Uniunea Europeana este la o rascruce de drumuri la trei ani de la declansarea crizei financiare mondiale. Statele din sudul Europei sunt in pragul falimentului sub povara datoriilor care depasesc 100% din PIB-urile nationale, in timp ce nordul mai dezvoltat ezita sa ia o decizie clara. Neintelegerile in privinta modalitatilor de salvare a Greciei au agravat problemele din Spania, Portugalia, Italia si Irlanda. Exista temeri ca vidul politic va duce la noi atacuri speculative asupra obligatiunilor statelor cu datorii mari.
Analistii economici sustin ca alternativele pentru temperarea crizei ar fi o uniune fiscala mai stransa sau o posibila destramare a zonei euro. 'Fara un buget comun, UE nu va cunoaste stabilitatea. Pentru a ajunge la acest buget comun, va trebui sa resimta necesitatea unei aparari comune si, deci, a unei amenintari comune', considera reputatul intelectual francez Jacques Attali, care a fost consilierul lui François Mitterrand. Acesta a sugerat ca Europa ar putea sa recurga la 'o amenintare mai mult sau mai putin imaginara venita din Sud sau din Est pentru a-si rezolva problemele interne'.
La Bucuresti se simte unda de soc a cutremurului din zona de sud a continentului. Leul este la minimul anului in fata euro, spre disperarea celor care au credite in valuta.
Irlanda: Statul a intrat de ieri in categoria tarilor nerecomandate pentru investitii, dupa ce Moody’s i-a taiat cu o treapta ratingul de credit de la 'Baa3' la 'Ba1'. Agentia de rating a avertizat ca tara va avea nevoie de un nou pachet de bailout din partea institutiilor financiare internationale. Spre deosebire de Grecia, Irlanda si-a atins insa obiectivele din acordul de finantare externa de 85 miliarde de euro incheiat anul trecut cu UE si FMI si din acest motiv oficialii europeni au criticat decizia Moody’s. Problema este ca tara are datorii care se ridica la 96,2% din PIB, ceea ce o face vulnerabila prin contagiune la criza din Grecia.
Portugalia: Este si ea in categoria tarilor nerecomandate pentru investitii de acum o saptamana, cand Moody’s i-a redus ratingul la 'Ba2'. Decizia a aratat pentru prima data ca actuala criza a datoriilor de stat din Europa se manifesta dincolo de Grecia, mai ales ca in aprilie a incheiat un acord de finantare externa cu UE si FMI, dupa Grecia si Irlanda. Pachetul de finantare a Portugaliei se ridica la 78 de miliarde de euro si prevede revenirea statului pe pietele financiare in 2013.
Italia: Cea de-a treia economie a Uniunii Europene este prea mare pentru a fi salvata cu instrumentele financiare de care dispune in prezent Uniunea Europeana, scrie Reuters. Necesarul de imprumut al Italiei pentru urmatorii trei ani este de peste 600 de miliarde de euro, in timp ce fondul european de salvare este de 450 de miliarde de euro, iar o parte este deja angajat pentru asistarea financiara a Greciei, Portugaliei si Irlandei. Europa ar trebui sa creasca de patru ori acest fond daca ar fi sa sprijine Italia. Ieri, dupa zile de tacere ostentativa chiar in fata celor mai autorizate solicitari, premierul italian, Silvio Berlusconi, a spus adevarul, 'criza prin care trece Italia este teribila. Tara risca sa ajunga ca Grecia si Spania'. Totusi Italia va actiona coerent si masurile de austeritate vor fi aprobate pana maine sau cel tarziu pana duminica, dau asigurari oficialii din Peninsula. Marti, in ziua cea mai neagra pentru Italia, fostul premier si fost presedinte al Comisiei Europene Romano Prodi a facut apel la coeziune pentru a depasi criza. 'Italia nu straluceste prin rigoare, dar economia nu este in colaps, structurile productive sunt, in general, sanatoase, iar bancile sunt relativ mai solide decat in alte tari. Cu toate acestea, se asista la un atac feroce, atat la Bursa, cat si privind obligatiunile de stat. Daca situatia nu se remediaza, se merge direct in prapastie si de aceea este nevoie de un raspuns coerent al intregii tarii', a explicat Prodi. FMI cere Italiei 'masuri decisive' pentru reducerea datoriei publice.
Spania: Ingrijorarea domneste dupa ce premierul Zapatero a criticat Germania pentru noua criza a datoriilor si pentru ca a prelungit prea mult decizia cu privire la participarea privata la salvarea Greciei. Atacurile speculative asupra Spaniei si Italiei forteaza o reuniune de urgenta a Eurogrupului, scria ieri presa de la Madrid, dupa interventia BCE, care a cumparat masiv din datoria spaniola. Analistii avertizeaza ca, la fel ca si Italia, Spania este prea mare pentru a putea fi sustinuta de UE.
Grecia: Situatia este din ce in ce mai complicata dupa ce au aparut voci care cer UE sa lase tara sa intre in incapacitate de plata pentru a salva restul Europei. Board-ul FMI se va reuni maine pentru a discuta despre viitoarea transa de imprumut destinata Greciei, a declarat ieri directorul general al institutiei, Christine Lagarde. Deblocarea transei va permite Greciei sa evite pericolul imediat al unui default, dar tara are nevoie de un al doilea program de finantare, a carui valoare este estimata tot la 110 miliarde de euro. Oficialii de la Atena au inceput sa acuze pietele financiare ca folosesc Grecia drept scuza pentru a ataca euro si orice ar face pietele nu vor fi niciodata multumite. Ministrul de Finante, Evangelos Venizelos, a spus ca tara sa va avea nevoie de o noua transa de ajutor pana la 15 septembrie.
SUA, o bomba cu ceas
'Cea mai mare economie a lumii este intr-o forma financiara la fel de proasta ca Grecia si alte tari europene inglodate in datorii', noteaza CNBC. Valoarea maxima a datoriei publice stabilita de Congresul Statelor Unite, 14.300 de miliarde de dolari, a fost atinsa in luna mai. Pentru a nu intra in incapacitate de plata, Washingtonul a suspendat pana in august investitiile in fondurile nationale de pensii. Datoria se ridica la 91,6% din produsul Intern Brut.
In plus, metodele neortodoxe folosite de FED pentru a da un impuls economiei au facut ca bilanturile bancii centrale sa se umfle intr-un ritm exploziv. Moneda nou emisa de FED a inundat pietele internationale si, pe fondul unor recolte proaste si a tensiunilor din Orientul Mijlociu, au scumpit mancarea si petrolul. FED a luat in bilanturi ipotecile unor locuinte pe care nimeni nu le vrea, in valoare de mii de miliarde de dolari. Insa economia SUA nu merge mai bine, din contra, pentru o crestere economica nominala de 700 de miliarde de dolari, statul a cheltuit 6.100 de miliarde de dolari. Practic, statul trebuie sa imprumute cam 42% din sumele cheltuite. 'Nu exista nici o sansa, nici in teorie, ca SUA sa isi plateasca datoriile. Sunt uriase. O sa intre in default. Fie ca fac inflatie, fie prin alta metoda, tot default se cheama', declara recent investitorul Jim Rogers la emisiunea 'Hard Talk' de la BBC.
Daca democratii si republicanii nu ajung la un acord privind dimensiunea deficitului bugetar, atunci nu se poate garanta plata pensiilor si a ajutoarelor sociale dupa 3 august. 'Nu pot garanta ca aceste cecuri vor pleca pe 3 august daca nu vom rezolva aceasta situatie, pentru ca pur si simplu s-ar putea sa nu fie suficienti bani in vistierie', a declarat Barack Obama intr-un interviu acordat CBS.
Recent, chiar de Ziua Americii, pe 4 iulie, statul Minnesota a intrat in faliment. Republicanii s-au opus singurei solutii de redresare, crestere a taxelor pentru acoperirea deficitului de 5 miliarde de dolari ale statului. Datoriile se ridica in prezent la 14.000 de miliarde de dolari si nu pot fi platite. Asa ca 22.000 de bugetari au fost concediati definitiv. Mai functioneaza doar serviciile de urgenta, vitale pentru stat, cum ar fi: penitenciarele, patrulele de politie, azilele de batrani, executivul si legislativul statului, instantele de judecata. Minnesota nu e pentru prima oara in situatie de faliment. Acum cinci ani, situatia era identica, s-a salvat prin marirea taxelor si imprumuturi.
Plasamentele Bancii Nationale a Romaniei in obligatiuni guvernamentale americane au scazut in trimestrul al doilea cu 400 de milioane de dolari, la 8,04 miliarde de dolari, reprezentand o reducere cu 4,5% a expunerilor pe bonduri emise de Trezoreria SUA, potrivit unui document oficial al BNR, semnat de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
SURSA: JURNALUL
Daca UE se clatina, sa facem alta
In timp ce liderii Uniunii Europene cauta cu disperare solutii pentru finantarea tarilor cu economii slabe si pentru capitalizarea bancilor, unele state propun solutii alternative, pentru a se tine departe de vartejul pe care l-ar putea crea o eventuala rupere a UE.
Pe modelul anuntat de premierul Rusiei, Vladimir Putin, care ar vrea gruparea fostelor state sovietice intr-o uniune economica, inclusiv cu moneda unica, un istoric si analist din Suedia propune infiintarea unei uniuni a statelor nordice.
Business Insider scrie ca analistul Gunnar Wetterberg sugereaza ca tarile din partea de nord a continentului ar trebui sa adopte o intelegere de uniune, in stilul Uniunii Europene, in cazul in care UE se va destrama.
Intr-un articol de opinie din ziarul suedez Dagens Nyheter, Wetterberg a scris ca “o uniune a tarilor nordice ar fi de departe o forta mai puternica in fata celorlalte tari din Europa sau din afara, in comparativ cu cinci state individuale, ca in prezent.” Totodata, Wetterberg a mai spus ca o piata comuna ar determina o crestere economica mai mare ca acum.
“Uniunea Nordica” ar urma sa fie compusa din Suedia, Norvegia, Danemarca, Islanda si Groenlanda.
Nu este prima data cand Wetterberg sugereaza ca tarile nordice ar trebui sa se uneasca. Acum cativa ani, tot el a propus o noua forma de Uniune Kalmar (o serie de uniuni care s-au realizat intre regatele Danemarcei, Norvegiei si Suediei, din 1397 si 1523).
Potrivit presei suedeze, principalele trei tari nordice – Suedia, Norvegia si Danemarca, au impreuna un PIB plasat undeva intre cel al Australiei si al Mexicului. Daca Suedia se afla acum pe locul 21 intre cele mai bogate tari, uniunea celor trei va avea un PIB care sa le plaseze pe locul al 14-lea.
Daca la uniunea celor trei s-ar mai adauga Finlanda si Islanda, PIB-ul uniunii ar ajunge la 1,4 trilioane de dolari, adica o suma plasata intre PIB-ul Spaniei si cel al Italiei.
Populatia totala a celor trei mari tari nordice ar ajunge la aproximativ 20 de milioane de persoane, la care s-ar mai adauga 5 milioane din Finlanda si Islanda.
Uniunea ar avea si radacini lingvistice comune. In Finlanda se vorbeste suedeza pe arii extinse, iar Danemarca are sub tutela si Insulele Feroe, care vorbesc un dialect foarte apropiat de islandeza.
In aceste conditii, cu o “Uniune Eurasiatica”, pe care a propus-o Vladimir Putin, si cu o “Uniune Nordica”, se pare ca ideea uniunilor economice, dar si culturale si lingvistice, este tot mai aproape de a deveni realitate.
SURSA: INCONT
UE se clatină puternic: Şomajul atinge noi cote record
Şomajul a continuat să crească în luna mai în Europa la noi cote record, atingând 11,1% în zona euro şi 10,3% în UE, numărul şomerilor din cele 27 de state membre fiind cu aproape două milioane mai ridicat decât acum 12 luni, potrivit datelor Eurostat, citate de Mediafax. Rata şomajului ajustată în funcţie de sezonalitate a urcat în mai la 10,3% în UE, de la 10,2% în aprilie, respectiv 9,5% în mai 2011. În zona euro, şomajul a avansat la 11,1% în mai, de la 11% în aprilie, respectiv 10% în aceeaşi perioadă a anului trecut.umărul şomerilor din UE a urcat cu 1,95 milioane în perioada analizată, la 24,86 milioane de persoane, din care 17,56 milioane în zona euro. Cel mai scăzut şomaj se înregistrează în Austria (4,1%), Olanda (5,1%), Luxemburg (5,4%) şi Germania (5,6%). La polul opus se regăsesc Spania (24,6%) şi Gercia (21,9%).
România se află în jumătatea inferioară a clasamentului, cu un şomaj de 7,7%, încadrată de Finlanda (7,6%) şi Danemarca (7,8%). SURSA: REALITATEA.NET
Cea mai puternica economie din UE se clatina
Cresterea economiei Germaniei va incetini puternic in ultimele trei luni ale acestui an, fiind posibila o contractie din cauza impactului crizei datoriilor din zona euro, potrivit unor rapoarte publicate luni de Ministerul de Finante si banca centrala.
"Activitatile industriale din septembrie au fost solide, dar in ultimul trimestru Germania s-ar putea confrunta cu o incetinire a economiei", se arata in raportul Ministerului Finantelor, care arata ca slabiciunea economica a unor tari din zona euro apasa asupra Germaniei, scrie Mediafax. Dupa o expansiune semnificativa a economiei in trimestrul al treilea, "ar putea urma o stagnare sau un recul in ultimul trimestru al anului", potrivit unui alt raport publicat luni de banca centrala germana, Bundesbank.Guvernul german a imbunatatit recent estimarea de crestere economica pentru acest an de la 0,7% la 0,8%.
Pentru 2013, guvernul de la Berlin a redus insa prognoza de la 1,6% la 1%, din cauza crizei din zona euro si a incetinirii activitatilor economice in regiunile emergente. FMI anticipeaza ca economia germana va avansa in acest an si in 2013 cu 0,9%. SURSA: Business24
Germania: fundaţiile economice se clatină, dar mai grav este că se cutremură şi cele politice
Volkswagen, cea mai mare companie germană, a pierdut ieri dintr-un foc patru miliarde de euro din capitalizare după ce scandalul emisiilor toxice a explodat din nou, culcând la pământ acţiunile VW de pe burse.
Compania a recunoscut că a minţit în privinţa emisiilor de CO2 ale motoarelor maşinilor sale, nu numai a celor diesel, ci şi a celor pe benzină. Aceasta înseamnă mai multe miliarde de euro în plus de pus deoparte pentru „îndreptarea“ greşelilor şi mai puţină încredere în compania cu aprope 600.000 de angajaţi în întreaga lume. Chinurile VW le-au simţit pe burse şi alţi producători auto europeni.
Amplificarea scandalului VW nu putea să pice într-un moment mai nepotrivit, după cum scrie The Guardian. În decembrie se va ţine la Paris un summit ONU privind schimbările climatice. VW va fi acolo la fel de „iubită“ cum ar fi o companie de cărbune.
Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, trece şi ea prin schimbări în profunzime. Greşelile de management forţează banca să-şi schimbe modelul de afaceri într-un mediu extrem de volatil. Deutsche Bank va elimina doar în Germania 4.000 de locuri de muncă, scrie CNBC. Aceste probleme, la care se adaugă şi altele, riscă să erodeze fundaţiile economice ale Germaniei. În august, exporturile acestei ţări au înregistrat cea mai mare scădere din ultimii şase ani în condiţiile în care partenerii comerciali din ţările emergente au redus comenzile. Consumatorii şi directorii de companii au fost în octombrie mai puţin optimişti în legătură cu economia decât au fost în septembrie.
Însă, probabil cea mai mare problemă pe care o are acum Germania sunt tensiunile din coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel. Uniunea Creştin Democratică (CDU, a lui Merkel), Uniunea Social-Democrată (CSU, din Bavaria, considerată partid-soră al CDU) şi SPD nu se înţeleg în privinţa politicilor legate de imigrare. Liderii CDU şi CSU au înţeles că înainte de toate este important ca aceste formaţiuni să dea dovadă, chiar şi de faţadă, de unitate. Însă discuţiile cu SPD sunt mai dificile într-un mediu în care partidele radicale au devenit mai puternice ca niciodată în istoria UE. Graniţa Bavariei cu Austria este ţinta supremă a multora dintre refugiaţii care încearcă să intre în Germania. Anul acesta este de aşteptat să vină un milion de refugiaţi.
În aceste condiţii, se speculează că Merkel nu va mai candida pentru şefia guvernului după ce mandatul ei expiră în 2017.
Perspectiva ieşirii lui Merkel din peisaj îl înspăimântă pe Philip Stephens, editorialist al Financial Times. Pentru el, cancelarul german a fost piatra de temelie. Fără ea, fracturile din structura Uniunii Europene vor deveni mai multe şi mai adânci.
„Am petrecut ceva timp în compania membrilor partidului lui Merkel. Surprinzător pentru un outsider, conversaţiile s-au îndreptat către subiectul supravieţuirii lui Merkel în criza refugiaţilor. Unii credeau că Merkel are la dispoziţie doar câteva săptămâni pentru a găsi o soluţie. Nu contează că ieri Merkel era mai puternică decât oricare alt lider european. Peste noapte, ceea ce era de neconceput a devenit plauzibil, iar pentru unii din partidul său o probabilitate“, scrie Stephens.
Alte voci spun că febra va da înapoi, continuă jurnalistul, însă vulnerabilitatea lui Merkel te duce cu gândurile la convulsiile de peste tot în Europa cauzate de valurile de refugiaţi. În este, în partea post-comunistă a continentului, fluxul a întărit puterea naţionaliştilor etnici care n-au îndrăgit niciodată ideea de democraţie liberală. În Vest, această criză a mărit şansele naţionaliştilor precum Frontul Naţional al Marinei Le Pen, din Franţa. Demonstraţiile Pegida, partid de extremă dreapta din Germania, au acum vorbitori care se plâng că au fost desfiinţate lagărele de concentrare.
Partidele moderate din Europa au pierdut teren în faţa populiste de stânga şi de dreapta deoarece electoratul lor s-a temut că aceastea nu mai pot aduce siguranţă.
Până acum, Merkel nu a pierdut controlul, dar când politicienii sunt cuprinşi de panică, totul este posibil. Aşa a căzut Margaret Thatcher, un lider puternic considerat invincibil. Colegii de partid s-au întors împotriva ei cu ferocitate.
Miza este mult mai mare cu Merkel decât a fost cu Thatcher. Crahul financiar, criza euro şi prăbuşirea acordului de tranzit liber prin spaţiul Schengen fac ca Europa să se destrame deoarece partidele moderate încearcă să se ridice la nivelul propunerilor populiştilor. În aceste crize, Merkel a fost piatra de temelie, liderul care are autoritatea de a ţine maşina pe drum.
Germania este cea mai mare economie europeană şi principala piaţă de export pentru România. Cei mai mulţi jucători de pe piaţa automotive din România produc pentru Germania. SURSA: ZF