Reforma tehnocrată a administraţiei începe cu comunele mici - Sansa Buzoiana - 24 febr. 2016 - articol de: Cătălina Jingoiu
Cum vede actualul Guvern rezolvarea marilor probleme ale micilor comunităţi
Reforma tehnocrată a administraţiei începe cu comunele mici
De cel puţin 9 ani, comunele cu număr redus de locuitori se zbat în sărăcie, fiind dezavantajate de formula după care sînt calculate sumele reparti- zate de la bugetul de stat. Formula respectivă are cîteva criterii cum ar fi numărul locuitorilor, lungimea drumurilor, suprafa a localităţii, cu efecte negative asupra unităţilor administrativ-teritoriale mici. Spre exemplu, o comună de munte din jude ul Buzău care a primit de la bugetul de stat, conform formulei de repartizare, 160 000 lei, la care se vor adăuga 90 000 lei proveniţi din taxe şi impozite locale, şi are cheltuieli de 300 000 lei numai cu salariile din primărie este clar că va fi condamnată, de la un an la altul, să se adîncească în sărăcie. Cu excepţia anului trecut, cînd Guvernul a găsit soluţia de a aloca, printr-un amendament adus legii bugetului de stat, cîte 1,5 milioane de lei fiecărei localităţi, pentru sus inerea cheltuielilor de funcţionare şi investiţiilor, comunele mici au dus-o din rău în mai rău, pericolul dispariţiei lor fiind unul iminent. Guvernul actual pare să ia în calcule o schimbare fundamentală a modului de finanţ are a administraţiilor locale, cu accent pe comunele cu număr restrîns de locuitori. La Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor şi Oraşelor care a început duminică, la Bucureşti, şi care reuneşte ale şi locali din toată ţara, premierul Dacian Cioloş i-a luat prin surprindere pe primari prin lansarea unei propuneri interesante care, dacă s-ar aplica, ar putea conduce la o reformă reală în administraţie. Şeful Guvernului le-a explicat celor prezenţi că se află în lucru o propunere de modificare a legislaţiei privind finanţarea administraţiilor locale, propunere care urmează să fie lansată în dezbatere şi să facă subiectul unor consultări cu reprezentanţii partidelor politice şi ONG-urilor care au activitate în domenii apropiae administraţiei locale.
Care sînt bubele?
Noul pachet legislativ care ar urma să conducă la o reformă administrativă porneşte de la cîteva observaţii ce constituie premise de lucru. În primul rînd, localităăţile rurale cu număr mic de locuitori şi suprafaţă redusă sînt condamnate la subdezvoltare prin aceea că nu îşi permit derularea unor investiţii de anvergură şi, chiar dacă reuşesc acest lucru, nu dispun de fonduri pentru întreţinerea lor. În al doilea rînd, aceste localităţi nu au niciodată o certitudine privind finanţarea cheltuielilor curente fiind dependente de transferul de fonduri de la bugetul central.
Cum arată soluţiile?
O propunere care i-a luat prin surprindere pe primarii care participă, zilele acestea la cea de-a XXI a Adunare Generală ACoR a fost aceea a fuziunii localităţilor rurale. Premierul le-a explicat primarilor că pot face un prim pas pentru a testa acest scenariu de lucru asociindu-se în vederea contractării unor servicii aşa cum ar fi cele de salubrizare, apă-canal, etc. Dacian Cioloş a mai spus că, pe viitor, fuziunea propusă prin noua viziune de reformare a administraţiei va fi una voluntară. Dar, în contextul anunţat, în care repartizările de la bugetul de stat se vor limita, iar proiectele care au la bază astfel de fuziuni vor avea prioritate la finanţare, pasul acesta ar putea fi mai degrabă unul impus decît unul voluntar. Fuziunea propusă de Guvernul Cioloş ar viza, de fapt, constituirea unor unităţi administrativ-teritoriale cu 3000 pînă la 5000 de locuitori, viabile şi cu şanse reale de a se autofinanţa.
Ce spun primarii?
Propunerile premierului Dacian Cioloş nu au fost primite cu prea mare entuziasm de cei aflaţi în sală. Un motiv uşor de intuit este acela că fuziunea presupune eliminarea unor scaune de primari şi, foarte probabil, crearea unui corp mai suplu de funcţionari în administraţia publică locală, ceea ce nu ar exclude renunţarea la o parte din membrii corpului actual al funcţionarilor. "Ideile lansate de premier sînt bune doar atît timp cît localităţile care vor fuziona nu îşi vor pierde identitatea locală, vor avea o structură de conducere în care vor fi reprezentate echilibrat toate lcoalităţile componente şi se vor lua decizii care să asigure o dezvoltare unitară a noilor structuri formate prin fuziune. Cred, totuşi, că cea mai bună variantă ar fi alocarea bugetelor după formula din 2015, cînd am primit de la buget fonduri pentru susţinerea investiţiilor şi a cheltuielilor de funcţionare, cîte 1,5 milioane lei/comună. Soluţiile actuale de finanţare a administraţiilor mici sînt dezastruoase şi efectele se văd. Pot spune că, dacă anul trecut, iluminatul public a funcţionat în toate localităţile ţării, revenirea la vechea formulă de repartizare trimite, din nou, în întuneric localităţile mici şi mijlocii", ne-a declarat preşedintele ACoR Buzău, Marian Muşat, primar în localitatea Valea Salciei, una dintre comunele mici ale judeţului Buzău, dezavantajate de modul actual de calculare a bugetului.
SURSA: Sansa Buzoiana
Cum vede actualul Guvern rezolvarea marilor probleme ale micilor comunităţi
Reforma tehnocrată a administraţiei începe cu comunele mici
De cel puţin 9 ani, comunele cu număr redus de locuitori se zbat în sărăcie, fiind dezavantajate de formula după care sînt calculate sumele reparti- zate de la bugetul de stat. Formula respectivă are cîteva criterii cum ar fi numărul locuitorilor, lungimea drumurilor, suprafa a localităţii, cu efecte negative asupra unităţilor administrativ-teritoriale mici. Spre exemplu, o comună de munte din jude ul Buzău care a primit de la bugetul de stat, conform formulei de repartizare, 160 000 lei, la care se vor adăuga 90 000 lei proveniţi din taxe şi impozite locale, şi are cheltuieli de 300 000 lei numai cu salariile din primărie este clar că va fi condamnată, de la un an la altul, să se adîncească în sărăcie. Cu excepţia anului trecut, cînd Guvernul a găsit soluţia de a aloca, printr-un amendament adus legii bugetului de stat, cîte 1,5 milioane de lei fiecărei localităţi, pentru sus inerea cheltuielilor de funcţionare şi investiţiilor, comunele mici au dus-o din rău în mai rău, pericolul dispariţiei lor fiind unul iminent. Guvernul actual pare să ia în calcule o schimbare fundamentală a modului de finanţ are a administraţiilor locale, cu accent pe comunele cu număr restrîns de locuitori. La Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor şi Oraşelor care a început duminică, la Bucureşti, şi care reuneşte ale şi locali din toată ţara, premierul Dacian Cioloş i-a luat prin surprindere pe primari prin lansarea unei propuneri interesante care, dacă s-ar aplica, ar putea conduce la o reformă reală în administraţie. Şeful Guvernului le-a explicat celor prezenţi că se află în lucru o propunere de modificare a legislaţiei privind finanţarea administraţiilor locale, propunere care urmează să fie lansată în dezbatere şi să facă subiectul unor consultări cu reprezentanţii partidelor politice şi ONG-urilor care au activitate în domenii apropiae administraţiei locale.
Care sînt bubele?
Noul pachet legislativ care ar urma să conducă la o reformă administrativă porneşte de la cîteva observaţii ce constituie premise de lucru. În primul rînd, localităăţile rurale cu număr mic de locuitori şi suprafaţă redusă sînt condamnate la subdezvoltare prin aceea că nu îşi permit derularea unor investiţii de anvergură şi, chiar dacă reuşesc acest lucru, nu dispun de fonduri pentru întreţinerea lor. În al doilea rînd, aceste localităţi nu au niciodată o certitudine privind finanţarea cheltuielilor curente fiind dependente de transferul de fonduri de la bugetul central.
Cum arată soluţiile?
O propunere care i-a luat prin surprindere pe primarii care participă, zilele acestea la cea de-a XXI a Adunare Generală ACoR a fost aceea a fuziunii localităţilor rurale. Premierul le-a explicat primarilor că pot face un prim pas pentru a testa acest scenariu de lucru asociindu-se în vederea contractării unor servicii aşa cum ar fi cele de salubrizare, apă-canal, etc. Dacian Cioloş a mai spus că, pe viitor, fuziunea propusă prin noua viziune de reformare a administraţiei va fi una voluntară. Dar, în contextul anunţat, în care repartizările de la bugetul de stat se vor limita, iar proiectele care au la bază astfel de fuziuni vor avea prioritate la finanţare, pasul acesta ar putea fi mai degrabă unul impus decît unul voluntar. Fuziunea propusă de Guvernul Cioloş ar viza, de fapt, constituirea unor unităţi administrativ-teritoriale cu 3000 pînă la 5000 de locuitori, viabile şi cu şanse reale de a se autofinanţa.
Ce spun primarii?
Propunerile premierului Dacian Cioloş nu au fost primite cu prea mare entuziasm de cei aflaţi în sală. Un motiv uşor de intuit este acela că fuziunea presupune eliminarea unor scaune de primari şi, foarte probabil, crearea unui corp mai suplu de funcţionari în administraţia publică locală, ceea ce nu ar exclude renunţarea la o parte din membrii corpului actual al funcţionarilor. "Ideile lansate de premier sînt bune doar atît timp cît localităţile care vor fuziona nu îşi vor pierde identitatea locală, vor avea o structură de conducere în care vor fi reprezentate echilibrat toate lcoalităţile componente şi se vor lua decizii care să asigure o dezvoltare unitară a noilor structuri formate prin fuziune. Cred, totuşi, că cea mai bună variantă ar fi alocarea bugetelor după formula din 2015, cînd am primit de la buget fonduri pentru susţinerea investiţiilor şi a cheltuielilor de funcţionare, cîte 1,5 milioane lei/comună. Soluţiile actuale de finanţare a administraţiilor mici sînt dezastruoase şi efectele se văd. Pot spune că, dacă anul trecut, iluminatul public a funcţionat în toate localităţile ţării, revenirea la vechea formulă de repartizare trimite, din nou, în întuneric localităţile mici şi mijlocii", ne-a declarat preşedintele ACoR Buzău, Marian Muşat, primar în localitatea Valea Salciei, una dintre comunele mici ale judeţului Buzău, dezavantajate de modul actual de calculare a bugetului.
SURSA: Sansa Buzoiana