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, l-a acuzat pe Zegrean de distrugerea reputaţiei statului prin plângerea adresată UE. Agitaţia creată din cauza Curţii Constituţionale ilustrează că „statul de drept din România nu este chiar dezvoltat” şi că „un atac asupra celor câteva domenii ale statului care încă funcţionează” este pe cale să aibă loc, potrivit declaraţiilor lui Péter Eckstein-Kovács, un cunoscut avocat pentru drepturile omului şi lider al minorităţii maghiare din România.
Elita politică „nu este interesată de valorile UE”
Prim-ministrul socialist Victor Ponta a încercat să-şi arate înfrângerea în lupta cu preşedintele Băsescu. Totuşi, acest punct de vedere nu este împărtăşit de cei din partidul lui. Observatorii cred că Ponta nu are o putere foarte mare în Partidul Social Democrat pe care îl conduce şi că „greii” regionali ai partidului, cei care controlează şi economiile regiunilor din care sunt, au cea mai mare influenţă asupra soartei sale politice. Ca lucrurile să fie şi mai rele, premierul primeşte numeroase critici pentru că şi-ar fi plagiat porţiuni din teza sa de doctorat. Laura Ştefan, avocat român şi membru al comisiei de analiză a UE, ce revizuieşte regulat progresul înregistrat de ţară, este convinsă că „nu se respectă nicio lege” şi că „o mare parte din elita politică nu este interesată de valorile promovate de UE şi că ar prefera ca România să iasă din Uniune”. „Tot ce am construit cu sudoare în ultimii douăzeci de ani pentru o societate civilă este acum distrus în doar câteva zile”, adaugă Laura Ştefan, citată de „Deutsche Welle”.
SURSA: ADEVARUL
Radu Stroe: Vor fi unele surprize legate de actualitarea listelor electorale permanente
Radu Stroe:Vor fi unele surprize legate de actualitarea listelor electorale permanente - 19 august 2012, de adevarul
Ministrul Administraţiei, Radu Stroe, a anunţat, sâmbătă, că "vor fi unele surprize" în urma reactualizării listelor electorale permanente. "Până în prezent au sosit 65 la sută dintre datele solicitate în teritoriu cu privire la listele electorale permanente. Sigur vor veni şi celelalte date până la miezul nopţii. Aşa a fost ordin", a spus Radu Stroe, la ieşirea de la MAI. Întrebat dacă, din datele centralizate până la acea oră reiese că vor fi schimbări majore, Stroe a spus că se abţine să dea "vreun element concret". "Veţi vedea. Va fi interesant", a adăugat ministrul Administraţiei, precizând că "vor fi unele surprise, dar nu vreau să spun dacă vor fi plăcute sau neplăcute". "Sperăm ca în cursul zilei de mâine să începem centralizarea propriu-zisă. În ziua de luni va trebui să avem totul gata, inclusiv sinteza problemei. Cu siguranţă că atunci vom fi în măsură să vă dăm mai multe elemente", a mai spus ministrul Administraţiei. Întrebat dacă au fost primari care au refuzat să comunice datele actualizate, Stroe a spus că "până acum nu am semnalat asemenea situaţii". "Ţin să reamintesc, cu tot respectul, că potrivit legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, toate deciziile şi hotărârile acesteia sunt obligatorii pentru toate instituţiile şi pentru toate persoanele care îndeplinesc funcţii de răspundere", a adăugat Radu Stroe. El a precizat că primarii îşi asumă întreaga responsabilitate pentru datele pe care le trimit la MAI. Conducerea MAI s-a întâlnit sâmbătă pentru a discuta despre stadiul în care se află centralizarea datelor referitoare la reactualizarea listelor electorale permanente.
SURSA: ADEVARUL
* Stroe: actualizarea listelor electorale este de natură să răstoarne situaţia de la Curtea Constituţională 19 august 2012, 14:12 de Adina Stan
Ministrul delegat al Administraţiei, Radu Stroe, a declarat duminică, referitor la actualizarea listelor electorale, că s-au primit toate datele din teritoriu şi că acestea sunt de natură să răstoarne situaţia de la Curtea Constituţională (CC) în legătură cu referendumul din 29 iulie.
Potrivit lui Stroe, ultimele date necesare pentru actualizarea listelor au fost primite în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că următoarea etapă este centralizarea acestora. Întrebat dacă rezultatele acestor demersuri sunt natură să răstoarne situaţia de la Curtea Constituţională, ministrul delegat al Administraţiei a răspuns: "Da". Radu Stroe a mai spus că, în cadrul procesului de actualizare a listelor, au fost depistate persoane cu actele de identitate expirate "nu de o lună, două, ci de doi, cinci sau şapte ani". Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a declarat, sâmbătă, că acţiunea de strângere a datelor din teritoriu necesare pentru documentele cerute de Curtea Constituţională, în legătură cu referendumul, va continua până luni, când se speră că aceasta va fi finalizată. Duşa a mai spus că, tot luni, ar urma să fie redactate respectivele documente, în urma centralizării informaţiilor privind listele electorale permanente. Curtea Constituţională a admis, în 14 august, solicitarea formulată de preşedintele suspendat, Traian Băsescu, de preschimbare a termenului şedinţei CC la care va fi decisă validarea sau invalidarea referendumului de demitere, pentru 21 august, motivând instabilitarea politică şi impactul asupra economiei. Anterior, CC dăduse ca termen data de 31 august pentru ca Guvernul să trimită listele electorale permanente. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, anunţase că primarii PDL "nu vor fi părtaşi la încălcarea legii" şi vor transmite Guvernului exact listele electorale actualizate până la 11 iulie 2012, arătând că memorandumul secret al Guvernului pe această temă nu are bază legală. Blaga a spus că memorandumul secret al Guvernului încearcă să schimbe realitatea electorală din România şi demonstrează că USL acţionează în dispreţul legii, al Constituţiei şi al oricărei norme democratice.
SURSA: ADEVARUL
* Dragnea: Datele vor arăta că, dacă CC ar fi luat altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă - 20 august 2012, adevarul
Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, îniantea şedinţei USL, că, în opinia sa, datele MAI care "vor ieşi la iveală" vor arăta că, dacă CC ar fi luat o altă decizie referitoare la referendum, s-ar fi asistat la "cea mai mare fraudă din istoria lumii" în materie electorală. "Nu am niciun fel de emoţii pentru rezultatele pe care le va da MAI. Eu ştiu că Guvernul este o instituţie serioasă şi va duce la capăt ceea ce i-a cerut CC. Eu cred că vor ieşi la iveală enorm de multe date care să arate că, practic, dacă CC ar fi luat o altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă din istoria lumii în materie electorală, cu milioane de cetăţeni trecuţi în mod nelegal pe o listă electorală", a susţinut Dragnea. El a spus că aşteaptă să vadă "cu curiozitate" datele pe care le va prezenta Guvernul şi a spus, răspunzând unei întrebări, că nu a fost informat de către ministrul de Interne, Mircea Duşa, asupra situaţiei contabilizate la minister. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, înaintea şedinţei USL, că datele centralizate de MAI şi MAE referitoare la listele electorale vor fi transmise în cursul zilei către CC şi făcute publice după ce vor ajunge la Curte, el garantând că cifrele nu sunt nici inventate, nici calculate de USL. "În cursul zilei de azi, MAI, MAE centralizează toate datele pe care le-au solicitat şi vom transmite către Curte exact ceea ce ne-a cerut Curtea, adică numărul de persoane. După ce transmitem la Curte, vom pune la dispoziţie aceste cifre", a spus Ponta. El a arătat că datele pe care Guvernul le va transmite Curţii sunt bazate pe documente din ţară şi din străinătate, scrie Mediafax. "Sunt cifre bazate strict pe documente, exact cum ne-a cerut Curtea. Noi vom pune la dispoziţie cifre bazate pe documente din intern şi pe cele venite din afară. În rest, Curtea va decide. Cum va stabili, ce va lua în considerare din aceste cifre, asta nu pot eu să vă spun", a arătat Ponta. Premierul a dat garanţii că datele care vor fi transmise CC nu sunt inventate sau calculate de USL.
SURSA: ADEVARUL
* Listele complete care scurtează cvorumul la referendum. Raportare pe judeţe 20 august 2012, de adevarul
Primăriile au terminat de actualizat listele electorale, iar datele au fost transmise de Guvern către Curtea Constituţională. Pentru a atinge cvorumul, ar fi nevoie ca lista electorală să cuprindă doar 16.918.105 români.
Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, a declarat, luni, că MAI are cifrele rezultate în centralizării datelor primite din teritoriu privind listele electorale permanente, fiind aşteptate şi de la Ministerul de Externe datele privind românii care locuiesc şi lucrează în străinătate.
Înaintea şedinţei USL, Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, a declarat: "Cred că vor ieşi la iveală enorm de multe date care să arate că, practic, dacă CC ar fi luat o altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă din istoria lumii în materie electorală, cu milioane de cetăţeni trecuţi în mod nelegal pe o listă electorală".
„În cursul zilei de azi, MAI, MAE centralizează toate datele pe care le-au solicitat şi vom transmite către Curte exact ceea ce ne-a cerut Curtea, adică numărul de persoane.
După ce transmitem la Curte, vom pune la dispoziţie aceste cifre", a precizat, luni dimineaţa, premierul Victor Ponta. Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, a declarat, duminică dimineaţa, că au fost primite toate datele cerute administraţiilor locale şi că situaţia de la Curtea Constituţională s-ar putea „răsturna" pentru că sunt modificări majore în listele electorale permanente. „Este o categorie importantă de cetăţeni ale căror acte de identitate sunt expirate de ani de zile, nu de o lună, două, ci de doi, cinci sau şapte ani. Mai sunt apoi cei de afară. Vor fi modificări majore", a spus Radu Stroe.
Ministrul a anticipat faptul că rezultatul centralizării va aduce surprize clasei politice şi nu numai. „Veţi vedea. Va fi interesant. Vor fi unele surprize, dar nu vreau să spun dacă vor fi plăcute sau neplăcute".
Pentru ca referendumul din 29 iulie să fie în defavoarea lui Traian Băsescu este nevoie ca peste 1,3 milioane de români (1.374.358) să fie eliminaţi de pe listele electorale permanente. Astfel s-ar atinge cvorumul necesar demiterii preşedintelui. Pe liste au fost înscrise 18.292.464 de persoane, iar la vot s-au prezentat 8.459.053. Astfel, pentru atingerea cvorumului, ar fi nevoie ca lista electorală să cuprindă doar 16.918.105 români.
Cum arată listele „periate"
O parte din datele din mai multe judeţe, privind numărul persoanelor care nu ar fi trebuit trecute pe listele permanente la referendum, au fost făcute deja publice. Mai jos vă prezentăm situaţia din câteva judeţe din România:
- Instituţia Prefectului Alba a finalizat operaţiunea de actualizare a listelor electorale.
Prefectura Alba a raportat la Guvern 6.800 de persoane mai puţin pe listele electorale permanente
- În judeţul Arad sunt 15.613 de persoane mai puţin faţă de listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.
Dintre acestea 61 sunt decedate și celelalte sunt cu buletinele nereînnoite. Vezi aici câte persoane din județul Arad au apărut în plus pe listele electorale! sunt 15.613 de persoane mai puţin
- Reprezentanții Prefecturii Bihor au transmis la Guvern datele reale ale numărului de alegători. Aproximativ 20.000 de persoane ar trebui să fie scoase de pe listele electorale permanente
- Bistriţa-Năsăud a înregistrat, la finalul acţiunii de actualizare a listelor electorale permanente, peste 8.600 de persoane.
O singură persoană nu avea drept de vot la referendum în Bistriţa-Năsăud
- Peste 10.000 de români din Botoşani descoperiţi că nu aveau dreptul să voteze la referendum.
Cea mai numeroasă categorie este, însă, aceea a botoşănenilor al căror act de identitate a expirat fără a fi reînnoit
- În judeţul Brăila, 10.651 de persoane nu ar fi trebuit incluse pe listele electorale permanente.
La Brăila, peste 10.000 de persoane cu buletine expirate
- Peste 9.000 de buzoieni care au cărţi de identitate expirate au fost descoperite pe listele electorale permanente de la referendum, potrivit datelor centralizate de Prefectura Buzău. La Buzău, peste 9.000 de persoane cu CI expirate, găsite pe listele electorale
- Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a declarat, sâmbătă, că în urma raportării primite din partea celor 81 de primării din judeţ a rezultat că cele mai multe persoane care figurau pe listele electorale până la data de 10 iulie inclusiv sunt cele fără acte de identitate. Peste 23.000 de clujeni din categoriile comunicate de Guvern, raportaţi după actualizarea listelor
- Circa 6.600 de persoane cu cărţi de identitate expirate, decedate sau cu domiciliul în străinătate au fost descoperite pe listele electorale permanente din judeţul Covasna, la finalul acţiunii de actualizare a listelor. Circa 6.600 de persoane cu cărţi de identitate expirate sau decedate, pe listele electorale
- Peste 9.500 de persoane cu cărţi de identitate expirate, decedate sau cu reşedinţa în străinătate au fost descoperite în urma verificării listelor electorale din judeţul Dâmboviţa.
Peste 9.500 de dâmboviţeni cu CI expirate sau cu reşedinţa în străinătate, pe listele electorale
- Echipele care au verificat listele de alegători din judeţul Dolj au identificat peste13.000 de persoane ca făcând parte din cele nouă categorii comunicate de Guvern. Peste 13.000 de doljeni din categoriile comunicate de Guvern, raportaţi după actualizarea listelor electorale
- Echipele de verificare ale Prefecturii Iaşi au identificat zeci de mii de persoane care n-ar fi trebuit să figureze pe listele electorale permanente din judeţ, care ar fi trebuit actualizate până la data de 10 iulie 2012.
Anomaliile referendumului de la Iaşi ies la iveală: sute de persoane apar că locuiesc în aceeaşi casă
- Peste 7.700 de persoane din judeţul Mehedinţi nu ar fi trebuit incluse pe listele electorale de la referendum, potrivit actualizării datelor de către primării, majoritatea fiind persoane cu acte de identitate expirate.
Peste 7.700 de persoane n-ar fi trebuit incluse pe listele electorale de la referendum
- Prefectura Prahova a finalizat operaţiunea de actualizare a listelor electorale. Potrivit documentelor statistice înaintate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe listele electorale ar trebui să fie cu 16.198 de persoane mai puţin.
- În urma centralizării datelor, la nivelul judeţului Satu Mare au fost evidenţiate pe liste în total 16.789 de persoane care au fost comunicate Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru actualizarea listelor permanente de la referendum.
Peste 16.000 de persoane pe listele trimise la Minister pentru actualizare
- Cei mai mulți locuitori ai județului Mureș care au fost scoși de pe liste sunt cei ale căror acte de identitate au expirat sau nu au fost reînnoite. Peste 30.000 de mureșeni, tăiați de pe listele electorale.
- Din datele trimise de primării şi centralizate sâmbătă de Instituţia Prefectului judeţului Sălaj, rezultă că diferenţele faţă de situaţia raportată în 10 iulie, când s-au actualizat listele electorale pentru referendum, sunt infime.
Câţi alegători mai rămân în listele din Salaj după numărătoarea făcută de Guvern
- În urma actualizării listelor electorale permanente din judeţul Sibiu, au fost excluse de pe aceste liste peste 25.000 de persoane.
Peste 700 de morţi, pe listele electorale permanente din judeţul Sibiu
- Peste 13.500 de persoane din judeţul Suceava care se regăsesc în listele electorale permanente au actele de identitate expirate, iar alte 3.667 de persoane sunt decedate, şi-au pierdut dreptul de vot, şi-au schimbat numele sau au domiciliul în străinătate.
Peste 13.500 de persoane cu acte de identitate expirate, descoperite pe listele electorale
- Prefectura Timiş a înregistrat, la finalul acţiunii de actualizare a listelor electorale permanente, peste 31.000 de persoane.
Peste 31.000 de timişeni din categoriile comunicate de Guvern, raportaţi după actualizarea listelor electorale
- Peste 21.000 de persoane din judeţul Vaslui n-ar fi trebuit incluse pe listele electorale permanente de la referendum.
Peste 21.000 de persoane n-ar fi trebuit incluse pe listele electorale
SURSA: ADEVARUL
Ministrul Administraţiei, Radu Stroe, a anunţat, sâmbătă, că "vor fi unele surprize" în urma reactualizării listelor electorale permanente. "Până în prezent au sosit 65 la sută dintre datele solicitate în teritoriu cu privire la listele electorale permanente. Sigur vor veni şi celelalte date până la miezul nopţii. Aşa a fost ordin", a spus Radu Stroe, la ieşirea de la MAI. Întrebat dacă, din datele centralizate până la acea oră reiese că vor fi schimbări majore, Stroe a spus că se abţine să dea "vreun element concret". "Veţi vedea. Va fi interesant", a adăugat ministrul Administraţiei, precizând că "vor fi unele surprise, dar nu vreau să spun dacă vor fi plăcute sau neplăcute". "Sperăm ca în cursul zilei de mâine să începem centralizarea propriu-zisă. În ziua de luni va trebui să avem totul gata, inclusiv sinteza problemei. Cu siguranţă că atunci vom fi în măsură să vă dăm mai multe elemente", a mai spus ministrul Administraţiei. Întrebat dacă au fost primari care au refuzat să comunice datele actualizate, Stroe a spus că "până acum nu am semnalat asemenea situaţii". "Ţin să reamintesc, cu tot respectul, că potrivit legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, toate deciziile şi hotărârile acesteia sunt obligatorii pentru toate instituţiile şi pentru toate persoanele care îndeplinesc funcţii de răspundere", a adăugat Radu Stroe. El a precizat că primarii îşi asumă întreaga responsabilitate pentru datele pe care le trimit la MAI. Conducerea MAI s-a întâlnit sâmbătă pentru a discuta despre stadiul în care se află centralizarea datelor referitoare la reactualizarea listelor electorale permanente.
SURSA: ADEVARUL
* Stroe: actualizarea listelor electorale este de natură să răstoarne situaţia de la Curtea Constituţională 19 august 2012, 14:12 de Adina Stan
Ministrul delegat al Administraţiei, Radu Stroe, a declarat duminică, referitor la actualizarea listelor electorale, că s-au primit toate datele din teritoriu şi că acestea sunt de natură să răstoarne situaţia de la Curtea Constituţională (CC) în legătură cu referendumul din 29 iulie.
Potrivit lui Stroe, ultimele date necesare pentru actualizarea listelor au fost primite în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că următoarea etapă este centralizarea acestora. Întrebat dacă rezultatele acestor demersuri sunt natură să răstoarne situaţia de la Curtea Constituţională, ministrul delegat al Administraţiei a răspuns: "Da". Radu Stroe a mai spus că, în cadrul procesului de actualizare a listelor, au fost depistate persoane cu actele de identitate expirate "nu de o lună, două, ci de doi, cinci sau şapte ani". Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a declarat, sâmbătă, că acţiunea de strângere a datelor din teritoriu necesare pentru documentele cerute de Curtea Constituţională, în legătură cu referendumul, va continua până luni, când se speră că aceasta va fi finalizată. Duşa a mai spus că, tot luni, ar urma să fie redactate respectivele documente, în urma centralizării informaţiilor privind listele electorale permanente. Curtea Constituţională a admis, în 14 august, solicitarea formulată de preşedintele suspendat, Traian Băsescu, de preschimbare a termenului şedinţei CC la care va fi decisă validarea sau invalidarea referendumului de demitere, pentru 21 august, motivând instabilitarea politică şi impactul asupra economiei. Anterior, CC dăduse ca termen data de 31 august pentru ca Guvernul să trimită listele electorale permanente. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, anunţase că primarii PDL "nu vor fi părtaşi la încălcarea legii" şi vor transmite Guvernului exact listele electorale actualizate până la 11 iulie 2012, arătând că memorandumul secret al Guvernului pe această temă nu are bază legală. Blaga a spus că memorandumul secret al Guvernului încearcă să schimbe realitatea electorală din România şi demonstrează că USL acţionează în dispreţul legii, al Constituţiei şi al oricărei norme democratice.
SURSA: ADEVARUL
* Dragnea: Datele vor arăta că, dacă CC ar fi luat altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă - 20 august 2012, adevarul
Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, îniantea şedinţei USL, că, în opinia sa, datele MAI care "vor ieşi la iveală" vor arăta că, dacă CC ar fi luat o altă decizie referitoare la referendum, s-ar fi asistat la "cea mai mare fraudă din istoria lumii" în materie electorală. "Nu am niciun fel de emoţii pentru rezultatele pe care le va da MAI. Eu ştiu că Guvernul este o instituţie serioasă şi va duce la capăt ceea ce i-a cerut CC. Eu cred că vor ieşi la iveală enorm de multe date care să arate că, practic, dacă CC ar fi luat o altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă din istoria lumii în materie electorală, cu milioane de cetăţeni trecuţi în mod nelegal pe o listă electorală", a susţinut Dragnea. El a spus că aşteaptă să vadă "cu curiozitate" datele pe care le va prezenta Guvernul şi a spus, răspunzând unei întrebări, că nu a fost informat de către ministrul de Interne, Mircea Duşa, asupra situaţiei contabilizate la minister. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, înaintea şedinţei USL, că datele centralizate de MAI şi MAE referitoare la listele electorale vor fi transmise în cursul zilei către CC şi făcute publice după ce vor ajunge la Curte, el garantând că cifrele nu sunt nici inventate, nici calculate de USL. "În cursul zilei de azi, MAI, MAE centralizează toate datele pe care le-au solicitat şi vom transmite către Curte exact ceea ce ne-a cerut Curtea, adică numărul de persoane. După ce transmitem la Curte, vom pune la dispoziţie aceste cifre", a spus Ponta. El a arătat că datele pe care Guvernul le va transmite Curţii sunt bazate pe documente din ţară şi din străinătate, scrie Mediafax. "Sunt cifre bazate strict pe documente, exact cum ne-a cerut Curtea. Noi vom pune la dispoziţie cifre bazate pe documente din intern şi pe cele venite din afară. În rest, Curtea va decide. Cum va stabili, ce va lua în considerare din aceste cifre, asta nu pot eu să vă spun", a arătat Ponta. Premierul a dat garanţii că datele care vor fi transmise CC nu sunt inventate sau calculate de USL.
SURSA: ADEVARUL
* Listele complete care scurtează cvorumul la referendum. Raportare pe judeţe 20 august 2012, de adevarul
Primăriile au terminat de actualizat listele electorale, iar datele au fost transmise de Guvern către Curtea Constituţională. Pentru a atinge cvorumul, ar fi nevoie ca lista electorală să cuprindă doar 16.918.105 români.
Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, a declarat, luni, că MAI are cifrele rezultate în centralizării datelor primite din teritoriu privind listele electorale permanente, fiind aşteptate şi de la Ministerul de Externe datele privind românii care locuiesc şi lucrează în străinătate.
Înaintea şedinţei USL, Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, a declarat: "Cred că vor ieşi la iveală enorm de multe date care să arate că, practic, dacă CC ar fi luat o altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă din istoria lumii în materie electorală, cu milioane de cetăţeni trecuţi în mod nelegal pe o listă electorală".
„În cursul zilei de azi, MAI, MAE centralizează toate datele pe care le-au solicitat şi vom transmite către Curte exact ceea ce ne-a cerut Curtea, adică numărul de persoane.
După ce transmitem la Curte, vom pune la dispoziţie aceste cifre", a precizat, luni dimineaţa, premierul Victor Ponta. Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, a declarat, duminică dimineaţa, că au fost primite toate datele cerute administraţiilor locale şi că situaţia de la Curtea Constituţională s-ar putea „răsturna" pentru că sunt modificări majore în listele electorale permanente. „Este o categorie importantă de cetăţeni ale căror acte de identitate sunt expirate de ani de zile, nu de o lună, două, ci de doi, cinci sau şapte ani. Mai sunt apoi cei de afară. Vor fi modificări majore", a spus Radu Stroe.
Ministrul a anticipat faptul că rezultatul centralizării va aduce surprize clasei politice şi nu numai. „Veţi vedea. Va fi interesant. Vor fi unele surprize, dar nu vreau să spun dacă vor fi plăcute sau neplăcute".
Pentru ca referendumul din 29 iulie să fie în defavoarea lui Traian Băsescu este nevoie ca peste 1,3 milioane de români (1.374.358) să fie eliminaţi de pe listele electorale permanente. Astfel s-ar atinge cvorumul necesar demiterii preşedintelui. Pe liste au fost înscrise 18.292.464 de persoane, iar la vot s-au prezentat 8.459.053. Astfel, pentru atingerea cvorumului, ar fi nevoie ca lista electorală să cuprindă doar 16.918.105 români.
Cum arată listele „periate"
O parte din datele din mai multe judeţe, privind numărul persoanelor care nu ar fi trebuit trecute pe listele permanente la referendum, au fost făcute deja publice. Mai jos vă prezentăm situaţia din câteva judeţe din România:
- Instituţia Prefectului Alba a finalizat operaţiunea de actualizare a listelor electorale.
Prefectura Alba a raportat la Guvern 6.800 de persoane mai puţin pe listele electorale permanente
- În judeţul Arad sunt 15.613 de persoane mai puţin faţă de listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.
Dintre acestea 61 sunt decedate și celelalte sunt cu buletinele nereînnoite. Vezi aici câte persoane din județul Arad au apărut în plus pe listele electorale! sunt 15.613 de persoane mai puţin
- Reprezentanții Prefecturii Bihor au transmis la Guvern datele reale ale numărului de alegători. Aproximativ 20.000 de persoane ar trebui să fie scoase de pe listele electorale permanente
- Bistriţa-Năsăud a înregistrat, la finalul acţiunii de actualizare a listelor electorale permanente, peste 8.600 de persoane.
O singură persoană nu avea drept de vot la referendum în Bistriţa-Năsăud
- Peste 10.000 de români din Botoşani descoperiţi că nu aveau dreptul să voteze la referendum.
Cea mai numeroasă categorie este, însă, aceea a botoşănenilor al căror act de identitate a expirat fără a fi reînnoit
- În judeţul Brăila, 10.651 de persoane nu ar fi trebuit incluse pe listele electorale permanente.
La Brăila, peste 10.000 de persoane cu buletine expirate
- Peste 9.000 de buzoieni care au cărţi de identitate expirate au fost descoperite pe listele electorale permanente de la referendum, potrivit datelor centralizate de Prefectura Buzău. La Buzău, peste 9.000 de persoane cu CI expirate, găsite pe listele electorale
- Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a declarat, sâmbătă, că în urma raportării primite din partea celor 81 de primării din judeţ a rezultat că cele mai multe persoane care figurau pe listele electorale până la data de 10 iulie inclusiv sunt cele fără acte de identitate. Peste 23.000 de clujeni din categoriile comunicate de Guvern, raportaţi după actualizarea listelor
- Circa 6.600 de persoane cu cărţi de identitate expirate, decedate sau cu domiciliul în străinătate au fost descoperite pe listele electorale permanente din judeţul Covasna, la finalul acţiunii de actualizare a listelor. Circa 6.600 de persoane cu cărţi de identitate expirate sau decedate, pe listele electorale
- Peste 9.500 de persoane cu cărţi de identitate expirate, decedate sau cu reşedinţa în străinătate au fost descoperite în urma verificării listelor electorale din judeţul Dâmboviţa.
Peste 9.500 de dâmboviţeni cu CI expirate sau cu reşedinţa în străinătate, pe listele electorale
- Echipele care au verificat listele de alegători din judeţul Dolj au identificat peste13.000 de persoane ca făcând parte din cele nouă categorii comunicate de Guvern. Peste 13.000 de doljeni din categoriile comunicate de Guvern, raportaţi după actualizarea listelor electorale
- Echipele de verificare ale Prefecturii Iaşi au identificat zeci de mii de persoane care n-ar fi trebuit să figureze pe listele electorale permanente din judeţ, care ar fi trebuit actualizate până la data de 10 iulie 2012.
Anomaliile referendumului de la Iaşi ies la iveală: sute de persoane apar că locuiesc în aceeaşi casă
- Peste 7.700 de persoane din judeţul Mehedinţi nu ar fi trebuit incluse pe listele electorale de la referendum, potrivit actualizării datelor de către primării, majoritatea fiind persoane cu acte de identitate expirate.
Peste 7.700 de persoane n-ar fi trebuit incluse pe listele electorale de la referendum
- Prefectura Prahova a finalizat operaţiunea de actualizare a listelor electorale. Potrivit documentelor statistice înaintate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe listele electorale ar trebui să fie cu 16.198 de persoane mai puţin.
- În urma centralizării datelor, la nivelul judeţului Satu Mare au fost evidenţiate pe liste în total 16.789 de persoane care au fost comunicate Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru actualizarea listelor permanente de la referendum.
Peste 16.000 de persoane pe listele trimise la Minister pentru actualizare
- Cei mai mulți locuitori ai județului Mureș care au fost scoși de pe liste sunt cei ale căror acte de identitate au expirat sau nu au fost reînnoite. Peste 30.000 de mureșeni, tăiați de pe listele electorale.
- Din datele trimise de primării şi centralizate sâmbătă de Instituţia Prefectului judeţului Sălaj, rezultă că diferenţele faţă de situaţia raportată în 10 iulie, când s-au actualizat listele electorale pentru referendum, sunt infime.
Câţi alegători mai rămân în listele din Salaj după numărătoarea făcută de Guvern
- În urma actualizării listelor electorale permanente din judeţul Sibiu, au fost excluse de pe aceste liste peste 25.000 de persoane.
Peste 700 de morţi, pe listele electorale permanente din judeţul Sibiu
- Peste 13.500 de persoane din judeţul Suceava care se regăsesc în listele electorale permanente au actele de identitate expirate, iar alte 3.667 de persoane sunt decedate, şi-au pierdut dreptul de vot, şi-au schimbat numele sau au domiciliul în străinătate.
Peste 13.500 de persoane cu acte de identitate expirate, descoperite pe listele electorale
- Prefectura Timiş a înregistrat, la finalul acţiunii de actualizare a listelor electorale permanente, peste 31.000 de persoane.
Peste 31.000 de timişeni din categoriile comunicate de Guvern, raportaţi după actualizarea listelor electorale
- Peste 21.000 de persoane din judeţul Vaslui n-ar fi trebuit incluse pe listele electorale permanente de la referendum.
Peste 21.000 de persoane n-ar fi trebuit incluse pe listele electorale
SURSA: ADEVARUL
Zegrean despre includerea românilor din străinătate în cvorum: toate legile lasă loc de interpretări
Zegrean despre includerea românilor din străinătate în cvorum: toate legile lasă loc de interpretări 20 august 2012, de adevarul
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat că speră ca în şedinţa de marţi judecătorii CC să ia o decizie în privinţa referendumului. Luni, la ieşirea din sediul CC, Augustin Zegrean a declarat că în şedinţa de mâine se va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente. Întrebat de jurnalişti dacă românii din străinătate trebuie incluşi în cvorumul de la referendum, Augustin Zegrean i-a îndemnat pe ziarişti să citească decizia Curţii Constituţionale, moment în care i s-a precizat că aceasta este interpretabilă. El a răspuns că toate legile lasă loc de "interpretare". "Asta e măreţia dreptului, toate legile lasă loc de interpretări", a replicat Zegrean. La afirmaţia unui jurnalist că la toate alegerile de până acum cetăţenii români din străinătate au votat pe listele suplimentare, şi nu pe cele permanente, preşedintele Curţii a replicat: "Păi eu ce să fac dacă aşa au făcut?". Zegrean a mai spus că "speră" ca marţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale vor lua o decizie în privinţa referendumului din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis la Curtea Constituţională datele centralizate de la MAI şi MAE, din care reiese că 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, din care nu se ştie exact numărul minorilor.
SURSA: ADEVARUL
- Victor Ponta: Datele au fost transmise CCR. Ponta a anunţat listele: 34.654 persoane vor fi radiate. Ce face Curtea cu cei 3,5 milioane de români din străinătate?
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis la Curtea Constituţională datele centralizate de la MAI şi MAE, din care reise că 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, din care nu se ştie exact numărul minorilor
UPDATE.17.15: Din datele centralizate în acest moment la MAE: totalul cetăţenilor cu drept legal de şedere în afara graniţelor ţării este de 3.520.397. -Pe baza datelor oficiale din 17 ţări: 1.101.809 cetăţeni români majori şi cu drept legal de şedere; 1.468.369 cu drept legal de şedere - alte 29 de tari -Dacă în cazul primelor 17 ţări am primit exact situaţia cetăţenilor cu drept de vot (peste 18 ani), în cazul celorlalte 29 de ţări nu avem această distincţie -A treia componentă: 482.219 cetăţeni români cu drept legal de şedere au fost în alte 44 de state, pe baza unor evaluări ale instituţiilor române -Din numărul total de 3.469.810 sunt cetateni români cu domiciliul în străinatate, cei care deţin acel pasaport special. Dintre aceştia, 4475 se regăseau încă pe listele electorale permanente UPDATE 17.00: În ceea ce priveşte datele primite de la MAI: 34.654 persoane urmeaza a fi radiate de primari din listele electorale -26.000 persoane decedate -4475 cetateni romani cu domiciliul in strainatate -3414 fara drept de vot -199 persoane bolnave psihic -349 persoane cu corectii ale CNP Totodată, MAI a comunicat 512.379 persoane cu acte de identitate expirate si nereînnoite până în ziua votului inclusiv Astăzi, MAI a transmis Guvernului cifrele primite din teritoriu privind persoanele care trebuie radiate din listele electorale permanente. Pe baza acestor date, CCR va decide mâine validarea/invalidarea referendumului din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu.
SURSA: ADEVARUL
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat că speră ca în şedinţa de marţi judecătorii CC să ia o decizie în privinţa referendumului. Luni, la ieşirea din sediul CC, Augustin Zegrean a declarat că în şedinţa de mâine se va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente. Întrebat de jurnalişti dacă românii din străinătate trebuie incluşi în cvorumul de la referendum, Augustin Zegrean i-a îndemnat pe ziarişti să citească decizia Curţii Constituţionale, moment în care i s-a precizat că aceasta este interpretabilă. El a răspuns că toate legile lasă loc de "interpretare". "Asta e măreţia dreptului, toate legile lasă loc de interpretări", a replicat Zegrean. La afirmaţia unui jurnalist că la toate alegerile de până acum cetăţenii români din străinătate au votat pe listele suplimentare, şi nu pe cele permanente, preşedintele Curţii a replicat: "Păi eu ce să fac dacă aşa au făcut?". Zegrean a mai spus că "speră" ca marţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale vor lua o decizie în privinţa referendumului din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis la Curtea Constituţională datele centralizate de la MAI şi MAE, din care reiese că 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, din care nu se ştie exact numărul minorilor.
SURSA: ADEVARUL
- Victor Ponta: Datele au fost transmise CCR. Ponta a anunţat listele: 34.654 persoane vor fi radiate. Ce face Curtea cu cei 3,5 milioane de români din străinătate?
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis la Curtea Constituţională datele centralizate de la MAI şi MAE, din care reise că 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, din care nu se ştie exact numărul minorilor
UPDATE.17.15: Din datele centralizate în acest moment la MAE: totalul cetăţenilor cu drept legal de şedere în afara graniţelor ţării este de 3.520.397. -Pe baza datelor oficiale din 17 ţări: 1.101.809 cetăţeni români majori şi cu drept legal de şedere; 1.468.369 cu drept legal de şedere - alte 29 de tari -Dacă în cazul primelor 17 ţări am primit exact situaţia cetăţenilor cu drept de vot (peste 18 ani), în cazul celorlalte 29 de ţări nu avem această distincţie -A treia componentă: 482.219 cetăţeni români cu drept legal de şedere au fost în alte 44 de state, pe baza unor evaluări ale instituţiilor române -Din numărul total de 3.469.810 sunt cetateni români cu domiciliul în străinatate, cei care deţin acel pasaport special. Dintre aceştia, 4475 se regăseau încă pe listele electorale permanente UPDATE 17.00: În ceea ce priveşte datele primite de la MAI: 34.654 persoane urmeaza a fi radiate de primari din listele electorale -26.000 persoane decedate -4475 cetateni romani cu domiciliul in strainatate -3414 fara drept de vot -199 persoane bolnave psihic -349 persoane cu corectii ale CNP Totodată, MAI a comunicat 512.379 persoane cu acte de identitate expirate si nereînnoite până în ziua votului inclusiv Astăzi, MAI a transmis Guvernului cifrele primite din teritoriu privind persoanele care trebuie radiate din listele electorale permanente. Pe baza acestor date, CCR va decide mâine validarea/invalidarea referendumului din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu.
SURSA: ADEVARUL
Euronews: Traian Băsescu va fi reinstalat în funcţie
Euronews: Traian Băsescu va fi reinstalat în funcţie - 21 august 2012, 11:51 de adevarul
Traian Băsescu va fi, cel mai probabil, reinstalat în funcţia de preşedinte al României, deşi 88% dintre electori au votat demiterea acestuia, scrie Euronews în ediţia sa electronică.
"O decizie privind validitatea referendumului de demitere a preşedintelui român urmează să fie luată astăzi", anunţă Euronews. Se aşteaptă ca judecătorii Curţii Constituţionale să invalideze referendumul pe motiv că cvorumul de participare n-a fost îndeplinit, relatează televiziunea. "Asta înseamnă că, deşi 88% dintre electori au votat pentru demirea preşedintelui Băsescu, liderul va fi reinstalat în funcţie", concluzionează Euronews. Majoritatea analiştilor politici se aşteaptă ca preşedintele să se întoarcă la Cotroceni, anticipând că lupta pentru putere va continua, informează televiziunea europeană. "Consiliul Europei susţine că CCR a fost supusă unor presiuni politice <<şocante>> înainte de decizie şi îl acuză pe premierul Ponta de subminarea statului de drept. Ponta, la rândul lui, îl acuză pe Băsescu de blocarea politicilor guvernamentale şi de ignorarea marilor cazuri de corupţie", mai notează televiziunea europeană în ediţia online.
SURSA: ADEVARUL
Traian Băsescu va fi, cel mai probabil, reinstalat în funcţia de preşedinte al României, deşi 88% dintre electori au votat demiterea acestuia, scrie Euronews în ediţia sa electronică.
"O decizie privind validitatea referendumului de demitere a preşedintelui român urmează să fie luată astăzi", anunţă Euronews. Se aşteaptă ca judecătorii Curţii Constituţionale să invalideze referendumul pe motiv că cvorumul de participare n-a fost îndeplinit, relatează televiziunea. "Asta înseamnă că, deşi 88% dintre electori au votat pentru demirea preşedintelui Băsescu, liderul va fi reinstalat în funcţie", concluzionează Euronews. Majoritatea analiştilor politici se aşteaptă ca preşedintele să se întoarcă la Cotroceni, anticipând că lupta pentru putere va continua, informează televiziunea europeană. "Consiliul Europei susţine că CCR a fost supusă unor presiuni politice <<şocante>> înainte de decizie şi îl acuză pe premierul Ponta de subminarea statului de drept. Ponta, la rândul lui, îl acuză pe Băsescu de blocarea politicilor guvernamentale şi de ignorarea marilor cazuri de corupţie", mai notează televiziunea europeană în ediţia online.
SURSA: ADEVARUL
REFERENDUM 2012. Judecătorii Curţii Constituţionale au decis:
Traian Băsescu rămâne preşedinte
REFERENDUM 2012. Judecătorii Curţii Constituţionale au decis: Traian Băsescu rămâne preşedinte - 21 august 2012, 12:01 de Ana Maria Gheorghe
Curtea Constituţională a decis, astăzi, după trei ore de dezbateri, că la referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum. Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni după ce decizia CCR va fi comunicată Parlamentului şi va fi publicată în Monitorul Oficial.
UPDATE 4: Comunicatul Integral al Curtii Constitutionale:
În ziua de 21 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46-47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritatea de voturi prevăzută de art.47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, a hotărât :
1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.
2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.
3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
4. La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului George - Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.
5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.
Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.
Dezbaterea a avut loc la data de 21 august 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader, judecători.
Scorul de 6 la 3 pentru invalidarea referendumului, luat azi în plenul Curţii Constituţionale, nu putea fi atins decât în cazul unei "dezertări".
Potrivit ziarului "gandul", judecătoarea care a înclinat balanţa a fost Aspazia Cojocaru, fapt confirmat de judecătorul Ion Predescu.
Potrivit "gandul", au votat pentru validarea referendumului: Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Tudorel Toader (toţi trei din tabăra USL).
Iar pentru invalidarea referendumului au votat: Augustin Zegrean (preşedinte), Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc (din tabăra PDL-Băsescu) Puskás Valentin Zoltán (propus de UDMR) şi Aspazia Cojocaru (propusă de PSD în CCR).
"Aşa a ieşit. Ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile", a declarat Ion Predescu. "Am luptat şi noi cât am putut. Aşa a ieşit însă. Luaţi datele de la Guvern şi analizaţi-le să vedeţi cât erau de limpezi", a precizat Ion Predescu.
Paşii procedurali pentru repunerea în funcţie a lui Traian Băsescu:
- decizia Curţii Constituţionale va fi citită în sedinţă publică de către judecătorii CCR şi trimisă către conducerea Parlamentului,
- Parlamentul trebuie să se reunească pentru a lua act de hotărârea Curţii Constituţionale,
- după ce Parlamentul citeşte în plen decizia CCR, hotărârea se publică în Monitorul Oficial iar Traian Băsescu îşi poate relua mandatul la Cotroceni.
UPDATE 3: Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat că judecătorii CC au constatat că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum.
"A fost validat referendumul, nu l-am invalidat, referendumul este valid, dar am constatat că nu s-a îndeplinit cvorumul", a explicat acesta.
Preşedintele Curţii Constituţionale a menţionat că preşedintele suspendat, Traian Băsescu, îşi va relua în această situaţie atribuţiile de şef al statului.
UPDATE 2: Curtea Constituţională a decis că referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui este invalid, iar Traian Băsescu va reveni la Palatul Cotroceni.
Conform unor surse oficiale, decizia a fost luată cu 6 voturi la 3.
Şedinţa de marţi a Curţii Constituţionale a durat mai puţin de trei ore.
UPDATE 1: Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a trimis CCR o adresă semnată şi de Petru Filip (preşedintele Senatului) în care explică modul în care trebuie citite datele trimise de Guvern. Adresa nu fusese solicitata de CCR.
Între timp, BNR a anunţat că blocajul financiar afectează tot mai mult economia, iar investiţiile continuă să se restrângă.
Curtea Constituţională s-a reunit în şedinţă, în această dimineaţă, la ora 10.00, pentru a lua o decizie referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie. Judecătorii au analizat datele trimise de Guvern privind listele electorale permanente.
La sosirea la sediul CC, judecătorul Tudorel Toader a declarat că este posibilă o nouă amânare a unei decizii privind referendumul.
La rândul lui, judecătorul Valentin Zoltan Puşcaş a spus, la intrarea în sediul Curţii, că, din punctul său de vedere, judfecătorii vor lua astăzi o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului. Î
ntrebat, şi el despre o posibilă decizie cu un vot de 5 la 4, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a răspuns: "Asta vă doriţi?".
Protest în faţa Curţii Constituţionale
În timp ce judecătorii deliberează, aproximativ 200 de persoane scandează, în faţa sediului Curţii Constituţionale, cerând demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Protestatarii spun că vor ca judecătorii constituţionali să valideze referendumul din 29 iulie şi astfel Traian Băsescu să fie demis.
Protestatarii scandează "Validare", "Nu vă fie frică, şi Băsescu pică", "Băsescu, trădător".
Aceştia au mai multe pancarte cu mesaje împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu, precum "Marinare nu uita, puşcăria-i casa ta", "Vrem altfel de preşedinte", Băsescu suspendat ca Saddam Hussein". De asemenea, unii dintre protestatari au şi portavoci, de la care strigă lozinci împotriva lui Traian Băsescu.
Protestul are loc într-o zonă delimitată cu garduri de protecţie, fiind supravegheaţi de jandarmi. Pichetul este autorizat de Primăria Capitalei până la ora 11.00. Un alt protest în faţa sediului CC a fost autorizat de Primăria Capitalei pentru marţi, între orele 15.00 şi 19.30, organizatorii spunând că autorizaţia este pentru 400 de persoane.
Povestea încâlcită a referendumului
Şedinţa CC are loc după ce judecătorii Curţii au decis devansarea termenului stabilit iniţial pentru 31 august, în urma unei solicitări a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Schimbarea termenului a fost motivată de instabilitatea politică şi impactul asupra economiei.
Astfel, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului să comunice până la 21 august listele electorale permanente actualizate până la 10 iulie. CC a invocat în solicitare textele legale potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis Curţii o adresă cu informaţiile primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care nu sunt listele electorale permanente, pentru că Guvernul nu are aceste liste, care sunt la Parchet.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, luni seară, că CC va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente, precizând însă în cazul includerii românilor din străinătate în cvorumul de la referendum că "toate legile lasă loc de interpretări".
"Mâine (marţi, n.r.) vă lămurim cu toate, sper", a mai susţinut Zegrean.
Premierul spunea, tot luni, că îşi doreşte foarte mult ca astăzi Curtea să ia o decizie "albă, neagră, validare, invalidare", dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilităţii politice.
De asemenea, el a precizat că este necesar ca judecătorii să ia decizia cu şase voturi la trei, şi nu cu cinci la patru, aşa cum se vehiculează în mass-media că ar urma să se întâmple.
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, declara, vineri, că nimeni nu va accepta ca judecătorii Curţii Constituţionale să invalideze cu cinci voturi la patru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, el precizând că legea obligă ca decizia să fie luată cu şase voturi la trei.
SURSA: ADEVARUL
Curtea Constituţională a decis, astăzi, după trei ore de dezbateri, că la referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum. Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni după ce decizia CCR va fi comunicată Parlamentului şi va fi publicată în Monitorul Oficial.
UPDATE 4: Comunicatul Integral al Curtii Constitutionale:
În ziua de 21 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46-47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritatea de voturi prevăzută de art.47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, a hotărât :
1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.
2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.
3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
4. La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului George - Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.
5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.
Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.
Dezbaterea a avut loc la data de 21 august 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader, judecători.
Scorul de 6 la 3 pentru invalidarea referendumului, luat azi în plenul Curţii Constituţionale, nu putea fi atins decât în cazul unei "dezertări".
Potrivit ziarului "gandul", judecătoarea care a înclinat balanţa a fost Aspazia Cojocaru, fapt confirmat de judecătorul Ion Predescu.
Potrivit "gandul", au votat pentru validarea referendumului: Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Tudorel Toader (toţi trei din tabăra USL).
Iar pentru invalidarea referendumului au votat: Augustin Zegrean (preşedinte), Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc (din tabăra PDL-Băsescu) Puskás Valentin Zoltán (propus de UDMR) şi Aspazia Cojocaru (propusă de PSD în CCR).
"Aşa a ieşit. Ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile", a declarat Ion Predescu. "Am luptat şi noi cât am putut. Aşa a ieşit însă. Luaţi datele de la Guvern şi analizaţi-le să vedeţi cât erau de limpezi", a precizat Ion Predescu.
Paşii procedurali pentru repunerea în funcţie a lui Traian Băsescu:
- decizia Curţii Constituţionale va fi citită în sedinţă publică de către judecătorii CCR şi trimisă către conducerea Parlamentului,
- Parlamentul trebuie să se reunească pentru a lua act de hotărârea Curţii Constituţionale,
- după ce Parlamentul citeşte în plen decizia CCR, hotărârea se publică în Monitorul Oficial iar Traian Băsescu îşi poate relua mandatul la Cotroceni.
UPDATE 3: Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat că judecătorii CC au constatat că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum.
"A fost validat referendumul, nu l-am invalidat, referendumul este valid, dar am constatat că nu s-a îndeplinit cvorumul", a explicat acesta.
Preşedintele Curţii Constituţionale a menţionat că preşedintele suspendat, Traian Băsescu, îşi va relua în această situaţie atribuţiile de şef al statului.
UPDATE 2: Curtea Constituţională a decis că referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui este invalid, iar Traian Băsescu va reveni la Palatul Cotroceni.
Conform unor surse oficiale, decizia a fost luată cu 6 voturi la 3.
Şedinţa de marţi a Curţii Constituţionale a durat mai puţin de trei ore.
UPDATE 1: Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a trimis CCR o adresă semnată şi de Petru Filip (preşedintele Senatului) în care explică modul în care trebuie citite datele trimise de Guvern. Adresa nu fusese solicitata de CCR.
Între timp, BNR a anunţat că blocajul financiar afectează tot mai mult economia, iar investiţiile continuă să se restrângă.
Curtea Constituţională s-a reunit în şedinţă, în această dimineaţă, la ora 10.00, pentru a lua o decizie referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie. Judecătorii au analizat datele trimise de Guvern privind listele electorale permanente.
La sosirea la sediul CC, judecătorul Tudorel Toader a declarat că este posibilă o nouă amânare a unei decizii privind referendumul.
La rândul lui, judecătorul Valentin Zoltan Puşcaş a spus, la intrarea în sediul Curţii, că, din punctul său de vedere, judfecătorii vor lua astăzi o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului. Î
ntrebat, şi el despre o posibilă decizie cu un vot de 5 la 4, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a răspuns: "Asta vă doriţi?".
Protest în faţa Curţii Constituţionale
În timp ce judecătorii deliberează, aproximativ 200 de persoane scandează, în faţa sediului Curţii Constituţionale, cerând demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Protestatarii spun că vor ca judecătorii constituţionali să valideze referendumul din 29 iulie şi astfel Traian Băsescu să fie demis.
Protestatarii scandează "Validare", "Nu vă fie frică, şi Băsescu pică", "Băsescu, trădător".
Aceştia au mai multe pancarte cu mesaje împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu, precum "Marinare nu uita, puşcăria-i casa ta", "Vrem altfel de preşedinte", Băsescu suspendat ca Saddam Hussein". De asemenea, unii dintre protestatari au şi portavoci, de la care strigă lozinci împotriva lui Traian Băsescu.
Protestul are loc într-o zonă delimitată cu garduri de protecţie, fiind supravegheaţi de jandarmi. Pichetul este autorizat de Primăria Capitalei până la ora 11.00. Un alt protest în faţa sediului CC a fost autorizat de Primăria Capitalei pentru marţi, între orele 15.00 şi 19.30, organizatorii spunând că autorizaţia este pentru 400 de persoane.
Povestea încâlcită a referendumului
Şedinţa CC are loc după ce judecătorii Curţii au decis devansarea termenului stabilit iniţial pentru 31 august, în urma unei solicitări a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Schimbarea termenului a fost motivată de instabilitatea politică şi impactul asupra economiei.
Astfel, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului să comunice până la 21 august listele electorale permanente actualizate până la 10 iulie. CC a invocat în solicitare textele legale potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis Curţii o adresă cu informaţiile primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care nu sunt listele electorale permanente, pentru că Guvernul nu are aceste liste, care sunt la Parchet.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, luni seară, că CC va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente, precizând însă în cazul includerii românilor din străinătate în cvorumul de la referendum că "toate legile lasă loc de interpretări".
"Mâine (marţi, n.r.) vă lămurim cu toate, sper", a mai susţinut Zegrean.
Premierul spunea, tot luni, că îşi doreşte foarte mult ca astăzi Curtea să ia o decizie "albă, neagră, validare, invalidare", dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilităţii politice.
De asemenea, el a precizat că este necesar ca judecătorii să ia decizia cu şase voturi la trei, şi nu cu cinci la patru, aşa cum se vehiculează în mass-media că ar urma să se întâmple.
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, declara, vineri, că nimeni nu va accepta ca judecătorii Curţii Constituţionale să invalideze cu cinci voturi la patru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, el precizând că legea obligă ca decizia să fie luată cu şase voturi la trei.
SURSA: ADEVARUL
Zegrean: Curtea a constatat că referendumul e valid în privinţa organizării, dar nu a fost cvorum
Zegrean: Curtea a constatat că referendumul e valid în privinţa organizării, dar nu a fost cvorum - 21 august 2012, 12:58 de Monika Krajnik. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi, că CC a constatat că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum.
„A fost validat referendumul, nu l-am invalidat, referendumul este valid, dar am constatat că nu s-a îndeplinit cvorumul", a explicat Zegrean, citat de Mediafax. Preşedintele Curţii Constituţionale a menţionat că preşedintele suspendat, Traian Băsescu, îşi va relua în această situaţie atribuţiile de şef al statului. Surse oficiale declarau anterior că CC a decis, marţi, că referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui este invalid, iar Traian Băsescu va reveni la Palatul Cotroceni. Conform aceloraşi surse, decizia a fost luată cu 6 voturi la 3.
SURSA: ADEVARUL
„A fost validat referendumul, nu l-am invalidat, referendumul este valid, dar am constatat că nu s-a îndeplinit cvorumul", a explicat Zegrean, citat de Mediafax. Preşedintele Curţii Constituţionale a menţionat că preşedintele suspendat, Traian Băsescu, îşi va relua în această situaţie atribuţiile de şef al statului. Surse oficiale declarau anterior că CC a decis, marţi, că referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui este invalid, iar Traian Băsescu va reveni la Palatul Cotroceni. Conform aceloraşi surse, decizia a fost luată cu 6 voturi la 3.
SURSA: ADEVARUL
Ambasada SUA: Decizia Curţii Constituţionale vorbeşte de la sine
Ambasada SUA: Decizia Curţii Constituţionale vorbeşte de la sine - 21 august 2012, 15:18 de adevarul
Ambasada SUA la Bucureşti afirmă că decizia Curţii Constituţionale de marţi privind referendumul din 29 iulie "vorbeşte de la sine". "Decizia Curţii Constituţionale vorbeşte de la sine", se afirmă într-o poziţie a Ambasadei SUA.
Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată marţi, că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi menţionează că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi reia atribuţiile, potrivit Mediafax.
Potrivit unui comunicat al CC, plenul Curţii Constituţionale a decis cu majoritate de voturi că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată. De asemenea, CC confirmă rezultatele referendumului comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?", iar 943.375 (11.15 %) au răspuns "NU". Totodată, CC constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil.
În comunicatul dat publicităţii de Curtea Constituţională se precizeză că la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte, iar Traian Băsescu îşi reia atribuţiile de şef al statului.
SURSA: ADEVARUL
Ambasada SUA la Bucureşti afirmă că decizia Curţii Constituţionale de marţi privind referendumul din 29 iulie "vorbeşte de la sine". "Decizia Curţii Constituţionale vorbeşte de la sine", se afirmă într-o poziţie a Ambasadei SUA.
Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată marţi, că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi menţionează că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi reia atribuţiile, potrivit Mediafax.
Potrivit unui comunicat al CC, plenul Curţii Constituţionale a decis cu majoritate de voturi că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată. De asemenea, CC confirmă rezultatele referendumului comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?", iar 943.375 (11.15 %) au răspuns "NU". Totodată, CC constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil.
În comunicatul dat publicităţii de Curtea Constituţională se precizeză că la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte, iar Traian Băsescu îşi reia atribuţiile de şef al statului.
SURSA: ADEVARUL
90 de personalităţi publice solicită CSM să intervină pentru oprirea acţiunilor DNA privind referendumul
Personalităţi publice solicită CSM să intervină pentru oprirea acţiunilor DNA privind referendumul - 21 august 2012, 18:08 de adevarul - Peste 90 de personalităţi publice, printre care scriitori, profesori universitari şi cercetători, solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să intervină pentru a opri acţiunile Parchetului instanţei supreme şi DNA împotriva cetăţenilor care au participat la votul din 29 iulie.
În sesizarea adresată, astăzi, preşedintelui, vicepreşedintelui şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cei 91 de semnatari
- personalităţi publice, scriitori, universitari, cercetători "şi alţi cetăţeni preocupaţi de binele public"
- susţin că acţiunile declanşate de Parchetul instanţei supreme şi DNA trebuie oprite, întrucât cetăţenii care au participat la referendumul pentru demiterea preşedintelui devin astfel "nişte potenţiali infractori supuşi hărţuielilor declanşate fără temei legal".
"Aducându-vă la cunoştinţă dezaprobarea şi protestul nostru public în privinţa acţiunilor întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în ultima perioadă în diferite regiuni ale ţării, acţiuni care pun în pericol democraţia în România, vă solicităm să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru investigarea acestora şi luarea măsurilor ce se impun", scriu semnatarii sesizării transmise CSM.
Aceştia solicită CSM să facă cercetări şi să dispună măsurile legale în cazul încălcării prevederilor legii în cadrul unor acţiuni ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba de fapte precum încălcarea gravă a normelor de procedură cu privire la modul de preluare a listelor electorale cuprinzând persoanele care au participat la referendum sau publicarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii din cadrul urmăririi penale, săvârşită cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, privind convorbirile telefonice între foştii miniştri Ioan Rus şi Victor Paul Dobre.
Semnatarii sesizării precizează că, în 9 august, presa centrală a publicat stenograme ale convorbirilor telefonice dintre Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, date care se regăseau în dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public.
"Este de natura Inspecţiei Judiciare să verifice dacă anterior solicitării încuviinţării urmăririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penală suficientă care să indice nevoia de a se circumstanţia făptuitorul unei prezumtive fapte penale", se mai arată în sesizare. De asemenea, semnatarii reclamă realizarea de acte de procedură cu scopul influenţării unei cauze aflate în soluţionare la Curtea Constituţională.
Aceştia cred că aspectele semnalate au creat în opinia publică "un sentiment de neîncredere în justiţie, de frustrare şi de revoltă împotriva modului cum votul dat la urne se reinterpretează ca o afacere judiciară". În opinia semnatarilor sesizării trimise CSM, Parchetul instanţei supreme, prin conduita sa, realizează presiuni asupra Curţii Constituţionale, atât direct cât şi indirect, prin recalificarea probelor aflate în cursul judecăţii. Semnatarii solicită declanşarea de urgenţă şi soluţionarea sesizării, precum şi extinderea controlului şi la alte elemente pe care le vor constata în cursul anchetei, astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenţa şi legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca fundament al statului de drept.
SURSA: ADEVARUL
În sesizarea adresată, astăzi, preşedintelui, vicepreşedintelui şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cei 91 de semnatari
- personalităţi publice, scriitori, universitari, cercetători "şi alţi cetăţeni preocupaţi de binele public"
- susţin că acţiunile declanşate de Parchetul instanţei supreme şi DNA trebuie oprite, întrucât cetăţenii care au participat la referendumul pentru demiterea preşedintelui devin astfel "nişte potenţiali infractori supuşi hărţuielilor declanşate fără temei legal".
"Aducându-vă la cunoştinţă dezaprobarea şi protestul nostru public în privinţa acţiunilor întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în ultima perioadă în diferite regiuni ale ţării, acţiuni care pun în pericol democraţia în România, vă solicităm să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru investigarea acestora şi luarea măsurilor ce se impun", scriu semnatarii sesizării transmise CSM.
Aceştia solicită CSM să facă cercetări şi să dispună măsurile legale în cazul încălcării prevederilor legii în cadrul unor acţiuni ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba de fapte precum încălcarea gravă a normelor de procedură cu privire la modul de preluare a listelor electorale cuprinzând persoanele care au participat la referendum sau publicarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii din cadrul urmăririi penale, săvârşită cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, privind convorbirile telefonice între foştii miniştri Ioan Rus şi Victor Paul Dobre.
Semnatarii sesizării precizează că, în 9 august, presa centrală a publicat stenograme ale convorbirilor telefonice dintre Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, date care se regăseau în dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public.
"Este de natura Inspecţiei Judiciare să verifice dacă anterior solicitării încuviinţării urmăririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penală suficientă care să indice nevoia de a se circumstanţia făptuitorul unei prezumtive fapte penale", se mai arată în sesizare. De asemenea, semnatarii reclamă realizarea de acte de procedură cu scopul influenţării unei cauze aflate în soluţionare la Curtea Constituţională.
Aceştia cred că aspectele semnalate au creat în opinia publică "un sentiment de neîncredere în justiţie, de frustrare şi de revoltă împotriva modului cum votul dat la urne se reinterpretează ca o afacere judiciară". În opinia semnatarilor sesizării trimise CSM, Parchetul instanţei supreme, prin conduita sa, realizează presiuni asupra Curţii Constituţionale, atât direct cât şi indirect, prin recalificarea probelor aflate în cursul judecăţii. Semnatarii solicită declanşarea de urgenţă şi soluţionarea sesizării, precum şi extinderea controlului şi la alte elemente pe care le vor constata în cursul anchetei, astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenţa şi legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca fundament al statului de drept.
SURSA: ADEVARUL
Curtea Constituţională a decis: Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni!
Curtea Constituţională a decis: Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni! 21 august 2012, 19:09 de adevarul
Curtea Constituţională s-a reunit astăzi pentru a lua o decizie în privinţa lui Traian Băsescu şi a referendumului.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că procedurile de organizare a referendumului au fost respectate, însă n-a fost întrunit cvorumul necesar. Vă invităm să vă spuneţi părerea în legătură cu decizia Curţii Constituţionale!
La punctul 1 din comunicatul de presă se menţionează: "Curtea Constituţională constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu a fost respectată".
De asemenea, "se confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi se constată că din total de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanete au participat la vot 8.459.053, adică 46,24%, din care 7.403.836 au răspuns cu <> la întrebarea <>, iar 943.375 au răspuns cu <>".
La punctul 3 se arată că "judecătorii Curţii Constituţionale constată că la referendum n-au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile articolului 5, alineatul 2, din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului".
"La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial, încetează interimatul dlui George Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României dl Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României", se mai arată în comunicatul Curţii.
"Prezenta hotărâre se prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor reunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial", conchide Curtea. De la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile ca preşedinte al României. Vă invităm să vă spuneţi părerea în legătură cu decizia Curţii Constituţionale!
SURSA: ADEVARUL
Curtea Constituţională s-a reunit astăzi pentru a lua o decizie în privinţa lui Traian Băsescu şi a referendumului.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că procedurile de organizare a referendumului au fost respectate, însă n-a fost întrunit cvorumul necesar. Vă invităm să vă spuneţi părerea în legătură cu decizia Curţii Constituţionale!
La punctul 1 din comunicatul de presă se menţionează: "Curtea Constituţională constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu a fost respectată".
De asemenea, "se confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi se constată că din total de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanete au participat la vot 8.459.053, adică 46,24%, din care 7.403.836 au răspuns cu <> la întrebarea <>, iar 943.375 au răspuns cu <>".
La punctul 3 se arată că "judecătorii Curţii Constituţionale constată că la referendum n-au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile articolului 5, alineatul 2, din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului".
"La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial, încetează interimatul dlui George Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României dl Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României", se mai arată în comunicatul Curţii.
"Prezenta hotărâre se prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor reunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial", conchide Curtea. De la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile ca preşedinte al României. Vă invităm să vă spuneţi părerea în legătură cu decizia Curţii Constituţionale!
SURSA: ADEVARUL
Motivarea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului
TEXTUL INTEGRAL Motivarea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului - 22 august 2012, 16:27 de adevarul
În şedinţa de miercuri a Curţii Constituţionale s-a citit hotărârea luată marţi de judecătorii CCR privind referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
După ce a fost citită în plen, s-a trecut la redactarea ei, pentru a putea fi trimisă Parlamentului, care urmează să se întrunească zilele următoare. Odată cu citirea deciziei în plenul Parlamentului, respectiv după ce aleşii poporului vor lua act de hotărârea Curţii, aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. După publicarea acesteia în MO, preşedintele Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, iar interimatul lui Crin Antonescu va înceta.
Vezi aici textul integral al motivării CCR! TEXT DISPARUT DE PE SITE CCR
În hotărârea obţinută de Antena 3 se menţionează că CC a stabilit că listele electorale permanente "sunt, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 370/2004, <>, ci prezintă o serie de date privitoare la diverse categorii de persoane", se mai arată în hotărâre. La punctul 4.9 al hotărârii se arată că "datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte". Curtea reaminteşte că persoanele care au actele de identitate expirate nu pot fi radiate de pe listele electorale permanente şi pot fi sancţionaţi prin aplicarea unei amenzi contravenţionale. Judecătorii Curţii au reţinut că "nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul persoanelor <> al căror domiciliu se află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente". Curtea susţine că Guvernul, în răspunsul său, face o distincţie între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cel cu domiciliul în străinătate. Magistraţii spun că, potrivit datelor comunicate de Guvern, din cei 3.052.397 persoane cu drept de şedere în străinătate doar 469.810 au domiciliul în străinătate. Potrivit acelorlaşi date, din cei 469.810 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, doar 4.475 cetăţeni se regăseau pe listele electorale permanente la data de 10 iulie, ceea ce înseamnă că "numai cu acest număr ar fi trebuit actualizate aceste liste". Guvernul precizează că acest număr - 4.475 - este luat deja în calcul de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Datelor în numărul transmis de instituţie, respectiv cei 34.654 cetăţeni care trebuie radiaţi. Judecătorii CC conclud că "singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente este acesta din urmă, respectiv 34.654 persoane". "Rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate", se arată în hotărâre. Aceste condiţii sunt prevăzute de Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Potrivit art. 5 alin. (2) din lege, "referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente". Datele care au fost luate în seamă de CC au fost cele comunicate de BEC. Astfel, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 18.292.464 persoane, iar la referendumul din 29 iulie au participat 8.459.053, adică 46,24%. În motivare se mai arată că CC nu are atribuţii în procedura actualizării listelor permanente, deci "nu poate opera modificări în liste electorale". Curtea concluzionează că diferenţa dintre datele transmise de BEC şi cele transmise de Guvern nu este de natură "să conducă la îndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot". Având în vedere că nu s-a întrunit cvorumul, "Curtea Constituţională constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu a fost respectată". De asemenea, "se confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi se constată că din total de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanete au participat la vot 8.459.053, adică 46,24%, din care 7.403.836 au răspuns cu <> la întrebarea <>, iar 943.375 au răspuns cu <>". La punctul 3 se arată că "judecătorii Curţii Constituţionale constată că la referendum n-au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile articolului 5, alineatul 2, din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului". "La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial, încetează interimatul dlui George Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României dl Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României", se mai arată în comunicatul Curţii. "Prezenta hotărâre se prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor reunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial", conchide Curtea. Potrivit hotărârii obţinute de Antena 3, CC a examinat o serie de contestaţii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Printre contestatari se aflau, potrivit motivării înaintate Parlamentului, PSD, PNL, Valeriu Zgonea, Petru Filip şi Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului. Contestaţiile au fost respinse ca neîntemeiate. După şedinţa din 1 august, Curtea a cerut lămuriri suplimentare din partea autorităţilor publice, deoarece datele primite de la AEP, INS şi BEC erau contradictorii. Curtea s-a adresat MAI, INS şi AEP, cerându-le să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu articolul 5, alineatul 2, din Legea nr.3/2000 privind desfăşurarea şi organizarea referendumului. Totodată, CC a vrut să ştie dacă pot fi comunicate actele oficiale ale recensământului din 2011 şi numărul cetăţenilor cu drept de vot la 29 iulie 2012. Examinând datele de la cele trei instituţii, "CC a constatat că şi aceste răspunsuri conţin date contradictorii". În motivarea Curţii se aminteşte de cele două adrese de la MAI, în care ministerul a comunicat CC că "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente". În consecinţă, Curtea a dat termen Guvernului până la 31 august să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate. Potrivit aceleaşi hotărâri, Curtea menţionează că a preschimbat de două ori termenele de judecată. "În şedinţa din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul să dispună <
Motivarea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumuului TEXT INTEGRAL AICI
SURSA: ADEVARUL
În şedinţa de miercuri a Curţii Constituţionale s-a citit hotărârea luată marţi de judecătorii CCR privind referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
După ce a fost citită în plen, s-a trecut la redactarea ei, pentru a putea fi trimisă Parlamentului, care urmează să se întrunească zilele următoare. Odată cu citirea deciziei în plenul Parlamentului, respectiv după ce aleşii poporului vor lua act de hotărârea Curţii, aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. După publicarea acesteia în MO, preşedintele Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, iar interimatul lui Crin Antonescu va înceta.
Vezi aici textul integral al motivării CCR! TEXT DISPARUT DE PE SITE CCR
În hotărârea obţinută de Antena 3 se menţionează că CC a stabilit că listele electorale permanente "sunt, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 370/2004, <>, ci prezintă o serie de date privitoare la diverse categorii de persoane", se mai arată în hotărâre. La punctul 4.9 al hotărârii se arată că "datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte". Curtea reaminteşte că persoanele care au actele de identitate expirate nu pot fi radiate de pe listele electorale permanente şi pot fi sancţionaţi prin aplicarea unei amenzi contravenţionale. Judecătorii Curţii au reţinut că "nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul persoanelor <> al căror domiciliu se află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente". Curtea susţine că Guvernul, în răspunsul său, face o distincţie între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cel cu domiciliul în străinătate. Magistraţii spun că, potrivit datelor comunicate de Guvern, din cei 3.052.397 persoane cu drept de şedere în străinătate doar 469.810 au domiciliul în străinătate. Potrivit acelorlaşi date, din cei 469.810 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, doar 4.475 cetăţeni se regăseau pe listele electorale permanente la data de 10 iulie, ceea ce înseamnă că "numai cu acest număr ar fi trebuit actualizate aceste liste". Guvernul precizează că acest număr - 4.475 - este luat deja în calcul de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Datelor în numărul transmis de instituţie, respectiv cei 34.654 cetăţeni care trebuie radiaţi. Judecătorii CC conclud că "singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente este acesta din urmă, respectiv 34.654 persoane". "Rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate", se arată în hotărâre. Aceste condiţii sunt prevăzute de Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Potrivit art. 5 alin. (2) din lege, "referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente". Datele care au fost luate în seamă de CC au fost cele comunicate de BEC. Astfel, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 18.292.464 persoane, iar la referendumul din 29 iulie au participat 8.459.053, adică 46,24%. În motivare se mai arată că CC nu are atribuţii în procedura actualizării listelor permanente, deci "nu poate opera modificări în liste electorale". Curtea concluzionează că diferenţa dintre datele transmise de BEC şi cele transmise de Guvern nu este de natură "să conducă la îndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot". Având în vedere că nu s-a întrunit cvorumul, "Curtea Constituţională constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu a fost respectată". De asemenea, "se confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi se constată că din total de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanete au participat la vot 8.459.053, adică 46,24%, din care 7.403.836 au răspuns cu <> la întrebarea <>, iar 943.375 au răspuns cu <>". La punctul 3 se arată că "judecătorii Curţii Constituţionale constată că la referendum n-au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile articolului 5, alineatul 2, din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului". "La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial, încetează interimatul dlui George Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României dl Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României", se mai arată în comunicatul Curţii. "Prezenta hotărâre se prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor reunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial", conchide Curtea. Potrivit hotărârii obţinute de Antena 3, CC a examinat o serie de contestaţii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Printre contestatari se aflau, potrivit motivării înaintate Parlamentului, PSD, PNL, Valeriu Zgonea, Petru Filip şi Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului. Contestaţiile au fost respinse ca neîntemeiate. După şedinţa din 1 august, Curtea a cerut lămuriri suplimentare din partea autorităţilor publice, deoarece datele primite de la AEP, INS şi BEC erau contradictorii. Curtea s-a adresat MAI, INS şi AEP, cerându-le să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu articolul 5, alineatul 2, din Legea nr.3/2000 privind desfăşurarea şi organizarea referendumului. Totodată, CC a vrut să ştie dacă pot fi comunicate actele oficiale ale recensământului din 2011 şi numărul cetăţenilor cu drept de vot la 29 iulie 2012. Examinând datele de la cele trei instituţii, "CC a constatat că şi aceste răspunsuri conţin date contradictorii". În motivarea Curţii se aminteşte de cele două adrese de la MAI, în care ministerul a comunicat CC că "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente". În consecinţă, Curtea a dat termen Guvernului până la 31 august să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate. Potrivit aceleaşi hotărâri, Curtea menţionează că a preschimbat de două ori termenele de judecată. "În şedinţa din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul să dispună <
Motivarea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumuului TEXT INTEGRAL AICI
SURSA: ADEVARUL