Unora le place jazz-ul - 23 iunie 2014
Unora le place jazz-ul - 23 iunie 2014
În curând va începe Bucharest Jazz Festival, manifestare ce va avea loc în perioada 2 - 6 iulie, în Piața George Enescu aflată în fața Ateneului Român. Artiști legendari și maeștri ai jazzului contemporan au confirmat participarea la ediția de anul acesta a Bucharest Jazz Festival. Unul dintre puținii creatori de istorie în jazz aflați încă în viață, celebrul saxofonist Lee Konitz (foto) se va afla pentru prima dată la București în formulă de cvartet, alături de nume de referință ale jazzului contemporan, precum Carmen Lundy, John Scofield Überjam și Julia Hülsmann Quartet.
De asemenea, pe scena din Piața George Enescu, vor urca unii dintre cei mai importanți muzicieni din jazzul românesc actual. Saxofonistul Alex Simu, cunoscut publicului prin proiectele sale de world music, revine ca lider al unui autentic combo de jazz. Emil Bîzgă prezintă cvartetul omonim albumului pe care-l va lansa în cadrul festivalului: Emil Bîzgă Acacia Flower Quartet. Cunoscutul contrabasist timișorean, Johnny Bota este prezent în trioul excelentului pianist sârb Mike Krstić. Un proiect cu totul special pe scena românească este Bucharest Jazz Orchestra, condusă de talentatul trompetist Sebastian Burneci. Septetul condus de Mihai Iordache va încânta publicul cu repertoriul lor cu adevărat post-punk jazz. Romanian Jazz Collective este primul ansamblu dedicat exclusiv jazz-ului românesc printr-o o reinterpretare modernă a compozițiilor clasice semnate de Richard Oschanitzky, Johnny Răducanu, Marius Popp și alții.
Cărți, dezbateri, expoziții
Pe lângă mult așteptatele concerte, vor fi organizate și o serie de evenimente conexe.
Astfel, marți 1 iulie, în deschiderea festivalului, ARCUB în parteneriat cu Institutul Polonez, vernisează expoziția dedicată uneia dintre cele mai mari colecții private din lume, având ca temă «Afișul polonez de jazz de avangardă din anii ‘60».
Joi, 3 iulie, în cadrul unui eveniment special, cei interesați pot afla care este situația cărții românești de jazz. Prezentați de Florian „Moșu” Lungu, autori precum Mircea Tiberian, Marius Popp, Alex Vasiliu și alții vor lansa noi titluri în domeniu, urmate de discuții cu publicul și sesiuni de autografe.
Vineri, 4 iulie, va avea loc primul showcase dedicat caselor de producție care au editat discuri românești de jazz. Acesta va fi urmat de o dezbatere cu tema «Discul românesc de jazz», în prezența fondatorilor Green Records, A&A Records, Soft Records, Fiver House Records și 7Dreams Records, care își vor prezenta cataloagele și proiectele de viitor, analizând situația actuală a jazzului în România.
O altă premieră în program este Jazz on Film, o serie de proiecții ce se va desfășura pe tot parcursul festivalului. Aceasta înfățișează nume legendare ale jazzului internațional precum Cecil Taylor sau Paul Bley. Documentarul multiplu premiat despre mișcarea poloneză de avangardă YASS, «Iubire» va fi adus în festival în parteneriat cu Institutul Polonez București. De asemenea, se vor proiecta și documentare rare din arhiva TVR, care surprind fenomenul de jazz românesc: «Miracolul de la Sibiu», un documentar TVR realizat de Doru Ionescu și « Donțt Be Sad — Richard Ochanitzky », semnat de Alex Vasiliu, la Studioul TVR Iași.
În plus, pe tot parcursul Bucharest Jazz Festival, în Piața George Enescu va fi amenajat standul Jazz Made in Romania, dedicat exclusiv caselor de discuri și editurilor ce publică titluri de jazz autohton.
SURSA: ROMANIA LIBERA
În curând va începe Bucharest Jazz Festival, manifestare ce va avea loc în perioada 2 - 6 iulie, în Piața George Enescu aflată în fața Ateneului Român. Artiști legendari și maeștri ai jazzului contemporan au confirmat participarea la ediția de anul acesta a Bucharest Jazz Festival. Unul dintre puținii creatori de istorie în jazz aflați încă în viață, celebrul saxofonist Lee Konitz (foto) se va afla pentru prima dată la București în formulă de cvartet, alături de nume de referință ale jazzului contemporan, precum Carmen Lundy, John Scofield Überjam și Julia Hülsmann Quartet.
De asemenea, pe scena din Piața George Enescu, vor urca unii dintre cei mai importanți muzicieni din jazzul românesc actual. Saxofonistul Alex Simu, cunoscut publicului prin proiectele sale de world music, revine ca lider al unui autentic combo de jazz. Emil Bîzgă prezintă cvartetul omonim albumului pe care-l va lansa în cadrul festivalului: Emil Bîzgă Acacia Flower Quartet. Cunoscutul contrabasist timișorean, Johnny Bota este prezent în trioul excelentului pianist sârb Mike Krstić. Un proiect cu totul special pe scena românească este Bucharest Jazz Orchestra, condusă de talentatul trompetist Sebastian Burneci. Septetul condus de Mihai Iordache va încânta publicul cu repertoriul lor cu adevărat post-punk jazz. Romanian Jazz Collective este primul ansamblu dedicat exclusiv jazz-ului românesc printr-o o reinterpretare modernă a compozițiilor clasice semnate de Richard Oschanitzky, Johnny Răducanu, Marius Popp și alții.
Cărți, dezbateri, expoziții
Pe lângă mult așteptatele concerte, vor fi organizate și o serie de evenimente conexe.
Astfel, marți 1 iulie, în deschiderea festivalului, ARCUB în parteneriat cu Institutul Polonez, vernisează expoziția dedicată uneia dintre cele mai mari colecții private din lume, având ca temă «Afișul polonez de jazz de avangardă din anii ‘60».
Joi, 3 iulie, în cadrul unui eveniment special, cei interesați pot afla care este situația cărții românești de jazz. Prezentați de Florian „Moșu” Lungu, autori precum Mircea Tiberian, Marius Popp, Alex Vasiliu și alții vor lansa noi titluri în domeniu, urmate de discuții cu publicul și sesiuni de autografe.
Vineri, 4 iulie, va avea loc primul showcase dedicat caselor de producție care au editat discuri românești de jazz. Acesta va fi urmat de o dezbatere cu tema «Discul românesc de jazz», în prezența fondatorilor Green Records, A&A Records, Soft Records, Fiver House Records și 7Dreams Records, care își vor prezenta cataloagele și proiectele de viitor, analizând situația actuală a jazzului în România.
O altă premieră în program este Jazz on Film, o serie de proiecții ce se va desfășura pe tot parcursul festivalului. Aceasta înfățișează nume legendare ale jazzului internațional precum Cecil Taylor sau Paul Bley. Documentarul multiplu premiat despre mișcarea poloneză de avangardă YASS, «Iubire» va fi adus în festival în parteneriat cu Institutul Polonez București. De asemenea, se vor proiecta și documentare rare din arhiva TVR, care surprind fenomenul de jazz românesc: «Miracolul de la Sibiu», un documentar TVR realizat de Doru Ionescu și « Donțt Be Sad — Richard Ochanitzky », semnat de Alex Vasiliu, la Studioul TVR Iași.
În plus, pe tot parcursul Bucharest Jazz Festival, în Piața George Enescu va fi amenajat standul Jazz Made in Romania, dedicat exclusiv caselor de discuri și editurilor ce publică titluri de jazz autohton.
SURSA: ROMANIA LIBERA
Bucharest Jazz Festival, 8 Iul 2014
INTERVIU Lucian Ban: Asistența de la Bucharest Jazz Festival, entuziastă; românii - un public foarte bun
Cea de-a treia ediție a Bucharest Jazz Festival, prima care s-a desfășurat sub acest nume, s-a încheiat, la sfârșitul săptămânii trecute, cu un recital al jazzman-ului american John Scofield Uberjam.
Curatorul festivalului, Lucian Ban, pianist român stabilit la New York, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, că publicul bucureștean "a reacționat extraordinar" în toate cele cinci seri ale evenimentului.
"Aici asistența a fost într-adevăr entuziastă. Și eu am fost entuziast. A fost și piața plină și 90% din audiența care a fost în piață a fost pentru muzică, pe când la multe dintre festivalurile outdoor din Europa și chiar și din America, chiar și în România dacă ne gândim la Gărâna Jazz Festival, nu este atât de multă lume strict pentru muzică, ci este pentru evenimentul ca atare. Vor să fie acolo, să fie cu prietenii, să discute, să bea ceva, pe când aici cred că 90% din publicul care a fost în piață a fost pentru muzică și au reacționat extraordinar chiar la nume pe care nu le știau", spune Lucian Ban.
El vorbește și despre planurile pe care le are pentru ediția din 2015 a Bucharest Jazz Festival, dar și despre pașii care urmează să-i facă în propria carieră de muzician de jazz.
AGERPRES: Bucharest Jazz Festival 2014 s-a încheiat duminică seară. Cum apreciați că a fost ediția din acest an?
Lucian Ban: A fost o ediție semnificativ diferită față de cea de dinainte fiindcă foarte multe lucruri s-au schimbat.
S-a schimbat conceptul festivalului, s-a schimbat numele festivalului — e prima dată când acest festival din Piața Enescu poartă numele de Bucharest Jazz Festival și e numele care va rămâne. E parte din strategia ArCuB și a echipei care face festivalul, să introducem București ca un centru pentru jazz-ul european, ca o capitală a jazz-ului european așa cum este Londra Jazz Festival, Copenhagen, Paris. Deci numele va rămâne acesta, sper eu. S-a modificat substanțial și din punct de vedere al viziunii față de scena românească în sensul că avem un sprijin substanțial pentru scena românească, mai mult de jumătate din grupuri sunt artiști români — să nu uităm că este un festival realizat de ArCuB, care este un Centru de proiecte culturale al Primăriei, deci finanțarea este publică, iar banii trebuie să se întoarcă la comunitate și către artiștii români. Asta nu înseamnă că nu avem o programare cu artiști internaționali de primă mână, așa cum am și avut-o.
Un alt element pentru festival este modulul de evenimente conexe care a avut loc pe toată durata festivalului și care a constat în lansări de carte, colocvii, dezbateri despre producția de jazz, și am avut o serie de Jazz on film care a avut trei sau patru prezentări. Deci este un festival substanțial diferit. În plus, avem un nou website dedicat festivalului, nu mai este o subsecțiune pe site-ul ArCuB, ci este bucharestjazzfestival.ro, am fost acceptați în European Jazz Network acum trei săptămâni și toate aceste lucruri s-au întâmplat în 2014.
AGERPRES: Ați spus că a fost prima ediție cu evenimente conexe. Ce roade au dat întâlnirile cu casele de producție și cu autorii de carte?
Lucian Ban: Prima observație pe care o am este că această comunitate de jazz, atât muzicieni, cât și producători, fani, directori de edituri sau producători de discuri, proprietari ai caselor de discuri, nu au avut până acum niciun forum pe care să discute despre ceea ce fac. Am observat cu surpriză, cu o surpriză plăcută de fapt, cât de multă nevoie era de aceste evenimente pentru ei și pentru noi, ca și comunitate care sprijină jazz-ul și îl acceptă drept ceea ce este, o artă cu adevărat globală, care era reprezentată și este reprezentată în România doar că nu avea forumuri și locuri unde să se manifeste și în aceste forme, de discuții, de vânzare de carte, nu doar concerte și muzicieni. Pot să spun, din feedback-ul pe care l-am avut de la toți cei care au participat, că a fost nu numai benefic, ci și că trebuia de mult să se întâmple asta.
AGERPRES: Ați afirmat la întâlnirea cu autorii de carte că numărul de cărți lansate după Revoluție reprezintă o performanță în România. În străinătate interesul pentru cartea de jazz este mai mare?
Lucian Ban: Nu, în străinătate există enorm de multă carte de jazz. Evident vorbim aici de Europa Occidentală și de America, Japonia, Australia, în America de Sud, Brazilia, dar dacă vorbim de locurile pe care eu le cunosc cel mai bine, Europa și America, unde locuiesc, există multă carte de jazz, mii de titluri.
AGERPRES: Există o pregătire, se face ceva pentru a-i determina pe români să fie mai interesați de cartea de jazz?
Lucian Ban: Noi am lansat 12 titluri. Mai există încă 10 pe care nu le-am lansat. Unele pentru că nu știam de ele, altele pentru că nu am discutat din timp pentru ca editurile să le aibă în print, să avem o coordonare. A fost prima dată când am făcut asta. Cu siguranță la anul vom mai lansa și alte cărți și există oameni interesați să facă asta și e benefic pentru societatea românească în ansamblu și pentru muzica de jazz în România. Sunt publicații, ele vor fi citite.
AGERPRES: La Bucharest Jazz Festival a existat un stand pentru carte și discuri de jazz. Au fost românii interesați, s-au cumpărat cartea și albumul de jazz?
Lucian Ban: Acesta este un proiect inedit al nostru. M-am gândit cum aș putea, dincolo de colocvii și prezentare, să-i sprijinim concret. Concret în ziua de astăzi înseamnă și un element monetar, nu ajunge doar să vorbești că există discuri de jazz în România și cărți. Ar fi bine să se și cumpere pentru ca cei care produc să poată să facă altele. Ne-am gândit atunci cum să sprijinim acest proces economic și modalitatea pe care am găsit-o a fost să introducem un stand pe întreg parcursul festivalului care să fie dedicat exclusiv producțiilor românești.
Acolo nu vom găsi discuri cu Miles Davis sau Keith Jarrett sau Jan Garbarek, ci doar discuri cu artiști români, la fel și publicații, nu vom găsi publicații din străinătate, ci doar publicațiile de jazz sau cu subiecte jazz din România. Consider că a fost un succes pentru că, din informațiile preliminare pe care le am, pe seară s-au vândut în valoare de peste 10 milioane lei. Nu este enorm, dar este un început care, dacă nu era standul, era zero. Înainte venea din când în când un disc care, dacă era distribuit, sunt o mulțime de probleme pentru ca produsul, fie el carte sau disc, să ajungă către cel care l-ar putea cumpăra, ori dincolo de producția lui sunt probleme de distribuție, există companii foarte mici care reușesc mai greu să facă rețele de distribuție sau contracte de distribuție cu companii mari și atunci acest gol și această dificultate sunt puțin suplinite de un stand care este primitor pe tot timpul festivalului.
AGERPRES: În timpul festivalului au fost prezenți peste 60% dintre artiștii din România, dar nu au fost nume foarte cunoscute. V-a interesat să promovați nume din jazz care nu sunt încă atât de cunoscute publicului?
Lucian Ban: Programarea, din punct de vedere al artiștilor, se face după un program pe care ți-l propui ca și curator — nume cunoscute versus nume mai puțin cunoscute. Aș putea spune că Johnny Bote este un nume foarte cunoscut din jazz-ul românesc, fiind parte din Bega Blues Band, a fost unul dintre bass-iștii inițiali în Phoenix, deci este un nume cunoscut. Un alt motiv pentru care poate în această ediție nu am văzut numele care poate le-am recunoaște, precum Mircea Tiberian, este că au cântat anul trecut și dorim să facem o programare care să se adreseze tuturor muzicienilor de jazz din scena românească. Vor reveni cu siguranță în edițiile viitoare. În același timp mi-am dorit să sprijin artiștii tineri. Eu, când am apărut pe scenă, la mijlocul anilor '90, nu am avut deschiderea aceasta din partea festivalurilor de jazz. Era un cerc închis. Doar cei foarte confirmați erau preponderent prezenți. Eu mi-am dorit să aduc tineri, dar fără să fac niciun rabat de la calitate, pentru că grupurile tinere pe care le-am văzut erau foarte bune. Pe de altă parte o serie de muzicieni tineri de jazz, și când spun tineri nici măcar nu sunt așa tineri pentru că sunt între 30 și 40 de ani...
AGERPRES: Nu sunt foarte cunoscuți publicului, în schimb...
Lucian Ban: Așa este, pentru că unii dintre ei nu trăiesc în România și au venit cu proiecte care conțineau muzicieni străini, ceea ce cred eu este viitorul scenei românești de jazz: coproducțiile și colaborările între noi, ca muzicieni români și muzicieni străini, pentru că atunci informația și creativitatea sunt cel mai bine exploatate.
AGERPRES: Cât de greu a fost să aduceți în festival artiștii străini?
Lucian Ban: Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care ArCuB m-a invitat. Trăind la New York de peste 15 ani, fiind muzician de jazz, lucrând cu foarte mulți dintre acești muzicieni, cunosc scena de jazz foarte bine, cunosc agențiile, îi cunosc pe agenți, deci poate din punctul acesta de vedere faptul că eu cunosc scena de jazz internațională a fost, poate, un element care a ușurat accesul la anumiți artiști. De fapt, cu cât un artist este mai mare cu atât există mai mulți oameni care-l doresc, mai multe festivaluri, mai multe circuite și așa mai departe. Cu cât un artist este mai mare, dincolo de faptul că onorariul este foarte mare, există condiții care pot să fie restrictive pentru un festival care este la început. Încercăm să stabilim prin toate aceste lucruri și cred că am reușit din plin pentru că așa cum s-a văzut și anul trecut, dar și anul acesta, am avut cel puțin două sau trei nume de primă mână din jazz internațional.
John Scofield este unul dintre cei trei mari chitariști ai ultimilor patruzeci de ani, alături de Bill Frisell și Pat Metheny. Anul trecut l-am avut pe James Carter, unul dintre cei mai mari saxofoniști pe care îi are jazz-ul contemporan. Muzicienii nu doresc decât să cânte. Ei vin atunci când un festival are credibilitate, când poate cunosc pe cineva, ori unii dintre ei știu de mine de la New York, din scenă, și atunci e o așteptare că lucrurile vor merge cum trebuie, și pe măsură ce festivalul câștigă prestigiu lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. Evident este de dorit să avem și buget, iar festivalul trebuie să crească pentru asta.
AGERPRES: Cum au simțit ei, artiștii de pe scenă, publicul român?
Lucian Ban: Primesc mesaje pe email, atât de la public, cât și de la muzicieni. John Scofield a spus "What a wonderful audience!" și nu a spus-o o dată, a spus-o de trei-patru ori, și cât de mult înseamnă pentru ei. Asta așa este pentru că ei sunt în turnee, în festivaluri mari, ei tocmai veneau de la Londra, de la un festival outdoor foarte mare, în care audiențele nu sunt întotdeauna așa de calde și entuziaste, ori aici asistența a fost într-adevăr entuziastă. Și eu am fost entuziast. A fost și piața plină și 90% din audiența care a fost în piață a fost pentru muzică, pe când la multe dintre festivalurile outdoor din Europa și chiar și din America, chiar și în România, dacă ne gândim la Gărâna Jazz Festival, nu este atât de multă lume strict pentru muzică, ci este pentru evenimentul ca atare. Vor să fie acolo, să fie cu prietenii, să discute, să bea ceva, pe când aici cred că 90% din publicul care a fost în piață a fost pentru muzică și au reacționat extraordinar chiar la nume pe care nu le știau. Dacă ne uităm la Dave Douglas Riverside reacția a fost extraordinară. Și eu sunt surprins. De fapt confirmă ceea ce am spus întotdeauna: că românii sunt un public foarte bun.
AGERPRES: Ediția a III-a s-a încheiat. De obicei munca la următoarea ediție începe chiar înainte de finalul ediției în curs. Aveți deja în minte următorii artiști pe care îi veți invita la ediția cu numărul patru a Bucharest Jazz Festival?
Lucian Ban: Am câteva idei pe care aș vrea să le abordez, unele pe care nu le-am reușit anul acesta. Nu aș vrea să pronunț nume acum. Sunt multe lucruri pe care aș vrea să le fac și să le facem împreună cu echipa de la ArCuB care vor face să crească festivalul. Dacă ar fi să menționez un singur lucru pe care mi-l doresc eu, personal, cât mai sunt încă curator al acestui festival, încă un an, este acela că mi-aș dori să introduc un program de comisionare pentru artiștii români, care să fie o comisionare a Bucharest Jazz Festival. El poate să ia forma unei lucrări care va fi prezentată în premieră la ediția din 2015, poate să ia forma unui sprijin pentru un album care să apară. Există diferite modalități care au fost inventate și verificate de alții, nu o să le inventăm noi, care mie mi se pare o direcție foarte bună pentru ca festivalul să devină un festival serios și iubit și acceptat de comunitate. Sunt multe alte lucruri pe care aș vrea să le implementăm în edițiile viitoare.
AGERPRES: Artistul Lucian Ban ce pregătește? După turneul european cu Elevation mai sunteți implicat într-un altfel de proiect? Ce urmează?
Lucian Ban: O serie de concerte la New York, cu niște proiecte noi, care sper să ajungă și în Europa. Știu că voi fi în toamnă în continuare într-un turneu cu albumul și proiectul de la ECM Records cu Mat Maneri, care se numește Transylvanian Concert, care are un succes surprinzător. De un an de când a fost editat, din mai, încontinuu suntem în turnee. Știu deci că vom fi în Europa, iar în noiembrie o să fiu într-un turneu de lansare cu Albrecht Maurer, violonistul cu care am colaborat în "Enescu Re-Imagined", și cu Mat Maneri într-un proiect mai special, pian, vioară și violă, pentru un album care se numește "Fantasm" și care va fi editat de casa de discuri germană Nemo Records. Știu că o să ajungem și în România, nu știu dacă o să ajungem la București. Sper să reușim să ajungem și la București.
AGERPRES/(A — autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)
SURSA: AGERPRES
Cea de-a treia ediție a Bucharest Jazz Festival, prima care s-a desfășurat sub acest nume, s-a încheiat, la sfârșitul săptămânii trecute, cu un recital al jazzman-ului american John Scofield Uberjam.
Curatorul festivalului, Lucian Ban, pianist român stabilit la New York, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, că publicul bucureștean "a reacționat extraordinar" în toate cele cinci seri ale evenimentului.
"Aici asistența a fost într-adevăr entuziastă. Și eu am fost entuziast. A fost și piața plină și 90% din audiența care a fost în piață a fost pentru muzică, pe când la multe dintre festivalurile outdoor din Europa și chiar și din America, chiar și în România dacă ne gândim la Gărâna Jazz Festival, nu este atât de multă lume strict pentru muzică, ci este pentru evenimentul ca atare. Vor să fie acolo, să fie cu prietenii, să discute, să bea ceva, pe când aici cred că 90% din publicul care a fost în piață a fost pentru muzică și au reacționat extraordinar chiar la nume pe care nu le știau", spune Lucian Ban.
El vorbește și despre planurile pe care le are pentru ediția din 2015 a Bucharest Jazz Festival, dar și despre pașii care urmează să-i facă în propria carieră de muzician de jazz.
AGERPRES: Bucharest Jazz Festival 2014 s-a încheiat duminică seară. Cum apreciați că a fost ediția din acest an?
Lucian Ban: A fost o ediție semnificativ diferită față de cea de dinainte fiindcă foarte multe lucruri s-au schimbat.
S-a schimbat conceptul festivalului, s-a schimbat numele festivalului — e prima dată când acest festival din Piața Enescu poartă numele de Bucharest Jazz Festival și e numele care va rămâne. E parte din strategia ArCuB și a echipei care face festivalul, să introducem București ca un centru pentru jazz-ul european, ca o capitală a jazz-ului european așa cum este Londra Jazz Festival, Copenhagen, Paris. Deci numele va rămâne acesta, sper eu. S-a modificat substanțial și din punct de vedere al viziunii față de scena românească în sensul că avem un sprijin substanțial pentru scena românească, mai mult de jumătate din grupuri sunt artiști români — să nu uităm că este un festival realizat de ArCuB, care este un Centru de proiecte culturale al Primăriei, deci finanțarea este publică, iar banii trebuie să se întoarcă la comunitate și către artiștii români. Asta nu înseamnă că nu avem o programare cu artiști internaționali de primă mână, așa cum am și avut-o.
Un alt element pentru festival este modulul de evenimente conexe care a avut loc pe toată durata festivalului și care a constat în lansări de carte, colocvii, dezbateri despre producția de jazz, și am avut o serie de Jazz on film care a avut trei sau patru prezentări. Deci este un festival substanțial diferit. În plus, avem un nou website dedicat festivalului, nu mai este o subsecțiune pe site-ul ArCuB, ci este bucharestjazzfestival.ro, am fost acceptați în European Jazz Network acum trei săptămâni și toate aceste lucruri s-au întâmplat în 2014.
AGERPRES: Ați spus că a fost prima ediție cu evenimente conexe. Ce roade au dat întâlnirile cu casele de producție și cu autorii de carte?
Lucian Ban: Prima observație pe care o am este că această comunitate de jazz, atât muzicieni, cât și producători, fani, directori de edituri sau producători de discuri, proprietari ai caselor de discuri, nu au avut până acum niciun forum pe care să discute despre ceea ce fac. Am observat cu surpriză, cu o surpriză plăcută de fapt, cât de multă nevoie era de aceste evenimente pentru ei și pentru noi, ca și comunitate care sprijină jazz-ul și îl acceptă drept ceea ce este, o artă cu adevărat globală, care era reprezentată și este reprezentată în România doar că nu avea forumuri și locuri unde să se manifeste și în aceste forme, de discuții, de vânzare de carte, nu doar concerte și muzicieni. Pot să spun, din feedback-ul pe care l-am avut de la toți cei care au participat, că a fost nu numai benefic, ci și că trebuia de mult să se întâmple asta.
AGERPRES: Ați afirmat la întâlnirea cu autorii de carte că numărul de cărți lansate după Revoluție reprezintă o performanță în România. În străinătate interesul pentru cartea de jazz este mai mare?
Lucian Ban: Nu, în străinătate există enorm de multă carte de jazz. Evident vorbim aici de Europa Occidentală și de America, Japonia, Australia, în America de Sud, Brazilia, dar dacă vorbim de locurile pe care eu le cunosc cel mai bine, Europa și America, unde locuiesc, există multă carte de jazz, mii de titluri.
AGERPRES: Există o pregătire, se face ceva pentru a-i determina pe români să fie mai interesați de cartea de jazz?
Lucian Ban: Noi am lansat 12 titluri. Mai există încă 10 pe care nu le-am lansat. Unele pentru că nu știam de ele, altele pentru că nu am discutat din timp pentru ca editurile să le aibă în print, să avem o coordonare. A fost prima dată când am făcut asta. Cu siguranță la anul vom mai lansa și alte cărți și există oameni interesați să facă asta și e benefic pentru societatea românească în ansamblu și pentru muzica de jazz în România. Sunt publicații, ele vor fi citite.
AGERPRES: La Bucharest Jazz Festival a existat un stand pentru carte și discuri de jazz. Au fost românii interesați, s-au cumpărat cartea și albumul de jazz?
Lucian Ban: Acesta este un proiect inedit al nostru. M-am gândit cum aș putea, dincolo de colocvii și prezentare, să-i sprijinim concret. Concret în ziua de astăzi înseamnă și un element monetar, nu ajunge doar să vorbești că există discuri de jazz în România și cărți. Ar fi bine să se și cumpere pentru ca cei care produc să poată să facă altele. Ne-am gândit atunci cum să sprijinim acest proces economic și modalitatea pe care am găsit-o a fost să introducem un stand pe întreg parcursul festivalului care să fie dedicat exclusiv producțiilor românești.
Acolo nu vom găsi discuri cu Miles Davis sau Keith Jarrett sau Jan Garbarek, ci doar discuri cu artiști români, la fel și publicații, nu vom găsi publicații din străinătate, ci doar publicațiile de jazz sau cu subiecte jazz din România. Consider că a fost un succes pentru că, din informațiile preliminare pe care le am, pe seară s-au vândut în valoare de peste 10 milioane lei. Nu este enorm, dar este un început care, dacă nu era standul, era zero. Înainte venea din când în când un disc care, dacă era distribuit, sunt o mulțime de probleme pentru ca produsul, fie el carte sau disc, să ajungă către cel care l-ar putea cumpăra, ori dincolo de producția lui sunt probleme de distribuție, există companii foarte mici care reușesc mai greu să facă rețele de distribuție sau contracte de distribuție cu companii mari și atunci acest gol și această dificultate sunt puțin suplinite de un stand care este primitor pe tot timpul festivalului.
AGERPRES: În timpul festivalului au fost prezenți peste 60% dintre artiștii din România, dar nu au fost nume foarte cunoscute. V-a interesat să promovați nume din jazz care nu sunt încă atât de cunoscute publicului?
Lucian Ban: Programarea, din punct de vedere al artiștilor, se face după un program pe care ți-l propui ca și curator — nume cunoscute versus nume mai puțin cunoscute. Aș putea spune că Johnny Bote este un nume foarte cunoscut din jazz-ul românesc, fiind parte din Bega Blues Band, a fost unul dintre bass-iștii inițiali în Phoenix, deci este un nume cunoscut. Un alt motiv pentru care poate în această ediție nu am văzut numele care poate le-am recunoaște, precum Mircea Tiberian, este că au cântat anul trecut și dorim să facem o programare care să se adreseze tuturor muzicienilor de jazz din scena românească. Vor reveni cu siguranță în edițiile viitoare. În același timp mi-am dorit să sprijin artiștii tineri. Eu, când am apărut pe scenă, la mijlocul anilor '90, nu am avut deschiderea aceasta din partea festivalurilor de jazz. Era un cerc închis. Doar cei foarte confirmați erau preponderent prezenți. Eu mi-am dorit să aduc tineri, dar fără să fac niciun rabat de la calitate, pentru că grupurile tinere pe care le-am văzut erau foarte bune. Pe de altă parte o serie de muzicieni tineri de jazz, și când spun tineri nici măcar nu sunt așa tineri pentru că sunt între 30 și 40 de ani...
AGERPRES: Nu sunt foarte cunoscuți publicului, în schimb...
Lucian Ban: Așa este, pentru că unii dintre ei nu trăiesc în România și au venit cu proiecte care conțineau muzicieni străini, ceea ce cred eu este viitorul scenei românești de jazz: coproducțiile și colaborările între noi, ca muzicieni români și muzicieni străini, pentru că atunci informația și creativitatea sunt cel mai bine exploatate.
AGERPRES: Cât de greu a fost să aduceți în festival artiștii străini?
Lucian Ban: Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care ArCuB m-a invitat. Trăind la New York de peste 15 ani, fiind muzician de jazz, lucrând cu foarte mulți dintre acești muzicieni, cunosc scena de jazz foarte bine, cunosc agențiile, îi cunosc pe agenți, deci poate din punctul acesta de vedere faptul că eu cunosc scena de jazz internațională a fost, poate, un element care a ușurat accesul la anumiți artiști. De fapt, cu cât un artist este mai mare cu atât există mai mulți oameni care-l doresc, mai multe festivaluri, mai multe circuite și așa mai departe. Cu cât un artist este mai mare, dincolo de faptul că onorariul este foarte mare, există condiții care pot să fie restrictive pentru un festival care este la început. Încercăm să stabilim prin toate aceste lucruri și cred că am reușit din plin pentru că așa cum s-a văzut și anul trecut, dar și anul acesta, am avut cel puțin două sau trei nume de primă mână din jazz internațional.
John Scofield este unul dintre cei trei mari chitariști ai ultimilor patruzeci de ani, alături de Bill Frisell și Pat Metheny. Anul trecut l-am avut pe James Carter, unul dintre cei mai mari saxofoniști pe care îi are jazz-ul contemporan. Muzicienii nu doresc decât să cânte. Ei vin atunci când un festival are credibilitate, când poate cunosc pe cineva, ori unii dintre ei știu de mine de la New York, din scenă, și atunci e o așteptare că lucrurile vor merge cum trebuie, și pe măsură ce festivalul câștigă prestigiu lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. Evident este de dorit să avem și buget, iar festivalul trebuie să crească pentru asta.
AGERPRES: Cum au simțit ei, artiștii de pe scenă, publicul român?
Lucian Ban: Primesc mesaje pe email, atât de la public, cât și de la muzicieni. John Scofield a spus "What a wonderful audience!" și nu a spus-o o dată, a spus-o de trei-patru ori, și cât de mult înseamnă pentru ei. Asta așa este pentru că ei sunt în turnee, în festivaluri mari, ei tocmai veneau de la Londra, de la un festival outdoor foarte mare, în care audiențele nu sunt întotdeauna așa de calde și entuziaste, ori aici asistența a fost într-adevăr entuziastă. Și eu am fost entuziast. A fost și piața plină și 90% din audiența care a fost în piață a fost pentru muzică, pe când la multe dintre festivalurile outdoor din Europa și chiar și din America, chiar și în România, dacă ne gândim la Gărâna Jazz Festival, nu este atât de multă lume strict pentru muzică, ci este pentru evenimentul ca atare. Vor să fie acolo, să fie cu prietenii, să discute, să bea ceva, pe când aici cred că 90% din publicul care a fost în piață a fost pentru muzică și au reacționat extraordinar chiar la nume pe care nu le știau. Dacă ne uităm la Dave Douglas Riverside reacția a fost extraordinară. Și eu sunt surprins. De fapt confirmă ceea ce am spus întotdeauna: că românii sunt un public foarte bun.
AGERPRES: Ediția a III-a s-a încheiat. De obicei munca la următoarea ediție începe chiar înainte de finalul ediției în curs. Aveți deja în minte următorii artiști pe care îi veți invita la ediția cu numărul patru a Bucharest Jazz Festival?
Lucian Ban: Am câteva idei pe care aș vrea să le abordez, unele pe care nu le-am reușit anul acesta. Nu aș vrea să pronunț nume acum. Sunt multe lucruri pe care aș vrea să le fac și să le facem împreună cu echipa de la ArCuB care vor face să crească festivalul. Dacă ar fi să menționez un singur lucru pe care mi-l doresc eu, personal, cât mai sunt încă curator al acestui festival, încă un an, este acela că mi-aș dori să introduc un program de comisionare pentru artiștii români, care să fie o comisionare a Bucharest Jazz Festival. El poate să ia forma unei lucrări care va fi prezentată în premieră la ediția din 2015, poate să ia forma unui sprijin pentru un album care să apară. Există diferite modalități care au fost inventate și verificate de alții, nu o să le inventăm noi, care mie mi se pare o direcție foarte bună pentru ca festivalul să devină un festival serios și iubit și acceptat de comunitate. Sunt multe alte lucruri pe care aș vrea să le implementăm în edițiile viitoare.
AGERPRES: Artistul Lucian Ban ce pregătește? După turneul european cu Elevation mai sunteți implicat într-un altfel de proiect? Ce urmează?
Lucian Ban: O serie de concerte la New York, cu niște proiecte noi, care sper să ajungă și în Europa. Știu că voi fi în toamnă în continuare într-un turneu cu albumul și proiectul de la ECM Records cu Mat Maneri, care se numește Transylvanian Concert, care are un succes surprinzător. De un an de când a fost editat, din mai, încontinuu suntem în turnee. Știu deci că vom fi în Europa, iar în noiembrie o să fiu într-un turneu de lansare cu Albrecht Maurer, violonistul cu care am colaborat în "Enescu Re-Imagined", și cu Mat Maneri într-un proiect mai special, pian, vioară și violă, pentru un album care se numește "Fantasm" și care va fi editat de casa de discuri germană Nemo Records. Știu că o să ajungem și în România, nu știu dacă o să ajungem la București. Sper să reușim să ajungem și la București.
AGERPRES/(A — autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)
SURSA: AGERPRES