PARTIDUL UNIUNEA CREŞTIN DEMOCRATĂ DIN ROMÂNIA (UCDR)
Soluțiile pentru ieșirea din criza socială românească
19 November, 2015 • Organizare
Comunicat de presă:
- UCDR aprobă votul parlamentarilor pentru investitura guvernului Cioloș.
- “Mulțumim d-lui prim-ministru Dacian Cioloș pentru invitația de a ne exprima, în calitate de formațiune politică, soluțiile pentru ieșirea țării din criza socială românească.” Valentin Licxandru, Președinte UCDR.
- Platforma program a Uniunii Creștin Democratice din România
Cluj-Napoca, 19 noiembrie 2015: Uniunea Creștin Democrată din România (UCDR) felicită noul guvern Cioloș și aprobă votul de încredere al Parlamentului pentru investitura acestuia, ca soluție temporară la ieșirea din criza politică. UCDR speră ca prin responsabilitatea, profesionalismului și devotamentul fiecărui membru al echipei guvernamentale, România să ajungă cât mai repede la stabilitate politică, economică și socială atât de necesară.
De asemenea, UCDR salută invitația prim-ministrului Dacian Cioloș, ca formațiunile politice să-și exprime soluțiile din ieșirea acestei crize. Drept urmare, Uniunea Creștin Democrată din România îi prezintă d-lui prim-ministru Dacian Cioloș soluții viabile pentru redresarea situației actuale:
1. Elaborarea bugetului pentru anul 2016, cu indicarea surselor de finanțare;
2. Transparentizarea impozitării: enunțarea impozitelor și a taxelor asupra populației și companiilor pentru anul 2016;
3. Revederea modului în care Guvernul alocă resurse financiare bugetare către consiliile județene, pe baza elementelor de buget propuse de acestea și acordarea acestora pe criterii obiective, nu partinice;
4. Audit extins fiecărui minister, primării, consilii locale, prefecturi, dar și regii cu capital de stat;
5. Publicarea de urgență a modului de folosire a fondului de urgență aflat la dispoziția primului ministru pentru ultimii 10 ani;
6. Asigurarea din timp a numărului secțiilor de votare pentru diaspora – în funcție de localizarea geografică a cetățenilor români la nivel european;
7. Alegerile locale pentru funcția de primar să fie posibile în 2 tururi de scrutin;
8. Eliminarea pragului electoral pentru a oferi posibilitatea noilor formațiuni politice de a trimite reprezentanți, conform numărului de voturi primite de la alegători;
9. Votul prin corespondență.
Uniunea Creștin Democrată din România aduce la cunoștința noului Guvern și platforma program a partidului, asigurându-l de intreaga susținere în îndeplinirea următoarelor obiective strategice:
I. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI CREARE DE LOCURI DE MUNCĂ:
a. Dezvoltarea parteneriatelor public-privat exclusiv cu firme – româneşti sau străine – care au reputaţie excelentă;
b. Cu scopul de a sprijini crearea de locuri de muncă, vom urmări dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul populaţiei tinere şi de vârstă medie, prin introducerea cursurilor de “gândire antreprenorială” pentru toate domeniile de studiu universitar;
c. Stimularea exporturilor şi a atragerii de “know-how” prin finanţarea participării la târguri comerciale şi conferinţe internaţionale pentru companiile româneşti eligibile – IMM cu obiect de activitate în domeniul de producţie şi servicii;
d. Îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor prin responsabilizarea personalului Administraţiilor Financiare:
i. Stimularea networkingului dintre antreprenori şi experţi din cadrul Administraţiilor Financiare;
ii. Reorganizarea activităţii Administraţiilor Financiare, astfel încât fiecare firmă va fi atribuită unui Inspector al Administraţiei financiare care va primi atribuţii de mentorare pentru firmele din portofoliu.
e. În fiecare an, firmele care au crescut numărul de angajaţi vor fi premiate;
f. Reducerea la minimum a economiei subterane prin:
i. Revizuirea majoră a politicilor taxelor către stat, ţintind spre comasarea lor;
ii. Eliminarea sau reducerea drastică a taxelor care în trecut s-au dovedit a fi “ucigătoare pentru agenţii economici”;
iii. Modificarea legii falimentului, astfel încât administratorii persoanelor juridice să răspundă în faţa justiţiei pentru falimente succesive.
g. Negocierea rezonabilă cu rău platnicii majori, pornind de la principiul – mai bine mai puţin decât deloc. O politică de eliminare a acestora este mai dăunătoare societăţii decât acomodarea lor.
II. DEZVOLTAREA SPIRITULUI CIVIC ŞI A INIŢIATIVELOR PRIVATE:
a. Lansarea unei platforme naţionale de “crowd-funding” care să permită cetăţenilor să propună şi să finanţeze proiecte sau iniţiative locale, pe care ei le consideră utile comunităţii. Pentru proiectele care adună un număr de minim 1.000 “micro-investitori” guvernul ar urma să participe la proiect cu un procent de 20-50% din suma adunată de la micro-investitori;
b. Creşterea procentului din impozitul pe profit ce poate fi redirecţionat, de la 2% la 4%, cu scopul de a mări miza şi a creşte competiţia şi eficacitatea în domeniul ONG;
c. Introducerea de coduri etice la nivelul persoanelor juridice ce funcţionează în România;
d. Cultivarea coeziunii prin reafirmarea valorii familiei ca fundament al unei societăţi funcţionale. Promovarea de măsuri favorabile copiilor şi familiilor. Recunoaşterea rolului de neînlocuit al familiei în educarea oricărui om. Reglementarea prin lege a priorităţii la menţinerea locului de muncă în caz de reducere a activităţii sau de restructurare, pentru persoanele care au copii în întreţinere.
III. JUSTIŢIE:
a. Creşterea rolului mediatorilor în soluţionarea conflictelor;
b. Repartizarea aleatoare a dosarelor şi eliminarea riscurilor încălcării acestei reguli;
c. Eliminarea posibilităţii de suspendare a executării pedepsei pentru cazurile de corupţie;
d. Instituirea răspunderii patrimoniale a statului, independent de răspunderea magistraţilor implicaţi, pentru cazurile de funcţionare defectuoasă a serviciului public al justiţiei;
e. Optimizarea procedurilor civile, în scopul reducerii numărului de înfăţişări în instanţă;
f. Asigurarea confidenţialităţii informaţiilor din dosarele aflate în instanţă;
g. Transparenţa în numirea procurorului general al României, a procurorului şef DNA şi al Avocatului Poporului;
h. Introducerea dosarelor în format electronic, pentru sporirea operativităţii şi limitarea erorilor de procesare;
i. Promovarea transparenţei pentru finanţarea partidelor politice.
IV. EDUCAŢIE:
a. Promovarea importanţei strategice a educaţiei. Sistemul educaţional românesc, aşa cum arată acum, este falimentar în a cultiva abilităţi. Propunem creşterea bugetului pentru educaţie la cel puţin 5% din PIB;
b. Stimularea firmelor în vederea oferirii de oportunităţi de internship pentru studenţi;
c. Menţinerea şi dezvoltarea programelor de mobilităţi studenţeşti;
d. Reducerea rolului Statului în educaţia copiilor. Sprijinirea instituţiilor educaţionale private şi acceptarea sistemului “Home Schooling” (Şcolarizare Acasă) care se dovedeşte mult mai eficient decât cel public, în statele unde se practică;
e. Revizuirea sistemului de educaţie, care se bazează, în prezent, pe acumulări sterile de informaţii şi convertirea lui în educaţie cu aplicaţii practice, care să facă absolvenţii capabili de integrare imediată în piaţa muncii.
V. SĂNĂTATE:
a. Investiţii majore în medicina preventivă, urmărind ca progresiv să se ajungă la 30% din bugetul pentru sănătate să fie investit în prevenţie;
b. Încurajarea financiară a medicilor pentru a practica educaţia pacienţilor. Evaluarea nivelului de educare medicală al pacienţilor se va face în mod obiectiv folosind grile digitale;
c. Regândirea sistemului asigurărilor de sănătate, prin liberalizarea accesului în piaţă a asiguratorilor privaţi şi menţinerea asigurărilor obligatorii doar pentru medicina de urgenţă;
d. Transferul masiv al sistemului de sănătate către sectorul privat. Statul ar trebui să menţină doar sectoarele de cercetare medicală şi cele de vârf;
e. Elaborarea unui pachet legislativ necesar eliminării concurenţei neloiale între medicii din privat şi cei care lucrează atât în sectorul de stat, cât şi în privat.
VI. EFICIENTIZAREA APARATULUI POLITIC:
a. Crearea unui program naţional de “iniţiere în politică” pentru tinerii care au avut rezultate remarcabile la olimpiadele şcolare, indiferent de domeniul în care aceştia au activat;
b. Eficientizarea instituţiilor publice;
c. Introducerea răspunderii civile/penale cu privire la eficienţa în exercitarea funcţiilor publice;
d. Reducerea birocraţiei;
e. Introducerea procedurii de suspendare a unui parlamentar prin referendum la nivel local, în colegiul în care acesta a fost ales;
f. Introducerea în Regulamentul Parlamentului a obligaţiei ca fiecare parlamentar să facă anual o dare de seamă despre cum şi-a împlinit promisiunile din campania electorală. Această dare de seamă va trebui să apară pe site-ul parlamentului şi să fie publică;
VII. RELANSAREA AGRICULTURII ŞI A PRODUCŢIEI INTERNE:
a. Valorificarea potenţialului agricol al satului românesc, prin promovarea agriculturii ecologice, astfel: acordarea de credite preferenţiale, cu dobândă subvenţionată pentru tinerii care vor să înfiinţeze microferme (programe de tip “start în agricultură”);
b. Înfiinţarea de centre locale de colectare a legumelor, a fructelor şi a produselor
agro-alimentare şi crearea unui sistem de valorificare şi promovare a produselor agricole româneşti de calitate;
c. Facilitarea accesului pe piaţă a micilor producători prin crearea unui sistem de comercializare a produselor agricole gen bursă, pe modelul The Greenery (Olanda);
d. Sprijinirea produselor româneşti prin înfiinţarea unui standard de calitate “Proudly made in Romania”, care va putea fi folosit pentru promovarea produselor româneşti;
e. Creşterea calităţii vieţii în mediul rural prin dezvoltarea şi extinderea reţelelor de utilităţi şi servicii publice la sat.
SURSA: UCDR
Soluțiile pentru ieșirea din criza socială românească
19 November, 2015 • Organizare
Comunicat de presă:
- UCDR aprobă votul parlamentarilor pentru investitura guvernului Cioloș.
- “Mulțumim d-lui prim-ministru Dacian Cioloș pentru invitația de a ne exprima, în calitate de formațiune politică, soluțiile pentru ieșirea țării din criza socială românească.” Valentin Licxandru, Președinte UCDR.
- Platforma program a Uniunii Creștin Democratice din România
Cluj-Napoca, 19 noiembrie 2015: Uniunea Creștin Democrată din România (UCDR) felicită noul guvern Cioloș și aprobă votul de încredere al Parlamentului pentru investitura acestuia, ca soluție temporară la ieșirea din criza politică. UCDR speră ca prin responsabilitatea, profesionalismului și devotamentul fiecărui membru al echipei guvernamentale, România să ajungă cât mai repede la stabilitate politică, economică și socială atât de necesară.
De asemenea, UCDR salută invitația prim-ministrului Dacian Cioloș, ca formațiunile politice să-și exprime soluțiile din ieșirea acestei crize. Drept urmare, Uniunea Creștin Democrată din România îi prezintă d-lui prim-ministru Dacian Cioloș soluții viabile pentru redresarea situației actuale:
1. Elaborarea bugetului pentru anul 2016, cu indicarea surselor de finanțare;
2. Transparentizarea impozitării: enunțarea impozitelor și a taxelor asupra populației și companiilor pentru anul 2016;
3. Revederea modului în care Guvernul alocă resurse financiare bugetare către consiliile județene, pe baza elementelor de buget propuse de acestea și acordarea acestora pe criterii obiective, nu partinice;
4. Audit extins fiecărui minister, primării, consilii locale, prefecturi, dar și regii cu capital de stat;
5. Publicarea de urgență a modului de folosire a fondului de urgență aflat la dispoziția primului ministru pentru ultimii 10 ani;
6. Asigurarea din timp a numărului secțiilor de votare pentru diaspora – în funcție de localizarea geografică a cetățenilor români la nivel european;
7. Alegerile locale pentru funcția de primar să fie posibile în 2 tururi de scrutin;
8. Eliminarea pragului electoral pentru a oferi posibilitatea noilor formațiuni politice de a trimite reprezentanți, conform numărului de voturi primite de la alegători;
9. Votul prin corespondență.
Uniunea Creștin Democrată din România aduce la cunoștința noului Guvern și platforma program a partidului, asigurându-l de intreaga susținere în îndeplinirea următoarelor obiective strategice:
I. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI CREARE DE LOCURI DE MUNCĂ:
a. Dezvoltarea parteneriatelor public-privat exclusiv cu firme – româneşti sau străine – care au reputaţie excelentă;
b. Cu scopul de a sprijini crearea de locuri de muncă, vom urmări dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul populaţiei tinere şi de vârstă medie, prin introducerea cursurilor de “gândire antreprenorială” pentru toate domeniile de studiu universitar;
c. Stimularea exporturilor şi a atragerii de “know-how” prin finanţarea participării la târguri comerciale şi conferinţe internaţionale pentru companiile româneşti eligibile – IMM cu obiect de activitate în domeniul de producţie şi servicii;
d. Îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor prin responsabilizarea personalului Administraţiilor Financiare:
i. Stimularea networkingului dintre antreprenori şi experţi din cadrul Administraţiilor Financiare;
ii. Reorganizarea activităţii Administraţiilor Financiare, astfel încât fiecare firmă va fi atribuită unui Inspector al Administraţiei financiare care va primi atribuţii de mentorare pentru firmele din portofoliu.
e. În fiecare an, firmele care au crescut numărul de angajaţi vor fi premiate;
f. Reducerea la minimum a economiei subterane prin:
i. Revizuirea majoră a politicilor taxelor către stat, ţintind spre comasarea lor;
ii. Eliminarea sau reducerea drastică a taxelor care în trecut s-au dovedit a fi “ucigătoare pentru agenţii economici”;
iii. Modificarea legii falimentului, astfel încât administratorii persoanelor juridice să răspundă în faţa justiţiei pentru falimente succesive.
g. Negocierea rezonabilă cu rău platnicii majori, pornind de la principiul – mai bine mai puţin decât deloc. O politică de eliminare a acestora este mai dăunătoare societăţii decât acomodarea lor.
II. DEZVOLTAREA SPIRITULUI CIVIC ŞI A INIŢIATIVELOR PRIVATE:
a. Lansarea unei platforme naţionale de “crowd-funding” care să permită cetăţenilor să propună şi să finanţeze proiecte sau iniţiative locale, pe care ei le consideră utile comunităţii. Pentru proiectele care adună un număr de minim 1.000 “micro-investitori” guvernul ar urma să participe la proiect cu un procent de 20-50% din suma adunată de la micro-investitori;
b. Creşterea procentului din impozitul pe profit ce poate fi redirecţionat, de la 2% la 4%, cu scopul de a mări miza şi a creşte competiţia şi eficacitatea în domeniul ONG;
c. Introducerea de coduri etice la nivelul persoanelor juridice ce funcţionează în România;
d. Cultivarea coeziunii prin reafirmarea valorii familiei ca fundament al unei societăţi funcţionale. Promovarea de măsuri favorabile copiilor şi familiilor. Recunoaşterea rolului de neînlocuit al familiei în educarea oricărui om. Reglementarea prin lege a priorităţii la menţinerea locului de muncă în caz de reducere a activităţii sau de restructurare, pentru persoanele care au copii în întreţinere.
III. JUSTIŢIE:
a. Creşterea rolului mediatorilor în soluţionarea conflictelor;
b. Repartizarea aleatoare a dosarelor şi eliminarea riscurilor încălcării acestei reguli;
c. Eliminarea posibilităţii de suspendare a executării pedepsei pentru cazurile de corupţie;
d. Instituirea răspunderii patrimoniale a statului, independent de răspunderea magistraţilor implicaţi, pentru cazurile de funcţionare defectuoasă a serviciului public al justiţiei;
e. Optimizarea procedurilor civile, în scopul reducerii numărului de înfăţişări în instanţă;
f. Asigurarea confidenţialităţii informaţiilor din dosarele aflate în instanţă;
g. Transparenţa în numirea procurorului general al României, a procurorului şef DNA şi al Avocatului Poporului;
h. Introducerea dosarelor în format electronic, pentru sporirea operativităţii şi limitarea erorilor de procesare;
i. Promovarea transparenţei pentru finanţarea partidelor politice.
IV. EDUCAŢIE:
a. Promovarea importanţei strategice a educaţiei. Sistemul educaţional românesc, aşa cum arată acum, este falimentar în a cultiva abilităţi. Propunem creşterea bugetului pentru educaţie la cel puţin 5% din PIB;
b. Stimularea firmelor în vederea oferirii de oportunităţi de internship pentru studenţi;
c. Menţinerea şi dezvoltarea programelor de mobilităţi studenţeşti;
d. Reducerea rolului Statului în educaţia copiilor. Sprijinirea instituţiilor educaţionale private şi acceptarea sistemului “Home Schooling” (Şcolarizare Acasă) care se dovedeşte mult mai eficient decât cel public, în statele unde se practică;
e. Revizuirea sistemului de educaţie, care se bazează, în prezent, pe acumulări sterile de informaţii şi convertirea lui în educaţie cu aplicaţii practice, care să facă absolvenţii capabili de integrare imediată în piaţa muncii.
V. SĂNĂTATE:
a. Investiţii majore în medicina preventivă, urmărind ca progresiv să se ajungă la 30% din bugetul pentru sănătate să fie investit în prevenţie;
b. Încurajarea financiară a medicilor pentru a practica educaţia pacienţilor. Evaluarea nivelului de educare medicală al pacienţilor se va face în mod obiectiv folosind grile digitale;
c. Regândirea sistemului asigurărilor de sănătate, prin liberalizarea accesului în piaţă a asiguratorilor privaţi şi menţinerea asigurărilor obligatorii doar pentru medicina de urgenţă;
d. Transferul masiv al sistemului de sănătate către sectorul privat. Statul ar trebui să menţină doar sectoarele de cercetare medicală şi cele de vârf;
e. Elaborarea unui pachet legislativ necesar eliminării concurenţei neloiale între medicii din privat şi cei care lucrează atât în sectorul de stat, cât şi în privat.
VI. EFICIENTIZAREA APARATULUI POLITIC:
a. Crearea unui program naţional de “iniţiere în politică” pentru tinerii care au avut rezultate remarcabile la olimpiadele şcolare, indiferent de domeniul în care aceştia au activat;
b. Eficientizarea instituţiilor publice;
c. Introducerea răspunderii civile/penale cu privire la eficienţa în exercitarea funcţiilor publice;
d. Reducerea birocraţiei;
e. Introducerea procedurii de suspendare a unui parlamentar prin referendum la nivel local, în colegiul în care acesta a fost ales;
f. Introducerea în Regulamentul Parlamentului a obligaţiei ca fiecare parlamentar să facă anual o dare de seamă despre cum şi-a împlinit promisiunile din campania electorală. Această dare de seamă va trebui să apară pe site-ul parlamentului şi să fie publică;
VII. RELANSAREA AGRICULTURII ŞI A PRODUCŢIEI INTERNE:
a. Valorificarea potenţialului agricol al satului românesc, prin promovarea agriculturii ecologice, astfel: acordarea de credite preferenţiale, cu dobândă subvenţionată pentru tinerii care vor să înfiinţeze microferme (programe de tip “start în agricultură”);
b. Înfiinţarea de centre locale de colectare a legumelor, a fructelor şi a produselor
agro-alimentare şi crearea unui sistem de valorificare şi promovare a produselor agricole româneşti de calitate;
c. Facilitarea accesului pe piaţă a micilor producători prin crearea unui sistem de comercializare a produselor agricole gen bursă, pe modelul The Greenery (Olanda);
d. Sprijinirea produselor româneşti prin înfiinţarea unui standard de calitate “Proudly made in Romania”, care va putea fi folosit pentru promovarea produselor româneşti;
e. Creşterea calităţii vieţii în mediul rural prin dezvoltarea şi extinderea reţelelor de utilităţi şi servicii publice la sat.
SURSA: UCDR