Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, marţi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016, într-un ritm accelerat, precum şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale pe 2016, pe articole şi anexe, fără amendamente aduse, votul final fiind programat, pentru ambele legi, miercuri.
Parlamentul a început, marţi dimineaţă, în jurul orei 10.30, dezbaterea anexelor ordonatorilor de credite, adoptându-le într-un ritm alert.
Senatorii şi deputaţii nu au adoptat niciun amendament în plus, din lista celor respinse, fiind adoptate doar modificările propuse de către comisiile de buget-finanţe.
UPDATE - Parlamentul a adoptat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale pe 2016. Miercuri, votul final
Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a adoptat, marţi, într-un ritm alert, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale pe 2016, pe articole şi anexe, fără amendamente aduse, miercuri urmând să dea votul final.
Parlamentarii au adoptat articolele şi anexele într-un ritm alert, fără comentarii sau voturi împotrivă, după ce ministrul Muncii, Anca Costea, a prezentat cifrele cheie ale bugetulului asigurărilor sociale.
Pentru anul 2016,
- veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 52,59 miliarde lei,
- din care 99,4% sunt aferente sistemului public de pensii, iar
- cheltuielile totale ajung la circa 52,37 de miliarde de lei,
- din care 99,8% pentru sistemul public de pensii.
Bugetul este programat cu un
- excedent de 228,9 milioane lei, reprezentând rezultatul financiar al sistemului pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Costea a precizat că
- veniturile totale ale bugetului de asigurări sociale sunt cu 4,7% mai mici faţă de cele de anul trecut, pe fondul scăderii cu 4,4% a veniturilor sistemului public de pensii şi al creşterii cu 5,9% a veniturilor sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor finanţate din acest buget pentru 2016 se alocă o
- subvenţie de 14,49 miliarde lei de la bugetul de stat, cu 22,4% mai mică decât cea de anul trecut.
Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii,
- 98,8% vor fi destinate asistenţei sociale şi
- 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii, respectiv cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate Trezoreriei şi active nefinanciare.
"Din totalul cheltuielilor pentru sistemul de accidente de muncă şi boli profesionale,
- 90,9% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi avem în vedere pensii de invaliditate datorate accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, ajutoare sociale în caz de invaliditate,
- 0,8% contribuţii de sănătate plătite la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediul medical şi
- 8,3% pentru funcţionarea sistemului, respectiv cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, active nefinanciare", le-a transmis ministrul parlamentarilor.
Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public pentru 2016 sunt de 50,74 miliarde lei, cu o pondere de 6,8% din PIB.
Principala măsură pentru anul viitor o reprezintă majorarea valorii punctului de pensie cu 5%, la 871,7 lei. Aceasta are un impact de 2,42 miliarde lei, aferent unui număr de 4,68 milioane de pensionari care vor beneficia de indexarea pensiilor cu 5%.
O altă măsură vizează acordarea indicelui de corecţie de 1,09% pentru circa 150.000 de pensionari care ar urma să se înscrie în sistemul public de pensii anul viitor.
Bugetul alocă pentru anul viitor
- 318 milioane lei pentru biletele de tratament balnear şi recuperarea capacităţii de muncă,
- 540 milioane lei pentru ajutoarele de deces, iar
- 439 milioane lei reprezintă suma alocată bunurilor şi serviciilor, respectiv pentru taxele poştale percepute la transmiterea pensiilor la domiciliul pensionarilor.
Necesarul pentru plata prestaţiilor cuvenite în cazul accidentelor de muncă şi boli profesionale va fi de
- 103 milioane lei, astfel că suma totală alocată din acest buget cheltuielilor de personal se ridică la 190,7 milioane lei.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde
- venituri estimate la 1,89 miliarde lei,
- din care 84,1% sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj şi
- 15,9% revin fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
- Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt de 1,38 miliarde lei,
- din care 98,4% pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
- 1,6% pentru plata creanţelor salariale.
Comisiile de buget-finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor au dat raport de admitere, cu unanimitate de voturi, fără amendamente.
Votul final în Parlament pentru bugetul de stat şi al asigurărilor sociale este programat pentru miercuri.
- Deputaţii şi-au suplimentat bugetul cu 18 milioane de lei peste suma de care spuneau că au nevoie
Camera Deputaţilor şi-a aprobat, luni seară, un buget de 358,7 de milioane de lei, luând sume de la Ministerul de Finanţe, acesta fiind cu 18 milioane de lei mai mare decât cel votat de deputaţi în plen şi anunţat ca fiind bugetul de care forul are nevoie în 2016.
Astfel, Guvernul a transmis Camerei Deputaţilor un buget total de 313,7 milioane de lei, din care 295,7 milioane erau credite bugetare, diferenţa fiind fondurile din surse proprii (închirieri de săli, evenimente, etc).
În plenul Camerei Deputaţilor, luni, a fost votat, însă, un buget de aproximativ 340,7 de milioane de lei, deputaţii afirmând că aceasta este suma de care au nevoie pentru a acoperi toate cheltuielile cu salarizarea personalului, în urma majorărilor decise de Guvern. Această propunere a Camerei Deputaţilor a fost respinsă de Ministerul de Finanţe, care a anunţat că sumele de care deputaţii au nevoie - în special pentru plata funcţionarilor care lucrează în instituţie - vor fi alocate forului la rectificarea bugetară din vară.
Camera Deputaţilor a solicitat însă retrimiterea proiectului de buget pe anul 2016 la comisiile de specialitate, majorându-şi, prin vot, bugetul, în ciuda opoziţiei Ministerului de Finanţe. Deputaţii au luat sumele de care aveau nevoie din bugetul Ministerului de Finanţe, de la capitolul "acţiuni generale". Amendamentul adoptat a fost de suplimentare a bugetului cu suma de 45 de milioane de lei, însă această sumă depăşeşte pragul de circa 340,7 de milioane de lei - buget total - de care deputaţii spuneau că au nevoie.
Mai mult, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, a anunţat că suplimentarea se va face cu 45 de milioane de lei la bugetul format doar din bani publici, fără să anunţe şi sumele de care Camera Deputaţilor dispune prin venituri proprii. Astfel, luni, Viorel Ştefan a anunţat că bugetul Camerei Deputaţilor va fi de aproximativ 340,7 de milioane de lei - aşa cum a fost votat în plen - fără să menţioneze cele 18 milioane de lei, venituri proprii.
În aceste condiţii, luând în calcul banii de la buget, precum şi banii din surse proprii, bugetul total al Camerei Deputaţilor ajunge la 358,7 de milioane de lei, cu 18 milioane în plus faţă de necesar.
Acest buget, mărit considerabil faţă de propunerea Guvernului, de numai 313,7 milioane de lei, va fi aprobat, cel mai probabil marţi, în cadrul dezbaterilor asupra bugetului de stat pe 2016.
SURSA: MEDIAFAX
Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un deficit cash de 2,8% din PIB, respectiv de 2,95% din PIB pe standarde ESA.Ca urmare, deficitul bugetar structural va urca în 2016 la 2,73% din PIB, faţă de 0,7% din PIB, estimarea pe anul în curs, reiese din Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2016 şi proiecţia acesteia pe anii 2017-2019, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Documentul prevede şi o serie de măsuri ce ar asigura scăderea deficitului structural, în conformitate cu obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). Astfel, din proiecţiile Finanţelor, deficitul structural ar urma să intre pe o traiectorie de ajustare “ajungând în anul 2018 la 2,4% din PIB şi respectiv 1,8 % din PIB în anul 2019, ceea ce înseamnă aplicarea unor măsuri ferme de recuperare din devierea estimată”.
Sursă: Raport buget 2016 // Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
Printre măsurile care ar ajuta la corectarea deficitului bugetar se numără reduceri de cheltuieli (neacordarea tichetelor de masă pentru bugetari, a tichetelor de vacanţă, a tichetelor cadou, a primelor, premiilor şi orelor suplimentare), o mai bună absorbţie a fondurilor europene, creşterea eficienţei colectării taxelor şi a luptei împotriva evaziunii fiscale, aplicarea noului pachet legislativ cu privire la achiziţiile publice, precum şi îmbunătăţirea compoziţiei cheltuielilor publice.
Cifrele pe care a fost construit bugetulConstrucţia bugetară pentru anul 2016 are în vedere venituri totale de 231,1 miliarde de lei, echivalentul a 31% din PIB şi cheltuieli totale în sumă de 252 miliarde de lei, respectiv 33,8% din PIB.
- Măsurile adoptate de Parlament şi de guvern în 2015 au un impact de 13 miliarde de lei asupra cheltuielilor din 2016.
- -dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei),
- -majorarea indemnizațiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice (0,6 miliarde lei),
- -majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei),
- - majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei),
- - majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei),
- - majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei),
- - majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei),
- - actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi polițiști (1 miliard lei),
- - instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcționari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).
- Vărsămintele pentru Pilonul II de pensii au fost majorate cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, urmând ca diferenţa până la 1 punct procentual să se asigure începând din 2017.
- Noul Cod Fiscal şi devansarea aplicării unor măsuri au ca impact diminuarea veniturilor bugetare pe anul 2016 cu circa 10,2 miliarde de lei.
- Produsul Intern Brut va urca în 2016 la 746,6 miliarde de lei.
- Creşterea economică va fi de 4,1% din PIB.
Pe ramuri ale economiei, industria va avea o contribuţie de 1,2% (faţă de 0,7% în 2015), agricultura – 0,1% (faţă de -0,1%), construcţiile – 0,4% (nivel similar celui din acest an), serviciile – 1,8% (în scădere faţă de acest an cu 0,4 puncte procentuale), iar impozitele nete pe produs – 0,6% (faţă de 0,5% în 2015).
- Cursul mediu lei/euro prognozat este de 4,44 lei/euro.
- Inflaţia medie anuală: 0,5%.
- Numărul de şomeri: 450.000 de persoane. Rata şomajului ar urma să scadă la 4,8%.
- Câştigul salarial mediu net: 1.950 de lei.
- Numărul de salariaţi va creşte cu 3,5%.
- În anul 2016 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 37,7 miliarde lei, reprezentând aproximativ 5,1% în PIB şi o pondere în total cheltuieli bugetare de 14,9%.
- Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii este de 52,2 miliarde de lei.
Bugetele pe ministere și pe ordonatorii principali de credite
- Ministerul Afacerilor Interne – 11,6 miliarde de lei, în creştere cu 16,3% faţă de anul acesta;
- Ministerul Afacerilor Externe - 759,2 milioane de lei (-15,5% faţă de 2015);
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 11,4 miliarde de lei, cu 45,2% mai puţin decât în 2015;
- Ministerul Apărării Naţionale – 11,2 miliarde de lei, în creştere cu 51,6% faţă de execuţia preliminară din 2015;
- Ministerul Culturii – 773,2 milioane de lei (+26,4%);
- Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 425,5 milioane de lei, în creştere cu 128,9% faţă de 2015;
- Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice – 10,5 miliarde de lei, în creştere cu 4,2% faţă de execuţia preliminară din 2015;
- Ministerul Transporturilor – 11,8 miliarde de lei, în scădere cu 7,6% faţă de 2015;
Pentru programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier (autostrăzi, variante de ocolire) s-au bugetat 2,5 miliarde de lei, faţă de 2,1 anul acesta, pentru repararea, consolidarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere 519,2 milioane de lei (faţă de 807,9 milioane de lei anul acesta), pentru programul de reparaţii curente la infrastructura ferată publică – 150 de milioane de lei faţă de 85,2 în 2015.
Programul de menţinere a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre are bugetat 34,9 milioane de lei în 2016, faţă de 29,7 milioane de lei în 2015.
Pentru programul de exploatare a capacităţilor de transport cu metroul s-au alocat 1,7 miliarde de lei faţă de 1,5 miliarde de lei în acest an, iar pentru programul de asigurare a volumului de transport feroviar public de călători – 1,2 miliarde de lei faţă de 1,1 în acest an.
- Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri - 617,8 milioane de lei (+15,8% faţă de 2015);
- Ministerul Tineretului şi Sportului - 445,3 milioane de lei (-15,6% faţă de 2015);
- Ministerul Finanţelor Publice – 3,7 miliarde de lei (-8,8% faţă de 2015);
- Ministerul Finanţelor Publice – acţiuni generale – 22,5 miliarde de lei (+8,3% faţă de 2015);
- Ministerul Fondurilor Europene – 3,1 miliarde de lei (-27,7% faţă de 2015);
- Ministerul Justiţiei – 3,1 miliarde de lei (-7,9%);
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 5,6 miliarde de lei (-21,3%);
- Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - 33,1 miliarde de lei (-14,8% faţă de 2015);
- Ministerul Public – 935,4 milioane de lei (-10,4%);
- Ministerul Sănătăţii – 7,7 miliarde de lei (+10,4%);
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – 759,9 milioane de lei (-64,4%);
- Administraţia Prezidenţială – 56,3 milioane lei, în creştere cu 39,2% faţă de execuţia preliminară din 2015;
- Senatul României - 130 de milioane de lei, în creştere cu 17,6% faţă de execuţia preliminară din acest an;
- Camera Deputaţilor – 313,7 milioane de lei, în creştere cu 25,5% faţă de 2015;
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 93,1 milioane de lei (cu 1,7% mai mult decât în 2015);
- Curtea Constituţională - 20 de milioane de lei, în creştere cu 21,1% faţă de anul acesta;
- Secretariatul General al Guvernului – 832,7 milioane de lei, cu 18,2% mai puţin decât în 2015;
- Serviciul Român de Informaţii – 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 19,3% faţă de execuţia preliminară din 2015;
- Serviciul de Informaţii Externe – 272,5 milioane de lei (+6,4%);
- Serviciul de Protecţie şi Pază - 163,8 milioane de lei (-3%);
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 274,2 milioane de lei, cu 37,1% mai puţin decât în 2015;
- Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 5,5 milioane de lei (-60% faţă de 2015);
- Academia Română - 327,6 milioane de lei, în scădere cu 29,7% faţă de 2015;
- Institutul Cultural Român – 36,6 milioane de lei (+16,3%);
- Consiliul Superior al Magistraturii – 110,5 milioane de lei (-3%);
- Consiliul Economic şi Social - 8,5 milioane de lei (+114%);
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - 10,7 milioane de lei (-24,5%);
- Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 20,7 milioane de lei (-34,1%);
- Agenţia Naţională de Integritate – 34,4 milioane de lei (-3,9%);
- Autoritatea Electorală Permanentă – 79,3 milioane de lei (122,3%);
- Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 3,2 milioane de lei (+8,7%);
- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor – 653,9 milioane de lei (+20,8%);
- Agerpres – 22,1 milioane de lei (+16,4%);
- Societatea Română de Radiodifuziune – 192,9 milioane de lei (-1,4%);
- Societatea Română de Televiziune – 135,8 milioane de lei (-13,8%);
- Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor - 15,7 milioane de lei (+31,8%);
- Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat - 10,7 milioane de lei (-9,3%);
- Secretariatul General pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 – 3,1 milioane de lei (+35,3%);
- Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – 22,9 milioane de lei (+35,9%).
- Stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească şi pentru a majora substanţial potenţialul de creştere.
- Continuarea reformei investiţiilor publice prin alocări de fonduri pentru cofinanţarea proiectelor europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative care au efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix.
- Crearea unei politici fiscale predictibile într-un cadru fiscal-bugetar pentru creşterea încrederii mediului de afaceri şi stimularea investiţiilor, simplificarea fiscalităţii.
- Măsuri adoptate de guvern privind stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri reduse.
- Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice.
Îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare.