BUCURESTI 1545 - 1599
Cronicarul sas Hieronim Ostermayer spune că, temându-se să nu fie atacat de boierii fugiţi de frica lui în Ardeal, Mircea Ciobanul ar fi poruncit în 1545 ca oraşul să fie înconjurat "cu pari mari de stejar".
1558
Mircea Ciobanu în timpul domniei sale ridică un palat domnesc numit mai tîrziu Curtea Veche; în 1558-1559 în curtea domnească se construiește o biserică, cea mai veche construcție păstrată în forma sa originală iar în 1562 se ridică și biserica Sf. Gheorghe cunoscută ca Sf. Gheorghe-Vechi sau „cel românesc”
1563
Primul jude a fost Necula lui Bobanea, în anul 1563, În 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul bazar), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești.
1568
Chiar si Papazoglu se indoia de fondarea orasului de Bucur ciobanul. "Traditiile ce se zic de Bucur ciobanul, ca el a fondat o bisericuta a Sf. Tanasie de la Radu Voda si ca dupa numele sau s-a numit orasul, sunt cu totul neexacte, fiindca toate observatiunile ce am putut face (...) arata ca - bisericuta - este in adevar facuta de Alexandru Voda la anul 1568, fiul lui Mircea Voda, zis Ciobanu, pe locul cimitirului, langa manastirea cladita de el intre balta si Dambovita, in marginea Bucurestilor." Dar greseste si cu datarea mai tarzie a bisericutei, ne spune profesor universitar doctor Marcel-Dumitru Ciuca, cel care a ingrijit aparitia ultimei editii a lucrarii lui Papazoglu.
1573
în 1573 Alexandru al II-lea Mircea înființează la mănăstirea Plumbuita prima tipografie cunoscută din București.
1574
Aflat cu treburi pe meleagurile noastre, francezul Pierre Lescalopier menţiona în 1574 că Bucureştiul era "înconjurat cu întărituri din trunchiuri mari de copaci, înfipte în pământ unul lângă altul şi legate între ele cu grinzi în curmeziş, prinse de trunchiuri prin cuie de lemn lungi şi mari". Este ceea ce istoricii militari denumesc o fortificaţie de tip "palisadă". Era o construcţie din lemn care a stat în picioare timp de peste un secol.
1589
Primele artere urbane ale oraşului, stabilite încă de la 1589, erau „Uliţa cea mare" sau Lipscanii, după numele negustorilor ce aduceau mărfuri de la Leipzig (Lipsca) şi Podul Târgului din afară" (azi Calea Moşilor) ce ducea spre Obor.
1593-1594
În septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești iar în 1594 începe lupta antiotomană.
1595
La 15 august 1595 Bucureştiul este ocupat de turci; Sinan Pașa întărește orașul săpînd un șanț lat de circa 6 metri și tot atât de adânc și întărituri la marginea șanțului din două rânduri de trunchiuri de copaci îngropați care aveau spațiul dintre ei umplut cu pământ. Bisericile au devenit Moschei. La retragerea turcilor din București, în octombrie 1595, Sinan Pașa a prădat și a incendiat orașul.
Cronicarul sas Hieronim Ostermayer spune că, temându-se să nu fie atacat de boierii fugiţi de frica lui în Ardeal, Mircea Ciobanul ar fi poruncit în 1545 ca oraşul să fie înconjurat "cu pari mari de stejar".
1558
Mircea Ciobanu în timpul domniei sale ridică un palat domnesc numit mai tîrziu Curtea Veche; în 1558-1559 în curtea domnească se construiește o biserică, cea mai veche construcție păstrată în forma sa originală iar în 1562 se ridică și biserica Sf. Gheorghe cunoscută ca Sf. Gheorghe-Vechi sau „cel românesc”
1563
Primul jude a fost Necula lui Bobanea, în anul 1563, În 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul bazar), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești.
1568
Chiar si Papazoglu se indoia de fondarea orasului de Bucur ciobanul. "Traditiile ce se zic de Bucur ciobanul, ca el a fondat o bisericuta a Sf. Tanasie de la Radu Voda si ca dupa numele sau s-a numit orasul, sunt cu totul neexacte, fiindca toate observatiunile ce am putut face (...) arata ca - bisericuta - este in adevar facuta de Alexandru Voda la anul 1568, fiul lui Mircea Voda, zis Ciobanu, pe locul cimitirului, langa manastirea cladita de el intre balta si Dambovita, in marginea Bucurestilor." Dar greseste si cu datarea mai tarzie a bisericutei, ne spune profesor universitar doctor Marcel-Dumitru Ciuca, cel care a ingrijit aparitia ultimei editii a lucrarii lui Papazoglu.
1573
în 1573 Alexandru al II-lea Mircea înființează la mănăstirea Plumbuita prima tipografie cunoscută din București.
1574
Aflat cu treburi pe meleagurile noastre, francezul Pierre Lescalopier menţiona în 1574 că Bucureştiul era "înconjurat cu întărituri din trunchiuri mari de copaci, înfipte în pământ unul lângă altul şi legate între ele cu grinzi în curmeziş, prinse de trunchiuri prin cuie de lemn lungi şi mari". Este ceea ce istoricii militari denumesc o fortificaţie de tip "palisadă". Era o construcţie din lemn care a stat în picioare timp de peste un secol.
1589
Primele artere urbane ale oraşului, stabilite încă de la 1589, erau „Uliţa cea mare" sau Lipscanii, după numele negustorilor ce aduceau mărfuri de la Leipzig (Lipsca) şi Podul Târgului din afară" (azi Calea Moşilor) ce ducea spre Obor.
1593-1594
În septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești iar în 1594 începe lupta antiotomană.
1595
La 15 august 1595 Bucureştiul este ocupat de turci; Sinan Pașa întărește orașul săpînd un șanț lat de circa 6 metri și tot atât de adânc și întărituri la marginea șanțului din două rânduri de trunchiuri de copaci îngropați care aveau spațiul dintre ei umplut cu pământ. Bisericile au devenit Moschei. La retragerea turcilor din București, în octombrie 1595, Sinan Pașa a prădat și a incendiat orașul.