Ciugud, cea mai mare absorbţie a fondurilor europene din România
Dacian Cioloş, în vizită în Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbţie a fondurilor europene din România - 16 milioane de euro, ceea ce înseamnă bugetul comunei pe 50 de ani
Prezent vineri în Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene din România, Dacian Cioloş a participat la o dezbatere cu reprezentanţi a 23 de Grupuri de Acţiune Locală (GAL) privind Axa 4 Leader în România, prilej cu care s-a discutat despre stadiul implementării, problemele întâmpinate, soluţiile pentru viitor, dar şi despre rolul GAL în dezvoltarea rurală a României în viitorul orizont financiar 2014-2020.
După ce a apreciat că, în ceea ce priveşte GAL-urile, Alba este unul dintre judeţele dinamice din acest punct de vedere, Dacian Cioloş a menţionat că a avut loc un schimb de idei şi, mai ales, s-a discutat despre experienţa pe care GAL-urile în mediul rural au căpătat-o în câţiva ani de aplicare a programului Leader în România.
"Să vedem în ce fel şi Comisia Europeană poate să ajute la simplificarea lucrurilor, simplificarea procedurilor pentru ca programul Leader să joace rolul de instrument de stimulare a inovării, şi nu de copiere în mic a Programului de dezvoltare rurală. Cred că s-a căpătat o anumită experienţă şi că din 2014 încolo lucrurile vor putea merge şi mai bine în beneficiul dezvoltării locale", a declarat înaltul oficial european.
Dacian Cioloş a afirmat că trebuie luate măsuri, şi la nivel european, şi în ţară, legat de aplicarea programului Leader în România, pentru a face ca acest program "să rămână ceea ce trebuie să fie, adică un instrument de stimulare a inovării".
"Foarte multe lucruri pe care le-am discutat astăzi (vineri - n.r.) au ţinut de proceduri, de ghiduri, de reguli, de norme, şi am impresia că o mare parte din energia celor care lucrează în cadrul GAL-urilor e concentrată în partea procedurală, şi nu în partea de conţinut a strategiilor de dezvoltare locală. Deci, aici cred că trebuie să fie făcute eforturi, şi de la Comisia Europeană, şi de la nivelul autorităţilor locale, pentru a reduce birocraţia şi pentru a simplifica procedurile pentru aceste strategii locale care vizează, în primul rând, proiecte de dimensiune mai mică din punct de vedere financiar, dar care să răspundă unor nevoi specifice ale autorităţilor locale. Atunci când vorbim de nevoi specifice, e mai greu să aplicăm proceduri generale şi restrictive", a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Dacian Cioloş a vizitat vineri în Ciugud câteva dintre proiectele implementate din bani europeni - staţia de epurare, microcentrala eoliană şi sistemul fotovoltaic de producere a energiei electrice pentru iluminatul public aferent satului Şeuşa şi drumurile de exploatare, asfaltate în cadrul unui proiect finanţat din FEADR Măsura 1.2.5 (primii 26 kilometri de drumuri agricole asfaltate din ţară).
În Ciugud au fost atrase fonduri europene în valoare de 16 milioane de euro, ceea ce înseamnă bugetul comunei pe 50 de ani. AGERPRES/(A - autor; Marinela Brumar, editor: Ştefan Gabrea) http://www.agerpres.ro/…/219552-Dacian-Ciolos-in-vizita-in-…
Internet wireless gratuit în comuna Ciugud
Începând cu această săptămână, locuitorii comunei Ciugud vor beneficia de Internet gratuit wireless Wi-Fi, printr-un proiect inițiat de primarul Gheorghe Damian.
Reţeaua publică de acces fără fir la Internet este oferită gratuit de către Primăria comunei Ciugud şi este destinată tuturor cetăţenilor fără posibilităţi materiale de acces internet la domiciliu, dar şi celor care se află la plimbare sau tranzitează cele șase sate componente ale comunei.
În Ciugud au fost instalate șase dispozitive hot spot, care au fost amplasate în zone de maxim interes în fiecare sat aparţinător comunei. Practic, în aceste zone va fi posibil accesul la pagini web de pe orice laptop care beneficiază de tehnologia wireless, tabletă sau telefon mobil care deţine sistemul Wi-Fi.
Prezent vineri în Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene din România, Dacian Cioloş a participat la o dezbatere cu reprezentanţi a 23 de Grupuri de Acţiune Locală (GAL) privind Axa 4 Leader în România, prilej cu care s-a discutat despre stadiul implementării, problemele întâmpinate, soluţiile pentru viitor, dar şi despre rolul GAL în dezvoltarea rurală a României în viitorul orizont financiar 2014-2020.
După ce a apreciat că, în ceea ce priveşte GAL-urile, Alba este unul dintre judeţele dinamice din acest punct de vedere, Dacian Cioloş a menţionat că a avut loc un schimb de idei şi, mai ales, s-a discutat despre experienţa pe care GAL-urile în mediul rural au căpătat-o în câţiva ani de aplicare a programului Leader în România.
"Să vedem în ce fel şi Comisia Europeană poate să ajute la simplificarea lucrurilor, simplificarea procedurilor pentru ca programul Leader să joace rolul de instrument de stimulare a inovării, şi nu de copiere în mic a Programului de dezvoltare rurală. Cred că s-a căpătat o anumită experienţă şi că din 2014 încolo lucrurile vor putea merge şi mai bine în beneficiul dezvoltării locale", a declarat înaltul oficial european.
Dacian Cioloş a afirmat că trebuie luate măsuri, şi la nivel european, şi în ţară, legat de aplicarea programului Leader în România, pentru a face ca acest program "să rămână ceea ce trebuie să fie, adică un instrument de stimulare a inovării".
"Foarte multe lucruri pe care le-am discutat astăzi (vineri - n.r.) au ţinut de proceduri, de ghiduri, de reguli, de norme, şi am impresia că o mare parte din energia celor care lucrează în cadrul GAL-urilor e concentrată în partea procedurală, şi nu în partea de conţinut a strategiilor de dezvoltare locală. Deci, aici cred că trebuie să fie făcute eforturi, şi de la Comisia Europeană, şi de la nivelul autorităţilor locale, pentru a reduce birocraţia şi pentru a simplifica procedurile pentru aceste strategii locale care vizează, în primul rând, proiecte de dimensiune mai mică din punct de vedere financiar, dar care să răspundă unor nevoi specifice ale autorităţilor locale. Atunci când vorbim de nevoi specifice, e mai greu să aplicăm proceduri generale şi restrictive", a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Dacian Cioloş a vizitat vineri în Ciugud câteva dintre proiectele implementate din bani europeni - staţia de epurare, microcentrala eoliană şi sistemul fotovoltaic de producere a energiei electrice pentru iluminatul public aferent satului Şeuşa şi drumurile de exploatare, asfaltate în cadrul unui proiect finanţat din FEADR Măsura 1.2.5 (primii 26 kilometri de drumuri agricole asfaltate din ţară).
În Ciugud au fost atrase fonduri europene în valoare de 16 milioane de euro, ceea ce înseamnă bugetul comunei pe 50 de ani. AGERPRES/(A - autor; Marinela Brumar, editor: Ştefan Gabrea) http://www.agerpres.ro/…/219552-Dacian-Ciolos-in-vizita-in-…
Internet wireless gratuit în comuna Ciugud
Începând cu această săptămână, locuitorii comunei Ciugud vor beneficia de Internet gratuit wireless Wi-Fi, printr-un proiect inițiat de primarul Gheorghe Damian.
Reţeaua publică de acces fără fir la Internet este oferită gratuit de către Primăria comunei Ciugud şi este destinată tuturor cetăţenilor fără posibilităţi materiale de acces internet la domiciliu, dar şi celor care se află la plimbare sau tranzitează cele șase sate componente ale comunei.
În Ciugud au fost instalate șase dispozitive hot spot, care au fost amplasate în zone de maxim interes în fiecare sat aparţinător comunei. Practic, în aceste zone va fi posibil accesul la pagini web de pe orice laptop care beneficiază de tehnologia wireless, tabletă sau telefon mobil care deţine sistemul Wi-Fi.
Comuna Remetea - campioană la atragerea de fonduri europene
Nu greşim când afirmăm faptul că Remetea este una dintre comunele mari ale judeţului Harghita, situată faţă în faţă cu Ditrăul, pe malul stâng al Mureşului, în Depresiunea Giurgeului. Este o aşezare veche, de oameni harnici şi cu stare, atestată documentar din anul 1567. Atunci, în urma unui recensământ, în Registrul populaţiei din Remetea se consemnau 6 porţi şi 30 de suflete. Astăzi comuna Remetea (localităţile Remetea şi Sineu) are 6.171 de locuitori.
În fruntea comunei, de mai bine de 12 ani, remetenii l-au ales şi reales pe Laczko Albert Elemer (foto dreapta), un primar destoinic, un om modest, cum se spune, practic, căruia îi place lucrul bine făcut. Într-o zi geroasă de ianuarie 2013, am discutat cu primarul din Remetea despre investiţiile care se derulează pe teritoriul comunei:
- Domnule primar, am aflat că Remetea este comuna din judeţul Harghita în care se derulează cele mai multe proiecte europene.
- Nu ştiu precis dacă noi suntem campionii judeţului la atragerea fondurilor europene, dintre comunele harghitene, dar pot afirma că avem în derulare mai multe proiecte, care, implementate, duc la dezvoltarea localităţii şi, implicit, la ridicarea nivelului de trai al locuitorilor comunei noastre şi, bineînţeles, la crearea de noi locuri de muncă.
- Din câte am înţeles, valoarea proiectelor europene, în derulare, atrase în ultimii 4 ani, depăşeşte cu mult 10 milioane de euro. Care este secretul acestei reuşite?
- Secretul este, în primul rând, să ştii ce vrei, apoi munca în echipă, iar aici mă refer la echipa de specialişti care lucrează foarte mult şi bine. Avem tineri pregătiţi care se pricep foarte bine atât la accesarea de fonduri europene, cât şi la derularea acestor proiecte. Problema principală este să ai proiecte şi să le depui unde trebuie. Noi am depus proiecte pentru toate măsurile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
- Să amintim, domnule primar, câteva dintre Proiectele în derulare.
- În primul rând, doresc să mă opresc la un proiect mai mare în valoare, de peste un milion de euro. Este vorba despre ,,Dezvoltarea infrastructurii şcolare” prin Programul Operaţional Regional. Prin acest proiect se renovează complet 6 clădiri în 4 locaţii şi se realizează dotarea la 4 dintre ele, ţinând cont că pe raza comunei avem 11 clădiri de şcoli, clasele I-VIII şi grădiniţe, care au în total 750 de elevi şi preşcolari. Acest proiect este realizat în procent de 95 la sută. Mai avem de plătit constructorului ultima tranşă de bani, respectiv 570.000 de lei.
În cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală avem 5 proiecte. La măsura 3.22 avem în derulare un Proiect integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, implementarea căruia a început în anul 2011, prin care se realizează 4 km de canalizare, 15 km conducte pentru apă potabilă, 9 km de drumuri comunale asfaltate, construirea unei grădiniţe cu program prelungit şi a unui centru de tip ,,after school”, construcţia unui teren de sport (minifotbal) cu gazon artificial şi instalaţie de nocturnă, precum şi dotarea Casei de Cultură cu costume populare şi instrumente muzicale. Acest proiect este realizat în procent de 80 la sută, restul a rămas pentru acest an. Doresc să precizez un fapt foarte important. Prin transpunerea în practică a acestui proiect, am realizat acoperirea comunei Remetea cu apă şi canalizare în procent de 100 la sută. Tot în cadrul Programului FADR, măsura 125 a, avem în derulare un proiect de modernizare a căilor de acces agricole, în valoare de un milion de euro, prin care modernizăm 9,5 km de drumuri şi realizăm 2 poduri peste pâraiele Sineu şi Mortonca. Din cei 9,5 km de drum, 2,5 vor fi asfaltaţi. Şi acest proiect este implementat deja în procent de 75 la sută.
În cadrul aceluiaşi program, măsura 125 b, avem în derulare un proiect, în valoare de 1,5 milioane de euro pentru modernizarea a 12,3 km de drumuri forestiere, din care 2,5 km asfaltat. Acesta este gata pe jumătate.
La măsura 3.13 din cadrul FADR, de încurajare a activităţilor turistice, avem în construcţie un punct de informare turistică, investiţie în valoare de 200.000 de euro, care va fi dat în folosinţă în primul trimestru al anului 2013.
Comuna Remetea este lider în cadrul Asociaţiei „Grupul de Acţiune Locală pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu G 10”.
Da. Zona G 10 este compusă dintr-un oraş (Borsec) şi 9 comune (Ciumani, Corbu, Ditrău, Joseni, Lăzarea, Remetea, Suseni, Tulgheş şi Voşlăbeni), din sectorul public, două unităţi din sectorul privat şi mai multe ONG-uri, ce reprezintă societatea civilă, sub forma unui Grup de Acţiune Locală. Această asociaţie s-a înfiinţat cu scopul de a sprijini dezvoltarea comunităţilor prin promovarea cooperării pentru rezolvarea unor probleme comune prin conceperea şi implementarea proiectelor şi accesarea fondurilor europene, punând bazele identificării nevoilor locale, a întăririi capacităţilor de dezvoltare şi implementării strategiei locale de dezvoltare, în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, a dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale. La Remetea este biroul asociaţiei şi de aici se coordonează toate acţiunile. Până în anul 2015 sunt de cheltuit 2,8 milioane de euro, pe bază de proiecte mai mici. Pentru accesarea fondurilor există 11 măsuri.
- Ce ne spuneţi despre Robin Hood?
- Nu este niciun scenariu de film cu cel mai mare haiduc al tuturor timpurilor, care, împreună cu banda lui trăiau, se pare în pădurea Sherwood din Nothingamshire, cel mai popular personaj din folclorul englezesc. Este un proiect de colaborare în domeniul silviculturii Interreg IV, ce poartă numele celebrului haiduc, un fel de colaborare şi schimb de experienţă la care participă şi Remetea, împreună cu doi parteneri din Italia, unul din Franţa şi unul din Finlanda.
- Dumneavoastră aveţi în derulare şi proiecte din Programul Administraţiei Fondului de Mediu?
- Avem un proiect pentru branşamente la apă şi canalizare pentru case şi pentru extinderea reţelei de canalizare în satul Sineu, 4.000 de branşamente (2.000 pentru apă şi 2.000 pentru canalizare). Valoarea acestuia este de 6 milioane de lei şi este executat pe jumătate, iar plătit 25 la sută, cu bani de la Fondul de Mediu.
Tot în cadrul AFM mai avem un proiect în valoare de 820.000 lei pentru înfiinţarea parcurilor şi a locurilor de joacă, care este executat în procent de 20 la sută.
Doresc să vă mai spun că avem şi alte investiţii mai mărunte, una dintre ele fiind o grădiniţă în zona Ciutac, din fonduri proprii...
SURSA condeiulardelean
În fruntea comunei, de mai bine de 12 ani, remetenii l-au ales şi reales pe Laczko Albert Elemer (foto dreapta), un primar destoinic, un om modest, cum se spune, practic, căruia îi place lucrul bine făcut. Într-o zi geroasă de ianuarie 2013, am discutat cu primarul din Remetea despre investiţiile care se derulează pe teritoriul comunei:
- Domnule primar, am aflat că Remetea este comuna din judeţul Harghita în care se derulează cele mai multe proiecte europene.
- Nu ştiu precis dacă noi suntem campionii judeţului la atragerea fondurilor europene, dintre comunele harghitene, dar pot afirma că avem în derulare mai multe proiecte, care, implementate, duc la dezvoltarea localităţii şi, implicit, la ridicarea nivelului de trai al locuitorilor comunei noastre şi, bineînţeles, la crearea de noi locuri de muncă.
- Din câte am înţeles, valoarea proiectelor europene, în derulare, atrase în ultimii 4 ani, depăşeşte cu mult 10 milioane de euro. Care este secretul acestei reuşite?
- Secretul este, în primul rând, să ştii ce vrei, apoi munca în echipă, iar aici mă refer la echipa de specialişti care lucrează foarte mult şi bine. Avem tineri pregătiţi care se pricep foarte bine atât la accesarea de fonduri europene, cât şi la derularea acestor proiecte. Problema principală este să ai proiecte şi să le depui unde trebuie. Noi am depus proiecte pentru toate măsurile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
- Să amintim, domnule primar, câteva dintre Proiectele în derulare.
- În primul rând, doresc să mă opresc la un proiect mai mare în valoare, de peste un milion de euro. Este vorba despre ,,Dezvoltarea infrastructurii şcolare” prin Programul Operaţional Regional. Prin acest proiect se renovează complet 6 clădiri în 4 locaţii şi se realizează dotarea la 4 dintre ele, ţinând cont că pe raza comunei avem 11 clădiri de şcoli, clasele I-VIII şi grădiniţe, care au în total 750 de elevi şi preşcolari. Acest proiect este realizat în procent de 95 la sută. Mai avem de plătit constructorului ultima tranşă de bani, respectiv 570.000 de lei.
În cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală avem 5 proiecte. La măsura 3.22 avem în derulare un Proiect integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, implementarea căruia a început în anul 2011, prin care se realizează 4 km de canalizare, 15 km conducte pentru apă potabilă, 9 km de drumuri comunale asfaltate, construirea unei grădiniţe cu program prelungit şi a unui centru de tip ,,after school”, construcţia unui teren de sport (minifotbal) cu gazon artificial şi instalaţie de nocturnă, precum şi dotarea Casei de Cultură cu costume populare şi instrumente muzicale. Acest proiect este realizat în procent de 80 la sută, restul a rămas pentru acest an. Doresc să precizez un fapt foarte important. Prin transpunerea în practică a acestui proiect, am realizat acoperirea comunei Remetea cu apă şi canalizare în procent de 100 la sută. Tot în cadrul Programului FADR, măsura 125 a, avem în derulare un proiect de modernizare a căilor de acces agricole, în valoare de un milion de euro, prin care modernizăm 9,5 km de drumuri şi realizăm 2 poduri peste pâraiele Sineu şi Mortonca. Din cei 9,5 km de drum, 2,5 vor fi asfaltaţi. Şi acest proiect este implementat deja în procent de 75 la sută.
În cadrul aceluiaşi program, măsura 125 b, avem în derulare un proiect, în valoare de 1,5 milioane de euro pentru modernizarea a 12,3 km de drumuri forestiere, din care 2,5 km asfaltat. Acesta este gata pe jumătate.
La măsura 3.13 din cadrul FADR, de încurajare a activităţilor turistice, avem în construcţie un punct de informare turistică, investiţie în valoare de 200.000 de euro, care va fi dat în folosinţă în primul trimestru al anului 2013.
Comuna Remetea este lider în cadrul Asociaţiei „Grupul de Acţiune Locală pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu G 10”.
Da. Zona G 10 este compusă dintr-un oraş (Borsec) şi 9 comune (Ciumani, Corbu, Ditrău, Joseni, Lăzarea, Remetea, Suseni, Tulgheş şi Voşlăbeni), din sectorul public, două unităţi din sectorul privat şi mai multe ONG-uri, ce reprezintă societatea civilă, sub forma unui Grup de Acţiune Locală. Această asociaţie s-a înfiinţat cu scopul de a sprijini dezvoltarea comunităţilor prin promovarea cooperării pentru rezolvarea unor probleme comune prin conceperea şi implementarea proiectelor şi accesarea fondurilor europene, punând bazele identificării nevoilor locale, a întăririi capacităţilor de dezvoltare şi implementării strategiei locale de dezvoltare, în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, a dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale. La Remetea este biroul asociaţiei şi de aici se coordonează toate acţiunile. Până în anul 2015 sunt de cheltuit 2,8 milioane de euro, pe bază de proiecte mai mici. Pentru accesarea fondurilor există 11 măsuri.
- Ce ne spuneţi despre Robin Hood?
- Nu este niciun scenariu de film cu cel mai mare haiduc al tuturor timpurilor, care, împreună cu banda lui trăiau, se pare în pădurea Sherwood din Nothingamshire, cel mai popular personaj din folclorul englezesc. Este un proiect de colaborare în domeniul silviculturii Interreg IV, ce poartă numele celebrului haiduc, un fel de colaborare şi schimb de experienţă la care participă şi Remetea, împreună cu doi parteneri din Italia, unul din Franţa şi unul din Finlanda.
- Dumneavoastră aveţi în derulare şi proiecte din Programul Administraţiei Fondului de Mediu?
- Avem un proiect pentru branşamente la apă şi canalizare pentru case şi pentru extinderea reţelei de canalizare în satul Sineu, 4.000 de branşamente (2.000 pentru apă şi 2.000 pentru canalizare). Valoarea acestuia este de 6 milioane de lei şi este executat pe jumătate, iar plătit 25 la sută, cu bani de la Fondul de Mediu.
Tot în cadrul AFM mai avem un proiect în valoare de 820.000 lei pentru înfiinţarea parcurilor şi a locurilor de joacă, care este executat în procent de 20 la sută.
Doresc să vă mai spun că avem şi alte investiţii mai mărunte, una dintre ele fiind o grădiniţă în zona Ciutac, din fonduri proprii...
SURSA condeiulardelean