Primul loc în UE: Ciobanii români exportă oi de 150 de milioane de euro
Afacerile ciobanilor şi cele ale comercianţilor de pe piaţa locală au dus România pe primul loc la exporturile de ovine, cu livrări estimate la 150 mil. euro în acest an, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza datelor de export la nouă luni ale Eurostat.
România reuşeşte astfel să acopere jumătate din totalul exporturilor de ovine din Uniunea Europeană.
„În străinătate merg animalele pentru carne. La export se lucrează numai cu banii jos pentru că altfel este foarte riscant. Preţul mediu este de 2.500 de euro/tonă în viu. La efective mari, marja de profit se ridică şi la 15%“, explică Dumitru Andreşoi, unul dintre cei mai mari proprietari locali de ovine, cu efective de 30.000 de capete, cu o valoare estimată de 3 milioane de euro, având în vedere un preţ mediu de 100 euro/animal.
Afacerile de export cu oi româneşti sunt aproape în totalitate dependente de comenzile ce vin din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Jumătate din exporturile la nouă luni au fost acoperite de livrările către Libia (62 mil. euro), iar alte 22% de afacerile cu Iordania (25,8 mil. euro). Piaţa locală a ovinelor este unul dintre puţinele segmente din zootehnie care au înregistrat creşteri de la intrarea României în UE în urmă cu şapte ani.
România este unul dintre principalii cinci exportatori de oi și capre din Europa, datorită succesului înregistrat de berbecuții din stânele noastre pe piețele arabe
Autoritățile de la București încearcă de mult timp să convingă Beijingul și Ankara să dea frâu liber importurilor de oi și capre din România. Dacă, în ceea ce privește China, importurile sunt condiționate de parcurgerea unor proceduri birocratice extrem de stufoase, fermierii români spun că partea turcă pur și simplu nu vrea marfa lor. Acest refuz este și o piedică în ceea ce privește exporturile către țări arabe, în condițiile în care animalele nu pot tranzita Turcia.
„Regele ciobanilor”
Cu toate acestea, crescătorii au găsit clienți fideli în alte state. Spre exemplu, Dumitru Andreșoi, supranumit „regele ciobanilor” pentru cele 25.000 de ovine pe care le deține, livrează către țările arabe câte 14-15.000 de capete anual, în special în Siria, Iordania și Libia. „Nu avem noi atâtea oi câte vor ei”, spune fermierul hunedorean.
Anual, România exportă ovine și carne de oaie în valoare de circa 150 de milioane de euro, fapt care ne-a poziționat pe locul al patrulea al marilor exportatori la nivel comunitar. Pentru că exporturile merg bine, iar brânza se vinde ieftin, Dumitru Andreșoi nici nu mai mulge oile, ci lasă laptele pentru îngrășarea mieilor. În țările arabe se consumă foarte multă carne de oaie. Totodată, la evenimente importante, cum este nașterea unui băiat, se sacrifică berbecuți.
Invitații refuzate
În anul 2002, serviciile veterinare din Turcia au interzis importul de ovine şi produse de la acestea din România, după apariția unor focare de scrapie, o boală letală pentru oi și capre. Reluarea livrărilor a fost condiționată de o confirmare oficială din partea Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor ( O I E ) privind absenţa scrapiei în anumite judeţe ale României. Confirmarea a venit în luna octombrie a anului trecut, însă, deși au fost invitați în repetate rânduri să inspecteze fermele de carantină din România, unde sunt ținute mioarele înainte de export, turcii s-au lăsat așteptați.
Prețul corect
Totodată, chinezii și-au manifestat interesul să importe oi din România, dar crescătorii noștri nu cred în vorbe. „Am mai avut experiențe cu chinezii, când au zis ca vor lână, dar nu s-a concretizat nimic. Nu cred că se va concretiza un export de oi acum”, explică președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine Romovis, Nicolae Cioroianu.
Dincolo de birocrație, prețul oferit de chinezi este o piedică în calea exporturilor. „Chinezii nu vor plăti niciodată prețul pe care îl dau arabii, care sapă puțin în grădină și culeg petrol. Chinezii vor doar marfă ieftină”, spune Dumitru Andreșoi, care este și președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia”.
Creștere cu iz de fraudă
Potrivit datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), la cererea EVZ, în 2013, fermierii au înregistrat 9,11 milioane de oi și capre, pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66 milioane de euro numai de la UE. Față de 2012, efectivele declarate s-au mărit cu un milion de capete. Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine Romovis, Nicolae Cioroianu, nu crede însă că datele înregistrate sunt conforme cu realitatea. „Creșterea nu este explicabilă, mai ales în anumite județe”, spune acesta. Oierii s-au plâns în nenumărate rânduri că se fac fraude în ceea ce privește numărul de animale declarate, astfel încât cei care umflă cifrele să primească subvenții mai consistente.
SURSA : EVZ
Câte oi putem exporta în Turcia?
Recent, autoritățile turce au notificat ANSVSA că pot fi reluate exporturile și tranzitul ovinelor prin Turcia, din cele 19 județe declarate libere de scrapie de către Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE).
Cele 19 judete sunt Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București. Crescătorii din aceste județe au declarat la APIA, în 2013, aproape 1,5 milioane de capete de ovine și caprine, pentru plata subvenției, dintr-un total de peste 9,1 milioane de capete la nivel național. În schimb, crescătorii din județe cu tradiție în oierit, cum este Sibiul, unde sunt înregistrate mai mult de jumătate de milion de capete de ovine și caprine, nu pot face exporturi.
Nici pentru oierii din cele 19 județe libere de scrapie nu va fi ușor să exporte. Inspectorii de la ANSVSA vor urmări cu strictețe respectarea procedurilor, astfel încât să nu se strecoare vreo mioară din alte județe în loturile pentru export, pentru a nu fi puse în pericol livrările externe pe termen lung. Spre exemplu, după ce OIE a declarat România țară liberă de boala vacii nebune, o fraudă cu crotalii din județul Cluj le-a dat posibilitatea rușilor să interzică importurile de bovine și carne de vită din România.
Or, pentru ciobani, o nouă interdicție va crea un prejudiciu imens. Înainte de apariția focarelor de scrapie, România exporta circa două milioane de capete de ovine și caprine în Turcia. Potrivit statisticilor europene, țara noastră se plasează în fruntea exportatorilor, veniturile din această activitate fiind de circa 150 de milioane de euro anual.
Pentru a putea exporta în Turcia, crescătorii de oi și de capre din cele 19 județe libere de scrapie trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Pentru ovinele vii destinate reproducţiei şi creşterii, perioada de carantină este de minim 21 de zile. Pentru ovinele vii destinate tăierii, nu este stabilită o anumită perioadă de carantină, ovinele putând staţiona în centrul de colectare până la constituirea lotului.
Sursa: Stiri Agricole
Ion Aldea este cioban în zona Bran şi are acum peste 500 de oi. Plănuieşte ca în toamnă să vândă 100, în special pe cele bătrâne, pentru a face faţă cheltuielilor. Ciobanii spun că Turcia este este cea mai bună piaţă pentru ei. Asta pentru că nu doar animalele tinere sunt cumpărate, ci şi cele mature. Deocamdată, doar din 19 judeţe din ţară pleacă oi pentru export. Asta dacă îndeplinesc condiţiile impuse de turci. „Trebuie să deţină o exploataţie înregistrată la noi, să aibă fermă de carantină. Trebuie să fie supuse obligatoriu la toate vaccinările sau acţiuni de imunoprofilaxie impuse de cel care face importul” a spus, Dan Şerban, şeful Serviciului Inspecţie DSVSA Braşov. Înainte ca exportul ovinelor să fie oprit, aproape 1,8 milioane de animale mergeau spre Turcia. Era o piaţă de aproape 300 de milioane de euro. După ce autorităţile din Turcia au oprit importul de ovine, fermierii români au pierdut aproape 100 de milioane de euro pentru că au vândut animalele mai ieftin în alte părţi.Un cioban din România exportă 100.000 de oi în China
100.000 de oi din România vor pleca spre China în această vară, în baza unui contract semnat de un cioban din judeţul Cluj. În viitor, fermierul şi-a propus să exporte carne în Rusia şi Dubai.
Negocierile dintre ciobanul clujean şi oamenii de afaceri chinezi au avut loc în urmă cu o lună, în China,
Clujeanul, care nu este la prima afacere internaţională, s-a întors acasă şi în scurt timp i-a convins şi pe alţi ciobani să îşi dea oile la export. Până se va face livrarea, în luna august, ciobanul trebuie să obţină de la autorităţile sanitar-veterinare certificatele destinate exportului de animale.
Afacerile cu străinii par să fie profitabile pentru fermierii români, în condiţiile în care estimările Eurostat, serviciul de statistică al UE, arată că în primele trei semestre ale anului trecut au fost exportate ovine în valoare de peste 100 de milioane de euro. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
SURSA: GANDUL
Doi din primii zece crescători de oi din România sunt braşoveni
Braşovul are doi dintre primii zece crescători de oi din România, potrivit datelor Agenţiei Pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Punctul de lucru din Homorod al companiei Prod Impex Olimpia deţine, potrivit datelor APIA, un număr de 6.641 de ovine, firma ocupând astfel locul doi în Topul crescătorilor de oi. Pe locul şase în topul naţional se află Alexandru Pelei, un crescător de oi din Rupea, care are 4.286 de ovine. România deţine cel de-al patrulea efectiv de ovine din Uniunea Europeană, în spatele Marii Britanii (22,9 milioane de capete), Spaniei (16,3 milioane de capete) şi Greciei (9,5 milioane de capete). În ultimii zece ani, „turma“ de oi a României s-a majorat cu aproximativ 20% şi a ajuns la pragul de 9 milioane de capete şi pe locul al patrulea în Uniunea Europeană.
„În urmă cu şapte-opt ani aveam cam 3.000 de oi. Efectivele au crescut pentru că s-a majorat cererea la export, dar şi pentru că avem contracte de desfacere a laptelui cu fabricile”, explică Alexandru Pelei. „Viitorul sunt fermele de mari dimensiuni precum sunt construite cele din străinătate. Fără un efectiv mare de animale nu ai cum să faci profit. Mă mir de fiecare dată când îi văd pe alţii că îşi fac stână cu 100 de oi pentru că nu ştiu de unde câştigă”, spune Alexandru Pelei.
Bani din lapte şi miei
Afacerile stânelor se învârt în jurul încasărilor făcute din vânzarea laptelui, mieilor şi a lânii, însă aproximativ două treimi din încasările totale ale fermelor sunt aduse de comerţul cu animale vii. „Eu am un contract bun cu procesatorul Olympus care are o fabrică aici în apropiere, în judeţul Braşov. O oaie dă cam 50-60 de litri de lapte/lactaţie, ceea ce înseamnă încasări de 140-150 lei la un preţ de 2,8 lei/litru”, afirmă Alexandru Pelei.
În fiecare sezon oile nasc în medie câte un miel pe care ciobanii îl vând atunci când acesta ajunge la o greutate de 30-35 de kilograme. Preţul mediu de anul trecut pentru un astfel de animal a fost de aproximativ 60 euro, ceea ce înseamnă că la o fermă de 4.800 de capete încasările pot ajunge la 280.000 de euro/ sezon. „Costurile de producţie sunt mari, se duc fonduri către medicamente, crotalii, dar şi genetică. Spre exemplu, am adus din Germania berbeci pe care am plătit 500 euro/exemplar şi mieluţe pe care am plătit 300 euro/exemplar”, mai spune Pelei.
Cel mai mare exportator de oi din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de ovine, cu o cotă de piaţă de 50% şi încasări de 150 de milioane de euro anual. Cele mai importante pieţe sunt cele din Libia, Iordania, Grecia, Bulgaria şi Liban, 80% din livrări sunt acoperite din oi, iar restul din exemplare mai tinere de un an, potrivit datelor Eurostat.
Pentru crescători, exporturile de ovine reprezintă un centru de profit care dă siguranţă afacerilor având în vedere că în acest segment se încadrează aşa-numitele oi-reformă, cele cu producţii de lapte în scădere şi berbecii tineri. Piaţa locală a ovinelor este unul dintre puţinele segmente din zootehnie care au înregistrat creşteri de la intrarea României în UE în urmă cu opt ani. În acest interval numărul total de ovine din economie a crescut cu 7%, la 9 milioane de capete.
Sursa: BizBrasov
România reuşeşte astfel să acopere jumătate din totalul exporturilor de ovine din Uniunea Europeană.
„În străinătate merg animalele pentru carne. La export se lucrează numai cu banii jos pentru că altfel este foarte riscant. Preţul mediu este de 2.500 de euro/tonă în viu. La efective mari, marja de profit se ridică şi la 15%“, explică Dumitru Andreşoi, unul dintre cei mai mari proprietari locali de ovine, cu efective de 30.000 de capete, cu o valoare estimată de 3 milioane de euro, având în vedere un preţ mediu de 100 euro/animal.
Afacerile de export cu oi româneşti sunt aproape în totalitate dependente de comenzile ce vin din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Jumătate din exporturile la nouă luni au fost acoperite de livrările către Libia (62 mil. euro), iar alte 22% de afacerile cu Iordania (25,8 mil. euro). Piaţa locală a ovinelor este unul dintre puţinele segmente din zootehnie care au înregistrat creşteri de la intrarea României în UE în urmă cu şapte ani.
România este unul dintre principalii cinci exportatori de oi și capre din Europa, datorită succesului înregistrat de berbecuții din stânele noastre pe piețele arabe
Autoritățile de la București încearcă de mult timp să convingă Beijingul și Ankara să dea frâu liber importurilor de oi și capre din România. Dacă, în ceea ce privește China, importurile sunt condiționate de parcurgerea unor proceduri birocratice extrem de stufoase, fermierii români spun că partea turcă pur și simplu nu vrea marfa lor. Acest refuz este și o piedică în ceea ce privește exporturile către țări arabe, în condițiile în care animalele nu pot tranzita Turcia.
„Regele ciobanilor”
Cu toate acestea, crescătorii au găsit clienți fideli în alte state. Spre exemplu, Dumitru Andreșoi, supranumit „regele ciobanilor” pentru cele 25.000 de ovine pe care le deține, livrează către țările arabe câte 14-15.000 de capete anual, în special în Siria, Iordania și Libia. „Nu avem noi atâtea oi câte vor ei”, spune fermierul hunedorean.
Anual, România exportă ovine și carne de oaie în valoare de circa 150 de milioane de euro, fapt care ne-a poziționat pe locul al patrulea al marilor exportatori la nivel comunitar. Pentru că exporturile merg bine, iar brânza se vinde ieftin, Dumitru Andreșoi nici nu mai mulge oile, ci lasă laptele pentru îngrășarea mieilor. În țările arabe se consumă foarte multă carne de oaie. Totodată, la evenimente importante, cum este nașterea unui băiat, se sacrifică berbecuți.
Invitații refuzate
În anul 2002, serviciile veterinare din Turcia au interzis importul de ovine şi produse de la acestea din România, după apariția unor focare de scrapie, o boală letală pentru oi și capre. Reluarea livrărilor a fost condiționată de o confirmare oficială din partea Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor ( O I E ) privind absenţa scrapiei în anumite judeţe ale României. Confirmarea a venit în luna octombrie a anului trecut, însă, deși au fost invitați în repetate rânduri să inspecteze fermele de carantină din România, unde sunt ținute mioarele înainte de export, turcii s-au lăsat așteptați.
Prețul corect
Totodată, chinezii și-au manifestat interesul să importe oi din România, dar crescătorii noștri nu cred în vorbe. „Am mai avut experiențe cu chinezii, când au zis ca vor lână, dar nu s-a concretizat nimic. Nu cred că se va concretiza un export de oi acum”, explică președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine Romovis, Nicolae Cioroianu.
Dincolo de birocrație, prețul oferit de chinezi este o piedică în calea exporturilor. „Chinezii nu vor plăti niciodată prețul pe care îl dau arabii, care sapă puțin în grădină și culeg petrol. Chinezii vor doar marfă ieftină”, spune Dumitru Andreșoi, care este și președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia”.
Creștere cu iz de fraudă
Potrivit datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), la cererea EVZ, în 2013, fermierii au înregistrat 9,11 milioane de oi și capre, pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66 milioane de euro numai de la UE. Față de 2012, efectivele declarate s-au mărit cu un milion de capete. Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine Romovis, Nicolae Cioroianu, nu crede însă că datele înregistrate sunt conforme cu realitatea. „Creșterea nu este explicabilă, mai ales în anumite județe”, spune acesta. Oierii s-au plâns în nenumărate rânduri că se fac fraude în ceea ce privește numărul de animale declarate, astfel încât cei care umflă cifrele să primească subvenții mai consistente.
SURSA : EVZ
Câte oi putem exporta în Turcia?
Recent, autoritățile turce au notificat ANSVSA că pot fi reluate exporturile și tranzitul ovinelor prin Turcia, din cele 19 județe declarate libere de scrapie de către Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE).
Cele 19 judete sunt Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București. Crescătorii din aceste județe au declarat la APIA, în 2013, aproape 1,5 milioane de capete de ovine și caprine, pentru plata subvenției, dintr-un total de peste 9,1 milioane de capete la nivel național. În schimb, crescătorii din județe cu tradiție în oierit, cum este Sibiul, unde sunt înregistrate mai mult de jumătate de milion de capete de ovine și caprine, nu pot face exporturi.
Nici pentru oierii din cele 19 județe libere de scrapie nu va fi ușor să exporte. Inspectorii de la ANSVSA vor urmări cu strictețe respectarea procedurilor, astfel încât să nu se strecoare vreo mioară din alte județe în loturile pentru export, pentru a nu fi puse în pericol livrările externe pe termen lung. Spre exemplu, după ce OIE a declarat România țară liberă de boala vacii nebune, o fraudă cu crotalii din județul Cluj le-a dat posibilitatea rușilor să interzică importurile de bovine și carne de vită din România.
Or, pentru ciobani, o nouă interdicție va crea un prejudiciu imens. Înainte de apariția focarelor de scrapie, România exporta circa două milioane de capete de ovine și caprine în Turcia. Potrivit statisticilor europene, țara noastră se plasează în fruntea exportatorilor, veniturile din această activitate fiind de circa 150 de milioane de euro anual.
Pentru a putea exporta în Turcia, crescătorii de oi și de capre din cele 19 județe libere de scrapie trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Pentru ovinele vii destinate reproducţiei şi creşterii, perioada de carantină este de minim 21 de zile. Pentru ovinele vii destinate tăierii, nu este stabilită o anumită perioadă de carantină, ovinele putând staţiona în centrul de colectare până la constituirea lotului.
Sursa: Stiri Agricole
Ion Aldea este cioban în zona Bran şi are acum peste 500 de oi. Plănuieşte ca în toamnă să vândă 100, în special pe cele bătrâne, pentru a face faţă cheltuielilor. Ciobanii spun că Turcia este este cea mai bună piaţă pentru ei. Asta pentru că nu doar animalele tinere sunt cumpărate, ci şi cele mature. Deocamdată, doar din 19 judeţe din ţară pleacă oi pentru export. Asta dacă îndeplinesc condiţiile impuse de turci. „Trebuie să deţină o exploataţie înregistrată la noi, să aibă fermă de carantină. Trebuie să fie supuse obligatoriu la toate vaccinările sau acţiuni de imunoprofilaxie impuse de cel care face importul” a spus, Dan Şerban, şeful Serviciului Inspecţie DSVSA Braşov. Înainte ca exportul ovinelor să fie oprit, aproape 1,8 milioane de animale mergeau spre Turcia. Era o piaţă de aproape 300 de milioane de euro. După ce autorităţile din Turcia au oprit importul de ovine, fermierii români au pierdut aproape 100 de milioane de euro pentru că au vândut animalele mai ieftin în alte părţi.Un cioban din România exportă 100.000 de oi în China
100.000 de oi din România vor pleca spre China în această vară, în baza unui contract semnat de un cioban din judeţul Cluj. În viitor, fermierul şi-a propus să exporte carne în Rusia şi Dubai.
Negocierile dintre ciobanul clujean şi oamenii de afaceri chinezi au avut loc în urmă cu o lună, în China,
Clujeanul, care nu este la prima afacere internaţională, s-a întors acasă şi în scurt timp i-a convins şi pe alţi ciobani să îşi dea oile la export. Până se va face livrarea, în luna august, ciobanul trebuie să obţină de la autorităţile sanitar-veterinare certificatele destinate exportului de animale.
Afacerile cu străinii par să fie profitabile pentru fermierii români, în condiţiile în care estimările Eurostat, serviciul de statistică al UE, arată că în primele trei semestre ale anului trecut au fost exportate ovine în valoare de peste 100 de milioane de euro. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
SURSA: GANDUL
Doi din primii zece crescători de oi din România sunt braşoveni
Braşovul are doi dintre primii zece crescători de oi din România, potrivit datelor Agenţiei Pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Punctul de lucru din Homorod al companiei Prod Impex Olimpia deţine, potrivit datelor APIA, un număr de 6.641 de ovine, firma ocupând astfel locul doi în Topul crescătorilor de oi. Pe locul şase în topul naţional se află Alexandru Pelei, un crescător de oi din Rupea, care are 4.286 de ovine. România deţine cel de-al patrulea efectiv de ovine din Uniunea Europeană, în spatele Marii Britanii (22,9 milioane de capete), Spaniei (16,3 milioane de capete) şi Greciei (9,5 milioane de capete). În ultimii zece ani, „turma“ de oi a României s-a majorat cu aproximativ 20% şi a ajuns la pragul de 9 milioane de capete şi pe locul al patrulea în Uniunea Europeană.
„În urmă cu şapte-opt ani aveam cam 3.000 de oi. Efectivele au crescut pentru că s-a majorat cererea la export, dar şi pentru că avem contracte de desfacere a laptelui cu fabricile”, explică Alexandru Pelei. „Viitorul sunt fermele de mari dimensiuni precum sunt construite cele din străinătate. Fără un efectiv mare de animale nu ai cum să faci profit. Mă mir de fiecare dată când îi văd pe alţii că îşi fac stână cu 100 de oi pentru că nu ştiu de unde câştigă”, spune Alexandru Pelei.
Bani din lapte şi miei
Afacerile stânelor se învârt în jurul încasărilor făcute din vânzarea laptelui, mieilor şi a lânii, însă aproximativ două treimi din încasările totale ale fermelor sunt aduse de comerţul cu animale vii. „Eu am un contract bun cu procesatorul Olympus care are o fabrică aici în apropiere, în judeţul Braşov. O oaie dă cam 50-60 de litri de lapte/lactaţie, ceea ce înseamnă încasări de 140-150 lei la un preţ de 2,8 lei/litru”, afirmă Alexandru Pelei.
În fiecare sezon oile nasc în medie câte un miel pe care ciobanii îl vând atunci când acesta ajunge la o greutate de 30-35 de kilograme. Preţul mediu de anul trecut pentru un astfel de animal a fost de aproximativ 60 euro, ceea ce înseamnă că la o fermă de 4.800 de capete încasările pot ajunge la 280.000 de euro/ sezon. „Costurile de producţie sunt mari, se duc fonduri către medicamente, crotalii, dar şi genetică. Spre exemplu, am adus din Germania berbeci pe care am plătit 500 euro/exemplar şi mieluţe pe care am plătit 300 euro/exemplar”, mai spune Pelei.
Cel mai mare exportator de oi din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de ovine, cu o cotă de piaţă de 50% şi încasări de 150 de milioane de euro anual. Cele mai importante pieţe sunt cele din Libia, Iordania, Grecia, Bulgaria şi Liban, 80% din livrări sunt acoperite din oi, iar restul din exemplare mai tinere de un an, potrivit datelor Eurostat.
Pentru crescători, exporturile de ovine reprezintă un centru de profit care dă siguranţă afacerilor având în vedere că în acest segment se încadrează aşa-numitele oi-reformă, cele cu producţii de lapte în scădere şi berbecii tineri. Piaţa locală a ovinelor este unul dintre puţinele segmente din zootehnie care au înregistrat creşteri de la intrarea României în UE în urmă cu opt ani. În acest interval numărul total de ovine din economie a crescut cu 7%, la 9 milioane de capete.
Sursa: BizBrasov
China vrea sa importe ovine din Romania, potentialul de export este de 4-5 mil capete
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat marti la Forumul Economic si Comercial China - Europa de Est.
Acesta a reamintit in discursul sau semnarea protocolului privind carantina şi cerintele de sanatate pentru carnea de porc congelata destinata exportului din Romania in China.
De asemenea, tot in 2013 a fost semnat un protocol privind cerintele pentru bovine de reproductie destinate exportului din Romania in Republica Populara Chineza, ce constituie suportul pentru comertul cu produse de origine animala.
Potrivit ministrului, piata chineza este de asemenea interesata de creşterea investitiilor in agricultura romaneasca şi de importul de ovine din tara noastra, avand in vedere potentialul existent de
- 14 milioane capete din care
- 9 milioane matca apreciind ca
- potential pentru export un numar de 4-5 milioane capete.
"Doresc sa remarc programele de promovare a vinului romanesc in China care au fost incununate de succes. Romania produce vinuri de calitate superioara, recunoscute prin distinctiile primite la nivel mondial, o incununare a acestor merite fiind gazduirea in acest an al Congresului Organizatiei Mondiale a Vinului. in acest nou climat, doresc sa va confirm sustinerea noastra in continuare a actiunilor de promovare privind alte produse precum mierea, cerealele, carnea de vita şi de porc. Trebuie remarcata productia de cereale din anul acesta de
- 7,3 milioane tone grau,
- 10,4 milioane tone porumb, orz, orzoaica
- 1 milion tone care reprezinta o buna oportunitate pentru disponibilitati la export avand in vedere consumul nostru intern de circa jumatate din productia obtinuta", a mai declarat Daniel Constantin.
Sursa: AgroMania
Acesta a reamintit in discursul sau semnarea protocolului privind carantina şi cerintele de sanatate pentru carnea de porc congelata destinata exportului din Romania in China.
De asemenea, tot in 2013 a fost semnat un protocol privind cerintele pentru bovine de reproductie destinate exportului din Romania in Republica Populara Chineza, ce constituie suportul pentru comertul cu produse de origine animala.
Potrivit ministrului, piata chineza este de asemenea interesata de creşterea investitiilor in agricultura romaneasca şi de importul de ovine din tara noastra, avand in vedere potentialul existent de
- 14 milioane capete din care
- 9 milioane matca apreciind ca
- potential pentru export un numar de 4-5 milioane capete.
"Doresc sa remarc programele de promovare a vinului romanesc in China care au fost incununate de succes. Romania produce vinuri de calitate superioara, recunoscute prin distinctiile primite la nivel mondial, o incununare a acestor merite fiind gazduirea in acest an al Congresului Organizatiei Mondiale a Vinului. in acest nou climat, doresc sa va confirm sustinerea noastra in continuare a actiunilor de promovare privind alte produse precum mierea, cerealele, carnea de vita şi de porc. Trebuie remarcata productia de cereale din anul acesta de
- 7,3 milioane tone grau,
- 10,4 milioane tone porumb, orz, orzoaica
- 1 milion tone care reprezinta o buna oportunitate pentru disponibilitati la export avand in vedere consumul nostru intern de circa jumatate din productia obtinuta", a mai declarat Daniel Constantin.
Sursa: AgroMania