Center for American Progress: Ponta apără democraţia, Băsescu blochează reforma
Băsescu, atac pervers - Postat la: 14.11.2012 16:50 | Scris de: Claudiu Bran
Un prestigios institut de politici publice şi cercetare, din Washington, dezvăluie manipulările aparținând unei părți a presei de peste ocean, cu privire la evenimentele din România • O analiză efectuată de formatori de opinie cu greutate din Statele Unite îl cataloghează pe Traian Băsescu drept fost securist şi îl laudă pe Victor Ponta
În perioada referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, toate canalele media au lăsat să se înţeleagă că preşedintele suspendat se bucură de sprijinul necondiţionat al Statelor Unite. Că lucrurile nu stăteau chiar aşa o dovedeşte o analiză datată 24 iulie 2012, semnată John Podesta, şef al staff-ului de la Casa Albă, în timpul mandatului preşedintelui Bill Clinton, profesor şi preşedinte al ONG-ului Obama-Biden Transition Project, preşedinte şi fondator al Centrului pentru Progresul American, și Matt Browne, senior fellow în cadrul aceleiaşi organizaţii, fost director la Policy Network - o reţea internaţională fondată de Tony Blair, Gerhard Schröder, Goran Persson şi Giuliano Amato, care s-a ocupat de presa internaţională în timpul campaniilor electorale din 2005 şi 2011 ale laburiştilor britanici.
Textul, cu titlul „Protejând democraţia României. Actuala criză politică nu este despre o întoarcere la tiranie", a fost publicat de Centrul American pentru Progres (Center for American Progress), un institut de politici publice şi cercetare din Washington, apropiat Partidului Democrat din Statele Unite.
ZIUAnews prezintă traducerea integrală a acestui text (Intertitlurile aparţin redacţiei):
„Pretenţiile unor comentatori internaţionali reputaţi, cum ar fi Washington Post sau The Economist, conform cărora prim-ministrul Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă.
Acuzaţii de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent
La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a deciziilor din ultima vreme, cu privire la acest subiect, ale Curţii Constituţionale, se constată că prim-ministrul apără, de fapt, democraţia! În urmă cu peste două săptămâni, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat continuu cu acuzaţii de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra inculpări motivate politic.
Noul premier, care nu are nici 40 de ani, și-a construit reputația ca procuror și reformist în cadrul PSD, care recent a format un guvern de coaliție cu liberalii, sub egida USL. Când a devenit premier, în aprilie, a fost a treia persoană în mai puțin de șase luni care era numită în acest post.
„Băsescu a început un atac pervers”
Între timp, extrem de nepopularul președinte Băsescu, disperat să-și resusciteze perspectivele politice, a încercat să încline balanța politică în favoarea sa. Afectat de o serie de măsuri de austeritate dure, poporul român și-a pierdut încrederea în Băsescu, a cărui popularitate era deja în scădere din cauza mai multor încălcări ale Constituției, inclusiv schimbarea majorității necesare pentru suspendarea sa.
Imediat după numirea sa, prim-ministrul Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În acelaşi timp, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. În replică, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa prim-ministrului. Băsescu a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.
În condițiile intensificării tensiunilor, USL a înlocuit conducerea Camerelor și a inițiat suspendarea președintelui. În zilele ce au urmat deciziei Parlamentului de suspendare, Curtea Constituțională a susținut decizia, precum și dreptul Guvernului de a schimba conducerea Camerelor. În pofida faptului că majoritatea judecătorilor Curții fusese numită de președintele Băsescu, Curtea a decis că președintele a încercat diminuarea și uzurparea rolului și prerogativelor Parlamentului și ale premierului și că președintele nu și-a îndeplinit îndatorirea de a media între puterile statului. La referendumul care va avea loc duminică, românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie îl vrea demis pe preşedintele Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a aruncat un colac de salvare, cu o decizie care a anulat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a voturilor electorilor prezenţi la urne.
Viitorul preşedintelui va fi determinat, aşadar, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, prim-ministrul Ponta le-a scris preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată - o reacţie care ar fi greu de atribuit unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, prim-ministrul a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.
Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi arătat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai vesele, iar democraţia, mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”.
Claudiu Bran
Băsescu, atac pervers - Postat la: 14.11.2012 16:50 | Scris de: Claudiu Bran
Un prestigios institut de politici publice şi cercetare, din Washington, dezvăluie manipulările aparținând unei părți a presei de peste ocean, cu privire la evenimentele din România • O analiză efectuată de formatori de opinie cu greutate din Statele Unite îl cataloghează pe Traian Băsescu drept fost securist şi îl laudă pe Victor Ponta
În perioada referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, toate canalele media au lăsat să se înţeleagă că preşedintele suspendat se bucură de sprijinul necondiţionat al Statelor Unite. Că lucrurile nu stăteau chiar aşa o dovedeşte o analiză datată 24 iulie 2012, semnată John Podesta, şef al staff-ului de la Casa Albă, în timpul mandatului preşedintelui Bill Clinton, profesor şi preşedinte al ONG-ului Obama-Biden Transition Project, preşedinte şi fondator al Centrului pentru Progresul American, și Matt Browne, senior fellow în cadrul aceleiaşi organizaţii, fost director la Policy Network - o reţea internaţională fondată de Tony Blair, Gerhard Schröder, Goran Persson şi Giuliano Amato, care s-a ocupat de presa internaţională în timpul campaniilor electorale din 2005 şi 2011 ale laburiştilor britanici.
Textul, cu titlul „Protejând democraţia României. Actuala criză politică nu este despre o întoarcere la tiranie", a fost publicat de Centrul American pentru Progres (Center for American Progress), un institut de politici publice şi cercetare din Washington, apropiat Partidului Democrat din Statele Unite.
ZIUAnews prezintă traducerea integrală a acestui text (Intertitlurile aparţin redacţiei):
„Pretenţiile unor comentatori internaţionali reputaţi, cum ar fi Washington Post sau The Economist, conform cărora prim-ministrul Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă.
Acuzaţii de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent
La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a deciziilor din ultima vreme, cu privire la acest subiect, ale Curţii Constituţionale, se constată că prim-ministrul apără, de fapt, democraţia! În urmă cu peste două săptămâni, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat continuu cu acuzaţii de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra inculpări motivate politic.
Noul premier, care nu are nici 40 de ani, și-a construit reputația ca procuror și reformist în cadrul PSD, care recent a format un guvern de coaliție cu liberalii, sub egida USL. Când a devenit premier, în aprilie, a fost a treia persoană în mai puțin de șase luni care era numită în acest post.
„Băsescu a început un atac pervers”
Între timp, extrem de nepopularul președinte Băsescu, disperat să-și resusciteze perspectivele politice, a încercat să încline balanța politică în favoarea sa. Afectat de o serie de măsuri de austeritate dure, poporul român și-a pierdut încrederea în Băsescu, a cărui popularitate era deja în scădere din cauza mai multor încălcări ale Constituției, inclusiv schimbarea majorității necesare pentru suspendarea sa.
Imediat după numirea sa, prim-ministrul Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În acelaşi timp, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. În replică, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa prim-ministrului. Băsescu a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.
În condițiile intensificării tensiunilor, USL a înlocuit conducerea Camerelor și a inițiat suspendarea președintelui. În zilele ce au urmat deciziei Parlamentului de suspendare, Curtea Constituțională a susținut decizia, precum și dreptul Guvernului de a schimba conducerea Camerelor. În pofida faptului că majoritatea judecătorilor Curții fusese numită de președintele Băsescu, Curtea a decis că președintele a încercat diminuarea și uzurparea rolului și prerogativelor Parlamentului și ale premierului și că președintele nu și-a îndeplinit îndatorirea de a media între puterile statului. La referendumul care va avea loc duminică, românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie îl vrea demis pe preşedintele Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a aruncat un colac de salvare, cu o decizie care a anulat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a voturilor electorilor prezenţi la urne.
Viitorul preşedintelui va fi determinat, aşadar, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, prim-ministrul Ponta le-a scris preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată - o reacţie care ar fi greu de atribuit unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, prim-ministrul a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.
Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi arătat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai vesele, iar democraţia, mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”.
Claudiu Bran
Americanii spun adevărul despre Băsescu
John Podesta, fost şef al staff-ului lui Bill Clinton din timpul mandatului acestuia la Casa Albă, în prezent preşedinte al ONG-ului Obama-Biden Transition Project, a publicat în SUA o analiză din care rezultă că americanii ştiu foarte bine cine este Băsescu şi cine ameninţă de fapt democraţia în România. Iată textul integral:
„Pretenţiile unor reputaţi comentatori internaţionali, precum Washington Post sau The Economist, conform cărora prim-ministrul Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă.
La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în această privinţă, se constată că prim-ministrul apără, de fapt, democraţia! Cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat cu acuzaţii continue de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra procese politice.
Băsescu a încercat, cu disperare, să remodeleze spectrul politic în favoarea sa, în ciuda faptului că, în prezent, se confruntă cu o creştere fără precedent a lipsei sale de popularitate, după măsurile de austeritate, care s-au suprapus unor violări repetate ale prevederilor constituţionale.
Imediat după numirea sa, prim-ministrul Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În paralel, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. Drept răspuns, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa prim-ministrului. Băsescu a făcut tot cea i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.
În acest climat tensionat, USL a înlocuit preşedinţii celor două camere parlamentare şi l-a suspendat pe preşedinte, decizii confirmate toate de Curtea Constituţională. Cu toate că majoritatea judecătorilor Curţii au fost nominalizaţi chiar de preşedintele Băsescu, Curtea Constituţională a decis că preşedintele a încălcat Constituţia, uzurpând şi diminuând rolul şi atribuţiile prim-ministrului şi ale Parlamentului şi că nu şi-a respectat rolul prevăzut în Constituţie, acela de moderator între puterile statului.
La referendumul care va avea loc duminică, românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie îl vrea demis pe preşedintele Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a oferit acestuia o portiţă de scăpare, cu o decizie care a anulat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia, pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a voturilor electorilor prezenţi la urne.
Viitorul preşedintelui va fi determinat, aşadar, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, prim-ministrul Ponta le-a scris preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată – ceea ce cu greu poate fi descrisă drept reacţie a unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, prim-ministrul a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.
Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi arătat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai surâzătoare, iar democraţia mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”.
SURSA BOGDAN DIACONU
„Pretenţiile unor reputaţi comentatori internaţionali, precum Washington Post sau The Economist, conform cărora prim-ministrul Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă.
La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în această privinţă, se constată că prim-ministrul apără, de fapt, democraţia! Cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat cu acuzaţii continue de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra procese politice.
Băsescu a încercat, cu disperare, să remodeleze spectrul politic în favoarea sa, în ciuda faptului că, în prezent, se confruntă cu o creştere fără precedent a lipsei sale de popularitate, după măsurile de austeritate, care s-au suprapus unor violări repetate ale prevederilor constituţionale.
Imediat după numirea sa, prim-ministrul Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În paralel, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. Drept răspuns, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa prim-ministrului. Băsescu a făcut tot cea i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.
În acest climat tensionat, USL a înlocuit preşedinţii celor două camere parlamentare şi l-a suspendat pe preşedinte, decizii confirmate toate de Curtea Constituţională. Cu toate că majoritatea judecătorilor Curţii au fost nominalizaţi chiar de preşedintele Băsescu, Curtea Constituţională a decis că preşedintele a încălcat Constituţia, uzurpând şi diminuând rolul şi atribuţiile prim-ministrului şi ale Parlamentului şi că nu şi-a respectat rolul prevăzut în Constituţie, acela de moderator între puterile statului.
La referendumul care va avea loc duminică, românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie îl vrea demis pe preşedintele Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a oferit acestuia o portiţă de scăpare, cu o decizie care a anulat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia, pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a voturilor electorilor prezenţi la urne.
Viitorul preşedintelui va fi determinat, aşadar, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, prim-ministrul Ponta le-a scris preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată – ceea ce cu greu poate fi descrisă drept reacţie a unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, prim-ministrul a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.
Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi arătat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai surâzătoare, iar democraţia mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”.
SURSA BOGDAN DIACONU