Romania este tigrul Europei: cea mai puternică creştere economică de pe continentul European în 2016 şi 2017
România va avea o creştere economică în 2016 de 5%, cea mai puternică din Europa, arată prognoza de toamnă a Fondului Monetar Internaţional. România va fi în fruntea clasamentului european al creşterii economice şi în 2017, când avansul PIB va fi de 3,8% (la fel ca al Islandei), arată ultimul raport „World Economic Outlook“, publicat ieri.
Author: Cristina Popovici | Sursa: zf.ro | Publicat: 05.10.2016, 5:51 | Actualizat: 05.10.2016, 5:51
Creşterea economică a României în 2016 este peste cea a Irlandei, care, anul trecut, a avut un avans record de 26,3%, faţă de o creştere de 3,8% înregistrată de România. Tot pentru 2016 prognoza FMI preconizează o inflaţie negativă de minus 1,5%, un deficit de cont curent de 2% din PIB şi o rată a şomajului de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte faţă de 2015, scrie ZF
Datele Institutului Naţional de Statistică au indicat o creştere a PIB de 6% în T2, an/an, şi de 5,2% în S1 faţă de S1 2015. Prin urmare, majoritatea analiştilor şi a instituţiilor care fac cercetări macroeconomice şi-au revizuit în sus prognozele de creştere economică. Astfel, dacă bugetul României este construit pe o creştere economică de 4,1%, majoritatea analiştilor prognozează în acest an o creştere spre 5%, FMI fiind una din ultimele instituţii care şi-a majorat în sens ascendent prognozele.
Pentru anul viitor, potrivit instituţiei cu sediul la Washington, creşterea se va tempera la 3,8%. În prognoza din aprilie previziunea de creştere a FMI era pentru România de 4,2%.
Potrivit raportului „World Economic Outlook” publicat ieri de FMI, România va înregistra o creştere economică de 5%, în vreme ce media în Europa va fi de 2%. Europa emergentă, zonă din care face parte şi România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%. În clasamentul creşterii economice de pe continent în urma României se află Irlanda, cu o creştere economică de 4,9% în 2016 (plus 26,3% în 2015).
În privinţa lui 2017, prognoza FMI este că avansul PIB va fi de 3,8%. Este însă o prognoză mai bună decât cea din aprilie – 3,6%. Şi această creştere pentru România ar urma să fie cea mai puternică din UE (creştere de 3,8% mai înregistrează în prognoza amintită doar Islanda). Pe medie, UE va creşte în 2017 cu 1,8%, iar „Europa emergentă“ cu 3,1%.
În privinţa inflaţiei, pentru 2016 estimările FMI au fost revizuite de la minus 0,4% în aprilie la minus 1,5%. Din 2017 însă, inflaţia va reveni pe plus: 1,7%.
În privinţa deficitului de cont curent, acesta ar urma să fie în 2016 de 2% din PIB, faţă de 1,7% cât prognoza instituţia în raportul din aprilie.
Deficitul de cont curent se va adânci anul viitor la 2,8% din PIB, faţă de faţă de minus 2,5% cât era estimarea din primăvară.
Şomajul ar urma să fie de 6,4% în 2016 şi de 6,2% în 2017
FMI şi-a menţinut estimările din primăvară privind creşterea economiei globale: 3,1% 2016 şi 3,4% în 2017.
SURSA : MONEY.ro
Romania - Cea mai mare crestere economica din UE
Cu o crestere a PIB de 4,2% in primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut, Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica in ritm anual din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimari preliminare publicate vineri de Oficiul European pentru Statistica (Eurostat), citata de Agerpres.
De asemenea, in primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, Romania a inregistrat a doua mare crestere economica din UE, 1,6%, un avans mai mare in randul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene fiind inregistrat doar de Slovacia, 1,7%.
Atat zona euro cat si Uniunea Europeana au inregistrat, in primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, o crestere economica de 0,5%, usor mai mare decat cea inregistrata in trimestru patru 2015 comparativ cu trimestrul al treilea. In schimb, in primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut, zona euro a inregistrat o crestere de 1,5% iar UE 28 un avans de 1,7%, in ambele cazuri fiind vorba de o usoara incetinire comparativ cu trimestrul precedent.
In ceea ce priveste Romania, datele Eurostat sunt similare cu estimarile semnal, publicate, vineri, de Institutul National de Statistica (INS), conform carora produsul intern brut (PIB) a crescut, ca serie bruta, in primele trei luni din 2016, cu 4,3% in comparatie cu perioada similara din anul anterior. Pe serie ajustata sezonier, PIB a inregistrat o crestere cu 4,2% fata de acelasi trimestru din anul 2015. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, in primele trei luni din 2016 PIB-ul a crescut cu 1,6%, ca serie ajustata sezonier.
In previziunile economice de primavara publicate la inceputul acestei luni de Comisia Europeana, Executivul comunitar estimeaza ca economia romaneasca va inregistra o crestere de 4,2% in 2016, sustinuta de o cerere interna robusta, urmand ca in 2017 ritmul de crestere sa incetineasca la 3,7%. SURSA: aktual24
De la „România 5% creştere economică“ la America 5%
În capitalista Americă prinde forţă un nou curent economic: impunerea unor ţinte de creştere a PIB. Scopul este o economie mai stabilă - 3 iun 2015 Autor: Bogdan Cojocaru
O idee parcă luată din agenda de lucru a Beijingului sau a vreunui alt guvern cu ambiţia de a aduce la maturitate o economie emergentă încinge spiritele în lumea academică din SUA: impunerea unei ţinte de creştere economică, de avans al PIB-ului nominal şi ajustarea politicilor ecomomice pentru a atinge acest obiectiv.
Ziarul Financiar argumentează de mult timp, şi are şi un program în acest sens, că România trebuie să ţintească o creştere economică de 5% pe an timp de un deceniu pentru a realiza convergenţa cu economiile occidentale, adică pentru a ajunge la standardele de viaţă din Vest. Planul este încurajat de lumea de business şi sprijinit de estimările unor instituţii internaţionale precum Banca Mondială.
În SUA, cea mai mare parte a academicienilor şi economiştilor care susţin impunerea unei ţinte de creştere a PIB-ului nominal au calculat că aceasta ar trebui să fie de 4-5%. Obiectivul trebuie urmărit de Rezerva Federală americană, care în prezent are dublul mandat de a ţine rata şomajului la nivel redus şi de a asigura stabilitatea preţurilor, ceea ce implică urmărirea unei ţinte de inflaţie (2%).
Ideea este că prin promisiunea că va face orice-i stă în putere pentru a aduce economia pe calea de creştere stabilită, Fed poate stimula încrederea populaţiei şi a oamenilor de afaceri în creşterea economică viitoare. Astfel de aşteptări pot încuraja populaţia să cheltuiască mai mult şi companiile să investească. De asemenea, o ţintă clară de creştere a PIB oferă băncii centrale mai mult spaţiu de manevră deoarece, spre exemplu, dacă i-a fi de folos accelerarea inflaţiei pentru a atinge obiectul de creştere a economiei nu va fi blocată de ţinta privind inflaţia, explică revista Politico. Criticii spun că tocmai „încrederea“, uşor de „înşelat“, este elementul vulnerabil al ideii.
Cel mai nou „fan“
Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA şi fost economist-şef al Băncii Mondiale, este numele inclus cel mai recent pe lista economiştilor de top care promoveză sau susţin impunerea unei ţinte de creştere a PIB-ului nominal (James Bullard, un alt economist care susţine ideea, este preşedinte al Federal Reserve St. Louis). Summers pare să prefere ca Fed să urmărească mai degrabă creşterea economică decât o ţintă de inflaţie.
„Aş prefera orientarea către ţintirea unui anumit PIB nominal în locul majorării ţintei de inflaţie“, a spus Summers recent la o conferinţă în Berlin. Problema majorării ţintei de inflaţie de la 2% s-a pus din cauza persistenţei unei inflaţii slabe în ultimii ani. O ţintă mai mare de inflaţie ar permite Fed să micşoreze şi mai mult ratele de dobândă reale, spre exemplu de la -2% la -3%, pentru a stimula cererea şi a întări apărarea contra unei noi recesiuni.
Summers argumentează, într-o serie de răspunsuri date revistei Politico, că un obiectiv de creştere a PIB-ului nominal este preferabil unei ţinte mai mari de inflaţie din două motive. „Cu cât este mai slabă creşterea reală, cu atât mai jos va trebui să fie duse dobânzile reale, iar o ţintă privind PIB-ul nominal, spre deosebire de ţintele de inflaţie, garantează aceasta.“ Economistul şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorările legate de măsurarea inflaţiei. „O ţintă care nu depinde de ajustările la inflaţie are mai mult sens“, a adăugat el.
Este nevoie de o schimbare
Adoptarea unor ţinte privind creşterea PIB-ului nominal ar fi ceva revoluţionar pentru Fed. Dezbaterile care înconjoară această idee izvorăsc din îngrijorările că banca centrală a Americii nu este suficient de puternică pentru a susţine o revenire economică solidă.
Fed a redus ratele dobânzilor de referinţă pe termen scurt sub 0%, dar aceasta nu a fost de ajuns pentru a duce economia departe de recesiune. De asemenea, Fed a folosit instrumente neconvenţionale de politică monetară precum ajustarea cantitativă (achiziţii de sute de miliarde de dolari de bonuri de Trezorerie şi de titluri financiare garantate cu ipoteci pentru reducerea dobânzilor pe termen lung). Acestea au ajutat, dar revenirea este încă slabă. Economia s-a contractat cu 0,7% în primul trimestru.
Adoptarea unor ţinte privind creşterea PIB nu ar aduce băncii centrale mai multe instrumente, dar i-ar permite să le folosească mai agresiv pe cele pe care le are la dispoziţie.
PIB-ul nominal a crescut cu aproximativ 4% în ultimii cinci ani. Cu o ţintă de 5%, Fed ar fi trebuit probabil să relaxeze şi mai mult politica monetară, poate prin achiziţii şi mai mari de active. Dacă inflaţia ar fi accelerat brusc, creşterea PIB-ului nominal, prin definiţie, ar fi accelerat şi ea, caz în care Fed ar fi trebuit să înăsprească politica monetară. În ambele cazuri, spun cei care propun introducerea de ţinte de creştere, Fed ar fi creat un mediu macroeconomic mai stabil.
Economiile emergente
Jeffrey Frankel, specialist în economie al Universităţii Harvard, crede că urmărirea unor ţinte de creştere a PIB-ului nominal ar fi o soluţie mult mai bună pentru economiile emergente decât pentru cele industrializate. Aceste economii sunt lovite mult mai des de şocurile fluctuaţiilor preţurilor produselor importate şi exportate, şi prin urmare le este mai greu să controleze inflaţia. De asemenea, economiile lor simt mai dur şocurile produse industriei şi agriculturii de dezastrele naturale, de turbulenţele sociale şi de volatilitatea productivităţii, scrie Frankel pentru Project Syndicate. Avantajul unei ţinte de creştere a PIB este acela că şocurile se reflectă echilibrat în producţie şi inflaţie şi nu doar în producţie. O bancă centrală a unei economii emergente, unde încrederea este un factor important pentru atragerea investiţiilor, îşi poate face astfel planuri mai credibile.
Investitorii pot „ierta“ mai repede ratarea unei ţinte, spre exemplu de inflaţie, de către o bancă centrală a unei economii mature, dar nu pot ignora eşecurile unei economii care încă îşi caută locul pe scena globală.
Proiectul ZF România 5%
Ca orice ţară emergentă, şi una săracă după standardele europene, România are nevoie de
- un plan economic pe termen lung, iar Ziarul Financiar a dat anul trecut startul proiectului „România 5% creştere economică“ pentru a mobiliza companiile şi oamenii de afaceri autohtoni să participe la crearea unei platforme de lansare economică. Scopul este găsirea măsurilor necesare pentru a asigura convergenţa economiei româneşti cu cele vestice până la sfârşitul deceniului.
Iar soluţiile, propuse de lumea de business, nu s-au lăsat aşteptate. Oamenii de afaceri şi economiştii cer, printre altele,
- reindustrializarea României,
- încurajarea investitorilor autohtoni, în condiţiile în care după 1989 eforturile statului s-au orientat mai ales spre atragerea prin diverse facilităţi a investitorilor străini,
- dezvoltarea sectorului IT prin încurajarea tinerilor să studieze în acest domeniu,
- încurajarea românilor care lucreazî în străinătate să-şi deschidă afaceri acasă,
- continuarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi a corupţiei la toate nivelurile,
- creşterea gradul de colectare a impozitelor,
- debirocratizarea proceselor prin care o companie obţine sprijin de la stat pentru a crea noi locuri de muncă,
- angajarea în regim part time a pensionarilor care doresc să mai muncească,
- investiţii în infrastructură şi
- responsabilizarea miniştrilor.
Într-un interviu acordat ZF, Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa, a explicat că
- România are nevoie să stimuleze creşterea economică până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent. Ea a sugerat că primul lucru pe care România trebuie să-l facă este
- să îmbunătăţească managementul sectorului public,
- să îmbunătăţească atât calitatea cheltuielilor publice, cât şi absorbţia fondurilor europene.
O altă direcţie ar fi
- îmbunătăţirea mediului de afaceri astfel încât să fie mai uşor pentru o companie să înceapă un business şi să-l închidă. Totodată, trebuie
- îmbunătăţită funcţionarea pieţei proprietăţii,
- reforma în domeniul intabulării şi cadastrului, precum şi
- funcţionarea pieţei financiare şi a pieţei energiei.
În plus, este nevoie de
- investiţii în educaţie pentru a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă, productivitatea.
Până acum România nu a reuşit să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, acum exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat.
Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA şi fost economist-şef al Băncii Mondiale:
- „Aş prefera orientarea către ţintirea unui anumit PIB nominal în locul majorării ţintei de inflaţie.
- O ţintă care nu depinde de ajustările la inflaţie are mai mult sens.“
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2015