Oamenii care schimbă mersul legilor
În România nu avem o lege a lobby-ului, dar avem lobby-işti. Nu avem reglementări privind acţiunile de lobby, dar acestea modifică acte normative. E timpul pentru transparenţă. Până la un punct, acţiunile lobby-istilor cadrează perfect cu legislaţia în vigoare. Ce se află însă în spatele acestor demersuri e mai puţin reglementat şi prea puţin transparent. În liniştea din Dealul Mitropoliei, Laura Florea lucrează la dosarul de fundamentare pentru modificarea unei ordonanţe de guvern. Documentul, emis în octombrie anul trecut, stabileşte un termen de până la 210 zile în care statul trebuie să achite farmaciilor valoarea medicamentelor compensate şi gratuite pe care le-au vândut populaţiei. La distanţă de o staţie de metrou, în fostul Hotel Union de lângă Universitate, Guy Burrow îşi pregăteşte cazul care va susţine modificarea unei alte ordonanţe. E vorba de claw-back sau, mai exact, de obligaţia producătorilor de medicamente cu prescripţie de a plăti o contribuţie din valoarea vânzărilor realizate.
Laura Florea a înfiinţat, în urmă cu doar un an şi jumătate, firma Point Public Relations, în timp ce Guy Burrow este cel care a pus bazele celei mai vechi firme de afaceri publice din România, Central European Consulting. Amândoi vor încerca să impună respectivele modificări, în numele clienţilor lor, prin acţiuni de lobby. Acţiuni care nu sunt însă reglementate de legislaţia română. Şi tocmai pentru că nu se desfăşoară în limitele unui cadru legal va plana întotdeauna incertitudinea cu privire la acţiunile în sine şi la finalitatea acestora. Lobbyiştii precum Laura Florea sau Guy Burrow ştiu asta. Şi de aceea aleg să fie discreţi, să nu divulge numele clienţilor pentru care lucrează şi doar foarte rar fac referire la cazuri trecute în care au fost implicaţi. Anul trecut, Laura Florea a lucrat pentru Nadia şi Felix Tătaru, proprietarii radioului pentru copii Itsy Bitsy, care doreau să se extindă la nivel naţional. A făcut lobby pe lângă membrii Autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor pentru scoaterea la licitaţie de noi frecvenţe radio şi apoi pe lângă membrii CNA pentru câştigarea concursului. Niciuna dintre aceste întâlniri „one-to-one" la care au participat firma Laurei Florea şi fiecare dintre reprezentanţii acestor instituţii nu este înregistrată nicăieri. Pentru ca intâlnirile pe care le au lobby-iştii cu oamenii din diverse structuri publice nu intră în sfera niciunei reglementări. ZECI DE MILIOANE DE EURO
Toate aceste încrengături de relaţii şi de persoane care se influenţează reciproc şi îşi schimbă servicii nu vor putea niciodată măcar în parte să fie aduse la lumină în absenţa unei legi a lobby-ului. La fel, nici sumele care se cheltuiesc anual pentru astfel de servicii. Circa 80 de milioane de euro este estimarea privind valoarea industriei de public affairs din România anului 2008. Iar pentru 2009 cifrele preliminare indică o creştere de 30%. Calculul a fost făcut de Laura Florea şi este dat de sumele pe care le alocă pentru astfel de servicii primele 50 de mari companii cu activitate în România care fie au departamente proprii, fie apelează la firme specializate. O companie de talie mare alocă între 0,1 şi 0,2% din cifra de afaceri pentru servicii de relaţii publice, relaţii guvernamentale sau lobby. Cum sunt distribuite aceste sume e imposibil de aflat în absenţa unei minime reglementări.
Politica afacerilor de succes. Cu o carieră care se împarte între business și geopolitică, Alex Șerban a învăţat regulile jocului de la cei mai puternici oameni ai lumii. Pariu pe agricultură. Căutaţi instrumente în care să vă refugiaţi împotriva inflaţiei şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare? Uitaţi-vă la sectorul agroalimentar! O ambiţie greu de atins. Octavian Radu extinde Debenhams în regiune şi vede în asta o oportunitate pentru a impune şi Diverta în afara ţării. Ce bariere există dincolo de graniţe? Mini sau max în retail? Rămas singurul discounter care nu beneficiază de puterea unui grup internaţional, Minimax are o singură soluţie: vânzarea. Ce pericole îl pândesc?
SURSA: ADEVARUL
Facem acum o distincţie clară între traficul de influenţă şi lobby
Comisia juridică din Camera Deputaţilor a aprobat cu amendamente proiectul legislativ privind activitatea de lobby, iniţiativa fiind depusă în 2010 de actualul ministru al Energiei, Constantin Niţă (PSD). Este prima iniţiativă privind o lege a lobby-ului depusă după Revoluţie, aceasta urmând să intre mâine la vot final în plenul Camerei Deputaţilor. Pe tot parcursul dezbaterilor din Comisie, au fost prezenţi doar şase –şapte membri ai Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, restul până la 27, absentând.
“Se face o distincţie clară între traficul de influenţă şi lobby, dacă şapte legi au legiferat această activitate, inclusiv Academia Română a susţinut o reglementare de un anumit fel a activităţii de lobby ar trebui să ne ocupăm şi noi, este un subiect care este pe masa noastră”, a spus Bogdan Ciucă la începutul discuţiilor pe marginea legii lobby-ului.
Ciucă a precizat că cei care fac lobby trebuie să se înscrie într-un tabel, să primească o acreditare şi să facă o anumită pregătire. Toate contractele de lobby încheiate vor trebui trimise către o structură care le va centraliza.
„Are obligaţia să-şi prezinte contractul de lobby în registrul activităţii de lobby.Condiţiile sunt de transparenţă maximă”, a adăugat preşedintele Comisiei Juridice.
Astfel, în vederea înregistrării activităţii de lobby, se înfiinţează Registrul de Lobby, care va fi ţinut de oficiul registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti.
În forma propusă de social-democratul Constantin Niţă, în 2010, se preciza că „prezenta lege reglementează modul de desfăşurare a acţiunilor de influenţare a activităţii puterii legislative şi a celei executive, acţiuni desfăşurate în favoarea unei terţe părţi, în baza unui contract de lobby”.
În punctul de vedere al Guvernului se scrie că „Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative”.
Cu toate acestea, Guvernul susţine că s-ar fi impus o reglementare mai riguroasă şi mai precisă a noţiunilor cu care operează propunerea legislativă – activitatea de lobby, contractul de lobby, societatea de lobby, determinarea sferei persoanelor care pot exercita activitatea de lobby, răspunderi şi sancţiuni, pentru a nu asigura premisele exercitării traficului de influenţă sub forma activităţii de lobby, excluzând astfel posibilitatea constituirii practicienilor în activitatea de lobby în factori „autorizaţi” ai traficului de influenţă faţă de autorităţile publice cu putere de decizie politică şi juridică, cărora ar putea să le determine o anumită conduită.
SURSA: GANDUL
Parlamentul vrea să repună pe tapet legea lobby-ului
Aleșii vor rediscutarea acestui act normativ, prezent în toate statele occidentale, dar care poate conduce la acuzații de trafic de influență dacă nu este reglementat corespunzător.
Un nou controversat proiect de lege va intra în următoarea perioadă în dezbaterea Parlamentului. Potrivit surselor EVZ, este vorba despre proiectul de lege al legii lobby-ului, care face parte din colecția de proiecte discutate în decembrie 2013, în faimoasa „Marțea Neagră”, la pachet cu modificările la Codul Penal și Legea amnistiei și grațierii. Proiectul îi aparține social-democratului Constantin Niță, iar mediul de afaceri a fost invitat să facă observații pe marginea acestuia până la finalul săptămânii.
Potrivit proiectului, activita tea de lobby poate fi desfășurată de orice persoană fizică sau juridică, după înregistrarea acesteia în Registrul de Lobby, aceștia primind o remunerație stabilită prin contractul încheiat cu clienții. De asemenea, lobby-știi trebuie să furnizeze autorităților competente numele clientului lor și modul de desfășurare a activității.
Prevederi prea permisive
Inițiativa legislativă a fost criticată, la momentul discutării ei și de către specialiștii în domeniu. „Avem o definiție a lobby-ului cu scop larg (...) este aproape orice acțiune, cu scopul de a influența politicile publice, iar lobby-ştii sunt cu scop foarte restrâns, adică doar cei aflaţi sub contract, consultanţii, doar aceia pot fi catalogaţi drept lobbyşti“, a declarat Laura Florea, preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby.
Lobby sau trafi c de infl uență?
Deși toată lumea vorbește despre necesitatea unei legi a lobby-ului, derapajele înspre traficul de influență pot fi posibile având în vedere antecedentele parlamentarilor români. Celebrele stenograme din octombrie 2014 dintre Dan Șova și Viorel Hrebenciuc demonstrează această vulnerabilitate. „Boss, legea 78/2000,(...) , Dane orice telefon îl dai, este influenţare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiu, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru”, spunea Viorel Hrebenciuc, potrivit stenogramelor DNA.
O nouă lege controversată
Parlamentarii iau din nou cu asalt Codul de Procedură Penală. Potrivit unui proiect de modificare a acestuia,citat de Hotnews.ro, se propune reducerea termenelor de prescripție, se introduce conceptul de abuz de putere al organelor judiciare, procurorii rămân fără o serie de instrumente de anchetă, iar obținerea denunțurilor este îngreunată. Potrivit proiectului de lege, condamnările sunt mai greu de obținut în condițiile în care se prevede: „condamnarea se dispune doar atunci când are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială.”
patru dintre inițiatori, cercetați penal
În privința denunțurilor, modificarea prevede că „la luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, judecătorul nu se va putea pronunța în sensul luării unei decizii în funcție de denunțul făcut de inculpat altor persoane care au săvârșit fapte ce nu au legătura cu obiectul cererii”. De asemenea, denunțătorii sunt descurajați, în condițiile în care legea prevede că mituitorul și făptuitorul nu sunt pedepsiți dacă „denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii ei”.
De asemenea, procurorii și judecătorii sunt amenințați cu închisoarea de la 2 la 7 ani dacă „promit persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situație procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai ușoară, în schimbul căreia acesta să denunțe persoane care au săvârșit infracțiuni”.
Din cei 10 inițiatori, 4 sunt cercetați penal, trimiși în judecată sau condamnați. Astfel, Marian Ghiveciu a fost trimis în judecată sub acuzația de instigare la abuz în serviciu, Marius Manolache este este urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media, Ciprian Nica a fost declarat colaborator al Securității, Florin Pâslaru a fost condamnat recent pentru conflict de interese, iar Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată, fiind acuzat de dare de mită.
SURSA: EVZ
Guvernul şi oamenii de afaceri au început redactarea unui proiect de lege care ar urma să reglementeze activitatea de lobby. Principala problemă este definirea activităţii astfel încât să nu poată fi interpretată ca trafic de influenţă.
Potrivit profit.ro, o primă formă a proiectului reglementează, printre altele, înfiinţarea unui registru al transparenței. Acolo vor fi înregistrate organizațiile și persoanele specializate în lobby.
În vară, şi parlamentarii au încercat să aprobe o lege în acest sens. Proiectul a fost retras de pe ordinea de zi după ce opinia publică a atras atenţia că permite traficul de influență.
* Guvernul și oamenii de afaceri au început redactarea primului proiect din legislația internă care va reglementa lobby-ul, căutând ca termenii să fie exact definiți astfel încât activitatea să nu fie interpretată, la limită, drept trafic de influență. Documentul, la care de această dată lucrează și oamenii de afaceri, este redactat după ce parlamentarii au încercat, în vară, să-și promoveze un proiect propriu care favoriza acest trafic.
Un prim draft al proiectului, conform unui document obținut de Profit.ro, reglementează, printre altele, Registrul Transparenței, în care vor fi înregistrate organizațiile și persoanele care exercită acțiuni de influențare a politicilor publice, activități care nu sunt parte a dialogului social.
Organizarea unui astfel de Registru este argumentată prin faptul că trebuie evitată, ca și pentru parlamentarii și oficialii europeni de la Bruxelles, folosirea unor terminologii, precum cea de lobby, asupra cărora nu există un consens de definire. Acest lucru este prezentat ca fiind cu atât mai avantajos, cu cât acțunile supuse transparentizării sunt conduse de către organizații variate, care evită să fie catalogate drept "organizații de lobby", dar care desfășoară activități de influențare a politicilor publice.
Oamenii de afaceri consideră că actualul Registru al lobby-ului, insuficient reglementat și nepromovat la nivelul întregii administrații centrale și locale, nu definește limitele și aria de desfășurare a lobby-ului și arată că principala problemă a activității de lobby, întâlnită și la Bruxelles, este punerea în acord asupra definirii sintagmei de "public officials”.
"Este nevoie de foarte mare atenție pentru ca legea lobby-ului să nu creeze un blocaj instituțional, ca în țări precum Litunia și Polonia, unde legea există, dar este nefuncțională. Singura țară în care funcționează legea lobby-ului este Austria, acesta fiind modelul care ar trebui urmat și în România. Elaborarea unui legi a lobby-ului necesită foarte mare atenie, deoarece singurul proiect de lege care a fost pus în discuție avea rolul de îngrădire (de exemplu: asociațiile și patronatele nu puteau să facă lobby) și de suprareglementare. Foarte importantă este o reglementare corectă, cu definirea exactă a termenilor, pentru ca legea să nu aibă un efect distorsionant: crearea unui blocaj instituțional, care să fie la limita interpretării drept trafic de influență", se arată în document.
În Austria, Legea Transparenței prevede înregistrarea obligatorie a tuturor contactelor care au ca scop influențarea deciziilor de politici publice. Registrul on-line este administrat de Ministerul Federal al Justiției.
Parlamentarii au încercat să-și aprobe propriul proiect de lobby, cu nuanțe de trafic de influență
În vara acestui an, deputații din comisia juridică au încercat din nou să promoveze propunerea legislativă privind organizarea activității de lobby inițiată din 2010 de către deputatul PSD Constantin Niță, după o primă tentativă din decembrie 2013, într-o zi numită de presă "marțea neagră" din cauza legilor controversate votate atunci, care a eșuat urmare a presiunii publice. În vară, deputații au discutat din nou acest proiect la care au introdus un amendament, și anume că parlamentarii și consilierii locali și județeni pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum și ale oricăror persoane fizice sau juridice în relația cu autoritățile centrale sau instituțiile publice, dar fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalități.
Opinia publică a criticat această formulare, arătând că permite traficul de influență.
Pe fondul acestor critici, votul asupra propunerii legislative a fost amânat.
Adrian Severin i-a făcut pe români să se întrebe mai atent ce este lobby-ul
Problematica lobby-ului a apărut la suprafață în România în 2011, prin intermediul celui care a devenit pentru mai multe zile, involuntar, subiectul principal de discuție la Bruxelles: europarlamentarului Adrian Severin. Jurnaliști ai ziarului britanic "Sunday Times" au contactat atunci 60 de europarlamentari cărora le-a propus, în numele unei firme de lobby false, să fie plătiți pentru a susține amendamente la anumite legi. Dintre cei contactați, doar trei parlamentari au acceptat o discuție pe această temă, printre care și Adrian Severin, care și-ar fi facturat 12.000 de euro, după care a fost sunat de editorul publicației și i s-a explicat în ce situație se află.
Parlamentul European a declanșat o anchetă pentru stabilirea vinovăției în acuzațiile de mită și trafic de influență iar ceilalți doi europarlamentari acuzați au demisionat imediat, fiind condamnați ulterior la închisoare pentru că au acceptat să prezinte, în schimbul unei remunerații, amendamente la legi europene.
Adrian Severin a refuzat să demisioneze, chiar dacă Grupul Socialiștilor Europeni, din care făcea parte, i-a cerut acest lucru, și a susținut că nu a facut nimic ilegal sau anormal, spunând că nu a depus niciun amendament contra unei sume de bani sau a altui avantaj, că nu a cerut bani și că a acceptat doar un contract de consultanță cu aprobarea Parlamentului European.
El a fost trimis în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Dar, totuși, ce este lobby-ul ?
Literatura de specialitate definește lobby-ul ca orice acțiune făcută cu scopul de a influența acțiunile instituțiilor guvernamentale. Pentru a evita expresiile "lobby" și "lobbyist", care au uneori o conotație negativă și din dorința de a puncta aspectele pozitive ale acestei activități, Comisia Europeană a decis să adopte o terminologie neutră și să vorbească despre "reprezentanți ai grupurilor de interese" și de "reprezentare a intereselor".
La Bruxelles lucrează ca lobby-iști 15.000-20.000 de persoane fizice și 438 de firme.
Industria de lobby este cel mai mult dezvoltată în Statele Unite ale Americii, unde activitatea a fost reglementată la nivel federal din 1995 cu următoarea definiție: "Activitatea de lobby apare când o persoană comunică fie oral, fie în scris cu diferiți oficiali în numele unei persoane sau a unei companii pe anumite teme ca legislație, programe guvernamentale, imprumuturi, având ca scop influențarea deciziilor decidenților".
În România, potrivit rezultatelor cercetării realizate de către Forum for International Communications prin portalul de resurse PR Romania, entitățile care declară că desfășoară activități de lobby sunt destul de variate, primul loc fiind ocupate de către organizații neguvernamentale, cu o pondere de 38%, urmate de companii multinaționale (29%) și firme specializate (doar 4%).
SURSA: PROFIT
CNPR nu susține Legea lobby-ului. Societatea, tot coruptă, nu este pregătită
Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR) anunță că nu susține utilitatea și necesitatea unei legi a lobby-ului, despre pregătirea căreia a anunțat Profit.ro, argumentând că există deja un Registru al Lobby-ului, iar societatea românească, încă afectată de corupție, nu este pregătită să înțeleagă și să aplice corect principiile stipulate într-o astfel de lege.
"O astfel de lege ar fi funcțională într-un stat în care lupta împotriva corupției a ajuns la maturitate, ori evenimentele recente din viața publică (politică și economică) românească nu demonstrează acest lucru. Mai mult decât atât, dacă avem în vedere proiectele de acte normative elaborate în ultima perioadă, cum ar fi propunerile legislative dezbătute recent cu privire la achizițiile publice sau cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, constatăm tendința legiuitorului de a abuza de exprimări de genul «de regulă, prin excepție, potențial, rezonabil, estimat, neglijabil etc.», care sunt subiective prin natura lor și care nu clarifică în niciun fel sfera de aplicare a unor prevederi legislative, ceea ce face ca totul în materie de lege să fie volatil și interpretabil. Considerăm că o Lege a Lobby-ului trebuie să fie foarte clar formulată, pentru că introducerea unei ambiguități de genul celor menționate anterior poate avea ca efect legitimizarea traficului de influență și prin urmare îngreunarea luptei împotriva corupției", arată CNPR.
Confederația patronală care prezintă acest punct de vedere cuprinde 22 de federații, uniuni și asociații cu circa 18.300 firme cu capital privat, însumând peste 335.000 de salariați.
În opinia acesteia, înainte de a discuta despre o lege a lobby-ului, trebuie analizată practica europeană în domeniu, caracterizată prin faptul că și la nivelul Uniunii Europene zona de lobby este o zonă sensibilă, iar singurul stat la nivelul căruia este operațională o lege funcțională în domeniului lobby-ului este Austria.
"CNPR se delimitează public de orice implicare în elaborarea unor propuneri legislative pe tema lobby-ului, întrucât, deși acestea ar putea prezenta utilitate în ceea ce privește alinierea la anumite tendințe internaționale, apreciem că rolul organizației noastre ca și confederație patronală este acela de a proteja și de a reprezenta interesele tuturor membrilor noștri, prin dialog social, care, în opinia noastră, constituie o alternativă mult mai puțin sensibilă la controversele ce gravitează în jurul conceptului de lobby", transmite patronatul, apreciind că o lege a lobby-ului va garanta accesul marilor jucători de pe piață la condiții preferențiale de desfășurare a activității și va legitima, practic, vulnerabilizarea micilor întreprinzători, care nu dispun de resursele necesare pentru implicarea activă în activități de lobby.
Rolul unei organizații patronale, arată CNPR, este acela de a milita pentru un echilibru între drepturile membrilor săi și contextul în care acestea sunt exercitate, ori o lege a lobby-ului are rolul tocmai de a reconfigura acest context.
"În sensul promovat de proiectul de lege existent privind organizarea activității de lobby, această activitate este privită ca un ansamblu de măsuri ce converg către influențarea activității puterii legislative și a celei executive, măsuri desfășurate în favoarea unei terțe părți, în baza unui contract de lobby, fiind astfel creat contextul pentru reapariția grupurilor de interese, care sunt considerate responsabile pentru extinderea fenomenului corupției în România ultimilor 10 ani. Totodată, opinia publică continuă să aibă o atitudine reticentă față de activitatea de lobby, întrucât aceasta promovează interesele minoritare ale unor grupuri de interese în detrimentul intereselor colective. O legiferare a activităților de lobby este de natură, în opinia noastră, să genereze inclusiv dificultăți de natură fiscală, întrucât apare o nouă categorie de servicii (serviciile de lobby), pentru care este deosebit de dificil să se evalueze din punct de vedere fiscal o valoare a acestora și la fel de dificil să se demonstreze că plățile efectuate pentru astfel de activități nu constituie în esență plăți pentru servicii fictive, care să legitimeze spălarea de bani și evaziunea fiscală folosind drept paravan entități specializate în lobby", mai arată confederația.
Un alt argument este că proiectul permite unei game foarte largi de persoane să dobândească calitatea de lobby-ist, ori o persoană fizică ar trebui să fie supusă unor teste de natură psihologică și juridică, pentru a avea garanția că practicile de influențare a deciziilor politice sunt înțelese și aplicate corect, fără să iasă din sfera legalității și să intre în cea a traficului de influență, a șantajului sau a altor situații de natură penală, precum și unor verificări amănunțite privind probitatea morală și profesională a persoanei respective. Patronatul propune ca activitatea să fie încadrată în categoria profesiilor liberale și supusă controlului unui for superior, care să stabilească și să monitorizeze activitatea membrilor săi.
De asemenea, un argument este și că nicio lege a lobby-ului nu poate fi elaborată fără o definire clară și detaliată a situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese. Rudele și afinii decidenților politici, și în special soții/soțiile, nu pot fi recunoscuți ca membri activi ai unei organizații de lobby-iști, mai ales în condițiile în care eventualele sume încasate de către aceștia pentru activitatea de lobby ajung în mod indirect, prin intermediul relațiilor de familie, chiar la decidenții politici care ar trebui să adopte deciziile.
În aceste condiții, CNPR nu consideră că trebuie constituit un grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de lobby în România și refuză să își asume răspunderea pentru inițierea unui astfel de demers legislativ, arătând că nevoia apariției unei astfel de legi nu s-a propagat din zona patronală.
Dacă se dorește totuși reglementarea activității de lobby prin intermediul unui act normativ, CNPR arată că proiectul trebuie să fie mult mai consistent din punct de vedere al elementelor de formă și de conținut, cu definirea clară a activităților care sunt permise și a celor interzise, cu sancțiuni clare pentru încălcările limitelor legale în care poate fi desfășurată activitatea de lobby.
SURSA: PROFIT